Sunteți pe pagina 1din 10

CAPITOLUL I MECANOTERAPIA PENTRU AFECIUNI ALE ARTICULAIEI GENUNCHIULUI

I.1. Principiul mecanoterapiei Mecanoterapia reprezint un mod particular de gimnastic medical care utilizeaz aparate mecanice bazate pe sistemul prghiilor. Aceste aparate pot fi acionate de fora muscular a pacientului sau de o for exterioar (contragreuti, for aplicatde kinetoterapeut). ntr-o accepiune mai larg,clinicienii au inclus n noiunea de mecanoterapie toate metodele care utilizeaz diferite instalaii i aparate mai simple sau mai complexe, precum instalaiile de scripei, arcurile, cutile Rocher, mesele speciale de kinetoterapie, bicicletele ergometrice. Scripetoterapia se poate realiza prin sistemul scripete greutate sau prin cel scripete reciproc. Sistemul scripete greutate faciliteaz manipularea unor greuti, avnd i avantajul de a modifica direcia unei forte, fr vreo schimbare a mrimii acestei fore. Acest sistem realizeaz rezistena unei micri printr-o greutate aplicat la captul unei corzi reflectate peste un scripete i prins la cellalt capt de segmentul n micare. Sistemul permite, prin acelai montaj, dar cu micarea efectuat n sensul opus, facilitarea acestei micri, pn la realizarea micrii pasive. Sistemul scripete greutate este des utilizat n special n exerciiile kinetice ale membrelor. Sistemul scripete reciproc permite efectuarea unor micri autopasive, n special ale membrului superior. Cu ajutorul membrului sntos (care reprezint braul forei), pacientul tracioneaz coarda scripetelui, care este prins la cellalt capt de segmentul care urmeaz a fi mobilizat pasiv (braul rezistentei). Mobilizarea poate fi autopasiv simetric (montajul realizeaz micarea ambelor membre, sntos i bolnav n acelai sens) i autopasiv asimetric(montajul realizeaz micrile celor dou membre n sensuri opuse).

Manipulrile coloanei vertebrale i ale membrelor n scop terapeutic au fost utilizate i grupate sub forma unei metode cu tehnic i indicaii exacte, numit metoda osteopatic.Recent, aceast metod a fost simplificat, dar i se adaug chiropractica sau chiropraxia. n practica kinetologic, att manipulrile vertebrale cti cele ale articulaiilor periferice beneficiaz de tehnici de lucru bine puse la punct. Manipularea reprezint o mobilizare forat care deplaseazelementele unei articulaii peste limita lor obinuit i voluntar de micare, pn la limita jocului anatomic posibil, fr s depeascaceast limit anatomic. Noiunile de manipularei mobilizare nu sunt sinonime. Manipularea este considerat un gest precis, care necesit un diagnostic corect, presupune lipsa durerii la execuie i se supune regulii micrii contrare, avnd n vedere faptul c se utilizeaz direcia de mobilizare n sensul opus direciei blocate i dureroase. Manipularea trebuie s fie precedat de testarea tuturor direciilor de micare ale segmentului vertebral interesat. n concordan cu principiile de nondoloritate i micare contrat ale manipulrii, nu se va manipula un segment care are toate direciile de micare blocate i dureroase. Specialitii n domeniu au imaginat o schem ca o stea cu 6 brae, reprezentnd direciile de micare ale coloanei. Se va nota gradul de limitare a micrii sau intensitatea durerii p e fiecare direcie de micare. Manipularea se va executa pe direciile care nu sunt notate, deoarece cele notate reprezint contraindicaii ale manipulrii. De obicei, trebuie s existe cel puin trei direcii de micare libere, pentru ca manipularea s aib toate ansele de reuit. Manipulrile articulaiilor membrelor sunt mai puin spectaculoase i importante n comparaie cu cele ale rahisului. Manipularea membrelor se bazeaz pe ideea conform creia micrile care nu se pot executa activ pot fi totui realizate sub aspect fiziologic. Micrile se blocheazca urmare a unor suferine articulare sau din cauza contracturiii/sau retracturii musculare periarticulare. Articulaiile interesate pot fi: interfalangienele, metacarpofalangienele, metatarsofalangienele, articulaia pumnului, genunchii, coatele etc. Micrile care pot fi realizate pasiv din articulaii sunt: cele de lateralitate, de rotaie, de alunecare anteroposterioar, de decopatare.
2

I.2. Afeciuni i metode de ameliorare ale articulaiei genunchiului Stabilitatea pasiv, mai ales n cazul genunchiului operat far succes, poate fi obinut cel puin parial prin: - tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului; - cresterea rezistentei ligamentare; - evitarea cauzelor care afecteaza genunchiul ca: obezitatea, ortostatism si mers prelungit, mers pe teren accidentat, flexie puternica, flexie extensie libera, in momentul trecerii de la o pozitie de repaus la ortostatism, etc. - aplicarea unor orteze care sa preia stabilitatea laterala sau posterioara a genunchiului Stabilitatea activa se realizeaza prin tonifierea muschilor interesati, respectiv: - muschiul cvadriceps, care slabeste semnificativ chiar dupa o imobilizare de 48 de ore. Pentru tonifierea cvadricepsului se executa contractii izometrice si exercitii cu contrarezistenta: - muschiul tensor fascia lata se tonifica prin flexii si extensii ale soldului, din decubit lateral. Mobilitatea genunchiului operat, este limitata. Pentru redarea mobilitatii genunchiului operat se urmareste reducerea flexum-lui. Si cresterea amplitudinii flexiei. In timpul imobilizarii genunchiului dupa operatie, se pot face mobilizarii pasive constind dintr-un complex de procedee terapeutice, care se schimba alternativ, ca: - tractiuni continue sau extensii continue, utilizate pentru corectarea unei pozitii vicioase articulare asociate cu caldura pentru a usura durerea rebela articulara pentru scaderea presiunii interarticulara; - tractiunii discontinue, care se aplica in timpul noptii sau in perioada de repaus; - mobilizare pasiva asistata, care se executa in relacxare partiala sau totala de care Kinetoterapeut in toate sensurile, cu miscarii ample articulare;

- mobilizarii autopasive, care sunt o combinatie de exercitii pasive foarte des utilizate, deoarece pacientul are posibilitatea sa le repete de mai multe ori pe zi; - mobilizarea activa executata de pacient, care constituie baza Kinetoteraoiei recuperatorii pentru redorile articulare post-traumatice. Mobilizarea activa se face in scopul cresterii treptate a amplitudinii, miscarii in toate planurile de mobilitate a articulatiei. Se executa miscari ritmice de flexie extensie ale piciorului si exercitii gestice uzuale pentru readucerea functionala a genunchiului. Se nai executa mecanoterapie si scripetoterapia. Recuperarea integrala a bolnavilor operati de menisc se bazeaza pe un program recuperator bine condus. Postoperator, genunchiul este mentinut in extensie 10 zile cu o atela gipsata. Recuperarea incepe a doua zi dupa interventie si consta in : - contractii izometrice cvadricepsului, din ora in ora; - imobilizarii ale piciorului; - ridicarii pasive ale piciorului cu genunchiul intins, incepind dupa 3-4 zile de la operatie; - exercitii de flexie ale genunchiului la marginea patului, dupa scoaterea bandajelor; Grupele principale de muschi ce afecteaza stabilitatea genunchilor O serie de grupe de muschi controleaza miscarea si stabilitatea genunchilor, si anume cvadricepsii si bicepsii femurali (hamstrings). Cvadricepsul este un muschi puternic, impartit in patru parti, ce se intinde de-a lungul coapsei si se ataseaza in partea din fata a tibiei, imediat sub rotula genunchiului. Cvadricepsii controleaza indreptarea genunchilor si miscarea rotulei. Cvadricepsii sunt folositi pentru extensia piciorului si sunt esentiali in pozitia ridicata a corpului, urcatul pe scari, mersul la deal si alergarea.

Bicepsii femurali (eng : hamstrings) sunt muschii care se intind din spatele coapsei si se ataseaza in partea din spate a tibiei, imediat sub rotula, de unde incep gambele. Aductorii sunt folositi pentru a flexa genunchiul. Alti muschi care afecteaza stabilitatea genunchiului Alti muschi care afecteaza stabilitatea genunchiului, intr-o mai mica masura decat cvadricepsii si bicepsii femurali sunt muschii gambelor , aductorii soldului localizati pe partea exterioara si interioara a coapsei. Corpul functioneaza ca un intreg si deci chiar si muschi care nu sunt in apropierea genunchiului pot contribui la stabilitatea lui. Este important sa faceti exercitii de intarire pentru toti muschii care contribuie la stabilitatea genunchiului. De exemplu, daca va concentrati pe exercitii pentru cvadricepsi si neglijati bicepsii femurali, pot aparea o dezvoltare inegala si deci un dezechilibru.

Dezechilibre in muschii care suporta genunchii Un fizioterapeut poate determina daca aveti un dezechilibru muscular si va poate indica un program personalizat de exercitii. Dezechilibru muscular la nivelul cvadricepsilor este un fenomen des intalnit, mai ales la femei. Muschii cvadricepsi sunt impartiti in 4 divizii. Daca divizia interioara este slab dezvoltata, divizia exterioara, mai dezvoltata va trage rotula genunchiului in exteriorul piciorului.

In unele cazuri, cvadricepsii sunt mult mai dezvoltati decat bicepsii femurali (cvadricepsii ar trebui sa fie in mod normal cu 25% mai puternici decat bicepsii femurali). Asta poate slabi genunchiul. Daca acesta este cazul, este foarte folositor sa va concentrati pe exercitii de forta pentru bicepsii femurali si exercitii de stretching pentru cvadricepsi.

CAPITOLUL II APARAT PENTRU EXTENSIA PICIOARELOR

Aparatul este conceput ca sa intareasca musculatura piciorului in cel mai eficient mod si fara sa streseze articulatiile. Toata gama de aparate Hydraulic Line functiuneaza pe baza hidraulicii cu ajutorul unor amortizoare pe ulei, care asigura rezistenta stabila pe tot parcursul exercitiului. Aparatul Extensii Picioare este conceput pentru intarirea musculaturii picioarelor. Constructia solida si robusta asigura stabilitatea in timpul exercitiului, scaunul cu captuseala moale asigura confortul utilizatorului. Scaunul are un spatar ajustabil si manere pentru mani, care ajuta la mentineare stabilitatii corpului pe parcursul exercitiilor. Rezistenta este asigurata de amortizoare hidraulice, astfel nu mai este nevoie de greutati. Toate componentele care intra in contact cu corpul utilizatorului au captuseala de calitate. Acest aparat este potrivit pentru exercitii de recuperare si pentru exercitii zilnice.

Descriere:

finisare: Finisajul dublu, cu invelis sintetic rezistent, protejeaza impotriva zgarieturilor, daltuirilor si exfolieriilor

cabluri: de otel, cu invelis de nylon, auto lubrifiante scripeti: rezistenti din fibra de sticla, cu canale in forma de v

manere: tapiteria rezistenta la rupere, DuraFirm este dublu cusuta, avand caracteristicile spumei industriale cu densitate ridicata, de inalta calitate

discuri de greutate: executate dupa specificatii exacte, foloseste bucse supradimensionare de nylon pentru usurarea operatiunilor

tije de ghidare: ultra-finisate; tijele de ghidare sunt din otel solid placat cu crom. Pentru o miscare mai usoara exista tije de selectie

baza fixa care asigura stabilitatea aparatului pe parcursul exercitiilor cadru solid si robust invelis rezistent la zgariere manere laterale, care nu permit alunecarea mainilor rezistenta stabila este asigurata de amortizoarele hidraulice nu streseaza articulatiile potrivit pentru exercitii de recuperare si pentru exercitii intense exercitii in siguranta si fara supravegherea unui profesionist Dimensiuni: L-115 x l-100 x H-165 cm Greutate: 220 kg Dotare standard: 15x9 kg

CAPITOLUL III TIPURI DE EXERCITII


Acest exercitiu localizeaza miscarea strict la nivelul musculaturii coapsei si solicita doar incheietura genunchiului. Viteza de lucru este mica, atat pe cursa ascendenta, cat si pe cea descendenta, unde este de cel putin doua ori mai mica si trebuie evitate miscarile bruste, mai ales in momentul initial. In acelasi timp, un aspect de care trebuie tinut cont este gradul de intindere a membrului inferior, care trebuie sa atinga o amplitudine maxima si chiar mentinerea pentru un scurt moment al acestei pozitii. Important este si numarul de repetari ce se executa, si anume 15-20, exercitiul contribuind astfel la un masiv flux sanguin local. Datorita tehnicii de executie foarte stricte, acest exercitiu va conferi coapsei acel aspect complet, rotund. Exercitiul se adreseaza atat incepatorilor cat si avansatilor, diferenta constand doar in dimensiunea sarcinii de lucru.

Extensia picioarelor la aparat: 1. Aseaza-te la aparat, cu spatele sprijinit de spatar. 2. Introdu piciorele sub bara orizontala mobila. Aceasta trebuie sa fie pozitionata in dreptul gleznelor.
8

3. Tine-te cu ambele maini de manerele laterale cu care este prevazut aparatul, dupa care inspira si extinde picioarele la maxim, cu o miscare controlara, fara elan si fara a ridica fesele de pe aparat. 4. Mentine cvadricepsul in contractie timp de 1-2 secunde, urmand apoi sa revi lent catre pozitia initiala. Expira pe masura ce greutatea se apropie de pozitia de Start. 5. Acum poti incepe urmatoarea repetare. Executa 3 serii a cate 15 repetari.

Exercitii pentru picioare

Exercitii pentru picioare. Antrenament picioare (antrenarea muschilor cvadricepsi si gambe) - se realizeaza prin mai multe exercitii pentru picioare. Exercitiile pentru muschii picioarelor se impart in 2 mari categorii: exercitii pentru forta (crestere masa musculara) si exercitii pentru izolare (definire). Extensia picioarelor la aparat - alternativ- din sezut

Pozitia: Din sezut, genunchii flexati, picioarele sub suport.

Se foloseste de forta picioarelor pentru a ridica suportul, pana cand acestea sunt complet intinse, dupa care se revine la pozitia initiala. Se face o pauza de 1 secunda, dupa care se reia exercitiul cu celalalt picior.

Respiratia: Expira in prima parte a exercitiului, cand ridici picioarele. Respirarea se face la revenire.

10