Sunteți pe pagina 1din 26

LECTIA 12

Cum ne autoapreciem?
Exemplu (A):
Unul dintre elevii scolii de filozofie budhiste Zen, dorind sa afle cum este apreciat, isi intreba mereu maestrul daca este bun sau rau. Maestrul nu-i dadea nici un raspuns, nepromovandu-1. Elevul il intreba tot mai insistent pe maestru: Spune-mi, pdndla urmd, Maestre, cum sunt eu, bun sau rdu? Dar maestrul nu ii raspundea. Dupa un timp indelungat, elevul, iritat, veni la maestru si striga: Stii, Maestre, defapt nu md intereseazdpdrerea ta dacdsunt bun sau rdu. Acum tepot trece clasa, ii raspunse maestrul. Ai inteles cdnu ai nevoie de altii pentru a-ti rdspunde la intrebdri. Tu insuti stii eel mai bine cum esti. Este interesant cati ani i-au trebuit elevului pentru a se convinge ca el insusi isi poate aprecia propriul EU. Din lectia precedents ai retinut ca autoaprecierea constiruie un element, o parte din sistemul amplu al autocunoasterii. In schimb, autocunoasterea constituie o parte a personalitatii noastre. Sa ne oprim acum la diferentierea dintre conceptul acceptarii de sine si eel al autoaprecierii. Trebuie sa precizam termenii pentru a nu ne pierde in multimea de formulari teoretice si de investigatii empirice. Voi incepe prin a-ti spune o povestire despre paine si sare si totul va deveni mai limpede.

Exemplu (B):
In viatd, iti trebuie mai multpdinea sau sarea? Nimeni nupune o mtrebare atdt deprosteascd. Avem nevoie si de una, si de alta. Cine te tubeste mai mult? Mama sau tata? - intrebare veche, care il pune in dificultate pe copil. Nu se stie de ce, dar aceasta intrebare se repeta mereu, desi omenirea a evoluat! Md iubesc amdndoi, fiecare infelul sau, si ambele stiluri de exprimare a sentimentelor si de impunere a conditiilor imi sunt necesare pentru dezvoltarea normald. La fel se intampla cu acceptarea de sine - painea, mama, iubirea neconditionata -si cu autoaprecierea - sarea, tatal, iubirea conditionata, plina de sarcini, de mandrie si de esecuri.

Psihologie 1 9

Lectia 12

Cum ne autoapreciem?

Autoaprecierea reprezinta cenzura fata de noi insine, exprimata sub forma de note, de un numar de puncte etc. Imi vine in minte exemplul barbatului ,,suta la suta" sau al elevului ,,de zece"! Autoaprecierea, ca element al autocunoasterii, reprezinta un fel de judecata de valoare, referitoare la trasaturi specifice ale omului, precum: - insusiri fizice (rnfatisare, sanatate, mobilitate etc.); insusiri ale personalitatii (capacitati creative, maturitate emotionala, structura motivationala); - relatiile cu ceilalti oameni - statutul in cadrul familiei, in celelalte grupuri de referinta, atractivitatea generala in cadrul societatii. Psihologii au incercat de multe ori sa clasifice autoaprecierile. Din pacate, nici una dintre clasificari nu este completa si clara. Cercetarea acestui fenomen a permis insa imbogatirea cunostintelor in domeniu, concentrandu-se mai mult asupra efectelor procesului de formulare a aprecierii, decat asupra desfasurarii acestuia. Acest proces cuprinde cateva faze, care pot fi urmarite pe baza urmatorului exemplu. 1. Cand ai ca sarcina sa scrii o apreciere despre tine insuti, este posibil sa tii seama de o insusire-etalon, cum ar fi, de exemplu, spiritul critic. 2. Dupa ce ai formulat denumirea acestei insusiri, probabil o imparti in cateva categorii. S-ar putea sa distingi doar doua categorii - critic si necritic - sau vei lua in considerate cinci nuante ale acestei insusiri: naiv, increzator, critic, incisiv, negativist. 3. Urmatoarea faza in formarea autoaprecierii consta in valorizarea trasaturii respective. In cadrul acestei etape se pot face unele observatii: a) Unele insusiri le valorizam uniform si valoarea lor este proportionals cu intensitatea, adica, odata cu cresterea intensitatii insusirii respective, creste valoarea acesteia. Aceasta observatie se refera, de exemplu, la inteligenta, la capacitatile organizatorice, la gradul de atractivitate fizica sau sociala etc. b) Un alt mod de valorizare consta in folosirea functiei unidimensionale, adica in considerarea intensitatii medii a insusirii respective ca fiind mai valoroasa decat intensitatea extrema. Acest mod de valorizare este util in aprecierea unor insusiri ca inaltimea, greutatea, spiritul de economic etc. c) S-ar putea intampla sa ne apreciem insusirile, folosindu-ne de o functie in forma de ,,U", unde valoarea cea mai mica o detine intensitatea mijlocie, iar cea mai mare - intensitatea extrema. Modalitatile de percepere a valorii unei insusiri sunt absolut subiective, diferiti oameni apreciind aceeasi insusire in mod diferit. 4. In cea de-a patra faza, omul formuleaza definitiv autoaprecierea, prezentand anumite insusiri si stabilind intensitatea acestora, insotita de valorile subiective. De exemplu, persoana spune despre sine ca este critica in sens mediu, iar daca a folosit functia unidimensionala, apreciind eel mai mult intensitatea medie a unei trasaturi, va formula o autoapreciere accentual pozitiva. Sa trecem acum la analiza unui exemplu, pentru a intelege exact complexitatea acestui proces.
20 Psihologie

Reactia omului fata de sine rnsusi

Capitol VI

Exemplu (C):
Un tanar ne spune ca are 180 cm inaltime. Acesta este un element al autodescrierii, fara a constitui o Constanta a autoaprecierii. Abia cand baiatul afirma ca este prea inalt si acest lucru il necajeste, el se autoapreciaza.

Gandeste-te cat de des tratam elemente ale autodescrierii drept componente ale autoaprecierii, valorizandu-le in sinea noastra - uneori in mod proiectiv, adica folosind mecanismul de aparare, le proiectam asupra celorlalte insusiri proprii, pe care nu le acceptam, asupra trasaturilor si starilor noastre emotionale, atribuindu-i celui care vorbeste efectuarea acestei aprecieri. De exemplu, cand vecinul nostru ne povesteste ca a strabatut in concediu un traseu de 12 kilometri si ca a obosit foarte mult, nu avem inca nici o baza pentru a constata daca este mandru de sine in legatura cu acest fapt sau daca ii este rusine! Noi insine, in functie de preferintele individuale, de experienta personala, de conditia si capacitatea corpului nostru, il percepem ca eficient sau mai putin eficient, din punct de vedere fizic. Cum sunt autoaprecierile noastre? Specialistii afirma ca autoaprecierile au culoare deschisa sau sumbra, ca pot fi pozitive sau negative (in privinta calitatii), de nivel ridicat, mediu sau coborat (in privinta marimii). Sper ca acest continut sa fie accesibil si usor de retinut pentru tine.

Psihologie

21

Lectia 12

Cum ne autoapreciem?

Ce factor! determina marimea si calitatea autoaprecierii? Ce ne spun pe aceasta tema cercetarile empirice? In primul rand, ca de obicei, acestea nu sunt univoce. In al doilea rand, indica dependenta autoaprecierii de statutul socio-economic si de situatia familiala a omului. Atunci cand se apreciaza pe sine, persoana tine seama si de rezultatele propriei activitati, comparandu-le cu rezultatele planificate si cu realizarile celorlalti oameni. Omul care inregistreaza succese se autoapreciaza, in general, superior, in comparatie cu persoana ale carei actiuni se finalizeaza cu insuccese. Multi cercetatori sustin ca autoaprecierea depinde de opiniile si aprecierile pe care le formuleaza la adresa noastra ceilalti oameni. Influenta lor asupra autoaprecierii este semnificativa, indiferent daca sunt formulate spontan - de exemplu, un compliment exprimat ad hoc de un cunoscut - sau daca iau o forma institutionalizata notele, aprecierile la examen, indiferent daca sunt credibile sau mai putin riguroase, daca provin dintr-una sau din mai multe surse. S-ar parea ca fenomenul nu este rational, dar este cunoscut. Esti de acord? 9(14) ) In acest proces, un rol important il au emotiile, tendinta de a apara propria persoana, dorinta de a dobandi aprecierea sociala. Acest fenomen a fost analizat in caietul anterior. Am selectat pentru tine un citat semnificativ pentru ceea ce am prezentat:
Un blestem al omenirii este acela cdexistenta noastra in aceastdlume nu suportd nici un fel de ierarhie, ci totul curge, se varsd, se miscd si fiecare trebuie sdfie perceput si apreciatde fiecare, iarceeacesespunedesprevoi, ceiignoranti, limitati, tembeli nu este mai putin important decat ceea ce se spune despre cei inteligenti, luminati si subtili. Cad omul esteprofund dependent de reflectarea sa in sufletul celuilalt, chiar daca acest suflet este cretinoid. (Gombrowicz)

Cea mai amuzanta dovada empirica in acest sens o reprezinta cercetarile in cadrul carora studentii isi apreciau gradul de inteligenta, nivelul de pregatire pentru examen, de sansa individuala si de rezistenta la stres. Nici una dintre cele 127 de persoane nu a afirmat ca gradul ei de inteligenta este mai mic decat media din grupa de studenti, cu toate ca celorlalte insusiri mentionate mai sus persoanele investigate le-au atribuit valori apropiate de medie. Obiectiv vorbind, este indoielnica existenta unui grup atat de mare, in care toti membrii sa aiba o inteligenta mai mare decat cea medie! Trebuie sa observam aici rolul de aparare a imaginii propriei persoane si efortul pentru recunoasterea sociala. Oamenii sunt interesati, in general, atat de cum sunt, cat si de aprecierea diferitelor insusiri pe care le au. De asemenea, ei se gandesc si la cum si-ar dori sa fie. Isi definesc astfel dorintele si aspiratiile personale. Stabilesc, de asemenea, standarde personale, adica definesc starile pe care ar dori sa le atinga - stari interne si externe dorite de individ.
22 Psihologie

Reactia omului fata de sine insusi

Capitol VI

<^

Ansamblul unor asemenea standarde referitoare la propria persoana se defineste in psihologie ca EU ideal. Ce particularitati au standardele noastre? Daca este vorba despre judecatile descriptive si de autoapreciere, fiecare dintre noi formuleaza doar o judecata intr-o anumita chestiune. Spui, de exemplu, ca stii doua limbi straine -judecata descriptiva - si apreciezi ca aceste competence sunt de nivel coborat - autoaprecierea. In schimb, dorintele si aspiratiile noastre pot fi diferite in aceeasi chestiune. De exemplu, putem formula un standard optim - ar fi ideal sa stiu fluent patru limbi straine- sau unul referitor la o stare medie, multumitoare, normala - ar trebui sa cunosc doua limbi straine la nivel mediu. Te rog sa te gandesti la propria ta pozitie fata de aceste probleme. Ce doresti ca stare ideala si ce anume te multumeste, fiind suficient de bine? Poate ca este potrivit sa discuti despre acest lucru! Ce crezi?

Starile dorite, continuturile standardelor noastre, le consideram in mod subiectiv ca fiind mai pretioase decat starile prezente. Cu alte cuvinte, valoarea dorintelor noastre este adeseori mai mare decat valoarea autoaprecierii noastre. In anumite circumstante insa, valoarea starilor dorite si a celor actuale este identica. Atunci persoana tinde doar spre mentinerea.s'tata.s' quo-ului, spre mentinerea imaginii prezente despre ea.

Ce crezi? De ce se intampla astfel? Gandeste-te la un exemplu care sa redea exact acest fenomen. Un exemplu corespunzator pentru mine este tendinta unei persoane care imbatraneste de a-si mentine capacitatea intelectuala si fizica de pana atunci. Te rog sa discuti pe aceasta tema cu partenerul tau de discutie. Este important sa sesizezi diferenta dintre intrebarile: Cum as dori sdfiu ? - intrebare referitoare la standarde; Cum as puteafi? - intrebare cu privire la posibilitatile ce intra in structura autoaprecierii si autodescrierii; Ce asteapta ceilalti de la mine? - intrebare referitoare la ceea ce stim despre ceilalti oameni.

A sosit momentul pentru un exercitiu practic. Psihologie 23

Lectia 12

Cum ne autoapreciem?

Exercitiul 1: ,,Contabilizeaza-ti" aprecierile! Alege eel putin sapte insusiri sau proprietati, pe care le consider! esentiale pentru manifestarea ta in prezent. Te rog sa le selectezi astfel meat sa fie diferite si sa se refere la eel putin cateva domenii de manifestare, de exemplu, la activitatea profesionala, la viata de familie si la pasiuni. Completeaza apoi cu atentie tabelul de mai jos:
tnsusirea Cum sunt? Standard Cum as dori sa fiu? Posibilitati Cum as putea fi? Asteptari Cum ar trebui sa fiu potrivit celorlalti?

Fii atent la insusirile al caror continut prezentat in coloanele tabelului nu se deosebeste fundamental, dar si la cele al caror continut este foarte diferit. Este interesant de vazut care insusiri sunt apreciate in acelasi spirit, in diferite perspective. Cele negative sau cele pozitive? Ce semnificatie are aceasta pentru tine? Concordanta aprecierilor apartinand diferitelor categorii determina pasivitatea. Din pacate, nici discordanta nu indeamna la efort. Cea mai stimulativa pentru schimbari este discordanta medie. S-ar putea ca aceasta sa declanseze speranta ca ameliorarea starii de lucruri existente este posibila. Iti sugerez sa reflectezi si sa discuti cat mai creativ si cat mai profund. Poti trimite materialul exercitiului ca tema pentru acasa. Standardele personale nu sunt totdeauna reprezentate in constiinta noastra. Continutul lor depinde de mediul familial in care am crescut, de statutul socio-economic, de trasaturile psihice individuale, de tipul de personalitate si de traditia culturala a grupului social din care facem parte. De pilda, dorintele persoanelor cu personalitate psihopata - in comparatie cu persoanele care au o personalitate normala - sunt neomogene si mai putin integrate. Standardele personale ale japonezilor, in comparatie cu europenii, sunt extrem de complexe si de bogate, iar structura eului lor ideal este mult mai extinsa decat a eului real. Imaginea propriei persoane se structureaza pornind de la anumite date, pe care le integram in mod adecvat. Constientizam cum se desfasoara acest proces? Se pare ca suntem constienti eel putin partial de acest lucru. Exemplu (D): Intotdeauna mi s-a spus cdsunt copilul eel mai urdt din familie. Ceva adevar exista in acest sens, fiindcd ma deosebeam unpic in raport cu ceilalti... Pdrintii spuneau cdsunt un copil tare nereusit. Toate acestea aufdcut sd-mi fie fried de mine. Cand trebuia sd ies in stradd, simteam cum imi tremurdpicioarele. Splendid ,,dar" din partea mamei si a tatalui! Buna zestre pentru o viata lunga si fericita! Care sunt amintirile tale despre aprecierile externe pe care le-ai primit in copilarie?
24

Psihologie

Reactia omului fata de sine insusi

Capitol VI

Exercitiul 2: Verified situatia contuluitau in banca numita VIAT A!

Ingrijeste-te de starea ta psihica si fizica. Asigura-ti totodata confortul: linistea, timpul liber suficient. Gandeste-te la copilaria ta, la persoanele importante din aceasta perioada, la parinti, bunici, alte rude, fratii si surorile mai mari, poate la vecini. Incearca sa readuci in memorie cat mai multe amintiri concrete referitoare la modul in care ai fost apreciat, la trasaturile care ti-au fost atribuite, la intensitatea lor. Aminteste-ti si de cele bune, si de cele rele. Straduieste-te sa vezi totul: imagini, sunete, senzatii kinestezice, mirosuri si gusturi care au insotit trairile respective. Sper sa te ajute rn acest exercitiu albumul de fotografii din caietul precedent al cursului. iti amintesti de bunica ta, de vocea ei domoala, spunandu-ti ca esti eel mai bun nepotel? Poate II vezi si il auzi pe unchiul tau, razand si provocandu-te: Un ndtdrdu mai mare nici ca am mai vazut! Realizeaza un bilant a ceea ce reusesti sa-ti amintesti. Bucura-te pentru ca reusesti sa faci fata problemelor, dispunand de o asemenea situatie a contului cu aprecieri din afara. Gandeste-te cat de repede aplicam ,,etichete" micutilor lipsiti de aparare! Imagineaza-ti ce capital minunat sunt primele aprecieri pozitive - sursa vitalitatii noastre, a fortei, a bucuriei si a optimismului. Te rog, ca de obicei, sa discuti despre aceste probleme si sa iti asiguri o stare de spirit buna. Adesea, oamenii isi dau seama de unde provin autoaprecierile si standardele propuse. Ei spun ca se folosesc de autoobservare, de comparatii, de parerile unor oameni importanti pentru ei.

ClO(22)J

Dispunand de mai multe date diverse, oamenii le combina, le integreaza, pentru a le putea folosi. Se folosesc trei strategii generate de combinare a informatiilor pe aceasta tema: 1 . liniara (compensatorie), constand in totalizarea informatiilor accesibile despre succese, esecuri, defecte si calitati - strategic in cadrul careia luam rn considerare suma parerilor, formulam o judecata descriptiva generala;

Psihologie

25

Lectia 12

Cum ne autoapreciem?

2.

conjunctionala, in care individul formuleaza autoaprecieri inalte doar atunci cand toate informatiile sunt pozitive, un singur esec putand determina scaderea brusca a intregii autoaprecieri - strategic adesea aplicata de catre persoanele cu o autoapreciere generala slaba;

3. alternativa, constand in formularea de catre persoana a autoaprecierilor inalte, cand eel putin o singura informatie este pozitiva, iar autoaprecierea este determinate de cele mai bune momente din viata - strategic care duce la autoaprecieri exagerate, caracteristice psihopatilor sau unor infractori cu personalitate psihopata. Ce crezi? Ce strategic dintre cele descrise aplici in crearea autoaprecierii? Urmatorul exercitiu iti poate oferi ocazia unor reflectii interesante pe aceasta tema. Exercitiul 3: Spune cum fad bilantul acestor realizari! In timp ce citesti textul de mai jos, noteaza in paranteza cifre de la -5 la +5, dupa fiecare activitate zilnica descrisa. Aceste cifre exprima autoaprecierea partiala fata de secventa respectiva din zi. Indiferent dacarealitatea situatiilor date iti este straina sau nu, incearca sa ramai cinstit fata de tine fnsuti. Imagineaza-ti ca de dimineata te trezesti obosit si esti furios pe tine, fiindca nu ai auzit ceasul desteptator (...). In ciuda promisiunilor facute timp de o saptamana, nu ai reusit sa mananci micul dejun (...). Ai reusit sa ajungi la autobuz la timp (...). La serviciu, seful te-a salutat cu un zambet (...), iar colegul cu o remarca malitioasa (...). Dimineata a trecut cu activitati de rutina, plictisitoare, pe care le-ai indeplinit faraprobleme (...) Pauza de pranz ti-a lasat amintirea unei discutii simpatice, pline de complimente, cu un cunoscut care lucreaza in alta sectie (...) Cealalta parte a obligatiilor profesionale, in opinia sefului direct, ai rezolvat-o mediocru (...). Ai observat ca ai ochii incercanati si ca iti tremura usor mainile (...) Colegul iti spune ca ai ghinion si ca nu vei obtine bilete cu pret redus la meci (...). Incercarea de a stabili o intalnire diseara cu niste cunoscuti ti-a reusit (...). Pregatesti pentru tine si pentru oaspeti o mancare gustoasa (...). Din pacate, bautura preparata de tine s-a dovedit ,,nereusita" (...). Privesti cu satisfactie gradinita de flori ingrijita de tine (...) Auzi pareri rautacioase ale oaspetilor tai pe aceasta tema (...) Incerci sa te remarci in rolul de dresor al cainelui tau, iar acest lucru este apreciat (...) Dupa plecarea oaspetilor, constati ca nu mai ai suficienta energie pentru a face ordine (...). Incerci sa vezi un film, pe care nu-1 intelegi, chiar daca doresti acest lucru (...). Desi este devreme, vrei sa te culci (...) La sfarsitul serii, scrii cateva cuvinte in jurnalul tau si... ce autoapreciere generala iti acorzi? Gandeste-te daca bilantul unor asemenea activitati diferite are sens, in general? Priveste cu atentie aprecierile partiale si rezultatul global. Ce strategic, din cele date anterior, ai folosit? Ce crezi? In realitate, folosesti aceeasi strategic de combinare a informatiilor cu privire la tine? Ce ai aflat nou despre tine in timpul rezolvarii acestui exercitiu? Discuta despre aceasta cu partenerul tau de discutie.
26 Psihologie

Reactia omului fata de sine insusi

Capitol VI

Se constata ca, descriind si apreciind lumea exterioara, oamenii folosesc eel mai des strategia liniara, rareori constientizand acest lucru. Ar fi interesant de stiut ce strategic folosesc ei in apreciereapropriei persoane! Cand analizam enunturile referitoare la propria persoana, formulate de unul si acelasi om, observam ca ele se deosebesc usor, in functie de imprejurari. In anumite conditii, ne supraestimam propria persoana, vorbim despre calitati pe care nu le detinem, iar in alte situatii suntem realisti in aceasta privinta. Ce crezi, in ce conditii ne subestimam propriul EU? Exercitiul 4: Descrie-te in saptepropozitiiintr-o scrisoare adresata: mamei, unui prieten, partenerului de viata, patronului, medicului, preotului! Din lista prezentata, alege trei destinatari. In fiecare descriere alege insusiri si fapte care pot fi esentiale pentru destinatar. Incadreaza-te in limita normala a unei scrisori. Este interesant cum abordezi aceasta tema. Ce destinatari ai ales? De ce? Prin ce se deosebesc scrisorile tale? Cum faci propria autoprezentare? Povesteste. Trebuie sa te asculte cineva cu atentie. Iti propun sa folosesti materialul respectiv ca posibila tema pentru acasa.

/t/u ee- ft/'& Ki'u'ixtatd oe, v-a j/' fa

a.

Sfera si continutul enunturilor despre tine depind de distanta psihologica dintre ( 11 (12) J oameni, dar despre acest fenomen am scris in lectia precedenta. Cu cat relatiile dintre oameni sunt mai rigide si mai oficiale, cu atat relatia reciproca este mai rece, cu atat continutul personal este mai sarac si mai plat. Ai desprins concluzii similare din exercitiul de mai sus?

Psihologie

27

Lectia 12

Cum ne autoapreciem?

fn general, tendinta de a obtine recunoasterea sociala are influenta decisiva asupra autoprezentarii noastre. Deosebit de importanta este totodata constiinta ca prezentarea noastra va fi supusa aprecierii. Compara, de exemplu, prezentarea la intalnirea cu patronul, cu preotul si cu psihologul! Cercetarile au evidential, in plus, ceva important. Un grup de femei, a caror sarcina era de a se prezenta unor partenere cu o autoapreciere pe care cercetatorul o descria ca fiind inalta, mijlocie sau scazuta, s-au comportat in felul urmator: fata de partenerele cu autoapreciere inalta au formulat opinii despre sine cu accente de supraestimare, iar fata de partenerele care se autoapreciau mediu si scazut, femeile au sporit in autoprezentarea lor numarul de elemente negative. Ele tindeau, asadar, spre obtinerea unei asemanari cu persoanele respective!
Tinz&ndspre obtinerea unei asemanari, ne asigurdm probabil sentimentul de sigurantd, asteptandu-ne la un comportament prietenos fata de noi.

Te rog sa retii ca nu este vorba despre o asemanare perceputa ca autentica, ci de un gen de manipulare mai mult sau mai putin constienta, de tendinta de asemanare care decurge, probabil, dintr-o neliniste legata de situatia aprecierii. La reflectii importante invita, de asemenea, caracterul intregului nostru sistem de autocunoastere. Te rog sa observi ca structura autocunoasterii poate lua formele: atomizata, cand reprezinta o multime de judecati personale imprastiate, dezlanate, fara judecati generate sau ipoteze explicative; integrativa, sub forma unor sisteme de judecati intre care se produc relatii, fragmentele fiind omogene si coerente, dar relatiile nu formeaza incaun intreg; ierarhica, alcatuita din mai multe niveluri de generalitati; mixta, cand se intalnesc elemente din tipurile anterioare.

In structura autocunoasterii, nu se intalneste la toate persoanele o armonie deplina. Sunt alcdtuit aproape numai din contradictii, toate defectele si virtutile mele sunt insotite de opusele lor. (...). Sunt condamnat la o permanenta confruntare intre elemente contradictorii si asa mi s-a intdmplat intotdeauna... - scrie despre sine un prozator.
Cu cat sistetnul autocunoasterii este mai integrat, cu cat exista mai multe judecati ordonate ierarhic si maiputine judecati incoerente, cu atat numarul de contradictii este mai mic.

Autoaprecierea si standardele centrale, care indeplinesc un rol esential in viata individului, sunt de regula mai omogene decat judecatile periferice, referitoare la probleme mai putin importante. De exemplu, un savant poate dispune de cunostinte omogene cu privire la posibilitatile sale creatoare, cu o importanta deosebita in viata lui, dar formuleaza judecati absolut incoerente despre propria atractie fizica sau despre relatiile interpersonale.
28 Psihologie

Reactia omului fata de sine Tnsusi

Capitol VI

t>n'/t(t MapCe //itr-ax ma das-... 6am Kaam oa ...

lata un exemplu de apreciere exigenta. Poate ca ea decurge dintr-o prea mare divergenta intre autoaprecieri si standardele personale! Miliarde de ani au legat si diferentiat celulele pentru ca ofiintarespingdtoare ca mine sdpoatdspune despre sine: EU. (S. I. Witkiewicz).
De regula, orice om atribuie o mai mica valoare insusirilor pe care le are, in comparatie cu celepe care si le doreste.

Distanta dintre autoaprecieri si dorinte este ceva firesc. Nu este o expresie a contradictiilor sau a inconsecventelor personale.
Din cercetdri aflam cd intre eul real si eel ideal existd intotdeauna o anumita distanta.

Mai aflam ca aceasta distanta se schimba pe parcursul vietii, crescand ceva mai mult intre patruzeci si cincizeci de ani. Probabil se leaga de efectuarea bilantului in viata, caracteristic pentru oamenii care au ajuns la aceasta varsta. Sa nu uitam ca acest proces consta in schimbarea autoaprecierii, nu a acceptarii de sine.

at 40, scade. aataapretie-rea /

Psihologie

29

Lectia 12

Cum ne autoapreciem?

Sentimentul de inferioritate este rudd apropiatd a rivalitdtii. Atdta timp cat mdvoi simti inferior, va trebui sd ardt fiecdruia competenta mea. Dacd md simt corespunzdtor, asa cum sunt, nu voiface comparatii. - scrie un autor de specialitate. Iar acum as dori sa formulez anumite concluzii. Ce anume nu trebuie sS uitSm? Faptul cS acceptarea de sine si autoaprecierea au origini diferite, doar aparent asemanatoare intre ele. Este important sa retii ca autoaprecierea poate fi: partiala, atunci cand se refers la o singura insusire, sferS de activitate, competenta; globala, cand vizeaza spatii de manifestare mai mari - de exemplu, un anumit rol social - sau cand vizeaza intreaga personalitate.

Autoaprecierile pot fi caracterizate si prin prisma stabilitatii lor: definitive, neschimbate timp indelungat; variabile, oscilante, in functie de situatia din prezent. Avand in vedere procesul de formare, autoaprecierile se pot clasifica in: dependente de parerile celorlalti; independente de aprecierile externe.
Sa ne reamintim ca autoaprecierile pot fi pozitive si negative, iar mSrimea lor poate fi definitS si mai precis, folosind categoriile: inaltS, medie si scSzuta. Autoaprecierea, ca element al autocunoasterii, constituie o variabila subiectiva. O raportam totusi la aprecierile din exterior, atribuite individului. Comparand-o cu aceste aprecieri, putem vorbi despre gradul adecvat al autoaprecierii. Spunem ca este adecvata, adica realista, exagerata sau scazuta.
Exercitiul 5: Cefelde autoaprecierepotiface? Formuleaza exemple de autoapreciere partiala, globala, dependents, scazuta si negativa totodata.

De asemenea, da exemplu de autoapreciere globala, independents, echilibrata si inalta. Sper ca ai reusit sa identiflci exemplele! Daca trebuie, intoarce-te la lectura textelor anterioare. Dupa o asemenea ,,incalzire", completeaza spatiile libere din povestirea urmatoare, folosind insusirile discutate anterior. Petre spune despre sine ca este genial........... Ceilalti nu-i impartasesc opinia .......... Totusi, el considers ca este un tenisman mediocru........... cu toate ca in sezonul acesta s-a calificat in finala......... Comparandu-se cu fratele mai mare, si-a schimbat parereape aceasta tema........... dar, in ciuda eforturilor familiei de a-1 convinge, a ramas la parerea ca dispune de posibilitati intelectuale de exceptie......... Cand femeile il admira, se considers prezentabil ............ iar cand dS peste cuvinte de critics sau dezaprobSri cu privire la felul cum aratS, afirma cS este respingStor........... Se defineste ca un infanterist mediocru .......... ca un inotStor slab .......... si ca un matematician neizbutit

30

Psihologie

Reactia omului fata de sine insusi

Capitol VI

A fost distractiv? Scopul aplicatiei este exersarea folosirii adecvate, in contexte noi, a terminologiei psihologice referitoare la autoapreciere. Caracterul adecvat al autoaprecierilor noastre tine de o proprietate relativ durabila, cat timp se refera la un grup de judecati personale sau la o anumita sfera de manifestari. Cercetarile arata ca numarul de persoane cu autoapreciere adecvata in raport cu rezultatele anumitor sarcini cognitive sau practice este ridicat. Aceasta este prognoza exacts persoanele reusesc sa spuna destul de exact cat de bine realizeaza anumite sarcini. Caracterul adecvat al autoaprecierilor depinde de situatia si de continutul insusirii analizate. Cu cat o insusire este mai importantd pentru om, cu cat omul define un volum de informatii mai mare despre ea, cu atatjudecatile sale vorfl mai adecvate. Pe de alta parte, insa, un manager care isi cunoaste perfect posibilitatile organizatorice poate aprecia absolut eronat posibilitatile sale creative sau abilitatile motorii. In schimb, oamenii definesc mult mai putin potrivit activitatea intelectuala, indeosebi inteligenta. Faptul ca unii sunt in stare sa formuleze autoaprecieri exacte demonstreaza ca ei sunt capabili sa se priveasca obiectiv, ,,sa se vada" ca obiect al cunoasterii. Intalnim, de asemenea, un grup destul de numeros de persoane care se supraestimeaza in autoaprecieri, pentru care imaginea despre propria persoana este pozitiva. Numarul acestor persoane creste, in cazul aprecierii unor insusiri centrale ale personalitatii, care determina acceptarea de sine si respectul exprimat de ceilalti. Crezi ca aceste conditii ale acceptarii de sine sunt juste? Ca exemplu, putem mentiona aici adevarul, onestitatea, atractia interpersonala fizica si inteligenta. Toti suntem de acord ca acestea sunt insusiri importante pentru apreciere si autoapreciere, dar ele nu ar trebui sa decida acceptarea si acceptarea de sine, care ar trebui sa ne fie recunoscute pentru simplul fapt ca am venit pe lume ca ,,trestii ganditoare". Un rol esential in procesul de supraestimare in autoapreciere il joaca fenomenul favorizarii, strans legat de evitarea informatiilor autentice despre sine. Fuga din fata confruntarii cu sine si blocarea aspectelor nefavorabile fac posibila crearea unui autoportret minunat, ideal. Vom folosi iarasi un citat: Sublinierea cu afect a unei trdsdturi, afisarea acesteia semnificd recunoasterea cd ea nu existd cu adevdrat. Indiferent ca omul se mdndreste, invocdnd curajul, cunostintele, spiritul spontan, umorul, norocul lafemei, bogdtia si descendenta
Psihologie 31

Lectia 12

Cum ne autoapreciem?

nobild sou orice altceva, se poate deduce totdeauna de aid cd tocmai de lucrul respectiv nu areparte; cine are cu adevdrat o anumitdtrasdturd, niciprin minte nu-i trece sdo afiseze si sdo sublinieze cu aplomb, fiind intru totul linistit. (A. Schopenhauer)

Asemenea liniste iti doresc si tie. Mult mai putin numeros este grupul de persoane cu autoaprecieri scazute. De ce numarul unor asemenea persoane este atat de mic, in ciuda parerii unanime ca lucrurile stau altfel? S-ar putea sa fie vorba de ceva artificial, de ceva care nu exista in mod real, fiind efectul secundar al metodei folosite in cercetare. Cine sunt acesti oameni, care pe parcursul cercetarilor nu reusesc sa-si aprecieze propriile posibilitati intelectuale, care isi percep personalitatea intr-o oglinda stramba? Exista multi factori care influenteaza scaderea autoaprecierii, printre care: - educatia prea aspra si represiva in familie; - statutul socio-economic; - tulburarile nervoase; traditia culturala din grupul social de apartenenta. Sa ramanem inca putin la criteriile de percepere sociala corecta. Aceasta este o tema extrem de complexa. Aici semnalez doar ca ar trebui sa te gandesti uneori la ce inseamna sa percepi precis, indeosebi sa te vezi exact pe tine tnsuti. Capacitatea de a prevedea cu exactitate comportamentul - cu caracter de prognoza referitoare la ceea ce se va intampla - nu starneste nici un fel de controverse. Dar ideea de a fi exact de acord cu opiniile majoritatii ne exaspereaza, constand in iscusinta de a simti ceea ce este comun, ceea ce este acceptat. Aceasta este expresia tendintei spre conformism. Iti voi relata acum o istorioara relevanta.

Exemplu(E):
Peculmeauneicolineseaflaungrupdecopiisiseuitalanori. Unul dintre ei spune ca vede acolo conturul unei catedrale, altul ca il vede pe Sfantul Gheorghe calare, altul ca observa conturul portretului Giocondei. Ultimul, un copil mai tacut, intrebat ce vede, raspunde celorlalti: Am vdzut o rdtuscd de cauciuc, dor acum nu mai vdd nimic.

32

Psihologie

Reactia omului fa|a de sine rnsusi

Capitol VI

Imaginea ratustei de cauciuc nu este cu nimic mai putin potrivita decat cea a tuturor catedralelor la un loc! Sa avem, asadar, curaj, sa avem demnitate personals si respect fata de propria persoana, suficiente pentru a putea sa comunicam cu ceilalti! Ce spui despre exactitateaperceperii, care transpare in concordanta dintre opinia noastra si pozitia specialistilor dintr-un anumit domeniu? Tu insuti stii cat de frecvent diagnosticul si prognozele unor specialist! - medici, pedagogi, cercetatori dau gres, fiind vorba intr-un fel de prefigurarea unor opinii inexacte, care urmaresc consimtamantul unor persoane importante. Oare un nebun care se considers schizofrenic este un om care se percepe pe sine in mod corect, este o persoana abila sau bine adaptata? Ai vazut sau ai citit Zbor deasupra unui cuib de cud? Este greu sa dispui de criterii de percepere riguroasa a propriei persoane. Aceasta este o chestiune particulars, subiectivS si foarte intimS. Dar uneori am dori sa stim daca nu cumva nu ne nedreptStim singuri. Stim ca:
Este mai usorsafii inteligent pentru altii decat pentru tine. (La Rochefoucault)

De unde provine deci simtul propriei valori? Prin ce se deosebeste acesta de autoaprecierea globala si de acceptarea de sine? Este nevoie sa analizam aceasta problems atent si profund. Autoaprecierea globala reprezintS un ansamblu de note, de aprecieri care ni se confers pentru insusirile si activitatile noastre, pentru realizari si esecuri. Aceasta se formeaza pe parcursul vietii, la procesul de formare contribuind persoane importante pentru noi si noi insine, si sufera uneori transformari. In final, in urrna aplicarii anumitor strategii -prezentate anterior - urmeaza procesul de generalizare. Imagineaza-ti un fel de foaie matricola pe care sunt trecute notele la toate obiectele obligatorii si facultative. S-ar putea sa se afle acolo obiecte pe care nu le-ai parcurs sau pe care nu le-ai putut promova. Rezultatele tale? Pe ce baza dobandesti sentimentul de mandrie, de bucurie, de rusine sau de jena? La ce anume raportezi riguros rezultatele concrete ale muncii tale? O persoana este incantata de nota opt, alta nu este multumita nici de nota zece. Acestea sunt standardele si aspiratiile noastre, despre care am vorbit. Un rol important il joaca greutatea specifica pe care o atribuim fiecarei pozitii in parte, in functie de o anumita ierarhie de valori. Pentru un elev, cele mai importante sunt notele la informatica si la educatie fizica, pentru un altul - cele de la fizica si de la engleza. In felul acesta construim edificiul propriei valori - ierarhizam insusirile si comportamentele noastre intr-o anumita ordine, ,,inmultim" rezultatele obtinute cu importanta pe care le-o atribuim si abia dupa aceea facem suma. Rezolva acum un exercitiu practic, care iti va permite sa ordonezi ceva mai coerent ideile. E\ercitiul6:Analizeaza-ti,,diploma"! SS ne jucSm de-a elevul care isi analizeazS diploma. Mai intai sS ne ocupSm de alcStuirea unui set de obiecte potrivit. Te rog sS selectezi aproximativ zece categorii, sfere de activitate, in care te manifesti in prezent. Am in vedere roluri ilustrative:
Psihologie 3 3

Lectia 12

Cum ne autoapreciem?

- fiu, sot, nepot - categorii referitoare la familie; - executant, sef, colaborator - categorii profesionale; - cititor, spectator, colectionar, turist, sportiv - categorii recreative etc. Dincolo de accentul pus pe rolurile sociale pe care le indeplinesti, poti cauta functii cu un caracter mai concret - de exemplu, bucatar, gradinar, asistent medical, cantaret, desenator, amant etc. Aceste sfere de activitate vor deveni obiecte pe diploma ta. Acum acorda-ti note de la 0 la 10 puncte pentruperformantele obtinute pentru fiecare. In plus, inmulteste nota respectiva cu ,,indicatorul importantei" sferei respective, acest indicator incadrandu-se in limitele 1 -5. Dupa ce ai inmultit rezultatele acordate in mod autentic, totalizeaza-le. Cum arata? S-ar putea sa te fi bucurat mai mult daca ai fi pus note altora! Dar trebuie sa observam ca, in acest caz, nu ai fi avut dreptul sa folosesti ,,indicatorii importantei", acestia fiind atribuiti in mod individual. Daca doresti, discuta despre acest lucru cu partenerul tau de discutie. Poate ca parerea lui despre diferitele aprecieri va fi importanta pentru tine! Ai putea sa discuti si despre valoarea ,,indicatorilor importantei" si despre geneza acestora!

Totul este minunat, dar ce putem face, de vreme ce in viata noastra de pana acum nu am reusit sa atingem un nivel atat de inalt al propriei valori, incat sa traim satisfactia deplina si sa actionam constructiv? Una dintre posibilitatile prezentate in literatura consta inincercarea de a ne supune procesului de autoperfectionare. Sa vedem ce spun despre aceasta specialistii:
(...) Autoperfectionarea sau, cu alte cuvinte, dezvaluirea reala constitute atat un indiciu al unei personalitdti sanatoase, cat si atingerea unei personalitdti sanatoase. Dezvdluirea semnifica revigorarea felului de afi tu insuti, ceea ce presupune curaj, curajul de afi.

34

Psihologie

Reactia omului fata de sine insusi

Capitol VI

Cunosc oameni care mai degraba ar muri decat sa se lase cunoscuti. Si, intr-adevar, se mtampla ca unele persoane sa moara atunci cand isi dau seama ca exista mari sanse ca ceilalti oameni sa le poata cunoaste. Vorbind despre faptul ca dezvaluirea personals constituie un simptom al personalitatii sanatoase, ma gandesc la faptul ca persoana care isi dezvaluie multe alte proprietati, care atesta o personalitate sanatoasa, manifests totodata capacitatea de a deveni absolut cunoscuta de eel putin o alta persoana, avand rol important in viata ei. Afirmand ca dezvaluirea personala semnifica atingerea unei personalitati sanatoase, ma refer la faptul ca eul persoanei se dezvolta doar atunci cand comunica in mod deschis cu eul celorlalti oameni, incetand a se dezvolta atunci cand este cenzurat. Ce ai de facut cu toate acestea? Este posibil ca acceptarea de sine, in cazul tau, si sentimentul propriei valori sa nu fie afectate de nimic? Ar fi grozav! Daca tu insuti identifici metode eficiente de acceptare neconditionata a sinelui, te rog sa le impartasesti partenerului tau de discutie. Exercitiul 7: Jubeste-tepe tine insuti! Te rog sa citesti afirmatiile de mai jos cu voce tare, daca poti chiar in prezenta partenerului tau de discutie. Daca nu doresti sau nu poti face asta, citeste-le singur, cu voce tare, si, dupa fiecare propozitie, uita-te intr-o oglinda mare. Incepem: Dragostea este o atitudine pozitiva fata de tine insuti. Dragostea este locul de unde descinzi, baza existentei tale. Dragostea in sea mn a sa-1 accept! pe celalalt asa cum este si asa cum nu este. Dragostea este confirmarea unitatii care exista deja. Este bine sa constientizezi ca poti accepta de la ceilalti atat cat esti disponibil sa oferi tu insuti. Adesea, oamenii au o parere atat de proasta despre ei, incat, in general, uita ce inseamna dragostea de sine. Ce inseamna o asemenea iubire? A te iubi pe tine insuti inseamna a te lauda si a exprima verbal admiratia fata de tine. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti accepta toate actiunile. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti face bucurii fara sentimentul vinovatiei. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti iubi trupul si a-ti admira frumusetea. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti oferi ceea ce doresti, cu sentimentul ca meriti acest lucru. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti permite sa ai parte de reusite. A te iubi pe tine insuti inseamna sa le permiti celorlalti sa vina spre tine, sa nu accepti singuratatea. A te iubi pe tine insuti inseamna a te conduce dupa propria intuitie. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti crea in mod responsabil propriile principii. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti sesiza propria perfectiune. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti atribui merite pentru ceea ce ai facut. A te iubi pe tine insuti inseamna a te inconjura de ceea ce este frumos. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti permite sa traiesti in belsug, nu in saracie. A te iubi pe tine insuti inseamna a te inconjura de multi prieteni.
Psihologie 35

Lecjia 12

Cum ne autoapreciem?

A te iubi pe tine insuti inseamna a te recompensa si a nu te pedepsi niciodata. A te iubi pe tine insuti inseamna a avea incredere in tine. A te iubi pe tine insuti inseamna a te hrani cu mancare buna si cu ganduri bune. A te iubi pe tine insuti inseamna a te inconjura de oameni a caror prezenta iti face bine. A te iubi pe tine insuti inseamna a te bucura de activitatea sexuala. A te iubi pe tine insuti inseamna a accepta sa ti se faca deseori masaj. A te iubi pe tine insuti inseamna a te considera egal cu ceilalti. A te iubi pe tine insuti inseamna a putea sa ierti. A te iubi pe tine insuti inseamna a admite tandretea. A te iubi pe tine insuti inseamna sa te consideri autoritate pentru tine insuti. A te iubi pe tine insuti inseamna a-ti dezvolta impulsurile creative. A te iubi pe tine insuti inseamna sa te simti bine mereu. A te iubi pe tine insuti inseamna sa-ti vorbesti cu blandete si sensibilitate. Ate iubi pe tine insuti inseamna sa devii propriul stapan interior, care se accepta pe sine. A te iubi pe tine insuti inseamna a transforma toate gandurile negative in ganduri pozitive. Cred ca intelegi despre ce este vorba - pentru a gasi iubirea, nu trebuie sa pornesti in cautarea ei dincolo de tine!
Mai intaitrebuie sa simti cate iubestipe tine, inainte de a simti cu adevarat ca te iubeste altcineva. Acesta este lucrul eel mai important. Si nu uita ca dragostea aceasta nu se stinge, ea esteforta motrice a intregii vieti.

Cum te simti acum? Ar fi nefiresc daca ai accepta in mod egal toate elementele acestei enumerari. Cred ca fiecare dintre noi isi are propriul spatiu al intolerantei, chiar si acolo unde se impune un limbaj afirmativ. Unora le este foarte apropiata aceasta metoda, altii considera ca ea poate fi acceptata doar intr-un context foarte intim. Daca te irita insa toate elementele ei, inseamna ca este vorba despre un simptom cat se poate de nelinistitor.

36

Psihologie

Reactia omului fata de sine insusi

Capitol VI

Exercitiul 8: Ma pot indragi! Pentru a incheia cu bine calatoria noastra prin ,,tinutul Autocunoasterii", iti propun un exercitiu - pe care insist sa-1 faci - destinat antrenamentului interpersonal. Mai intai asigura-ti un auditoriu experimentat. Trebuie sa fie eel putin trei persoane. Roaga-le sa asculte cu atentie instructiunile exercitiului. Ele trebuie sa bata din palme, sa chiuie si sa-si exprime admiratia sincera fata de toate aspectele ce vor fi enumerate. Sarcina ta este de a incheia rapid seria de propozitii nefinalizate de tipul: - Ma entuziasmez de mine, cand.... - Pot sa ma bazez intotdeauna pe..... .meu. - Maadorcand..... - Suntexcelentin.... - Imi reuseste de minune sa.... - Imi place foarte mult la mine.... - Sunt mandru de mine, cand..... - Sunt extraordinar in...... - Nu m-am inselat niciodata in privinta......meu. Cel mai bine este sa reactionezi repede, fara nici un fel de pregatire anterioara. Nu trebuie sa-ti justifici enunturile, sa-ti argumentezi entuziasmul, sa-ti justifici mandria! In timp ce vorbesti, publicul tau nu trebuie sa intrebe nimic, trebuie sa fie incantat, fara spirit critic!
xa.prva. maj Vorbeste cat mai mult, eel putin trei minute. Poate reusesti sa relatezi despre admiratia fata de tine ceva mai mult! Vei vedea ca in timpul exercitiului vei incepe sa resimti emotii adevarate. Dupa ce vei trece de etapa de jena, de rusine, se va instala o bucurie copilareasca. Iti doresc sa te distrezi copios!

Propun, de asemenea, principiul reciprocitatii, in cadrul acestui exercitiu. Ar fi bine pentru voi toti sa va schimbati rolurile. Veti avea sansa sa va simtiti mai bine impreuna, naturali si in siguranta. Inainte de a ne lua ramas bun, mai am pentru tine inca o idee asupra careia te-as invita sa meditezi: In adancurile sale profunde, omul stie doar cd stiinta lui nu este decdt o mica insuldpe un ocean nemdrginit, cu trasee inca neumblate. Intrebarea existentiald, adresatd celui care cunoaste, sund in acest caz: oare acesta iubeste mai mult insula mica a stiintei sale sau marea tainelor nemdrginite? (K. Rahner)