Sunteți pe pagina 1din 34

LECTIA

Ce stil de comunicare verbala folosim?


Bine ai venit! Ma bucur ca te preocupa acest aspect al comunicarii verbale, ce constituie o problema importanta, extrem de des intalnita in viata cotidiana. Incepem calatoria noastra de astazi privind o ,,ilustrata" dintr-un tinut vizitat in ultima vreme. fti amintesti povestea ,,radaristilor" si a ,,giroscopistilor"? O sa-ti aduci aminte total,
"" "v ) y I 77~ -

13 (6-16) J citind urmatoarea anecdota: In rugdciunea defiecare zi, Itic ii adreseazd lui lehova rugdmintea de a cdstiga la loto. Dupd un an de asemenea rugdminti, se aude, in sfdrsit, glasul Celui de Sus: Me, da-mi o sansd, completeazd mdcar un singur bilet! In ce categorie de persoane il situezi pe eroul anecdotei? De ce incepem astazi cu continutul caietului <r *& te* de, testa/ a.<&sto precedent? Iti propun ca la jumatatea cursului - - . sa ?i KO*A an )te*t, iti verifici rezultatele de pana acum, in ceea ce priveste insusirea cunostintelor de psihologie. thtutna, 7tr-ut ea/tt man,, La o astfel de verificare sub forma unui test te poti astepta in caietele urmatoare. Cred ca intelegi perfect ca aceasta este o forma de sprijin, pentru a-ti observa propriile progrese. Sper ca tu insuti sa te convingi rapid de utilitatea cunostintelor pe care le-ai insusit, caci astazi ne vom intalni in ,,tinutul Comunicarii Interpersonale". Deseori calatorim prin acest tinut, dar nu totdeauna suntem absolut constienti de asta. Unii aleg carari intortocheate, care nu due la tinta, altii umbla doar pe drumuri simple, uitand de farmecul pe care-1 au taina si bucuria de a te apropia de itinerarii neatinse. Insa ni se intampla adesea sa savarsim o ,,abatere" simpla, cum ar fi traversarea strazii la culoarea rosie a semaforului, cu constiinta deplina ca nu ar trebui sa facem lucrul acesta. Sper ca ai inteles aceasta analogic! Comunicarea interpersonal^ se inrudeste ca problematica cu comunicarea intrapersonala sau intrapsihica si cu comunicarea de grup. In acest caiet insa nu le vom aborda pe toate. As adauga ca termenul interpersonal inseamna interuman, presupunand legatura intre eel putin doua persoane, iar comunicarii i se asociaza semnificatia de intelegere.
Psihologie 1

Lec^ia 15

Ce stil de comunicare verbals folosim?

fntelegerea cu ceilalti are loc in toate grupurile sociale din care facem parte. Comunicam, transmitand si primind informatii, in mod constient si intentional sau fara control constient, adica in mod involuntar. Vorbim despre altii si atunci cand nu spunem nimic, uneori acestea fund mesaje chiar mai semnificative si mai usor de descifrat decat cele verbale.

Exemple (A): > loana o roaga pe mama ei sa ii cumpere doua caiete. Ii descrie exact grosimea lor, dimensiunile, culoarea copertei. Ii spune care este pretul si cateva locuri de unde pot fi cumparate.
> Robert, intrebat de tatal sau despre cum a fost in tabara, raspunde: A fast bine, dar prin expresia fetei si prin gesturi isi exprimanemultumirea. Tatal are prilejul sa observe cum s-a simtit intr-adevar acolo. > Cristina aude afirmatia Mihaelei, spusa in soapta, parca pentru sine: Sper sd-mi ajungdfortele. Observa la ea, in acelasi timp, numeroase simptome de incordare si de oboseala. Vom vizita acum, intr-un mod mai putin obisnuit, ,,Tinutul Comunicarii", mai intai pe calea verbala, iar mai tarziu pe cea nuniita nonverbala, cu toate ca viata in acest tinut se desfasoara concomitent pe ambele cai. Un astfel de mod de a explora, desi putin artificial, este mai ordonat si ne ofera confort, sistematizarea impresiilor si siguranta ca nu ne vom rataci.

Componentele procesului de comunicare


Comunicand verbal, adica prin intermediul vorbirii, ne putem intelege cu semenii nostri. Putem folosi cuvinte in discutii nemijlocite, in scrisori, la telefon sau cu ajutorul altor mijloace tehnice. Astazi ne vom ocupa indeosebi de comunicarea verbala in cazul persoanelor aflate in legatura fizica directa. Gandeste-te insa de la inceput la elementele care trebuie sa existe pentru ca acest proces sa se poata desfasura. Exercitiul 1: Ce este absolut necesar inprocesul comunicarii? Iti propun un joe pe care il poti organiza cu un grup de cunostinte. Va rog sa va asezati in cere si sa incercati de mai multe ori, intr-o ordine anume, sa incheiati cu voce tare propozitia: Ca sdapara comunicarea, este nevoie de... Propozitia poate fi formulata putin diferit: Pentru ca oamenii sa se poata intelege, este necesar... In prima parte a exercitiului, va rog sa completati propozitiile in forma pozitiva, nu negativa. Nu trebuie sa va ganditi mult timp si nici sa va preocupati de stil si de claritatea enuntului. Spuneti repede ideea care va vine in minte si rugati-1 pe participantul urmator sa continue. Incercati sa reluati propozitiile de cateva ori. Afirmatiile dumneavoastra trebuie notate sau inregistrate. Va rog sa nu criticati nimic, sa nu va ganditi daca enunturile proprii sau ale celorlalti participanti sunt exacte sau corecte. Te rog sa observi cat de greu este pentru multe dintre persoanele participante sa se abtina de la comentarii critice. De asemenea, te rog sa observi ca unele
Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

persoane nu accepta conventia jocului si ca, in ciuda instructiunilor, se preocupa tensionate de imbunatatirea calitatii enunturilor. In cea de-a doua faza a exercitiului, incercati sa incheiati propozitiile in forma negativa - Comunicarea nu este posibila, din cauzdca... sau Oamenii nu se pot mtelege, cand... Jocul trebuie sa se desfasoare conform regulilor din prima parte a experimentului. Completand propozitia formulata negativ, te vei concentra asupra procesului de comunicare in sine, nu asupra calitatii acestuia. Este vorba despre identificarea conditiilor care permit desfasurarea procesului, nu despre circumstantele care favorizeaza un rezultat mai bun al acestuia, cum ar fi starea de confort a interlocutorilor, bazata pe intelegere, respect reciproc si exprimarea clara a continurului. Ar trebui sa analizati apoi materialul obtinut. Grupati factorii enumerati de voi, necesari comunicarii, si dati nume corespunzatoare categoriilor astfel identificate. Verificati daca nu poate fi redus numarul acestor factori - daca toti acesti factori sunt necesari, daca nu cumva semnificatiile lor se suprapun. Ca de obicei, puteti discuta despre materialul acesta, structurandu-va propria teorie asupra comunicarii. In final, comparati rezultatul activitatii voastre cu ceea ce puteti gasi in literatura de specialitate. Ce anume gasim in aceasta literatura? Ce factori trebuie sa coexiste pentru a face posibila Comunicarea? Potrivit lui R. Jakobson, Comunicarea lingvistica presupune urmatoarele elemente:
CONTEXT

MESAJ EMITATOR.................................................................................... RECEPTOR CONTACT COD Emitatorul este o persoana care devine subiectul ,,actului vorbirii", eel care produce discursul adresat receptorului. Contextui reprezinta ansamblul de elemente situationale din spatiul in care se desfasoara actul vorbirii, cu alte cuvinte, ceea ce nu este nemijlocit legat de continutul enuntului concret, dar este necesar pentru a-1 mtelege si a-1 interpreta. Mesajul inseamna totalitatea informatiilor transmise, printr-un cod comun, de un emitator spre un receptor, pe un canal, presupunand codificarea de catre emitator si decodarea de catre receptor. Codul este sistemul de simboluri sau semne conventionale (limbajul), semnificatiile acestora, precum si regulile de formare a enuntului. ContactuI dintre participantii la comunicare se desfasoara printr-un canal fizic si psihic. Receptorul este auditorul, eel care primeste si decodifica in mod corespunzator mesajul produs de emitator.
Psihologie 3

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

In felul acesta este abordata comunicarea de catre teoreticienii informatiei sau de catre lingvisti. Acestia examineaza si descriu desfasurarea comunicarii interumane in limbaj stiintific. Ei vorbesc despre un sistem de transmitere si de receptare a informatiilor, in care omul nu are un rol mai important decat limbajul folosit sau contextul. Te rog sa reflectezi daca esti de acord cu aceasta abordare a fenomenului. Cred ca inlesneste intelegerea si serveste organizarii cunostintelor despre procesul de comunicare. In cadrul acestei teme, insusirile omului sunt abordate superficial, iar individualitatea sa nu este atat de importanta. Intr-o asemenea abordare, se porneste de la premisa ca oamenii sunt rezistenti, independent!, rationali, fiind condusi de aspiratia de a inregistra succese personale. !ti amintesti, sper, ca am analizat problematica valorilor superioare ale vietii sociale, sustinute explicit sau implicit de anumite teorii sau strategii de actiune. fn abordarea psihosociala, bazata pe valori ale psihologiei umaniste - autorealizarea si stabilirea legaturilor interumane durabile si satisfacatoare -, cercetatorii si teoreticienii se concentreaza asupra cautarii de elemente si insusiri ale comunicarii care pot favoriza obtinerea acestor valori sau care fac dificila atingerea lor. Aceasta abordare se bazeaza pe premisa ca, in contactele cu ceilalti, nu trebuie ca cineva sa castige pe seama altcuiva. Existd moduri de manifestare ale oamenilor care fac posibild obtinerea unei legdturi satisfacatoare de ambeleparti. Emitdtorul si receptorul sunt subiecti activi, care modeleaza impreundprocesul comunicarii.

Comunicarea poate fi explicata prin raportarea la caracteristici si procese psihologice. O asemenea schema este mai complicata, dar, in acelasi timp, explica mai clar aceste fenomene, care - asa cum cred - sunt de larg interes. Asadar, sa incercam sa analizam tocmai o asemenea abordare. Actul comunicarii incepe cu intentia emitatorului de a transmite un mesaj. Fireste, acest lucru se petrece intr-o anumita situatie importanta pentru procesul respectiv. Persoana dispune de anumite priceperi si de anumite capacitati lingvistice si sociale, care constituie impreuna competentele comunicationale. De acestea beneficiem in structurarea mesajului (ceea ce inseamna codificarea informatiilor sub forma unui semnal) si in transmiterea acestuia. In cursul interactiunii are loc acceptorea mesajului, dependents de asteptarile si de competentele de comunicare ale auditorului, de abilitatile sale lingvistice si sociale. Acest proces, numit si decodificare, permite intelegerea enuntului. De asemenea, se declanseaza procesul de interpretare, fiind formulat raspunsul. Te rog sa retii ca acum ne concentram asupra sistemului emitator - mesaj - receptor! Vom analiza in cele ce urmeaza elementele acestui proces.

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Intentiile
Emitatorul incepe o discutie cu anumite intentii, pe care le comunica in mod clar, le simuleaza sau de care, uneori, nu este constient. Doar in primul caz comunicarea poate sa ii satisfaca pe ambii participant! la interactiune. In celelalte cazuri este vorba despre pseudocomunicare - fenomen care consta in transmiterea confuza sau contradictorie a semnalelor. In general, intentiile reprezinta scopuri spre care tinde subiectul. Cel care comunica are intentii diverse: 1. satisfacerea nevoilor proprii (categoria A); 2. satisfacerea nevoilor receptorului (categoria B); 3. impartasirea propriilor trairi, senzatii sau reflectii, fara exercitarea vreunei influente (categoria C); 4. eliberarea de o anumita tensiune emotionala (categoria D); 5. conlucrarea pentru a atinge anumite scopuri, de exemplu in activitatea profesionala, ceea ce nu trebuie sa vizeze realizarea unor nevoi personale (categoria E).

Acum ar fi potrivite cateva exemple! Exemple (B): > O fata extrem de cocheta ii propune colegei ei, mai putin ingrijite, sa o ajute sa-si faca un machiaj corespunzator. Intentia acestui demers este de a satisface nevoia de dominare, de confirmare a simtului propriei valori categoria A. > Invatatoarea ramane, dupa ore, cu un elev care nu prea se descurca la invatatura. Aici exista intentia de veni in intampinarea copilului, de a-1 ajuta sa-si diminueze incordarea, de a capata sentimentul sigurantei si al acceptarii de sine - categoria B. > Un baiat ii descrie colegului impresiile de la meciul de fotbal. Este vorba despre intentia de a-i transmite emotiile, senzatiile sale si aprecierea situatiei - categoria C.
Psihologie

>

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

> Un barbat se plange si se vaita ca trebuie sa termine cat mai repede o lucrare. Intentia este de a se elibera de tensiunea neplacuta, el neasteptand indicatii sau ajutor formal, ci dorind sa elimine o senzatie neplacuta categoria D. > Cativa elevi se pun de acord in ceea ce priveste continutul si forma unui referat comun. Aici este vorba despre intentia de a conlucra in mod rational, divizand munca si stabilind modul de interpretare a temei - categoria E. Te rog sa observi ca fiecare dintre aceste comportamente comunicationale poate servi realizarii unor intentii diferite. Nu uita ca acelasi comportament poate fi generat de intentii diferite. Exercitiul 2: Defapt, care sunt intentiile tale? Ai descoperit cinci tipuri de intentii umane care insotesc comunicarea. Acum, te rog sa incerci sa atribui fiecarui comportament din exemplele date anterior cate doua intentii probabile, altele decat categoriile atribuite deja. Te rog sa observi ca propunerea de a-i acorda tinerei ajutor in privinta machiajului, dincolo de intentia semnalata (categoria A), ar putea avea ca scop satisfacerea nevoilor colegei (categoria B) sau simpla placere de a impartasi experienta in domeniu, proaspat dobandita la cursul de cosmetica (categoria C). Poti folosi alte exemple decat cele date, cu conditia de a lua in considerate comportamente comunicationale autentice, identificate in mediul tau. Dupa ce ai terminal, te rog sa-ti impartasesti parerile partenerului de discutie. O problema suplimentara apare atunci cand intentiile - constiente si clare pentru emitator - sunt inexact decodificate de catre receptor. Acestei probleme ii vom acorda mai multa atentie. Exactitatea perceptiei mesajului depaseste problema comunicarii, dar perceperea exacta a intentiei emitatorului mesajului reprezinta un factor important si specific pentru aspectul pus in discutie, incat trebuie sa staruim asupra lui. Ce inseamna, in general, sa percepi intentia cuiva? Oare, ca receptori, intelegem ce anume declara emitatorul ca fund intentia sa? Constientizam ce anume percep ceilalti oameni ca fiind intentia acestuia? Totusi, poate ca sunt un bun observator, atunci cand opinia mea este confirmata de persoane competente, de profesionisti sau de specialisti in comportamentul uman! Mai ramane un criteriu exterior, cu un grad mai ridicat de obiectivitate - de data aceasta este vorba despre concordanta dintre perceptia noastra si ceea ce se va intampla in viitor, despre confirmarea perceptiei juste de catre cursul real al evenimentelor. Din pacate, nu toate intentiile pot fi decodificate in cursul unor actiuni concrete, iar evenimentele respective pot fi percepute mai mult sau mai putin just. O adevarata incurcatura! 0 cauza a perturbarilor in comunicare o constituie si aparitia mai multor intentii deodata. Cat de greu este sa le deslusesti pe toate si sa le atribui importanta adecvata, in cadrul interactiunii comunicationale!
Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Ar fi bine sa observam ca diferite genuri de competence, in ceea ce priveste perceperea intentiilor, au functii diferite. De exemplu, o persoana care descifreaza exact ceea ce doreste sa prezinte emitatorul ca intentie are sansa de a mentine un contact care este satisfacator pentru emitator. In practica, aceasta inseamna ca el este pentru interlocutor o persoana sigura, care ,,nu scormoneste" in profunzime diferite aspecte, care nu incalca ,,tabuuri", luand ,,de bun" tot ceea ce i se transmite, fara a genera sentimentul amenintarii. Exercitiul 3: Sa exersam perceperea corectaa intentiilor umane! Sarcina propusa este extrem de atragatoare si de instructiva. Merita sa depui efortul de a intreprinde acest experiment. Vei avea sansa sa observi lucruri care, probabil, ti-au scapat pana acum! Este vorba despre o sarcina pentru persoane ambitioase si puternic motivate pentru un efort deosebit. Reactioneaza fata de aceasta propunere intr-un mod benefic pentru tine. La inceput, ar trebui sa ai o caseta video care sa prezinte un fragment de interactiune umana autentica - nu una regizata, ci spontana. Cel mai bine ar fi sa scotocesti prin arhiva familiei si sa alegi un fragment dintr-o discutie intre doua persoane, cu un final clar. Daca te hotarasti sa faci o inregistrare, incearca sa treci de jena ,,actorilor" tai; nu le explica nimic. Situatia ideala este sa filmezi pe ascuns! Nu uita ca aceasta este o sarcina pentru persoane ambitioase! Sa presupunem ca avem inregistrarea. Abia acum incepe cu adevarat munca propriu-zisa. Sarcina ta este de a organiza prezentarea casetei pentru eel putin trei spectatori. Dupa ce le-ai aratat caseta, roaga-i sa identifice si sa noteze intentiile persoanei care a initial interactiunea inregistrata - ale persoanei mai active din cadrul comunicarii. Daca nu ai posibilitatea sa faci o inregistrare video, desfasoara experimentul pe baza unei inregistrari audio. Compara rezultatele cu propriile tale opinii si cu ceea ce a declarat ca intentie persoana care a participat la inregistrarea casetei. Incearca sa obtii chiar si parerea unui specialist in relatii interumane - un psiholog, un pedagog sau un sociolog. Interpreteaza rezultatele obtinute. Dezbate-le cu partenerul tau de discutie. Daca te hotarasti, trimite, te rog, reflectiile tale ca tema pentru acasa. Fireste, nu trebuie satrimiti caseta. Pe parcursul rezolvarii temei, ocupa-te de interpretarea asemanarilor si deosebirilor in perceperea intentiilor si de definirea functiilor acestor fenomene.

Mesajul
Mesajul transmis de catre emitator, in functie de competentele sale comunicationale, sociale si lingvistice, poate fi mai mult sau mai putin adecvat realizarii intentiei. Emitatorul sensibil si bun observator, care se foloseste eficient de limbaj, isi alege informatiile care ,,sa serveasca" in mod eficient intentiilor sale. Dorind sa ne imprietenim cu cineva, stim foarte bine in ce mod sa exprimam aceasta intentie.
Psihologie

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

Pe de alta parte, un receptor sensibil stie sa interpreteze intentiile emitatorului, chiar imprecis formulate. Vorbim in acest caz de valorificarea intuitiei. Dar nu de putine ori ni se intampla sa receptam in mod inadecvat informatiile, in raport cu intentiile.

Exemple (C):
^ Un copil ii spune tatalui sau ca ii place sa joace sah cu el, dorind sa-i comunice ca nu doreste sa mearga la plimbare. ^ Comportarea comunicationala a unei adolescente care discuta despre colegele sale poate fi interpretata ca tendinta de obtinere a autoritatii, de exprimare a superioritatii, in timp ce, potrivit intentiei declarate, acest comportament n-ar fi decat expresia dorintei de a se apropia de receptor, de a-1 asigura de simpatia, admiratia si deplina sa incredere. In receptarea corecta a intentiilor, un rol important revine si comunicarii nonverbale, despre care vom vorbi in caierul urmator. Folosind-o, putem sa facem abstractie de ceea ce ni se comunica verbal si sa ne bazam pe ceea ce ne spune corpul uman.

Codificarea si decodificarea
Codificarea inseamna transpunerea informatiilor in semne. Acum ne concentram asupra semnalelor verbale. Vom incepe, asadar, cu aspecte referitoare la limbajul pe care il folosesti. Limbajul indeplineste in procesul de comunicare doua tunctii esentiale: descriptiva-camijlocdedescrierearealitatii; comunicativa - exprima anumite stari ale emitatorului si le transmite receptorului.

Deci, prin folosirea unui cuvant, apare o anumita imagine a realitatii. De ce se deosebeste lumea reala de modelul pe care il creeaza o persoana concreta? In primul rand, sistemul nostru nervos central nu inregistreaza toti stimulii. Cu ajutorul limbajului este organizata informatia primita in cadrul experientei. Experienta determina modalitatea individuals de receptare a lumii. Modelul nostru despre lume determina comportamentul si concentrarea asupra anumitor stimuli externi. Si astfel, cerculseinchide! Apare aici problema unui anumit sistem de reprezentari, pe care il folositi tu si interlocutorul tau. Sistemul de reprezentari se formeaza, printre altele, sub influenta unei perceptii preliminare dominante. Aceasta se explica prin faptul ca suntem beneficiarii acelorasi simturi, dar, in timpul formarii modelului despre lume, domina unui dintre ele. Senzatiilor de un anumit tip le acordam o atentie deosebita. Asadar, fiecare atribuie o importanta diferita stimulilor vizuali, auditivi si kinestezici, eel care este favorizat fiind perceptia preliminara dominanta. In literatura si in presa intalnim multe exemple ale acestui fenomen.
8 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Exemplu (D):
O persoana cu perceptie vizuala preliminara dominanta are nevoie, pentru a-si exprima interesul si atasamentul, de contact vizual, de zambet si de gest. In schimb, apropierea, atingerea sau imbratisarea nu sunt receptate de aceasta ca manifestari suficiente si importante ale afectiunii.

Intalnim persoane care ne comunica faptul ca simt ceva, trdiesc ceva, se apropie de ceva, atingceva, ceva iizguduie, liparalizeazdetc. Intalnim, de asemenea, persoane care vdd, observd, pentru care devine clar ceva care contrasteazd cu altceva, sunt observate, prezintd ceva, actioneazdin mod ostentativ.
Pe scurt, perceptia preliminara dominanta modifica - alaruri de sfera experientei -si repertoriul nostru de comportamente comunicationale.

Exercitiul 4: Pe urmele ,,benefidarilor" simturilor Te rog sa faci urmatorul exercitiu. Noteaza formulari care atesta in enunturile celor apropiati - din familie, din cercul de prieteni - folosirea frecventa a unor anumite simturi. Hotaraste-te pe cine anume doresti sa observi. Asculta cu atentie si noteaza formularile exprimate de cei cu memorie vizuala, cu memorie auditiva sau kinestezica. Daca persoanele alese de tine prefera aceeasi perceptie preliminara, incearca sa-ti amintesti cine anume din jurul tau iti transmite ca percepe lumea printr-o alta prisma. Poti trimite ca tema pentru acasa asemenea ,,colectii" de enunturi, caracteristice ,,beneficiarilor" de analizatori senzoriali diferiti. Gandeste-te ce semnificatie poate avea aceasta pentru desfasurarea comunicarii si pentru satisfactia care decurge din acest contact bilateral. Care este perceptia ta preliminara? Ti-ai dat seama de acest lucru? Alte persoane din mediul tau se aseamana cu tine in aceasta privinta? Ce rol prezinta in contactele tale divergenta din acest punct de vedere? Te rog sa discuti aceste probleme. In felul acesta, vei ajunge la o confruntare a perceptiilor si la asimilarea materialului cursului. In plus, in procesul de comunicare poate interveni fenomenul de sinestezie, care consta in proiectarea continutului trairilor proprii asupra stimulilor receptati din jur (de exemplu calificam drept neplacuta muzica pe care o ascultam atunci cand ne

Psihologie

Lecjia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

doare ceva) sau in proiectarea stimulilor asupra trairilor (ceva observat in afara - de exemplu imaginea unui copil, vocea lui, mirosul, pipaitul - este codificat drept ,,responsabil" pentru aparitia unei stari emotionale concrete, cum ar fi, de exemplu, furia). Intr-o asemenea situatie, iti poti pierde capacitatea de exercitare a autocontrolului.
Se cuvine discutat aici si nivelul de asemanare intre tipurile de experienta de viata, decisiv in mare masura in ceea ce priveste comunicarea. Intr-o abordare interesanta a acestei probleme se foloseste conceptul de mnema, care semnifica experienta noastra de viata in ansamblu, cu alte cuvinte toti stimulii pe care ii receptam si ii modelam in procesul gandirii. Autorul abordarii ne spune ca, ascultand pe cineva sau citind cuvintele cuiva, cunoastem nu cdrti si enunturi strdine si continutul acestora, ciproiectiaproprie, doar continutul pe care noi insine ilpunem in ele, nu pe celpe care l-apus autorul (...). Rezulta de aici ca procesul de comunicare dintre emitator si receptor depinde de similitudinea experientelor lor de viata (mnema) si ca aceasta experienta nu va fi niciodata identica. Pana la urma, o parte a experientei noastre de viata prezinta, din fericire, un caracter unic.

Sa reamintim si specificul jargoanelor si al argoului anumitor grupuri sociale si profesionale. Unele aspecte par evidente: folosirea variantelor limbii rezolva problema saraciei lexicale, iar cei care nu sunt familiarizati cu aceste variante dovedesc o intelegere scazuta a formularilor respective. Adeseori se manifesta aici dinamica lexicala continua, unele expresii incetand a mai fi folosite, in timp ce apar altele noi. In jargoane si argouri functioneaza expresii simplificate, care nu permit beneficiarilor sa transmita continuturi specifice, individuale, subtile sau intime. Am dori sa atragem atentia asupra fenomenului de selectare a semnalelor transmise sau receptate, legat, prinrre altele, de adaptarea lor la schemele cognitive de care dispun atat emitatorul, cat si receptorul, precum si de starea afectiva curenta, proprie ambelor parti ale procesului de comunicare. Acest fenomen consta in: respingerea (eliminarea) completa a semnalelor; deformarea semnificatiei; generalizarea semnificatiei anumitor semnale sau informatiidejadecodificate. Aceste procese vizeaza indeosebi datele provenite in urma perceptiei preliminare nedominante. Este important sa constientizezi faptul ca fenomenele discutate survin in timpul formarii modelului despre lume, al transmiterii mesajului si al receptarii acestuia. Sa observam unele cuvinte folosite de oameni si rolul lor in procesul de comunicare. Sunt importante eufemismele, ,,umplururile" si conexiunile, precum si accentul folosit in comunicare.

10

Psihologie

Comunicarea verbala i nonverbala

Capitol VIII

Exercitml 5: Ma-ia-ma-ia-ma-ia! Te rog sa dai cateva exemple interesante referitoare la schimbarea sensului propozitiei, sub influenta schimbarii accentului. Ai inteles titlul exercitiului dat ca exemplu in acest sens? Nu este vorba despre enuntul unui om care se balbaie, ci tocmai despre lipsa de sens a unui enunt, determinate de absenta accentului corect: Maia, mai ia maia! Poti timite exemplele tale ca tema pentru acasa. Eufemismul, ca expresie subtila, delicata, prin care se cruta sentimentele cuiva, ingreuneaza uneori comunicarea. Voi oferi un exemplu care ilustreaza acest aspect. Un prieten al meu a incercat sa redea eufemistic continutul cunoscutei injurii Pupamain ... si, cu toate ca a depus mari stradanii si a apelat la ajutorul lingvistilor, nu a reusit! S-ar putea spune multe in legatura cu dificultatile de comunicare cu ceilalti. Sa analizam acum problemele de comunicare intampinate ca urmare a folosirii gresite a modelului lingvistic.

Exemple (E):
> Nupot studia, funded am un copill - In realitate, nu din cauza aceasta nu inveti, ci din cauza convingerii ca asa ar trebui sa procedezi. Din anumite motive, consider! ca aceste doua circumstante se exclud. > Ea mdjigneste tot timpul. -Atribui intreaga raspundere celeilalte parti, te dezici de responsabilitate si esti pasiv. Permiti lucrul acesta, nu doresti sa controlezi ce anume se petrece in relatia dintre voi. ^ Sunt furios fiindcd nu iei in seama nevoile melel - De unde stii ca eu cunosc nevoile tale? Doar asa presupui. Nu te orientezi asupra eforturilor mele. Acestea sunt exemple de mesaje care redau inexact experienta emitatorilor, intrucat sunt generalizari, omit ceva sau deformeaza. Te rog sa le analizezi, acordandu-le atentie. Acesta este un fenomen important, incat ar fi bine sa fie inteles pe deplin. Stiu ca, pentru multe persoane, analiza acestor exemple pare a despica firul in patru, dar, dupa parerea mea, merita. Sa facem acum un mic rezumat. Pentru a comunica, trebuie sa existe cineva care ,,vorbeste". Ghilimelele folosite aici arata ca termenul este conventional, fiindca autorul mesajului poate scrie, trimite un fax sau gesticula. In teoria comunicarii il numim emitator.
_______________________________________________
Psihologie 11

Lec^ia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

Dar este oare suficient? Gandeste-te daca o predica rostita de preot intr-o biserica complet pustie poate fi considerata o forma de comunicare! Este nevoie si de eel care ,,asculta", care primeste mesajul, pe care il vom numi receptor.
A

In ordme! Dar asta este tot? Daca cineva ti se adreseaza intr-o limba complet necunoscuta, iar tu nu intelegi nimic din gesturile sale, putem numi acest proces comunicare? Chiar daca il numim astfel, nu conduce la sentimentul de intelegere, posibila prin decodificarea corecta a informatiilor transmise. Este necesar un limbaj cunoscut si emitatorului, si receptorului, numit si sistem de semne sau cod. Ce se intampla insa cand cineva ne vorbeste la telefon in limba noastra materna, iar noi nu il auzim? Comunicarea necesita un canal comunicational. Totul se petrece intr-o anumita situatie, adica in contextul procesului de comunicare, care prezinta o deosebita importanta pentru desfasurarea acesruia. La sfarsitul acestui rezumat, sa adaugam ca ai aflat destule lucruri despre posibilele tipuri de perturbari care apar in procesul de comunicare. Acum pare ca am fost mult mai comunicativ! Nu-i asa? In literatura stiintifica intalnim o serie de propuneri de valorificare a cunostintelor pe tema comunicarii, in diferite sitiiatii ale vietii cotidiene. Sa incepem aceasta tema cu o reflectie importanta. Autorii ne invata, in diferite moduri, cum trebuie sa procedam pentru a fi eficienti. Ce inseamna aceasta? Comunica eficient o persoana care, in urma procesului de comunicare, obtine rezultatele intentionate. Sa vorbim despre ele. Te rog sa citesti seria urmatoare de exemple si sareflectezi asupra lor. Exemple (F): ^ Un salariat al serviciului de securitate dintr-o anumita tara intentioneaza ,,sa determine" o persoana sa colaboreze in calitate de agent. > Un infractor care jefuieste o banca doreste sa-i sperie la maximum pe clientii bancii, dar nu vrea sa se ajunga la reactii necontrolate, isterice. ^ O eleva de liceu doreste sa-si linisteasca tatal furios din cauza notelor ei proaste. > Reprezentantul unei secte religioase cauta noi membri pentru adunarea ,,credinciosilor".
12 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

> Un dealer (Ib. engl.: comerciant) de droguri doreste sa-1 convinga pe un potential cumparator de lipsa efectelor secundare ale produsului oferit. > Unmartor la unproces doreste saprezinteintamplarile in asafel incat sa il dezvinovateasca pe acuzat. Cum se prezinta, de fapt, aceasta stiin^a a comunicarii? Oare autorii de publicatii care ne dezvaluie cum sa rnvatam si sa folosim persuasiunea nu ar trebui sa consacre mai mult spatiu scopurilor pentru care persuasiunea nu trebuie sa fie folosita? Te rog sa te gandesti la acest aspect! Gandeste-te daca nu ar trebui sa ne starneasca nelinistea un instructaj despre cum sa obligam pe cineva sa ramana la lucru dupa program si sa accepte o multime de sarcini suplimentare, cum sa-i plasam cuiva un ,,stift" - pe scurt, cum sa manipulam eficient oamenii. Ai dori ca cineva sa te manipuleze si sa o faca in mod eficient? Sau poate tu nu poti sa fii manipulat, iar daca se iveste ocazia de a-i manipula pe altii, nu te mai intereseaza aspectul moral, considerand ca, daca sunt destepti, n-au decat sa se apere singuri. lata ce spune un autor de specialitate, care sintetizeaza aceasta chestiune:
Tehnicape care doresc sav-o prezint estefoarte simpla. Totusi, adaptarea ei la propria activitate si la viata sociala s-arputea sdnecesite mai mult timp. Aceasta este o metodd care ar putea saparaunora unfelde manipulare. Defapt, intr-un anumitsens, ea reprezintdun modde a-i manipula pe oamenii Totusi, consider ca deosebirea dintre manipulare si motivatie rezidain intentiile beneficiarului. Daca folosim o anumitd tehnicd de persuasiune sau influentdm procesul de gdndire al altor oameni, putem numi aceasta actiune manipulare. Totul depinde de rezultatulfinal: Daca intentia noastrd este de a ajunge la un benefidu reciproc, folosim arta motivatiei. Dacdscopul nostru este de a crea o situatie in care sa existe un invingator si un invins, actiunea noastrd poate finumita manipulare.

Este momentul sa analizam o serie de factori de optimizare a procesului de comunicare. Ne vom ocupa, asadar, de comunicarea continuturilor intime, de comunicarea nemijlocita, de furnizarea unor informatii reversibile, de controlul desfasurarii unei discutii si de asemanarea si complementaritatea formelor prin care ne intelegem.

Factori de optimizare a procesului de comunicare Comunicarea unor continuturi intime


Aceasta problema este deosebit de complexa.
Cercetarile sipractica terapeuticd ne furnizeazd suflciente argumente in sprijinul ideii ca dezvdluirea unor continuturi intime in comunicare creeazd sansa de aprofundare a unei legdturL
Psihologie 13

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

Este important ca emitatorul sa-si dea seama de nivelul de deschidere al mterlocutoralui sau si sa-si adapteze comportamentul comunicational la situatia data. Capacitatea de a dezvalui continuturile intime in fata a eel putin o persoana este considerata un indiciu important al sanatatii psihice. Comunicarea continuturilor intime permite impartasirea convingerilor emitatorului, ceea ce face posibila revizuirea acestora. Gandeste-te cum ar arata lumea daca am ramane in sfera imaginarului, a posibilului: Cred ca daca i-as spune acest lucru, ar crede ca ... Exercitiul 6: Daca i-as incredinta taina mea?! Cred ca esti de acord cu ideea ca a trai cu o masca a aparentelor pe fata sau intr-o perpetua stare de amenintare, generata de teama de a nu ne dezvalui tainele, in ciuda propriei vointe, determina o puternica incordare si un disconfort general.
Un om care se izoleazd- cineva care nu se deschide cu adevdrat sipe deplin nupoate iubi niciodata o altdpersoana si nupoatefi iubit de altcineva. lubireafericitd are nevoie de cunostinte desprepartener. Cumpotsdiubesc pe cineva pe care nu-l cunosc? Cumpoate cineva sd ma iubeascd, dacdnu mdcunoaste? - scrie un alt autor din domeniu.

Si totusi, ne temem frecvent ca vom fi prost intelesi, ca ne facem de ras, ca vom rani pe cineva! Ne imaginam prea des cate ceva fara a fi in acord cu realitatea, generalizand excesiv previziunile noastre. Ne imaginam ca cineva nedefmit abia asteapta sa ne puna la zid, sa ne faca de ras in public! Te rog sa te gandesti la unul dintre secretele tale, pe care iti este greu sa il dezvalui. Analizeaza-ti amintirile, reconstituie intamplarea concreta si alcatuieste apoi o lista cu eel putin trei persoane apropiate carora nu le-ai vorbit niciodata despre acest lucru. Gandeste-te serios si scrie cum ar reactiona fiecare dintre aceste persoane la incredintarea secretului tau. Nu te indemn sa-ti dezvalui in mod autentic tainele personale, te rog doar sa te concentrezi asupra deosebirilor dintre reactiile anticipate de tine si comportamentul persoanelor la care te-ai gandit. !n final, incearca sa indici de pe lista intocmita persoana a carei reactie o agreezi. Daca doresti, vorbeste despre aceste lucruri cu parteneral tau de discutie.

14

Psihologie

Comunicarea verbala i nonverbala

Capitol VIII

Nedezvaluirea unor continuturi intime, ce fac parte dintr-o zona pe care noi insine _____ n-o acceptam, poate conduce la declansarea mecanismului de izolare interim - forma 8 (34) J de aparare in fata realitatii. Am analizat aceasta intr-un caiet anterior. Capacitatea exteriorizarii problemelor de acest gen nu are nimic comun cu ,,exhibitionismul psihic". Cercetarile arata ca disponibilitatea noastra de a ne antrena intr-o asemenea comunicare creste indeosebi atunci cand observam ca limitele participantilor la comunicare sunt impermeabile. Cu alte cuvinte, capatam incredere si dorim sa vorbim despre probleme personale importante atunci cand apare in noi convingerea ca secretul va fi pastrat. Aceasta problema este extrem de importanta pentru persoanele care au sentimentul profund al vinovatiei, amintiri traumatizante, despre care n-au vorbit niciodata, neconfruntand universul amintirilor si al reprezentarilor cu receptarea reala de catre alte persoane. 11 (10-14) J Un factor esential care conditioneaza capacitatea unei persoane de a se elibera de povara ,,tainei rusinoase" il constituie nivelul acceptarii de sine. Te rog sa revezi in
/-\ povara ,,iamei rusinoase u I 12 (34"35) J acest sens lectiile 11 si 12.

Rezumand, dezvaluirea continutului intim poate adanci o relatie, dar trebuie sa fie adecvata in raport cu disponibilitatea receptorului in ceea ce priveste acceptarea continutului respectiv si cu deschiderea generala a acestuia, pentru o receptare corecta a mesajului. Comunicarea nemijlocita Mai intai te rog sa te gandesti la sensul pe care il are pentru tine mesajul urmator: Esti pentru mine precum Phoenix sau, si mai mult, ca larva unui grif cu personalitatea latimeriei si cu temperamentul axalotului... Intelegi? De fapt, ce intelegi? Este un exemplu de enunt autentic al unui participant la antrenarea sensibilitatii, care a dorit sa fie, probabil, foarte original, urmarind sa-ti comunice un continut personal, intr-o forma simpla, nemijlocita, prin care se exclude posibilitatea unor interpreted eronate. O propunere destul de populara, adresata participantilor la activitatile de formare, care incurajeaza Comunicarea interpersonal^, este jocul ,,de-a analogia". Ai acum prilejul sa vezi cum ,,actioneaza" acest joe. Exercitiul 7: Mdtusa mea este... ca un bujor. Te rog sa alcatuiesti o lista cu eel putin cinci cunostinte apropiate. Pregateste tot atatea tabele, dupa modelul urmator. Scrie numele lor in prima rubrica a tabelului. Mai intai, completeaza tabelul singur, apoi roaga-le pe cunostintele tale sa faca acelasi lucru. De fiecare data, ,,lista" persoanelor din tabel trebuie sa fie aceeasi, fiecare emitator adresand mesajul si catre sine, iar in dreptul datelor personale scriind EU. Completarea tabelului consta in a asocia fiecarei persoane un animal oarecare si un personaj din basme. Cel mai bine ar fi sa raspundeti la intrebarea auxiliara: DacdXarfi animal, atunci ce arfi? siDacaXarfi un personaj din basme, atunci ce arfi?
Psihologie 15

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

Fiti buni si completati toti tabelul, dupa un oarecare timp de gandire. Ne vom folosi aici de o analogic: ceva ,,leaga" o anumita persoana de personajul de basm sau de animalul atribuit, exista intre ei o relatie importanta, o similitudine de functii, comportamente, insusiri, o categorie comuna. Te rog sa ai grija ca analogiile indicate sa nu fie foarte evidente; ele ar trebui sa ne spuna ceva important despre relatia dintre persoana care descrie si cea descrisa, asa ca nu este bine sa fie asocieri banale determinate de un nume obisnuit sau o insusire neesentiala. Dupa ce aduni tot materialul, rncearca sa descoperi la ce anume - dupa parerea ta s-au gandit emitatorii atunci cand au trecut asocierile respective. Vorbeste despre aceasta cu partenerul tau de discutie. La sfarsit, confrunta ceea ce ai notat tu cu intentiile reale ale emitatorilor. O asemenea confruntare trebuie sa se desfasoare cu grija, mai curand in forma unei marturisiri intime, nu a unei dezvaluiri publice. Astfel, continutul obtinut poate fi mai apropiat de adevar.
Persoana 1 . 2. 3. 4. 5. Animalul Personajul din basm

Te rog sa te gandesti la semnificatia pe care o are pentru tine ceea ce iti propunem in continuare. Iti voi impartasi o experienta personala. Organizand o sedinta de instruire privind relatiile interpersonale, am observat ca, intr-un joe similar, una dintre participante a fost ,,inzestrata" cu elementul analog de vaca. E greu sa ne imaginam tulburarea starnita femeii si intregului grup. Insa mai interesant este faptul ca emitatorul acestui mesaj nu a inteles deloc ceea ce se intampla, fiind teribil de incurcat. S-a constatat ca aceasta asociere era insotita de cu totul alte intentii decat au crezut ceilalti, caci, in sistemul sau de reprezentare, acest animal era plasat in contextul: inteleaptd, sacra, purd, ddtdtoaredeviatd, doled, mama etc. Este vorba despre o neintelegere! Aparent, vaca este doar vaca! Pentru un mare procent din populatia noastra, conotatia acestei notiuni este negativa. Dar, in legatura cu o asemenea neintelegere, nu este mai bine sa ne exprimam direct? Apar multe primejdii cand comunicarea noastra declanseaza alte interpretari decat intentionam.

16

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Te rog sa observi ca, practic, toate consecintele comunicarii directe pe care le vom enumera pot fi asimilate ca achizitii personale. Exprimandu-ne direct, evitam perturbarile, fiind astfel mult mai probabil ca ne vom satisface nevoile si a^teptarile. Ne simtim naturali, echilibrati, obtinem mai multe informatii despre noi si despre modul de manifestare al oamenilor in societate. Aceasta permite reducerea sau, eel putin, neacumularea tensiunii nervoase inutile, care ar putea declansa reactii psihosomatice. Vom relua aceasta problematical, pe larg, in caietul consacrat sanatatii fizice. Expresivitatea ta spontana ii poate determina receptorului, in functie de personalitatea acestuia si de context, doua reactii diferite: cresterea caracterului nemijlocit al comunicarii - intrucdt te inteleg clar, doresc ca si tu sd ma intelegi astfel; nelinistea si aparitia unei distante mari intre interlocutori - mi-e teamd de caracterul tdu deschis, nu doresc sd-ti rdspund la acelasi nivel de sinceritate.

Cand esti deschis, trebuie sa tii intotdeauna seama de posibilitatea de a intalni fie prima, fie a doua reactie. Incearca sa dai exemple cat mai autentice pentru asemenea reactii. Acordarea de informatii reversibile Ce este o informatie reversibila? Este o sursa de cunoastere referitoare la consecintele actiunilor noastre, un mesaj care-1 informeaza pe receptor cum anume este receptat, oferindu-i posibilitatea de a-si corecta comportamentul. Practic, o asemenea informatie este tot ceea ce intampinam din partea oamenilor ca raspuns la comportamentele noastre.
Informatia reversibila este reactia receptorului la comportamentul emitatorului.

Este dezirabil sa primim si sa oferim informatii reversibile care: se refera la comportament, nu la trasaturi durabile ale personalitatii; contin sentimente, in loc de aprecieri, sfaturi si interpretari; comunica atat despre consecintele pozitive, cat si despre cele negative ale comportamentului;

vizeaza aspecte pe care le putem schimba; sunt transmise dintr-o data, nu sunt amanate in timp; sunt formulate direct si nemijlocit decatre receptor;

sunt autorizate, adica exprimate de cineva, in nume propriu. Sa incercam sa analizam acest lucru pe baza unor exemple.

Psihologie

17

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

Exemple (G):
Imagineaza-ti ca ai fixat o intalnire cu partenerul tau de discutie si, din pacate, ai intarziat foarte mult. Acesta ti s-ar putea adresa in urmatoarele moduri: I
Ai intarziat. Sunt iritat.

sau

II

M-am enervat, darmdbucur cdpdnd la urmd ai venit. Puteai sd dai un telefon. Acum suntfurios. Imifac probleme.

Esti neserios! Este inadmisibil! Ar trebui sa te uiti mai des la ceas. Din cauza ta am pierdut toatd dupd-amiaza.

Pdcat cd nu aifost educat sd respecti timpul leri am trait niste clipe groaznice din cauza ta. Oricine s-ar fi nelinistit si s-ar fi mfuria!

Cred ca totul iti este clar! Ce versiune ai prefera sa auzi? Acum ai dori sa exersezi transmiterea de informatii reversibile, in forma lor benefica, din punctul de vedere al ambilor parteneri ai interactiunii? Exercitiul 8: Transmite informatii reversibile optime! Incearca sa actionezi in acord cu tine, autentic. Intr-o situatie care poate fi absolut tipica, repetabila, incearca sa formulezi fata de partenerul tau de interactiune informatii reversibile optime. Tine minte ca nu trebuie sa-i faci complimente! la in considerate toate cele sase recomandari: vorbeste despre comportament; vorbeste despre emotii; vorbeste despre consecintele pozitive si negative ale comportamentului; vorbeste despre ceea ce poate schimba receptorul; vorbeste despre ceea ce este acum si aici; vorbeste in numele tau. tnainte de toate, vorbeste clar si concis! Cum a fost? Ce s-a intamplat intre voi? In ce masura considerati aceasta experienta noua pentru voi? Ce crezi despre aceasta tema? Vezi sensul folosirii unor asemenea informatii optime, in situatiile cotidiene? f^Cixd <*<i$ si sari JS Cand ti se par utile si JC-- v^\j\ ( /* %* ^? *> cand ti se par artificiale? ^^ V \ > si te. admir, far, Impartaseste-ti reflectiile cu partenerul tau de discutie, iar daca doresti trimite materialul ca tema pentru acasa.
18 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Controlul desfasurarii conversatiei


Desfdsumrea comunicarti poateficontrolata in diferitefeluri, acesteafiind definite ca metacomunicare.

In timpul comunicarii exista adesea nevoia de a stabili principiile de comunicare, care consta in succesiunea enunturilor, modalitatea de a incepe si de a incheia conversatia, timpul si forma enuntului, ceea ce duce la evitarea aparitiei perturbarilor si la eliminarea lor. Cele mai importante tehnici de metacomunicare sunt: confirmarea receptarii mesajelor, punerea de acord si clarificarea sensurilor, adesea pe calea parafrazarii. Sa le examinam pe rand. Confirmand receptarea semnalelor, receptorul ne face sa intelegem ca asculta si intelege ceea ce ii transmitem. Exprima acest lucru prin indicatori proprii unei bune ascultari, precum: contactul vizual, atitudinea lejera si deschisa a corpului, gesturi de confirmare, semnale transmise cu ajutorul vocii sau in cuvinte simple - da, intocmai, de acord, inteleg, absolut. Confirmarea receptarii semnalului poate capata, fireste, si forma unor expresii negative: nici vorbd, nu, nu sunt de acord, nu inteleg. Comunicarea lipsita de asemenea factori constituie o sursa de frustrare pentru interlocutori, ceea ce este ilustrat in exemplele de mai jos. Exemple(H): > Examinatorul tace, nu schiteaza nici un gest, urmarind impasibil demonstratia studentului. > Tacerea si absenta contactului vizual dupa marturisirea: Te iubesc!
> - Mama, mi-efoame! - Sufld-ti nasull

> -Tareprostmi-amerslafizica...

-Cetarevorbesti!

Punerea de acord a sensurilor sau armonizarea acestora consta in discutarea sferelor semantice ale cuvintelor si simbolurilor folosite, deci se refera la codul utilizat. Mai poate consta in prezentarea unei definitii corespunzatoare (de exemplu cuvantul asertiv reprezinta capacitatea de a-ti apara propria valoare), a exemplului (asertiv este cineva care nu-si schimba atitudinea in situatii importante, sub influenta celorlalti) sau a indicatiilor despre cum anume trebuie sa fie inteles cuvantul respectiv (folosesc cuvantul asertiv cu acelasi sens ca si antevorbitorul meu). Parafrazarea consta in reformularea mesajului emitatorului, utilizand cuvinte asemanatoare, dar intr-un numar mai mic. Este un fel de rezumat, de redare pe scurt a ceea ce am auzit si am inteles. Parafraza este un test minunat pentru capacitatea de a asculta atent, un mod de a verifica intelegerea exacta a mesajului de catre receptor, iar pentru emitator este confirmarea receptarii, in acord - sau nu - cu propria sa intentie. Cand parafrazam enuntul cuiva, spunem, de exemplu: ai spus cd..., am inteles ca... si aici prezentam o scurta sinteza a mesajelor anterioare ale interlocutorului.
Psihologie 19

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

Clarificarea reprezinta ,,elucidarea" unor continuturi neclare, luand adesea forma rugamintii de a repeta, de a aproxima, de a preciza sensul sau interpretarea; de exemplu: te rog sd-mi spui mcd o data ce posibilitdti de alegere ai; la ce te-ai gdndit atunci cdndai spus cd....;nuam tnteles exact ce anume simtifata de el etc.

Metacomunicarea determind calitatea contactelor interumane, indeosebi intre persoane care se cunosc mai putin. Folosirea acestei metode depinde intr-o mare masura de nivelul cunoasterii sale de cdtre emitatori. Asemanarea si complementaritatea modalitatilor de tntelegere Analiza tranzactionala lamureste eel mai bine aceasta problema. Vom relua prezentarea acestei conceptii, analizand jocurile interpersonale, in lectia urmatoare. Abordand problema concis, partenerii interactiunii prefera comunicarea si o mentin, atunci cand interlocutorii lor folosesc acelasi mod de a se intelege sau unul complementar. Cum stau lucrurile rn practica? Ne place sa vorbim cu cineva caruia ii place, ca si noua, schimbul concret de informatii, cu cineva care reuseste sa spuna ceea ce simte, care, ca si noi, se plange etc. Ne place, de asemenea, sa intretinem relatii in care ne completam, intr-un anume mod - de exemplu ne place sa dadacim pe cineva care accepta de la noi o multime de sfaturi si recomandari; ne simtim bine comunicand cu o persoana care ne povesteste atragator si plastic ceva, atunci cand noi insine preferam sa nu scoatem o vorba etc.

Stilurile de comunicare
A sosit timpul sa explicam semnificatia notiunii ,,stil de comunicare". Stilul comunicarii reprezinta, in esentd, un mod de a desfasura o discutie in care sepune in evidentd atitudinea emitdtoruluifata de receptor si fata de sine insusi.

20

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Distingem doua stiluri esentiale de comunicare: bazat pe parteneriat; faramanifestareaparteneriatului.

Acestea se deosebesc prin gradul de concentrare a atentiei asupra propriei persoane, in raport cu atentia acordata partenerului de discutie. Stilul bazat pe parteneriat In cazul stilului bazat pe relatii de tip partenerial, incercam sa acordam aceeasi importanta propriilor nevoi si preferinte, ca si celor ale partenerului nostru. Ne tratam pe noi insine si pe ceilalti implicati in discutie ca persoane care beneficiaza de aceleasi drepturi si indatoriri. Ne percepem pe noi insine si pe ceilalti ca oameni cu drepturi egale. Nu poate fi vorba ca interesele cuiva sa fie abordate in mod deosebit. Discutand in stilul bazat pe parteneriat, ne straduim ca nevoile si intentiile unei parti sau ale alteia sa se poata realiza. Nu are loc in aceasta situatie fenomenul de impunere a propriului mod de gandire, a propriei atitudini sau punct de vedere. Interlocutorii nu se indeamna reciproc la schimbarea conceptiilor sau a comportamentului. Nu se exprima aprecierea, ci toleranta si respectul fata de felul diferit de a fi al celuilalt. Receptorul nu este obligat sa asculte sfaturi sau imperative, ci se confrunta mai curand cu schimbul de informatii care ii extind cunostintele dintr-un anumit domeniu. Emitatorul care nu accepta anumite comportamente se straduieste sa-i dezvaluie receptorului consecintele manifestarii sale si sa-i extinda cunostintele cu privire la posibilitatea de a actiona alternativ. Nu apar incercari de exercitare a influentei. Putem sa ne exprimam propria parere, dar permitem in acelasi timp partenerului sa-si prezinte punctele de vedere. Nu intervine renuntarea la propriile intentii si nici subordonarea in raport cu asteptarile sau exigentele interlocutorului. Cel care utilizeaza stilul de comunicare bazat pe parteneriat stie sa asculte cu atentie. Cand vorbeste el insusi, se straduieste ca enunturile sale sa fie clare si accesibile pentru receptor, iar cand recepteaza un mesaj, solicita formulari limpezi.
Discutiile marcate de stilul bazat pe parteneriat incep si se incheie cu acordul ambelor persoane, iar pe parcursul discutiei nu apar intreruperi reciproce ale enuntului.

Sa ne gandim la consecintele unui asemenea mod de comunicare! Cand ambele persoane participante la discutie isi realizeaza intentiile, legatura dintre ele le satisface pe amandoua. Acest lucru se intampla si fiindca, pe parcursul interactiunii, nu intervin factori de amenintare, cum ar fi exercitarea presiunii, a evaluarii etc.
In comunicarea bazata pe parteneriat putem ajunge usor la intelegere, deoarece ne ascultdm cu atentie, reciproc, nepreocupd claritatea enuntului si tl rugdmpe interlocutor sa manifeste aceeasi grij a.

Psihologie

21

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

Vorbind si ascultand, folosim unele forme ale metacomunicarii, asadar confirmam receptarea diferitelor semnale, le precizam sensurile si le clarificam. Trebuie sa observam inca o consecinta importanta a utilizarii acestui stil de comunicare: crearea unui climat favorabil exprimarii emotiilor. Simtind ca nu suntem estimati si ca ne putem realiza propriile intentii, vom avea frecvent tendinta de a impartasi trairi cu continut personal, Enunturile noastre vor fi formulate direct; de asemenea, vom fi tentati sa oferim informatii reversibile si sa ne dezvaluim propriul EU.
Cand vorbim despre noi si nimeni nu ne intrerupe, nu ne evalueazdsi nu ne oferd sfaturi, avem sansa de a simti toleranta din partea celorlalti. Cunoscand sentimentul acceptdrii, nu ne putem simti plictisiti, maiputin valorosi, respingatori sau ridicoliinfata celorlalti. In acelasi timp, nimeni nu ne compdtimestepentru ca amfi mai slabi si nici nu ne batepe umdr, spunandu-ne ca totul o sdfie bine si ca se va gdsi cineva sd se ocupe de necazurile noastre. Avem sansa de a ne simtiputernicisi responsabili (deoarece partenerul ne trateazd cape oameni maturi si egali in drepturi) si de a transforma neputinta si rdtdcirea in hotdrare, mobilizare, proiecte de actiune etc.

Asemenea mecanisme de comunicare actioneaza in timpul terapiei individuale, de grup, precum si in diferite forme de antrenament interpersonal. Cand comunica in stihil bazat pe parteneriat, terapeutul sau formatorul modeleaza comportamentul comunicational al participantilor. Aceasta favorizeaza incercarile de solutionare independents a propriilor dificultati, inlaturarea simptomelor bolnavicioase si sentimentul de satisfactie, in urma contactului cu terapeutul.

ti-iHue^': 9-18 Samfatoi; fO-ff 9 avea; kclu's

Exercitiul 9: Permite-mi sdplang!

Aceasta rugaminte este extrem de importanta pentru tine! Incearca sa folosesti in practica recomandarile detaliate ale utilizarii stilului de comunicare interpersonal^ bazata pe parteneriat, intr-o situatie naturala (de exemplu cand cineva plange in prezenta ta). Aceasta propunere nu este nicidecum jignitoare sau persuasiva. Daca, in imprejurari de acest gen, te preocupa simtul de demnitate al cuiva si crearea propriului sentiment de confort, comporta-te in acord cu standardele stilului bazat pe parteneriat.

22

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Fireste, nu te indemn sa provoci o asemenea situatie, exercitiul putand sa se desfasoare doar cu prilejul unei intamplari autentice, nu fortate sau provocate. fncearca sa asculti, fara sa apreciezi si fara sa dai sfaturi, fii apropiat, permitand ca relatarea sa dureze pana cand partenerul insusi va dori sa o finalizeze. Straduieste-te sa confirmi receptarea tuturor mesaj elor acestuia. Tine cont de perceptia preliminara dominanta a acestei persoane si comunica cu ea tocmai in aceasta directie. Manifesta-ti atentia si respectul. Concentreaza-te fara sa compatimesti. Este o sarcina foarte dificila! Pentru a dobandi competentele comunicationale adecvate unor astfel de cazuri, este nevoie sa exersezi ani de zile. In anumite situatii, vei apela la repertoriul comportamentelor pe care le-ai folosit pana in prezent si care ti-au fost utile. Iti doresc succes! De asemenea, este bine ca tu insuti sa poti plange in prezenta unor persoane care comunica in stilul bazat pe parteneriat. Acum, sa reflectam daca abordarea parteneriala in comunicarea interpersonala este intotdeauna un factor ,,sanatos"! Daca intotdeauna aduce oricui rezultatele scontate, daca, pentru a schimba in bine pe cineva, este suficient sa-1 asculti cu atentie, respectandu-i nevoile, tinand in acelasi timp la drepturile tale, sanu-1 dadacesti, sa nu faci aprecieri, ci sa-ti transmiti emotiile? Starnesc indoieli in special situatiile /#*&/ w A? de comunicare cu persoane agresive, care dovedesc atitudini antisociale. Cunoastem insa exemple destul de frecvente care confirma teza ca modalitatea de abordare a omului ca partener poate deveni un factor in initierea unei schimbari pozitive. Scriu si vorbesc despre acest lucru persoanele care lucreaza cu infractori agresivi, in penitenciare si in case de copii. De ce se intampla astfel?
. /f< <j*r

jie.

Perceperea preocuparilor cuiva fata de propriile trairi (adesea rezultatul traumelor), precum acordarea increderii, absenta aprecierii negative a manifestarii persoanei in ansamblu - cu care un asemenea om este obisnuit -, ca si respectul resimtit pot deveni perceptii ,,critice", declansand o anumita schimbare!
Exercitiul 10: Povesti despre ,,printi"si ,,cersetori"

Faptul ca exista fenomenul de schimbare a conduitei si a stilului de viata este confirmat de exemplele din literatura care descrie experience terapeutice si educative.

Psihologie

23

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

Te rog sa gasesti in memoria ta, in cadrul acestui exercitiu, cat mai multe exemple autentice ale unor astfel de ,,transformari". Ma refer la o anumita traire sau la situatia de a fi fost martor sau initiator al vreunei schimbari in bine, ca urmare a comunicarii parteneriale cu indivizi marcati afectiv. Poate tu insuti ai traversal o asemenea stare! Poate ai fost martorul unei astfel de stari! Poate doresti sa discuti despre acest lucru cu cineva cunoscut? Daca vrei, trimite materialul obtinut, interpretarea si reflectiile tale, ca tema pentru acasa. Sa observam acum ce se intampla cand folosim stilul de comunicare care nu se bazeaza pe parteneriat. Stilul de comunicare care nu se bazeaza pe parteneriat Cei care nu comunica in stil de parteneriat isi trateaza altfel nevoile, intentiile si asteptarile, in comparatie cu preferintele si intentiile din anturajul lor. Pot fi observate douaposibilitati, in acest sens: concentrarea egocentrica, prin ignorarea nevoilor celorlalti; renuntarea aproape totala la realizarea propriilor cerinte si intentii, in favoarea intereselor celeilalte persoane.

Persoana care comunica dupa prima posibilitate poate sa nu tina deloc seama de drepturile partenerului, ceea ce transpare in tendinta de a incepe si a incheia o discutie doar in acord cu propriile dorinte. Se manifesta aici si alte ,,infractiuni": impunerea unei teme care nu-1 intereseaza pe partenerul de discutie, intreruperea discursului interlocutorului sau neascultarea argumentelor. Adesea, vorbitorul nu se ingrijeste ca mesajul sau sa aiba o forma accesibila si clara pentru eel care il asculta. El insusi, ascultandu-i pe altii, nu cere asa ceva.
:

Emitatorul care abordeaza stilul nepartenerial incearca sa exercite influenta asupra comportamentului receptorului sau - doreste sa-1 dirijeze, dand ordine si interdictii, formuland imperative, amenintand. Uneori, incercarile de a-si exercita influenta sunt mai putin evidente pentru observatori. In locul impunerii directe a schimbarii conceptiilor, ne intalnim in acest caz cu sugestii, sfaturi si aprecieri ale comportamentului. Stilul nepartenerial in cea de-a doua forma este determinat de ignorarea totala a propriilor nevoi. ,,Radacinile" lui rezida probabil in absenta simtului propriei valori. Daca accepti ca ceilalti sa nu te asculte suficient de atent sau sa te intrerupa, sa-ti vorbeasca intr-un mod confuz si prea dificil, sa-ti impuna teme care nu te intereseaza inseamna ca, din pacate, admiti stilul de comunicare nebazat pe parteneriat. Persoana care accepta acest stil permite altora sa conduca discutia, cedeaza presiunilor, accepta sugestii si sfaturi pe care, ulterior, incearca sa le aplice.

24

Psihologie

Comunicarea verbala i nonverbala

Capitol VIII

Exercitiul 11: Cuiii poti ,,plasa pisica"? Te rog sa analizezi atent felul in care comunica un persona] autentic din anturajul tau. Alege un exemplu clar de individ care foloseste stilul nepartenerial al comunicarii, in versiunea concentrarii asupra nevoilor partenerului. Descrie modalitatile prin care se intelege cu cei cunoscuti si in situatii noi. Studiul de caz il poti imbogati cu reflectii despre geneza utilizarii unor asemenea strategii si a unei eventuale prognoze. Poate esti tentat sa scrii un miniprogram de interventie adecvata intr-o asemenea situatie! Cred ca o asemenea misiune ofera multa satisfactie persoanelor caroranu le plac solutiile facile, celor care stiu sa observe cu atentie. Impartaseste-ti emotiile partenerului tau de discutie; poti, de asemenea, sa trimiti materialele obtinute ca tema pentru acasa. Succes!

Este destul de trist ca in timpul unei discutii cu altii sa poti renunta la convingerile tale si sa-ti schimbi hotararile luate anterior. Intr-un asemenea tip de comunicare nu exista sansa de a oferi informatii reversibile, de a impartasi sentimente, de a aborda teme referitoare la trairile personale. Nu se discuta nici despre desfasurarea in sine a discutiei, deci nu apare metacomunicarea. Impunerea propriului punct de vedere, dominarea sau, dimpotriva, subordonarea si ,,dedicarea" excesiva nu due la nimic din ceea ce ar fi cu adevarat folositor, sanatos si valoros. Comunicand nepartenerial, nuputem obtine sentimentul mtelegerii si nici satisfactia reciproca a partidpantilor la interactiune, aceasta fiind nesatisfacdtoare pentru celputin unul dintre participanti. Acest stil ofera posibilitatea de a subordona o a doua persoana si de a obtine anumite beneficii, precum placerea de a detine puterea, valorificarea comportamentului si a
Psihologie 25

Lectia 15

Ce stil de comunicare verbala folosim?

competentelor celeilalte parti pentru realizarea propriilor intentii, chiar posibilitatea de a ramane cu sentimentul de siguranta - oricat de iluzoriu ar fi -, care decurge din mentinerea distantei si din nedezvaluirea propriului spatiu privat. In forma neegocentrica a stilului de comunicare nepartenerial, avern de-a face cu unele avantaje destul de greu de diagnosticat. Sa ne gandim daca este posibil ca cineva sa aiba parte de vreo rasplata atunci cand se subordoneaza complet celorlalti! Desigur! Pentru unii, sentimentul de a se dedica constituie o sursa de satisfactie. Cei din jurul nostru admira - sau macar isi manifests compatimirea si accepta -femeile barute care se subordoneaza alcoolicilor, care ii slujesc pe niste tirani sau se jertfesc pentru familie. Se intampla ca o asemenea persoana sa isi creeze, la nivelul propriului EU, imaginea unui martir, care, pentru suferinta sa si pentru spiritul supus, merita admiratie si recunostinta. Asemenea manifestare este sinuoasa si perfidS, cSci trecem de la un extrem de scazut simt al propriei valori la convingerea- ascunsa cu multS grijS - a propriei superioritati. Se manifests aici si posibilitatea glorificarii suferintei, pe baza unor ascunse tendinte masochiste. Imi amintesc, in acest context, pacientii carora le facea o mare placere discutia din care reiesea ca sunt niste biete gunoaie. Subordonarea in comunicarea interpersonal^ poate duce la obtinerea si a altor beneficii personale. Daca cineva este extrem de supus fata de dorintele si capriciile partenerului, in felul acesta poate sa faca dependenta de sine o alta persoana. O asemenea dependenta afectiva puternica apare in relatia dintre copil si parintii care ii satisfac toate dorintele si placerile. Copilul nu mai vrea in acest caz sa caute alte relatii - cu cei de varsta lui, de exemplu -, nu suporta riscul stabilirii unor astfel de contacte, in care ar trebui sa lupte pentru ceva sau sa renunte la ceva. In felul acesta, parintii ,,isi leaga" copiii, ii fac sa devina dependenti emotional, ceea ce are consecinte negative asupra dobandirii maturitatii afective si sociale de catre acestia. Ar trebui sa rezumam ceea ce am spus pana acum despre stilurile comunicarii. Cand, pentru analiza, acceptam ca puncte de reper concentrarea asupra propriului eu si concentrarea asupra partenerului, observam ca stilul de comunicare interpersonala partenerial vizeaza medierea acestor dimensiuni, iar cel nepartenerial centrarea pe extremitati.
Stilul partenerial transpare in inceperea si incheierea comunicarii, in momentul cand ambiipartidpanti doresc acest lucm, convingerileproprii si cele strainefiind lafel de importantepentru cei care comunica.

Alegerea formei de comunicare (orala, telefonica, scrisa etc.), a continutului mesajului si a modului de transmitere a informatiilor (ordinea, lungimea, frecventa etc.) sunt aspecte care trebuie stabilite. Cercetarile experimentale au aratat ca: stilul de comunicare nepartenerial este utilizat de catre persoanele care ii trateaza pe ceilalti intr-un mod instrumental; persoanele care folosesc stilul partenerial realizeaza valori personale;
26 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

persoanele egocentrice utilizeaza stilul nepartenerial; nivelul mediu al acceptarii de sine insoteste eel mai adesea stilul partenerial; stilul partenerial este o consecinta a educatiei, fiind argumentate demersurile educative si explicandu-se copiilor comportamentul lor inadecvat; stilul de comunicare partenerial al terapeutului schimba in aceeasi directie comunicarea pacientului; comunicarea parteneriala in grup are ca efect o inalta eficienta a activitatii acestuia: intelegere, satisfactia participantilor si un inalt nivel de performanta in efectuarea sarcinilor.

In incheierea lectiei, sarcina ta consta in a pune diagnosticul propriului stil de comunicare. Te rog sa faci lucrul acesta pe baza informatiilor pe care le ai despre tine. la in consideratie factorii mentionati in continutul lectiei; daca esti suficient de curajos, cere si parerea celor din anturajul tau. Asadar, ce stil de comunicare interpersonala folosesti?

Psihologie

27