Sunteți pe pagina 1din 5

CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA

NOT,CARACT JURID SI COND DE VALIDITATE

O pers instraineaza un bun sau plateste o suma de bani(capital)in schimbul unei prestatii

periodice in bani ,care urmeaza a i se plati pana la decesul sau (renta viagera).Persoana care instraineaza bunul sau plateste suma de bani se numeste credirentier(creditorul rentei),iar

persoana care se obliga sa plateasca periodic suma de bani se numeste debirentier.(debitorul rentei).

Dupa cum rezulta din dispozitiile cc,renta viagera poate fi constituita si cu titlu gratuit,iar plata

ei periodica poate fi legata de durata vietii unei alte persoane decat instrainatorul bunului ori

capitalului.

CUANTUMUL RENTEI VIAGERE

Se stabileste in mod liber prin vointa partilor.Chiar daca in schimbul rentei ,credirentierul a platit o suma de bani(capital) si chiar daca s-a recurs la constituirea rentei pt a micsora inconvenientele prohibitiilor in materie de inprumut cu dobanda,nu sunt aplicabile restrictiile legale(daca exista)referitoare la dobanda(cuantumul max,interzicerea autocismului sau a platii anticipate)deoarece renta nu reprezinta o dobanda,si se plateste nu(numai) in schimbul folosintei ,ci si ca echivalent (aleatoriu)al capitalului insusit,pe care il absoarbe.Ratele de renta se platesc in cuantumul prev in contract.In dreptul nostru nu se practica revizuirea legala(indexarea)ratelor de renta,astfel incat riscul deprecierii valorii monedei nationale se suporta de catre credirentier.Avand in vedere caracterul alimentar al ratelor de renta ,nu excludem insa posibilitatea revizuirii lor pe cale judecatoreasca si nici indexarea ratelor prin conventia dintre parti intrucat renta viagera ,,nu este supusa integral nominalismului,,monetar.

Potrivit legii ,renta se poate constitui in favoarea unei sau mai multor persoane.Desi nu se prevede expres,calitatea de debirentier poate si ea sa apartina mai multor persoane.In aceste cazuri,cand in contract exista o pluralitate de parti,se pune intrebarea daca obligatia este conjuncta sau indivizibila(ori solidara)?In materia contractului de intretinere se admite indivizibilitatea obligatiei de intretinere (activ si pasiv)datorita naturii ei.In schimb renta viagera ,avand ca obiect o suma de bani,este prin excelenta divizibila.Astfel fiind ,ar urma ca indivizibilitatea (eventual solidaritatea )sa fie admisa numai daca a fost stipulata in contract.Cu toate acestea ,se admite ca in principiu ,moartea unui credirentier nu duce la stingerea partiala a rentei,ea urmand a fi platita integral supravietuitorului daca nu s-a stipulat contrariul.De ex in cazul decesului unuia dintre sotii credirentieri,cel ramas in viata beneficiaza de intreaga

renta.Deoarece renta este stabilita cu caracter aleatoriu pana la sfarsitul vietii creditorilor,deci obligatia este privita de parti sub un raport de nedivizibilitate,se poate admite mentinerea integrala a obligatiei pana la decesul ultimului credirentier(implinirea termenului incert prev in contract),daca partile nu au prev altfel.

Iar daca exista o pluralitate de debirentieri sau unicul debirentier decedat are mai multi mostenitori,datorita indivizibilitatii oricare poate fi obligat la executarea integrala ,plata facuta de unul dintre ei fiind liberatorie pt toti.

CARACTERE JURIDICE

Contr de renta viagera este de regula un contract cu titlu oneros ,si anume un contract cu titlu oneros aleatoriu,deoarece exista sansa de castig-pierdere pt ambele parti,aceste sanse depinzand de un eveniment viitor si incert,si anume cat va trai credirentierul.Daca prestatia periodica in bani se plateste pe un timp determinat ,contractul nu mai este aleatoriu si deci nu este renta viagera.Renta viagera este un contract sinalagmatic intrucat naste obligatii pentru ambele parti si consensual,incheindu-se prin simplul acord al partilor.Daca insa bunul instrainat de credirentier este un(si un)teren,contractul trebuie sa fie in forma autentica Contractul de renta viagera este translativ de proprietate (eventual de nuda proprietate,cu rezerva uzufructului viager),credirentierul fiind tinut de obligatia de garantie a vanzatorului si in consecinta se bucura si de privilegiul recunoscut de lege in favoarea acestuia .Aceasta pt ca in lipsa de alta reglementare ,regulile priv la oblig de garantie a vanzatorului sunt aplicabile nu numai in materia contractului de v-c,dar si in cazul altor contracte translative de drepturi reale.In masura in care anumite probleme de drept nu sunt reglementate in cadrul normelor speciale prev pt contractul in cauza (ex renta viagera)si nici in cadrul partii generale a dreptului obligational (aplicabila contr de intretinere),se impune aplicarea normelor existente ,desi aceste norme sunt prevazute in cadrul reglementarii unui contr special

Desi renta viagera se constituie in mod obisnuit cu titlu oneros ,ea poate fi constituita si cu titlu gratuit prin donatie sau testament.In aceste cazuri constituirea rentei este supusa regulilor de fond si forma prev pt donatii si testamente (forma actului,capacitate,revocare,reductiune).Aceste reguli sunt aplaicabile si daca titularul rentei,constituite cu titlu oneros sau gratuit ,o doneaza unui tert,ceea ce este posibil ,intrucat renta nu are caracter strict personal(intuitu personae).Este insa evident ca renta se va plati tertului pana la moartea credirentierului initial .

Atunci cand renta viagera a fost constituita cu titlu gratuit ,contractul nu mai are caracter aleatoriu ,ci este o liberalitate,deoarece pt credirentier nu exista sanse de pierdere,iar pt debirentier nu exista sanse de castig .

Renta viagera constituie o liberalitate si in cazul in care renta se stipuleaza nu in favoarea persoanei care a instrainat bunul sau plateste suma de bani ,ci in favoarea unui tert.In acest caz partile contractante se numesc constituitor(stipulant) si debirentier(promitent),iar tertul beneficiar iar tertul beneficiar are calitatea de credirentier.Renta constituita in astfel de conditii ,desi contractul este cu titlu oneros si are caracter aleatoriu,este supusa reg de fond prev pt donatii(capacitate,reductiune,revocare,etc)pt ca stipulantul contracteaza cu intentie liberala,dar nu se aplica conditiile de forma ale donatiilor.Intr-adevar renta astfel constituita este o donatie indirecta rezultand dintr-o stipulatie pt altul (facuta donandi causa)iar pt donatiile indirecte nu se cere respectarea formelor solemne.

CONDITII SPECIALE DE VALIDITATE

Daca persoana in favoarea careia renta a fost constituita (inclusiv tertul beneficiar),incetase din viata in momentul constituirii,contractul este lovit de nulit absoluta ,deoarece nu exista sanse de castig-pierdere pt ambele parti,ceea ce presupune lipsa cauzei juridice a contractului.

Contr este lovit de nulitate si in cazul constituirii rentei viagere in favoarea unei pers afectate de o boala ,care va muri in iterval de 20 de zile de la data incheierii contractului,boala respectiva,existenta in momentul incheierii contractului,iar nu un alt eveniment(ex accident)fiind cauza mortii.Aceasta dispozitie continand o prezumtie absoluta a lipsei cauzei,nu se aplica constituirilor de renta cu titlu gratuit,fara caracter aleatoriu.

Controversata este problema validitatii contractului daca renta s-a constituit in favoarea mai multor persoane si numai una dintre ele a incetat din viata in momentul constituirii sau in interval de 20 de zile .Consideram ca in acest caz solutia validitatii contractului se justifica ,fiindca sansele de castig-pierdere pt ambele parti(cauza contractului)subzista.

Daca moartea credirentierului a itervenit dupa 20 de zile ,instanta poate constata nulitatea contractului pt lipsa cauzei(alea)numai daca mostenitorii dovedesc ca debirentierul a avut cunostinta de moartea iminenta a credirentierului

EFECTELE CONTRACTULUI DE RENTA VIAGERA

Plata rentei.Ratele de renta trebuie sa fie platite de debirentier ,in cuantumul si termenele stipulate in contract,pana la decesul credirentierului(contractant sau tert beneficiar)ori decesul tertului pana la moartea caruia credirentierul are dreptul la ratele de renta .Sumele datorate cu titlu de renta se dobandesc in proportie cu zilele cat a trait credirentierul.Daca insa s-a stipulat in contract ca ratele de renta sa fie platite anticipat,atunci credirentierul dobandeste fiecare rata de renta din ziua scadentei ,chiar daca el ar muri mai inainte de expirarea de expirarea perioadei pt care s-a platit renta.In caz de indoiala (ex disparitie)existenta persoanei de viata careia este legata plata rentei trebuie sa fie dovedita de credirentier.

Debirentierul nu poate sa se libereze de plata rentei restituind lucrul sau suma primita si chiar daca ar renunta la restituirea ratelor de renta platite.Intrucat contractul are caracter aleatoriu si produce efecte obligatorii oricat de oneros ar fi pt debirentier.Precizam ca in caz de moarte a debirentierului ,obligatia de plata a rentei se transmite asupra mostenitorilor lui deoarece aceasta obligatie nu este legata de o calitate personala a defunctului(cum ar fi de ex pensia de intretinere datorata intre soti si rude )si nici contractata intuitu personae.Daca plata rentei s-ar fi stipulat pana la moartea debirentierului (ipoteza semnalata de literatura dar neintalnita in practica)mostenitorii datoreaza ratele de renta scadenta si neachitate de debirentier in timpul vietii ,obligatia stingandu-se la moartea lui.

Debirentierul nu se poate libera de obligatia platii rentei nici prin vanzarea bunului si asumarea acestei obligatii de catre cumparator(delegatie imperfecta).Numai in ipoteza in care credirentierul consimte ,debirentierul va fi inlocuit prin delegatie perfecta.

Sanctiunea neexecutarii.Daca la scadenta debirentierul nu plateste ,credirentierul poate cere executarea silita asupra patrimoniului debirentierului(indiferent de faptul ca renta a fost constituita cu titlu oneros sau gratuit)pt realizarea unei sume suficiente in vederea asigurarii platii regulate a rentei.In schimb rezolutiunea contractului pt neexecutare nu poate fi ceruta de credirentier ,cu toate ca renta a fost constituita cu titlu oneros si contractul este sinalagmatic.Rezolutiunea poate fi ceruta numai daca debirentierul nu prezinta garantiile stipulate pt asigurarea platii rentei,respectiv le misoreaza prin fapta sa,sau daca in contract s-a prev un pact comisoriu expres .In aceste cazuri (neprezentarea garantiilor sau daca pactul comisoriu este de gr I),rezolutiunea trebuie sa fie ceruta instantei potrivit regulilor generale.Daca pactul comisoriu a fost de gr II sau de gr subsecvent,instanta constata rezolutiunea care se produce in baza pactului.

Mentionam ca spre deosebire de dreptul comun in care pactul comisoriu de gr I nu are semnificatie proprie ,deoarece repeta numai prev art 1020 cc,in materia rentei viagere si pactul comisoriu de gr I produce efecte proprii,in temeiul lui credirentierul poate cere rezolutiunea judiciara a contractului pt neexecutare ,ceea ce nu ar fi posibil in lipsa acestei clauze.

In caz de rezolutiune debirentierul trebuie sa restituie bunul sau suma de bani primita .In ceea ce priveste ratele de renta platite ,in practica de multe ori partile stipuleaza ca ele nu se restituie in caz de rezolutiune.O asemenea clauza este valabila intrucat are caracterul unei clauze penale ,prin care se fixeaza in mod conventional si anticipat daunele-interese suferite de credirentier.

Majoritatea autorilor considera ca ratele de renta nu se restituie chiar daca partile n-au stipulat in contract o clauza de acest sens .Dupa cum vom vedea ,aceasta solutie a fost admisa de

instanta suprema in cazul contractului de intretinere si se impune ,datorita caracterului aleatoriu al contractului si in cazul rentei viagere.

URMARIREA RENTEI DE CATRE CREDITORI.PRESCRIPTIE

Numai renta constituita cu titlu gratuit poate fi declarata neurmaribila prin conventia partilor.In acest caz creditorii nu pot protesta caci debitorul lor (credirentierul)nu a dat nimic in schimbul rentei neurmaribile si deci nu si-a micsorat patrimoniul sau(care formeaza obiectul dr de gaj general al creditorilor).Totusi c p civprevede posibilitatea urmaririi chiar si a rentelor constituite cu titlu gratuit si declarate de parti neurmaribile ,dar numai pentru datorii de alimente,de chirii sau alte creante privilegiate,asupra mobilelor, instanta avand dreptul sa fixeze masura in care poate fi urmarita.

Daca renta n-a fost declarata neurmaribila ,va putea fi urmarita de orice creditor ,iar renta constituita cu titlu oneros nici nu poate fi declarata neurmaribila,deoarece reprezinta echivalentul bunului instrainat sau sumei platite ,si in acest mod un debitor de rea credinta s-ar putea sustrage de la executarea obligatiilor sale.

In ceea ce priveste prescriptia dreptului la actiune prin care se reclama ratele de renta neplatite ,se aplica termenul general de prescriptie de 3 ani .Termenul de prescriptie se calculeaza separat pt fiecare rata de renta .Intrucat renta are caracter viager ,dreptul la renta al creditorului nu se prescrie ,chiar daca o perioada indelungata(de peste 3 ani)nu ar reclama plata ratelor de renta scadente.

Renta agricola.