Sunteți pe pagina 1din 32

UniversitateaDunarea de Jos Galati Facultatea de stiinte Monitorizarea si Managementul Mediului

CALITATEA AERULUI IN ROMANIA

Filimon Iulian MMM anul 1 2010/2011

profesor .dr. Voiculescu Mirela

Calitatea aerului in ROMANIA

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor in mediu. Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenta in marile orase, precum si de transportul poluantilor la lunga distanta. Respectand criteriile de clasificare impuse de Uniunea Europeana, pe teritoriul Romaniei, in cadrul Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului, au fost stabilite 11 aglomerari pentru evaluarea si gestionarea calitatii aerului, respectiv: Bucuresti, Craiova, Pitesti, Ploiesti, Constanta, Braila - Galati, Iasi, Baia Mare, Cluj Napoca, Timisoara si Brasov si 8 zone pentru gestionarea calitatii aerului conform prevederilor OM nr. 745/2002. Strategia nationala privind protectia atmosferei aprobata prin HG nr. 731/ 2004, consta in crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator, iar principalele obiective sunt: mentinerea calitatii aerului inconjurator in zonele si aglomerarile in care aceasta se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate; imbunatatirea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta nu se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare; adoptarea masurilor necesare in scopul limitarii pina la eliminare a efectelor negative asupra mediului (inclusiv in context transfrontier); indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care Romania este parte si participarea la cooperarea internationala in domeniu. Strategia implica derularea de actiuni la diferite niveluri de competenta si decizie a autoritatilor cu responsabilitati in domeniul protectiei atmosferei, in acest sens, fiind implicate urmatoarele autoritati publice centrale pentru: protectia mediului, industrie, sanatate, transport, administratie publica; autoritatile regionale si teritoriale pentru protectia mediului precum si primariile si consiliile locale. Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei aprobat prin HG nr. 738/2004, stabileste masuri care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivelor-cheie ale Strategiei nationale pentru protectia atmosferei. Realizarea actiunilor implica obligatii si din partea titularilor activitatilor care detin surse de emisie a poluantilor atmosferice.
- 7 -7 -7-

Sistemul national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului (SNEGICA) aprobat prin HG nr. 586/2004, are ca scop asigurarea cadrului organizatoric, institutional si legal de cooperare a autoritatilor si institutiilor publice cu competente in domeniul protectiei atmosferei si al evaluarii si gestionarii calitatii aerului pe teritoriul Romaniei. SNEGICA cuprinde ca parti integrante, doua sisteme: Sistemul national de monitorizare a calitatii aerului (SNMCA) si Sistemul national de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici (SNIEPA). Informatiile furnizate de cele doua subsisteme SNMCA si SNIEPA sunt integrate de Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului (CECA) in conformitate cu cerintele nationale si internationale in domeniul evaluarii si gestionarii calitatii aerului.

Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului Directive europene din domeniul calitatii aerului

Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului inconjurator (Directiva-cadru); Directiva Consiliului nr. 1999/30/EC privind valorile limita pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot si oxizii de azot, pulberile in suspensie si plumbul din aerul inconjurator (Directiva fiica 1); Directiva 2000/69/EC privind valorile limita pentru benzen si monoxidul de carbon din aerul inconjurator (Directiva fiica 2); Directiva 2002/3/EC privind ozonul din aerul inconjurator (Directiva fiica 3); Directiva 2004/107/EC privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul si hidrocarburile aromatice policiclice in aerul inconjurator (Directiva fiica 4); Directivele au fost transpuse in legislatia nationala printr-o serie de acte normative
- 7 -7 -7-

Indici de calitate aer


1. dioxid de sulf (SO2) 2. dioxid de azot (NO2) 3. ozon (O3) 4. monoxid de carbon (CO) 5. pulberi in suspensie (PM10) Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare numar corespunzand unei culori (pe figura vor fi reprezentate atat culorile cat si numerele asociate acestora). Indicii specifici si indicele general al statiei sunt afisati din ora in ora. (Afiseaza harta ) Indice specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezinta un sistem de codificare a concentratiilor inregistrate pentru fiecare dintre urmatorii poluanti monitorizati:

Indicele specific corespunzator dioxidului de sulf se stabileste prin incadrarea valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru dioxid de sulf (ug/m3) 0-49,(9) 50-74,(9) 75-124,(9) 125-349,(9) 350-499,(9) >500

Indice specific 1 2 3 4 6 Indice specific 1


- 7 -7 -7-

Indicele specific corespunzator dioxidului de Domeniu de concentratii pentru azot se stabileste prin incadrarea valorii medii dioxid de azot (ug/m3) orare a concentratiilor in unul dintre domeniile 0-49,(9) de concentratii inscrise in tabelul urmator:

50-99,(9) 100-139,(9) 140-199,(9) 200-399,(9) >400 Indicele specific corespunzator ozonului se Domeniu de concentratii pentru stabileste prin incadrarea valorii medii orare a ozon (ug/m3) concentratiilor in unul dintre domeniile de 0-39,(9) concentratii inscrise in tabelul urmator: 40-79,(9) 80-119,(9) 120-179,(9) 180-239,(9) >240 Indicele specific corespunzator monoxidului de carbon se stabileste prin incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 8 de ore, in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator: Domeniu de concentratii pentru monoxid de carbon (mg/m3) 0-2,(9) 3-4,(9) 5-6,(9) 7-9,(9) 10-14,(9) >15 Indicele specific corespunzator pulberilor in suspensie se stabileste prin incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 24 de ore, in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator: Domeniu de concentratii pentru pulberi in suspensie (ug/m3) 0-9,(9) 10-19,(9) 20-29,(9) 30-49,(9) 50-99,(9) >100

2 3 4 5 6 Indice specific 1 2 3 4 5 6 Indice specific 1 2 3 4 5 6 Indice specific 1 2 3 4 6


- 7 -7 -7-

STATII DE MONITORIZARE A CALITATII AERULUI

- 24 statii de tip trafic; - 57 statii de tip industrial; Reteaua de monitorizare a calitatii aerului (RNMCA) cuprinde - 37 statii de tip fond urban; 142 statii automate de monitorizare a calitatii aerului si 17 - 15 statii de tip fond suburban; statii mobile: - 6 statii de tip fond regional; - 3 statii de tip EMEP. O statie de monitorizare furnizeaza date de calitatea aerului care sunt reprezentative pentru o anumita arie in jurul statiei.Aria in care concentratia nu difera de concentratia masurata la statie mai mult decat cu o "cantitate specifica" (+/20%) se numeste "arie de reprezentativitate" Statie de tip trafic

- evalueaza influenta traficului asupra calitatii aerului; (afiseaza harta). - raza ariei de reprezentativitate este de 10-100m; - poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5); (afiseaza poluantii).

-7-

- 7 -7

Statie de tip industrial - evalueaza influenta activitatilor industriale asupra calitatii aerului; (afiseaza harta). - raza ariei de reprezentativitate este de 100m-1km; - poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii); (afiseaza poluantii). Statie de tip urban - evalueaza influenta "asezarilor urmane" asupra calitatii aerului; (afiseaza harta). - raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km; - poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii); (afiseaza poluantii).

-7-

- 7 -7

Statie de tip suburban

- evalueaza influenta "asezarilor urmane" asupra calitatii aerului; (afiseaza harta). - raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km; - poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii); (afiseaza poluantii).

Statie de tip regional

- este statie de referinta pentru evaluarea calitatii aerului; (afiseaza harta). - raza ariei de reprezentativitate este de 200-500km; - poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii); (afiseaza poluantii).

-7-

- 7 -7

Statie de tip EMEP

- monitorizeaza si evalueaza poluarea aerului in context transfrontier la lunga distanta; (afiseaza harta). - sunt amplasate in zona montana la medie altitudine: Fundata, Semenic si Poiana Stampei; - poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata solara, umiditate relativa, precipitatii); (afiseaza poluantii).

CIRCUITUL DATELOR

-7-

- 7 -7

Sistemul de monitorizare permite autoritatilor locale pentru protectia mediului: - sa evalueze, sa cunoasca si sa informeze in permanenta publicul, alte autoritati si institutii interesate, despre nivelul calitatii aerului; - sa ia, in timp util, masuri prompte pentru diminuarea si/sau eliminarea episoadelor de poluare sau in cazul unor situatii de urgenta; - sa previna poluarile accidentale; - sa avertizeze si sa protejeze populatia in caz de urgenta. Informatiile privind calitatea aerului, provenite de la cele 142 de statii de monitorizare si datele meteorologice primite de la cele 119 statii de monitorizare vor fi transmise la Centrele locale de la cele 41 Agentii pentru Protectia Mediului. Datele despre calitatea aerului, provenite de la statii, vor fi prezentate publicului cu ajutorul unor panouri exterioare (amplasate in mod conventional in zone dens populate ale oraselor)

si cu ajutorul unor panouri de interior (amplasate la Primarii).

-7-

- 7 -7

La nivel national exista 107 de puncte de informare a publicului (48 de panouri exterioare si 59 de panouri interioare). Reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului centralizeaza acum datele din cele 142 statii raspandite pe tot teritoriul Romaniei. Statiile sunt arondate la cele 41 de Centre locale, situate in Agentiile de Protectia Mediului. Valorile masurate on-line de senzorii analizoarelor instalate in statii, sunt transmise prin GPRS la centrele locale. Acestea sunt inter-conectate formand o retea ce cuprinde si serverele centrale, unde ajung toate datele si de unde sunt aduse in timp real la cunostinta publicului prin intermediul acestui site, al panourilor publice de afisare situate in marile orase precum si prin punctele de informare situate in primarii. Din dorinta de a informa cat mai promt publicul, datele prezentate sunt cele transmise on-line de catre senzorii analizoarelor din statii (datele brute). Asadar, valorile trebuie privite sub rezerva ca acestea sunt practic validate numai automat (de catre software), urmand ca la centrele locale specialistii sa valideze manual toate aceste date, iar ulterior central sa se certifice. Baza de date centrala stocheaza si arhiveaza atat datele brute, cat si cele valide si certificate. Specialistii acceseaza aceste date, atat pentru diferite studii, cat si pentru trasmiterea raportarilor Romaniei catre forurile europene.

-7-

- 7 -7

-7-

- 7 -7

Poluanti atmosferici

Dioxid de sulf SO2 1.Caracteristici generale Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii. Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. Surse antropice: (datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel. Efecte asupra sanatatii populatiei In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului. Efecte asupra plantelor Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele. Efecte asupra mediului In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului. Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice

-7-

- 7 -7

2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazuta in ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) "Aer inconjurator - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet. 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Dioxidul de sulf - SO2 Prag de alerta Valori limita 500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare. 350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane 20 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor (an calendarisitic si iarna 1 octombrie - 31 martie) ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Oxizi de azot - NOx Prag de alerta Valori limita 400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare 200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane 30 ug/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Monoxid de carbon - CO Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Benzen - C6H6 Valoare limita 5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane. ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Pulberi in suspensie - PM10
- 7 -7 -7-

Valori limita

Faza 1 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) 40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 2 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) 20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1

ianuarie 2010)

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Plumb - Pb Valori limita 0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni Arsen Cadmiu Nichel 6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP Benzo(a)piren 1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic

Oxizi de azot NOx (NO / NO2) 1.Caracteristici generale Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros. Principalii oxizi de azot sunt: - monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor; - dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios. Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici.

-7-

- 7 -7

Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic. Surse antropice: oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane . Efecte asupra sanatatii populatiei Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor si animalelor Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa. Alte efecte Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta in ISO 7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei massive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta. 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Oxizi de azot - NOx Prag de alerta 400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau
- 7 -7 -7-

aglomerare Valori limita 200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane 30 ug/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Ozon - O3 Prag de alerta Valori tinta 240 ug/m3- media pe 1 h 120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane 18.000 ug/m3 x h - valoare tinta pentru protectia vegetatiei

120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii Obiectiv pe termen lung umane 6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Monoxid de carbon - CO Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Benzen - C6H6 Valoare limita 5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane. ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Pulberi in suspensie - PM10 Faza 1 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) 40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 2 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) 20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)

Valori limita

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Plumb - Pb Valori limita 0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni Arsen 6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.
- 7 -7 -7-

Cadmiu Nichel

5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP

Benzo(a)piren

1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic

Ozon O3
1.Caracteristici generale Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volatili. Efecte asupra sanatatii Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii. Efecte asupra mediului Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane. 2. Metode de masurare Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon: - metoda de analiza : metoda fotometrica in UV (ISO 13964) ; - metoda de calibrare: fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6). 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Ozon - O3 Prag de alerta Valori tinta 240 ug/m3- media pe 1 h
- 7 -7 -7-

120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane 18.000 ug/m3 x h - valoare tinta pentru protectia vegetatiei

120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii Obiectiv pe termen lung umane 6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002

Monoxid de carbon - CO Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Benzen - C6H6 Valoare limita 5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane. ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Pulberi in suspensie - PM10 Faza 1 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) 40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 2 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) 20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Plumb - Pb Valori limita 0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni Arsen Cadmiu Nichel 6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP Benzo(a)piren 1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic

Valori limita

Monoxid de carbon CO
1.Caracteristici generale

-7-

- 7 -7

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Surse naturale: arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice. Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana. Efecte asupra sanatatii populatiei Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular. La concentratii relativ scazute: - afecteza sistemul nervos central; - slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism; - reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica; - expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta; - poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare; - determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii. Efecte asupra plantelor La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica in infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224 3. Norme
- 7 -7 -7-

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Monoxid de carbon - CO Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane

Benzen C6H6

1.Caracteristici generale Compus aromatic foarte usor, volatil si solubil in apa. 90% din cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea si distributia acestuia. Efecte asupra sanatatii Substanta cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept cancerigena pentru om. Produce efecte daunatoare asupra sistemului nervos central. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea benzenului este metoda de prelevare prin aspirare printr-un cartus absorbant, urmata de determinare gaz-cromatografica, standardizata in prezent de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN). 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Benzen - C6H6 Valoare limita 5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane.

Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5


1.Caracteristici generale Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului. Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete.

-7-

- 7 -7

Efecte asupra sanatatii populatiei Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 "Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie". Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 va fi stabilita potrivit art. 47 din normativ.

3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Pulberi in suspensie - PM10 Faza 1 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) 40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 2 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) 20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010)

Valori limita

-7-

- 7 -7

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Plumb - Pb Valori limita 0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni Arsen Cadmiu Nichel 6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP Benzo(a)piren 1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic

Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg


1.Caracteristici generale Metalele toxice provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor menajere, etc. si din anumite procedee industriale. Se gasesc in general sub forma de particule (cu exceptia mercurului care este gazos). Metalele se acumuleaza in organism si provoaca efecte toxice de scurta si/sau lunga durata. In cazul expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale, hepatice, respiratorii. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceeasi cu metoda de prelevare pentru PM10. Metoda de referinta pentru analiza plumbului este cea prevazuta in ISO 9855/1993 "Aer

-7-

- 7 -7

inconjurator - determinarea continutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre". Metoda spectroscopie cu absorbtie atomica. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu si nichel in aerul inconjurator este in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si are la baza prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN 12341. Retinerea pe filtru a probelor este urmata de mineralizare si de analiza prin spectrometrie cu absorbtie atomica (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasma cuplata inductiv si spectrometrie de masa (ICP-MS). In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde nationale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat ca dau rezultate echivalente cu cele obtinute prin metodele de referinta. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiei de mercur gazos total in aerul inconjurator este in curs de standardizare si consta in analiza automata a mercurului folosind spectrometria de absorbtie atomica sau spectrometrie de fluorescenta atomica. In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde nationale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat ca dau rezultate echivalente cu cele obtinute prin metodele de referinta. 3. Norme ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002 Plumb - Pb Valori limita 0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni Arsen Cadmiu Nichel 6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

Hidrocarburi aromatice policiclice HAP


1.Caracteristici generale Hidrocarburile aromatice polinucleare HAP sunt compusi formati din 4 pana la 7 nuclee benzenice. Acesti compusi rezulta din combustia materiilor fosile ( motoarele diesel) sub forma gazoasa sau de particule. Cea mai studiata este benzo(a)pirenul. Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt cunoscute drept cancerigene pentru om. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de benzo(a)piren in aerul inconjurator este

-7-

- 7 -7

in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si are la baza prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN 12341. In absenta standardelor CEN, pentru benzo(a)piren sau alt compus policiclic aromatic prevazut in prezentul ordin se pot utiliza standarde nationale sau standardul ISO 12884. 3. Norme ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP Benzo(a)piren 1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic

Politici si strategii de reducere a intensitii carbonului n economia Romniei


1.1 Fundamentare
Necesitatea ca Romnia s adopte msuri de limitare a emisiilor de GHG este redus avnd n vedere nivelul actual al emisiilor de GHG i tendinele preconizate ale acestora. Implementarea msurilor interne n domeniul schimbrilor climatice este totui determinat i de ali factori: n primul rnd, angajamentele asumate prin ratificarea UNFCCC, a Protocolului de la Kyoto i prin integrarea la UE necesit o atitudine activ privind reducerea emisiilor de GHG. n cel de-al doilea rnd, reglementrile naionale i UE necesit aciuni specifice.

-7-

- 7 -7

n sfrit, multe dintre msurile i aciunile desfurate n domeniul schimbrilor climatic vor conduce direct sau indirect la o mbuntire a eficienei i vor contribui la asigurarea competivitii pe termen lung a economiei romneti. Aciunile i msurile specifice vor fi prevzute n cadrul Planului naional de aciune privind schimbrile climatice.

1.2 Obiectiv specific


Romnia a derulat deja diferite aciuni i msuri care implic direct sau indirect reducerea emisiilor de GHG ca urmare a transpunerii acquis-ului comunitar al UE. Rmne nc de exploatat un potenial considerabil. Avnd n vedere nivelul economiei romneti, accentul va cdea asupra acelor actiuni i msuri care necesita costuri minime i care prezint beneficii economice. Astfel obiectivul specific este de a continua implementarea aciunilor i msurilor existente de reducere a intensitii carbonului n economia Romniei n deplin conformitate cu acquis-ul comunitar al UE.

1.3 Aciuni cheie


Urmtoarele activiti vor contribui la realizarea obiectivului specific: A. Adoptarea Planului naional de aciune privind schimbrile climatice Planul naional de aciune privind schimbrile climatice (PNASC) va fi adoptat pn la sfritul anului 2010 i va cuprinde perioada 2010-2012. PNASC va conine aciunile concrete necesare, inclusiv sursele de finantare ale acestora, pentru a ndeplini obiectivele adoptate prin Strategia naional a Romniei privind schimbrile climatice (SNSC). B. Integrarea obiectivelor referitoare la schimbrile climatice n politicile sectoriale Sectoarele prioritare pentru introducerea aciunilor i msurilor de reducere a emisiilor de GHG sunt: energie, industrie, transporturi, depozite de deeuri, i construcii. Ministerele responsabile vor trebui s in seama de efectele aciunilor i msurilor de limitare a emisiilor de GHG asupra diferitelor sectoare. n acest sens, se va stabili o strns colaborare ntre ministerele responsabile i MMGA prin intermediul CNSC. Mai departe, MMGA va sprijini ministerele responsabile n mbuntirea capacitii acestora privind integrarea obiectivelor schimbrilor climatice n politicile sectoriale. C. Creterea finanrii pentru implementarea aciunilor i msurilor interne Surse noi de finanare pentru aciuni i msuri interne vor fi identificate i studiate, n special cu ajutorul mecanismului de comercializare a emisiilor. D. Identificarea celor mai fezabile i mai eficiente actiuni i msuri din punct de vedere economic Pe baza evalurii tuturor aciunilor i msurilor disponibile, se va face o selecie de aciuni i msuri prioritare. Acestea vor fi incluse n PNASC. 1.4 Impact preconizat al aciunilor i msurilor interne

-7-

- 7 -7

Multe aciuni i msuri vizeaz scderea intensitii energetice n economia Romniei. Aceasta prezint urmtoarele avantaje: mbuntirea eficienei energetice va ntri poziia competitiv a agenilor economici din Romania pe pieele internaionale. Foaia de parcurs pentru Energie scoate n eviden importana reducerii intensitii energetice ca msur important pentru asigurarea siguranei energetice a Romniei. Msurile de reducere a intensitii carbonului n producia i consumul de energie i materiale implic o utilizare mai larg a tehnologiilor avansate. Aceste tehnologii presupun adesea i alte avantaje, ca de exemplu scderea utilizrii altor resurse, creterea nivelului produciei sau, de exemplu, creterea valorii proprietilor. Reducerea emisiilor de GHG induce de cele mai multe ori o reducere a altor efecte negative asupra mediului, cum ar fi poluarea local a atmosferei cu SO2, NOx i pulberi provenite de la termocentrale. Costurile i beneficiile fiecrei aciuni i msuri vor fi evaluate n Planul naional de aciune privind schimbrile climatice.

Educaie, cercetare i creterea contientizrii


1 Fundamentare
Articolul 6 al UNFCCC se refer direct la educaie, instruire, contientizarea publicului, accesul la informaii i cooperare internaional. Contientizarea publicului privind schimbrile climatice necesit o mbuntire semnificativ, dei sectorul privat, asociaiile patronale din industrie i unii ageni economici individuali devin din ce n ce mai interesai de problematica schimbrilor climatice n Romnia.
- 7 -7 -7-

2 Obiectiv specific
Schimbrile climatice reprezint un domeniu intersectorial care trebuie integrat n, politicile planurile i proiectele din diferite sectoare. Aceasta necesit un nivel ridicat de cunoatere i contientizare privind schimbrile climatice la nivelul autoritilor, agenilor economici i publicului, n general. Un efort deosebit este necesar pentru implementarea Protocolului de la Kyoto, n special referitor la participarea agenilor economici din industrie la dezvoltarea proiectelor JI i la comercializarea emisiilor. Astfel, obiectivul specific este ncorporarea aspectelor privind schimbrile climatice n educaie i cercetare, i creterea gradului de contientizare i de participare a publicului n luarea deciziilor referitoare la schimbri climatice n Romnia.

3 Aciuni cheie
3.1. Educaie n privina educaiei, este necesar s fie dezvoltat un plan de aciune privind educarea, instruirea i contientizarea publicului cu privire la aspectele legate de schimbrile climatice. Acesta va include elaborarea unor programe de instruire specifice, includerea aspectelor privind schimbrile climatice n programa colar i universitar, precum i elaborarea unor materiale de instruire i informare. 3.2. Cercetare n privina cercetrii tiinifice i dezvoltrii, este necesar stabilirea celor mai bune practici metodologice, pentru a: identifica i dezvolta abordri i metodologii de evaluare a impactului actiunilor i msurilor din domeniul schimbrilor climatice; mbunti metodologii de prognozare a tendinei de evoluie a emisiilor de GHG; mbunti metodologii de inventariere a emisiilor de GHG; mbunti evaluarea impactului (inclusiv evaluarea i managementul riscului) i a posibilitilor de adaptare.

3.3. Creterea contientizrii Un alt domeniu important de aciune este reprezentat de introducerea companiilor de contientizare a publicului cu privire la schimbrile climatice pentru factorii relevani implicai, cum ar fi autoritile centrale, comunitatea de afaceri, ONG-urile de mediu i mass-media. Acestea pot include de la activiti de informare cu caracter general pn la campanii de informare tematice, cum ar fi, de exemplu, participarea agenilor economici din industrie la activiti legate de aplicarea proiectelor JI sau la comercializarea emisiilor n cadrul ETS UE. Creterea constientizrii va conduce i la creterea nivelului de participare a publicului la elaborarea politicilor n domeniul schimbrilor climatice. Implementarea politicilor din domeniul schimbrilor climatice implic i are efecte asupra autoritilor publice, sectorului privat i publicului, iar pentru succesul acestora este necesar mbuntirea cunoaterii i participrii la aplicarea acestora. Astfel, Guvernul Romniei va face toate eforturile pentru

-7-

- 7 -7

asigurarea participrii active a publicului n pregatirea i implementarea politicilor prin implicarea nc de la nceput a factorilor interesai i a grupurilor int. 3.4. Participarea publicului la luarea deciziei O serie de prevederi ale UNFCCC i ale Protocolului de la Kyoto, ct i ale reglementarilor UE conin reguli specifice privind rolul i drepturile societii civile. Dei abordarea variaz, exist, totui, o serie de cerine i proceduri definite pentru participarea publicului n luarea deciziei, inclusiv n procesul de aprobare a proiectelor JI.

4 Impact preconizat
Romnia va beneficia de pe urma activitilor menionate mai sus pentru creterea capacitii i cunotinelor grupurilor de factori interesai n domeniul schimbrilor climatice. O baz tiinific mai bun privind politicile din domeniul schimbrilor climatice i o cretere a cooperrii dintre comunitatea tiinific i factorii de decizie va determina o cretere a eficienei i eficacitii acestor politici. O intensificare a contientizrii publicului, a educaiei i a participrii publicului n luarea deciziei va facilita implementarea aciunilor i msurilor care necesit sprijinul activ din partea factorilor interesai din societate.

CONCLUZII
Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor in mediu. Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii populatiei si poate proveoca daune florei si faunei in general. Din aceste motive acordam o atentie deosebita activitatii de supraveghere si de imbunatatire a calitatii aerului. Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenta in marile orase, precum si de transportul poluantilor la lunga distanta.

-7-

- 7 -7

Respectand criteriile de clasificare impuse de Uniunea Europeana, pe teritoriul Romniei, in cadrul Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului, au fost stabilite 11 aglomerari pentru evaluarea si gestionarea calitatii aerului, respectiv: Bucuresti, Craiova, Pitesti, Ploiesti, Constanta, Braila - Galati, Iasi, Baia Mare, Cluj Napoca, Timisoara si Brasov si 8 zone pentru gestionarea calitatii aerului conform prevederilor OM nr. 745/2002. Strategia nationala privind protectia atmosferei aprobata prin HG nr. 731/ 2004, consta n crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea sanatatii oamenilor si a mediului nconjurator, iar principalele obiective sunt: A.mentinerea calitatii aerului nconjurator n zonele si aglomerarile n care aceasta se ncadreaza n limitele prevazute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate; B.mbunatatirea calitatii aerului nconjurator acolo unde aceasta nu se ncadreaza n limitele prevazute de normele n vigoare; C.adoptarea masurilor necesare n scopul limitarii pna la eliminare a efectelor negative asupra mediului (inclusiv n context transfrontier); D.ndeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care Romnia este parte si participarea la cooperarea internationala n domeniu. Strategia implica derularea de actiuni la diferite niveluri de competenta si decizie a autoritatilor cu responsabilitati n domeniul protectiei atmosferei, n acest sens, fiind implicate urmatoarele autoritati publice centrale pentru: protectia mediului, industrie, sanatate, transport, administratie publica; autoritatile regionale si teritoriale pentru protectia mediului precum si primariile si consiliile locale. Planul national de actiune n domeniul protectiei atmosferei aprobat prin HG nr. 738/2004, stabileste masuri care trebuie ntreprinse n vederea atingerii obiectivelor-cheie ale Strategiei nationale pentru protectia atmosferei. Realizarea actiunilor implica obligatii si din partea titularilor activitatilor care detin surse de emisie a poluantilor atmosferice. Sistemul national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului (SNEGICA) aprobat prin HG nr. 586/2004, are ca scop asigurarea cadrului organizatoric, institutional si legal de cooperare a autoritatilor si institutiilor publice cu competente n domeniul protectiei atmosferei si al evaluarii si gestionarii calitatii aerului pe teritoriul Romniei. SNEGICA cuprinde ca parti integrante, doua sisteme: Sistemul national de monitorizare a calitatii aerului (SNMCA) si Sistemul national de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici (SNIEPA).

-7-

- 7 -7

Informatiile furnizate de cele doua subsisteme SNMCA si SNIEPA sunt integrate de Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului (CECA) n conformitate cu cerintele nationale si internationale n domeniul evaluarii si gestionarii calitatii aerului. In conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului.Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene. In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi in supensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului in fiecare statie este reprezentata prin indici de calitate sugestivi, stabiliti pe baza valorilor concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati.In prezent in Romania sunt amplasate 117 statii de monitorizare continua a calitatii aerului, dotate cu echipamente automate pentru masurarea concentratiilor principalilor poluanti atmosferici. RNMCA cuprinde 38 de centre locale, care colecteaza si transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de statii, iar dupa validarea primara le transmit spre certificare Laboratorului National de Referinta din Bucuresti (LNR).

CUPRINS
Cap.1 Calitatea aerului..pag 1 1.1 Indici de calitate aer.pag 3
- 7 -7 -7-

1.2 Statii de monitorizare a calitatii aerului...pag 5 1.3 Circuitul datelor...pag 9 Cap.2 Poluanti atmosfericipag 12 Cap.3 Politici si strategii de reducere a carbonului in Romaniapag 25 Cap.4 Educatie, cercetare si cresterea constientizarii populatiei...pag 27 Concluzii..pag 29 BIBLIOGRAFIE..pag 32

BIBLIOGRAFIE www.calitateaer.ro www.mmediu.ro www.gnm.ro www.anpm.ro www.ea.europa.eu

-7-

- 7 -7