Sunteți pe pagina 1din 8

Parfum

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare


Pentru alte sensuri, vezi Parfum (dezambiguizare).

Un parfum este un amestec lichid de uleiuri aromatice sau compui aromatici, de fixativi i de solveni, utilizat pentru a da corpului uman, unor obiecte sau spaiului de locuit un miros plcut.

Cuprins

1 Familii olfactive 2 Istoria parfumului 3 Concentraie i compoziii 4 Obinerea compusilor aromatici 5 Depozitarea parfumurilor 6 Implicaii asupra sntii 7 Vezi i 8 Bibliografie 9 Legturi externe

Familii olfactive
Parfumurile pot fi grupate n diferite familii olfactice, pe teme sau acorduri, ale acestor parfumiri.

Florale: Parfumuri care sunt dominate de esena unei sau mai multor flori. Cnd se utilizeaz o singur floare parfumurile se numesc soliflore (ca de exemplu parfumul Diorissimo al lui Christian Dior pe baz de lcrmioare). Chypre: Parfumuri produse pe un amestec de bergamote, muchi de stejar, patchiouli, i labdanum. Aceast familie de parfumuri i-a cptat denumirea de la parfumul cu acelai nume creat de Franois Coty. Aldehidice: Parfumuri care incorporeaz o familie de substane chimice cunoscute sub numele de aldehide. Chanel No 5 creat de Ernest Beaux n 1921 a fost primul parfum aldehidic. Alte parfumuri aldehidice sunt Je Reviens i Arpge. Caracteristica parfumurilor aldehidice o constituie nota lor "picant" produs de substane ca Aldehida C12 MNA. Fougre (Ferig): Parfumuri cu o baz de lavand, cumarin i muchi de stejar. Aceast familie este numit dup parfumul Fougre Royale produs de Houbigant, primul care a utilizat aceast baz. Multe parfumuri masculine fac parte din aceast familie, care este caracterizat prin mirosuri erbacee sau lemnoase.

Piele: O familie de parfumuri care combin esene de miere, tutun, lemn, i gudron de lemn, cu un miros care se aseamn cu cel de piele. Lemnoase: Parfumuri n care domin esenele lemnoase, n mod tipic de lemn de santal sau de cedru. Paciuli, cu mirosul su de camfor este utilizat frecvent n aceste parfumuri. Orientale or ambru: O clas rspndit de parfumuri combin esena de vanilie sau alte esene de natur animal cu esene florale sau lemnoase. Parfumul mai poate conine uleiuri de camfor i rini. Citrice: O familie veche de parfumuri care, pn de curnd, consta n special din ape de colonie "rcoritoare" datorit tenacitii reduse a esenelor citrice. Producerea de noi compui aromatici a permis crearea unor parfumuri care utilizeaz cu precdere esene citrice.

Istoria parfumului
Cuvntul parfum, folosit n zilele noastre, provine din limba latina "per fumus" i nseamn "prin fum". Parfumeria, sau arta preparrii parfumurilor, a luat natere n Mesopotamia antic i Egipt, i a fost rafinat n continuare de Romani i Peri. Dei parfumuri i parfumerii au existat n India, o mare parte din aromele lor se bazeaz pe tamie. Primul chimist nregistrat a fost o femeie pe nume Tapputi, o preparatoare de parfumuri. Ea a distilat flori, uleiuri i obligeana, cu alte aromatice, iar apoi le-a filtrat i le-a pus napoi, repetnd procedura de nenumarate ori. Arheologii au descoperit, n 2005, cele mai vechi parfumuri n Pyrgos, Cipru. Aceste parfumuri au o vechime de aproximativ 4.000 de ani. Parfumurile au fost descoperite ntr-o parfumerie antic. n epoca veche, oamenii au folosit ierburi i condimente precum migdale, coriandru, mirt, rasina de conifere, bergamot. Un chimist arab, Al-Kindi (Alkindus), a scris, n secolul al noulea, o carte despre parfumuri, pe care l-a denumit: "Cartea Chemist a parfumurilor i distilrii". Aceasta conine peste o sut de reete pentru uleiuri aromate, balsamuri, ape aromatice i nlocuitori sau imitaii de medicamente scumpe. Cartea descrie, de asemenea, 107 de metode i reete pentru prepararea parfumurilor i echipamentele pentru prepararea parfumurilor, cum ar fi alambic. Medicul persian musulman, Avicenna (cunoscut i ca Ibn Sina) a introdus procesul de extragere a uleiului din flori prin distilare, astzi aceasta fiind cea mai frecvent procedur, experimentnd n primul rnd cu trandafiri. Pn la descoperirea lui Avicenna, parfumurile lichide erau amestecuri de uleiuri i sfrmate sau petale. Ambele materii prime i technologia de distilare a influenat semnificativ parfumeriile de vest i evoluia tiinific, n special proprietile chimice. Arta fabricrii parfumurilor a devenit cunoscut n Europa de Vest nca din 1221. In 1370 s-a produs un parfum din uleiuri parfumate, amestecate ntr-o soluie de alcool. Arta fabricrii parfumurilor prosperat n perioada Renaterii n Italia, i n secolul al 16-lea, rafinamente italiene au fost luate n Frana, de Rene the Florentine (Renato il fiorentino),

parfumeurul personal al lui Catherine de' Medici. Laboratorul lui a fost legat cu apartamentul ei printr-un pasaj secret, astfel nici o formul nu se putea fura. Datorit lui Rene, Frana a devenit foarte repede unul dintre centrele europene de parfum i fabricare produse cosmetice. Cultivarea florilor pentru esena lor parfumat, care a nceput n secolul al 14-lea, a crescut ntr-o industrie major n sudul Franei. ntre secolul 16 i 17, parfumurile au fost folosite n primul rnd n cercul bogailor pentru combaterea mirosurilor corporale, rezultnd din cauza bilor neregulate. Parial datorit acestei clientele a fost creat industria parfumurilor. n Germania, frizerul italian Giovanni Paolo Feminis a creat o ap de parfum numit Aqua Admirabilis, cunoscut azi sub denumire de ap de colonie.

Concentraie i compoziii
Uleiurile aromatice sunt diluate cu o cantitate corespunztoare de solvent, pentru a le face mai uor de utilizat. Uleiurile nediluate, att cele naturale ct i cele sintetice conin concentraii ridicate de compui volatili care pot provoca reacii alergice, pot produce rni dac sunt aplicai pe piele sau pot deteriora mbrcmintea. Dei uleiurile aromatice pot fi diluate prin solveni ca jojoba, uleiul de cocos fracionat sau ceara, solventul utilizat cel mai frecvent pentru diluarea uleiurilor din parfum este etanolul sau un amestec de etanol i ap. Proporia de uleiuri aromatice (ca procent n volume) dintr-un parfum determin tipul acestuia:

Extras de parfum: 20%-40% compui aromatici Ap de parfum (Eau de parfum) 'EdP': 10-30% compui aromatici Ap de toalet (Eau de toilette 'EdT': 5-20% compui aromatici Ap de colonie (Eau de Cologne) 'EdC': 2-3% compui aromatici. Marc nregistrat: 'Original Eau de Cologne' Ap de solide (Eau de Solide) 'EdS': ~1% compui aromatici: Marc nregistrat: 'EdS'

Obinerea compusilor aromatici


Obtinerea parfumurilor sintetice se face prin metoda sintezei organice i purificare. n cazul parfumurilor naturale, procesul este mult mai indelungat si complex, necesitand multe medote de extragere a compusilor aromatici din materia prim. De obicei, dupa extragere rezulta uleiuri esentiale, dei pot fi extrase si uleiuri solide, in funcie de ct cear conin. Toate tehnicile de extracie modific, mai mult sau mai puin, mirosul compuilor organici, de obicei datorit temperaturilor ridicate, a solventilor, ori prin prezena oxigenului in procesul de extracie. Macerarea este cea mai folosit tehnic pentru extragerea compuilor aromatici in industria parfumului. Materia prim este scufundat intr-un solvent care poate dizolva compuii aromatici dorii. Macerarea poate dura de la cateva ore, pana la cateva luni. Aceast tehnic este de obicei folosit pentru a extrage compui care sunt prea volatili

pentru distilare, sau care pot fi uor afectai de temperatura ridicat. Cei mai folosii solveni sunt hexan-ul si eterul dimetil. Extragerea folosind dioxid de carbon lichid este o tehnic relativ nou de extragere a compusilor din materia prim. Datorit temperaturii sczute i a lipsei reactivitii solventului folosit, compuii extrai folosind aceast tehnic ii pstreaz foarte bine mirosul original. Extragerea folosind etanol se folosete in cazul in care materia prim are un coninut foarte sczut de ap sau este uscat. Dac etanolul ar fi folosit pentru a extrage compuii din plante proaspete, care de obicei contin mari cantiti de ap, produsul rezultat ar fi foarte diluat. Distilarea este de obicei folosit pentru extragerea compuilor din plante, cum ar fi floarea de portocal si trandafirul. Materia prim este supus unor temperaturi ridicate, iar mai apoi compuii sunt colectai prin condensarea vaporilor distilai. Distilarea cu aburi se face prin folosirea apei clocotite pentru a extrage compuii volatili. Vaporii rezultai condenseaz, iar mai apoi uleiurile esentiale sunt separate de ap. Apa rmas inc mai contine compui aromatici si este de obicei numit hidrosol, ori distilat herbal, iar in unele cazuri aceasta este comercializat. Distilarea uscat se face prin supunerea materiei prime la temperaturi ridicate, ns fr a folosi ap pe post de solvent. Compuii aromatici sunt eliberai din materia prim, care mai apoi se contopesc pentru a forma mirosuri distincte. De obicei, aceast metod este folosit in cazul unei materii prime lemnoase, unde un miros cu o senzaie usoar de fum este dorit in produsul final. Fracionarea este folosit pentru a exclude anumii compusi aromatici din mirosul produsului finit. Aceast metod este mai scump, ins este folosit pentru a elimina anumite mirosuri care ar fi nedorite si de asemnea compoziia produsului final este mai uor de modificat. Pentru a extrage compui aromatici din fructele ce fac parte din familia citricelor, coaja acestora este stoars. Aceste fructe sunt singurele care contin o cantitate suficient de uleiuri esentiale pentru ca aceast metod s fie profitabil. n cazul in care compuii organici nu pot fi extrai folosind distilarea, datorit temperaturilor ridicate, iar macerarea nu poate fi folosit, atunci se incearc absorbirea produsului aromatic in cear ori uleiuri solide. Folosind alcool etilic, se poate extrage ulei aromatic. Aceast metod este foarte rar folosit, in special datorit costurilor de productie foarte ridicate, dar si datorit existenei a multor alte metode care pot fi mult mai eficiente.

Depozitarea parfumurilor

Parfumurile se pot degrada in prezena temperaturilor ridicate, luminii, oxigenului si a prafului. O sticl de parfum ii poate menine aroma pentru muli ani de zile, ct timp este bine depozitat. Prezenta oxigenului n pulverizator poate afecta in timp mirosul parfumului. Temperatura ideal de depozitare a unui parfum este ntre 3 si 7 grade Celsius.

Implicaii asupra sntii


In ultimii ani, odat cu dezvoltarea asociaiilor de protecie a consumatorului i odat cu creterea interesului legat de calitatea produselor consumate i implicaiile lor asupra sntaii, au aprut primele acuze la adresa parfumului i a produselor parfumate n general. Acuzele s-au intensificat datorit faptului c productorii de parfumuri nu sunt obligai s informeze cumprtorii n legtur cu compoziia chimic a parfumurilor. Aceast reglementare e prevzut datorit secretului comercial. Printre afeciunile cel mai des ntilnite:

alergia de contact - iritare|iritarea epidermei nsoit de mancrimi i/sau umflturi. Persoanelor cu boli de piele (psoriazis, eczeme) le este recomandat s evite contactul cu produsele parfumate. factori declanatori ai crizelor de astm - alturi de poluare, praf, animale de companie cu blan i fumul de tigar, se regsesc si parfumurile si odorizantele

Alte acuze la adresa parfumurilor sunt legate de prezena n compozitia lor a ftalailor, substane chimice controversate n ultimii ani. Ingredientele din parfumuri, indiferent ca sunt de origine natural ori sintetic, pot cauza probleme de sntate dac sunt folosite in cantiti mari. Alergiile sunt cele mai comune, ns exist ingrediente care sunt documentate ca fiind cauzatoare de cancer. De asemnea, unele ingrediente sintetice, pot cauza probleme hormonale, sistemul endocrin fiind grav afectat. Multe chimicale prezente in parfumuri, de obicei cele sintetice, sunt cunoscute ca fiind toxice, unele dintre ele fiind folosite si la spray-urile impotriva insectelor. Unii compusi din parfumurile sintetice au fost detectai in grasimea uman, dar si in laptele femeilor ce alpteaz.

Vezi i

Cosmetic

Bibliografie

1.000 de parfumuri, Octavian Coifan, Editura Curtea Veche, 2003 - [1] Parfumul, Mic Enciclopedie, Octavian Coifan, Editura Curtea Veche, 2005 [2]

Legturi externe

Parfumul i substanele chimice, bio-produse.ro Alergiile cutanate i parfumul, paginamedicala.ro

Categorie: Parfumuri

Meniu de navigare

Creare cont Autentificare Articol Discuie Lectur Modificare Istoric

Pagina principal Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu

Participare

Schimbri recente Proiectul sptmnii Ajutor Portalul comunitii Donaii

Tiprire/exportare Trusa de unelte n alte limbi

Alemannisch Aragons Asturianu Azrbaycanca Bosanski Catal esky Cymraeg Dansk Deutsch English Esperanto Espaol Eesti Euskara Estremeu Suomi Franais Hrvatski Bahasa Indonesia Ido Italiano Kurd Latina Lietuvi Nederlands Norsk bokml Occitan Polski Portugus Sicilianu Srpskohrvatski / Simple English Slovenina Slovenina

/ srpski Basa Sunda Svenska Trke Ting Vit Modific legturile Ultima modificare efectuat la 08:37, 26 martie 2013.