Entorsa de glezn

ntocmit de: Dulgheru Alexandra

Entorsa gleznei Este o afeciune traumatic a gleznei produs printr-o micare forat peste limitele fiziologice ce determin leziuni variate ale capsulei articulare, ligamentelor ce stabilizeaz glezna, uneori si ale cartilajului articular. Cea mai obinuit (frecvent) accidentare la nivelul gleznei o reprezint entorsa de glezn care poate consta n ntinderi ligamentare sau rupturi microscopice sau complete ale ligamentelor. Prin umare reprezint o leziune capsulo-ligamentar dat de o micare fortat, anormal. Dintre toate articulaiile, glezna este o articulaie particular expus entorselor deoarece, n stabilitatea sa , rolul fundamental il au muchii.

Se clasifica in trei grade si anume:

gradul I - leziuni microscopice la nivel ligamentar de rupere sau intindere gradul II - rupere macroscopica incompletaa ligamentului respective gradul III leziune completa a ligamentului

Mecanismul principal de producere: 70%-80% dintre accidentarile la nivelul gleznei sunt produse prin inversie- cand piciorul este in flexie plantara si in supinatie. Inversia duce la rupturi sau intinderi ale complexului ligamentar lateral in urmatoarea ordine, de la cel mai slab la cel mai puternic: ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular si ligamentul talofibular posterior. Cauze O for de ntindere puternic poate rupe ligamentele gleznei. Printre agenii cauzatori se numr:o micare de rotaie anormal a piciorului efectuat n timpul urcrii sau coborrii scrilor, in timpul mersului sau alergrii pe un teren accidentat, ca urmare a unei fore puternice aplicate la nivelul gleznei, n timpul antrenamentelor sportivilor, pe parcursul activitilor desfurate zi de zi, de exemplu la ridicarea din pat, sau o cztur. Uneori glezne mai puin stabile, o condiie existent de la natere, sau leziuni anterioare la nivelul gleznei i piciorului pot reduce stabilitatea articulaiei, favoriznd apariia entorselor. Simptome Lezarea esuturilor duce la inflamare i crete permeabilitatea vaselor de snge, urmate de scurgerea de fluid n esuturile moi din jurul gleznei. Celulele albe, responsabile de apariia inflamrii, migreaza n zona respectiv odata cu creterea fluxului sanguin. Datorit cantitii crescute de fluid in esuturi apare umflarea gleznei. Nervii devin mai sensibili; articulatia este dureroas i uneori poate s apar senzaia de pulsiune. Durerea se accentueaz la palparea zonei afectate sau la micarea piciorului n anumite direcii ( n funcie de ligamentul care a fost lezat ), n timpul mersului sau n ortostatism. Roeaa i creterea temperaturii sunt generate de fluxul sanguin crescut. Intensitatea simptomelor este corelat cu gradul leziunilor ligamentare: Entors de glezn grad I este cauzat de ntinderea ligamentelor. Simptomele prezente sunt durere i edem ( umfltur ).

Majoritatea bolnavilor pot s mearg fr baston, dar nu pot fugi sau sri. Entors de glezn grad II este cauzat de ruptura parial a ligamentelor. Edemul este mai pronunat i pot s apar vnti ( echimoze ) datorit sngerrii sub piele. Pacienii prezint durere la mers, dar pot efectua civa pai. Entors de glezn grad III cauzat de ruptura total a ligamentelor. Glezna este dureroas i mersul este dificil. Pacienii acuz o senzaie de instabilitate la nivelul articulaiei. Vntaia coboar pe picior, spre degete n urmtoarele zile datorit gravitaiei care atrage sngele n direcia piciorului. Patofiziologie Entorsa mai poate fi imparit n: entorsa capsular anterioar: - examinarea descoper durere la extensia activ a gleznei sau la flexia ei pasiv maxim. entorsa medial prin eversiune: - este produs prin rotatia extern si abductia gleznei. entorsa lateral prin inversiune: - este tipul obisnuit de entors, cel mai frecvent. Aceste entorse apar de obicei n timpul mersului sau alergrii pe un teren denivelat. Cele mai multe entorse laterale afecteaz ligamentul talo-fibular anterior. entorsa cu diastazis: - reprezint 1% din totalul entorselor de glezn. Apare secundar unei rotatii externe foarte mari sau unei hiperextensii a gleznei.Durerea apare sau se accentueaz la rotatia extern sau extensia gleznei. Atunci cand durerea este severa se recomanda purtarea carjelor sub control medical. Entorsele de glezna au nevoie de 6 saptamani pentru a se vindeca, dar in unele cazuri pot sa dureze chiar luni, in functie de severitatea leziunilor. Un ghips protector, un suport elastic sau alte forme de sustinere a gleznei trebuiesc purtate in tot acest timp pentru a proteja ligamentele.

Tratament:
Tratamentul fizical-kinetic trebuie individualizat pentru fiecare bolnav in parte si in permanenta adaptat la stadiul bolii. Obiective:

1)Disparitia sau ameliorarea durerii; 2)Prevenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei; 3)Mentinerea sau ameliorarea stabilitatii si mobilitatii articulare; 4)Mentinerea sau ameliorarea fortei si rezistentei musculare; 5)Ameliorarea calitatii vietii.

Electroterapia
Electroterapia consta n aplicatii terapeutice ale urmtoarelor tipuri de curenti,pentru efectul antialgic, antiinflamator:

curent galvanic curenti de joasa frecventa: CDD, TENS, Trabert curenti de medie frecventa laser unde scurte ultrasunet diapulse

Termoterapia:
Termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei tesuturilor moi in vederea instituirii programului de kinetoterapie.

Kinetoterapia:
Entorsa de gradul I: n general nu necesit tratament profesional si reabilitare. Glezna rmne stabil. n functie de simptome se folosesc: - gheat local - pozitia fix a piciorului - medicatie antiinflamatoare - interzicerea temporar a sprijinului Rentoarcerea la sport se testeaz foarte simplu prin punerea pacientului s sar doar pe

piciorul traumatizat, care, dac este refcut, nu trebuie s mai doar. Entorsa de gradul II si III: Atunci cnd nu exist o patologie asociat sau entorse repetate n antecedente, tratamentul nechirurgical s-a dovedit suficient. El include: - diminuarea durerii - diminuarea tumefactiei - imobilizare potrivit pentru repausul fibrelor ligamentare - recuperarea muschilor peronieri - restaurarea miscrii normale a gleznei Tratamentul contine urmtoarele faze: a) faza I de tratament : Trateaz sngerarea si edemul prin: - repaus (mers cu crjele) - gheat - pansament compresiv (sau cizm gipsat) - pozitie procliv b) faza II de tratament : Consta n renceperea recuperrii. Aceasta faz ncepe la 1-3 sptmni de la traumatism, atunci cnd edemul a diminuat mult. Recuperarea este activ. Caut s restaureze proprioceptia, soliditatea peronierilor si mobilitatea articular. n afara miscrilor active, se fac i miscri pasive atente, graduale: - exercitii pentru degete (extensii si flexii active, cu si fr rezistent). - exercitii pentru sensibilitatea proprioceptiv (cu ajutorul unei mingi: pacientul cu piciorul pe minge, o roteste, si plimb piciorul pe ea, o loveste usor, etc., ca un fotbalist la antrenament). - exercitii pentru ntrirea muschilor peronieri: eversiuni repetate izotonice si izometrice. Aceast etapa dureaz ntre 4 si 10 sptmni, dup care pacientii trec la faza a III-a. c) faza III de tratament : Const n renceperea activittii sportive. Este important ca naintea nceperii exercitiilor

s se pun o gleznier. Ea ofer stabilitate mai bun iar contactul cu pielea amelioreaz activitatea proprioceptorilor. Vor fi continuate exercitiile pentru recuperarea eversiunii gleznei prin eversiuni repetate contra rezistent (elastice, scripeti). Recuperarea este complet atunci cnd pacientul poate s sar doar pe piciorul traumatizat fr durere sau instabilitate. Pacientii care la 3 luni de la traumatism si dup o recuperare complet si corect mai au simptome, au cu sigurant o patologie asociat. Exercitii de intarire a musculaturii - Se vor incepe cu talpa piciorului pozitionata pe podea in sens invers peretelui, un obiect sau mobila. - Dupa ce se creeaza un comfort in aceasta pozitie se incearca atasarea unui cordon de cauciuc de talpa pentru a se crea o rezistenta. In aceeasi pozitie in picioare se vor apropia picioarele pe podea. Se va apasa pe piciorul afectat spre interior impotriva celuilalt picior. Apoi se va pozitiona calcaiul celuilalt picior peste piciorul afectat. Se vor apasa unul impotriva celuilalt. Exercitii pentru control si balans Pozitionarea doar in piciorul afectat, tinand bratele ridicate in lateral cu ochii deschisi. Cand este posibil acest lucru timp de 60 de secunde se vor incepe si alte exercitii pentru miscare. Se sta doar in piciorul afectat cu bratele ridicate astfel: - de-a lungul toracelui cu ochii deschisi - bratele lateral cu ochii inchisi - cu bratele la piept si ochii inchisi Se vor face aceste exercitii timp de 60 de secunde de 6 ori pe zi. Exercitiul 1 Sezand pe sezut cu picioarele intinse, se deseneaza lent cu varfurile picioarelor cifrele de la 1 la 10. Se repeta de 10 ori.

Exercitiul 2 Sezand pe sezut cu picioarele intinse, se pozitioneaza o banda eleastica dupa talpa piciorului si se intinde lent cu degetele picioarelor. Se repeta de 10 ori. Exercitiul 3 Sezand pe scaun cu picioarele pe sol, se ruleaza piciorul de pe calcai pe varfuri si invers. Se repeta de 10 ori. Exercitiul 4 Se efectueaza daca se poate sprijini pe picior si nu apare durere. Stand cu fata la perete si sprijin in maini la nivelul umerilor, piciorul lezat in spatele celui sanatos, cu sprijin pe varf. Incet se va indoi genunchiul aflat in fata pana cand se simte intinderea musculaturii gambei. Se repeta de 10 ori. Exercitiul 5 Se efectueaza daca se poate sprijini pe picior si nu apare durere. Stand cu sprijin pe piciorul afectat, bratele ridicate in lateral, se balanseaza inainte inapoi si in lateral ruland talpa piciorului. Se repeta de 10 ori. Pentru entorsele a cror patologie este complex se apeleaz la tratamentul chirurgical. Bibliografie: Anatomie pentru miscare - Bladine Calais-Germain,ed.Polirom Introducere in analiza tehnicilor corporale vol I Anatomie pentru miscare - Bladine Calais-Germain,ed.Polirom Exercitii de baza vol II http://www.ortokinetic.ro/p75-Entorsa+gleznei http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/entorsa-deglezna_1618 http://www.bzi.ro/entorsele-pot-fi-tratate-si-acasa-89979 http://www.harmonycenter.ro/index.php/aveti-entorsa-la-glezna/