Sunteți pe pagina 1din 8

Trunchiul cerebral Trunchiul cerebral este o formatiune a SNC ce se afla in continuarea maduvei spinarii.

El este situat in endocraniu pe procesul bazilar al occipitalului in santul numit trigus. Este alcatuit din 3 segmente: -bulbul rahidian [br] -puneta lui varolio [p] -mezencefalul [mz] In ansamblu trunchil cerebral prezinta 2 fete: antero-laterala si posterioara. Fata antero-laterala Bulbul rahidian Limite: inferior un plan conventional ce trece la nivelul gaurii occipitale si separa bulbul de maduva spinarii. Superior santul bulbo-pontin separa bulbul de punte. Pe fata antero-laterala bulbul rahidian prezinta: santul median anterior situat pe linia mediana si este intrerupt inferior de decusatia piramidala. De o parte si de alta a santului se gasesc 2 proeminente numite piramidele bulbare care sunt in continuarea celor 2 cordoane anterioare ale maduvei spinarii. Lateral de piramidele bulbare se afla cele 2 olive bulbare care contin in profunzime nucleul olivar. Intre piramide si olive exista santul preolivar unde isi are originea aparenta nervul hipoglos [XII]. Posterior de olive exista santul retroolivar la nivelul caruia isi au originea aparenta nervii IX, X, XI adica glosofaringian, vag si accesor. In santul bulbo-pontin isi au originea aparenta nervul abduncens [VI], nervul facial [VII], nervul acustico-vestibular [VIII] si nervul VII intermedial al lui Brisberg. Puntea este segmentul mijlociu al trunchiului cerebral fiind situata intre bulbul rahidian si mezencefal. Posterior se continua cu pedunculii cerebelosi. Limite: inferior santul bulbo-pontin care o separa de bulbul rahidian. Superior santul ponto-.... care o separa de mezencefal. Pe fata antero-laterala puntea prezinta: -pe linia mediana santul bazilar determinat de raportul cu artera bazilara. De o parte si de alta a santului bazilar se gasesc piramidele puntii iar mai lateral se afla cei 2 pedunculi cerebelosi

mijlocii ce leaga puntea de cerebel. Pe fata anterioara a puntii se mai afla originea aparenta a nervului trigemen [V]. Mezencefalul Limite: inferior santul ponto-peduncular il separa de punte. Superior cei 2 pedunculi cerebrali se continua cu diencefalul. Pe fata anterioara a mezencefalului gasim cei 2 pedunculi cerebrali care diverg inspre superior delimitand intre ei fosa interpedunculara. Fosa are forma triunghiulara cu baza in sus spre corpii mamilari ai diencefalului. In fosa se afla originea aparenta a nervului oculomotor [III]. Lateral de peduncul se afla nervul trohlear [IV], singurul nerv cranian ce isi are originea aparenta pe fata posterioara a trunchiului cerebral. Fata posterioara Bulbul Rahidian Se poate vedea numai dupa indepartarea cerebelului care ocupa fata piosterioara a bulbului si a puntii, mezencefalul fiind acoperit de lama cvadrigeminala. Pe fata posterioara a trunchiului cerebral limita dintre bulb, punte si mezencefal este mai putin evidenta. Corespunzator fetei posterioare a bulbului si puntii se descrie un spatiu de forma romboida numit fosa romboida care este planseul ventriculului IV. Fosa romboida este formata din 2 triunghiuri: inferior bulbar [fata posterioara a bulbului rahidian] si triungiul superior care coresp fetei posterioare a puntii. Fosa romboida este strabatuta de la unghiul superior la unghiul inferior de un sant numit tija talamusului-scriptorius. De o parte si de alta in portiunea mijlocie a acestui sant se desprind o serie de filamente subtiri ce se numesc crile acustice si ele se indreapta spre cele 2 unghiuri laterale ale fosei romboide. Triunghiul bulbar De o parte si de alta a tijei se afla 3 zone triunghiulare: -aripa alba interna [trigonul nervului hipoglos ce contine nucleul motor al nervului hipoglos] -aripa cenusie [trigonul vagal ce contine in profunzime nucleul dorsal al vagului] -aripa alba externa [vestibulara contine in profunzime nucleul nervului vestibular] Triunghiul pontin Lateral de tija talamusului, de o parte si de alta se gasesc: -eminenta teres - proeminenta rotunjita ce corespunde nucleului motor al nervului abduncens [VI], facial [VII]

-huniculul teres - proeminenta alungita cu origine in eminenta teres -fovea trigeminala - escavatie in raport cu nucleul masticator al trigemenului -locus ceruleus - o zona de culoare inchisa situata supero-lateral de fovea trigeminala Mezencefalul Fata posterioara a mezencefalului este formata din 2 foliculi cvadrigemeni superiori si 2 inferiori care in ansamblu formeaza tectumul mezencefalic. Cei 4 foliculi cvadrigemeni sunt legati de corpii geniculati laterali si mediali ai diencefalului. Sub foliculii cvadrigemeni se afla valul medular superior precum si originea aparenta a nervului trohlear. Structura interna a trunchiului cerebral Asemanator cu cea a maduvei spinarii, si la nivelul trunchiului cerebral exista aceeasi dispozitie a substantei cenusi la interior si a substantei albe la periferie. Spre deosebire de maduva spinarii, la nivelul trunchiului cerebral, substanta cenusie este organizata sub forma: -nucleilor nervilor cranieni -nucleilor proprii ai trunchiului cerebral -nucleilor substantei reticulate Cei 4 factori care determina fragmentarea substantei cenusii sunt: -decusatia piramidala = incrucisarea cailor descendente motorii [fasciculele piramidale care se realizeaza in proportie de 80% la nivelul trunchiului cerebral] -decusatia senzitiva = incrucisarea cailro ascendente senzitive a fasciculelor gool si burdach -dezvoltarea ampla a canalului ependimar la nivelul trunchiului cerebral cu aparitia ventriculului 4 -prezenta fibrelor arciforme care traverseaza orizontal triunchiul cerebral In acest fel apar nucleii motori, senzitivi si vegetativi. La nivelul bulbului se gasesc urmatorii nuclei: 1)motori: -motor al hipoglosului -motor ambiguu al nervilor IX, X, XI

2)senzitivi: -senzitiv al tractului solitar al nervilor IX, X si VII biss - nucleul tractului spinal al nervului trigemen 3)vegetativi: -nucleul vegetativ cardio-pneumo-enteric al nervului X -nucleul vegetativ salivar inferior al nervului IX 4)proprii: -nucleul gol -nucleul burdach -nucleul olivar In bulb, punte si mezencefal se gasesc si nuclei ai substantei retuculate. Acesti nuclei formeaza centrii respiratori [inspiratori si expiratori], centrul vaso-motor, centrul cardio-accelerator si cardio-inhibitor. In ansamblu subst reticulata formeaza 2 sisteme: -sist reticulat activator ascendent cu rol in activarea si mentinerea atentiei si a starii de veghe -sistemul reticulat inhibitor descendent reprezentat prin fasciculul reticulo-spinal cu rol inhibitor dar si cu reglarea tonusului muscular. La nivelul puntii se gasesc urmatorii nuclei 1) motori: -motor al nervului facial -motor al nervului bducens -motor al trigemenului 2)senzitivi: -principal al nervului trigemen -vestibulari si acustici ai nervului VIII

3)vegetativi: -vegetativ salivator superior al nervului VII bis -vegetativ lacrimo-muco-nazal al nervului VII si V 4)proprii: -nucleul corpului trapezoid -nucleul leminscului lateral La nivelul mezencefalului se gasesc urmatorii nuclei: 1)motor: -al oculomotorului -al trohlearului 2)senzitivi: -al tractului mezencefalic -al nervului V 3)vegetativi: -accesor al nervului III [centrul irido-constrictor cu rol in micsorarea pupilei] proprii: -substanta neagra este un nucleu format din celule bogate in pigment. Reprezinta un centru al motilitatii asociate prin un nucleu conectat cailor extrapiramidale -nucleul rosu este situat impreuna cu subst neagra in tegmentul mezencefalic. De la nucleul rosu pleaca fasciculul rubro-spinal. El este o statie de releu al cailor extrapiramidale de origine cetrala. Este conectat si cu talamusul si cu cerebelul prin fasciculul dentro-rubric Subst alba este alcatuita din fibre ascendente care conduc sensibilitatea la care se adauga fascicule care pleaca de la trunchiul cerebral si asigura sunsibilitatea capului. La nivelul trunchiului cerebral se afla fasciculele descendente ale motilitatii care isi au originea in centrii motori ai scoartei cerebrale sau ai trunchiului cerebral si care merg la maduva spinarii.

Fibrele ascendente sunt cu origine in maduva spinarii si cu origine in nucleii trunchiului cerebral. Conduc sensibiliteatea de la maduva spinarii si de la nucleii senzitivi ai trunchiului cerebeal spre scoarta cerebrala si cerebeloasa. 1] lemiscul medial = calea sensibilitatii proprioceptive constiente. Fascicolul lui gol si burdach care dupa ce pleaca din nucleii lui gol si burdach de la nivel bulbar se incruciseaza formand decusatia senzitiva apoi ajunge la talamus la cel de-al III-lea neuron pt ca in final fibrele sa se proiecteze pe scoarta cerebrala. 2]fascicului spinotalamic anterior si lateral ce conduc sensibilitatea exteroceptiva tactila, termica si de presiune. 3]lemiscul trigeminal este un fascicol ce isi are originea in nucleul senzitiv al nervului trigemen. Dupa ce fac sinapsa fibrele cu neuronul din talamus ele ajung in scoarta cerebrala. 4]fascicolele spino-cerebeloase [direct si incrucisat] conduc sensibilitatea proprioceprtiva incosntienta. Facicolul spinocerebelos lateral [incrucisat] urca din maduva spinarii prin trunchiul cerebral apoi prin peduncullii cerebelosi superiori ajunge la scoarta cerebeloasa. Fascicolul spino-cerebelos posterior [direct] are originea in maduva spinarii, urca in trunchiul cerebral apoi prin pedunculii cerebelosi inferiori ajung la scoarta cerebeloasa. Fibrele descendente coboara din scoarta crebrala sau din nucleii motori ai trunchiului cerebral spre maduva spinarii. Se impart din 2 categorii: piramidale si extrapiramidale. 1) Caile piramidale coboara de la nivelul cortexului motor prin circumvolutia precentrala a lobului central unde isi au originea 2 fascicule: piramidal=cortico-spinal si geniculat=corticonucleat. a]fascicolul piramidal strabate pedunculii cerebrali, puntea si la nivelul bulbului parcurge piramidele bubare apoi se imparte in 2 componente. 20% din fibre formeaza fasciculul piramidal direct (cortico.spinal anterior) ce parcurge cordonul anterior al maduvei si 80% din fibre formeaza fascicului piramidal incrucisat (corticospinal lateral) ce se incruciseaza in bulbul rahidian la nivelul decusatiei piramidale si patrunde in maduva in cordonul lateral. b]fascicolul cortico-nuclear [genicular] isi are originea in scoarta cerebrala in girusul precentral, coboara spre trunchiul cerebral, strabatand cei 2 pedunculi cerebrali. Fibrele acestui fascicul se opresc in mezencefal, punte si bulbul rahidian la nucleii motori ai nervilor cranieni dupa cum urmeaza: -la nucleii motori ai nervilor cranieni care deservesc musculatura extrinseca a globilor oculari III, IV, VI.

-la nucleul motor al trigemenului din punte -la nucleul motor al nervului VII din punte -la nucleul ambiguu din bulbul rahidian de la care pronesc fibre motorii ale nervilor IX, X, XI -la nucleul motor al nervului XII din bulbul rahidian. 2) Caile extrapiramidale Prin trunchiul cerebral trec si fibre care au origine in centrii subcorical, fibre cu rol in realizare miscarilor automate, reflexe si a tonusului muscular a]fasciculul rubro-spinal cu originea in nucleul rosu situat in segmentul mezencefalic. Coboara prin punte, bulbul rahidian ajungand in coloanele anterioare ale maduvei spinarii. b]fascicolul tecto-spinal cu origine in foliculii cvadrigemeni superiori ai mezencefalului. Coboara prin punte, bulb si ajung in coloanele anterioare al maduvei spinarii. c]fascicolul vestibulo-spinal cu originea oin nucleii vestibulari din bulb. Coboara la maduva spinarii. d]fasciculu oligo-spinal cu origine in nucleii olivari din oliva bulbara. Coboara in maduva spinarii. Trunchiul cerebral are si functie de conducere, facand legatura dintre maduva sppinarii si scoarta cerebrala si invers. In acelasi timp trunchioul crebral este legat de cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori, intre mezencefal si cerebel, mijlocii intre punte si cerebel si inferiori intre bulb si cerebel. Ventriculu 4 [bulbo-ponto-cerebelos] este o dilatare a canalului ependimar la nivelul trunchilui cerebral. Comunica in sus prin apeductul lui silvius cu apeductul 3 de la nielul mezencefalului. Are forma romboida cu axul mare vertical. Este tapetat cu epiteliu ependimar si contine plexurile coroide cu rol in secretia LCR. Prezinta de studiat 2 pereti: anterior =planseul ventriculului 4, posterior =tavanul ventriculului 4. Are 4 margini si 4 unghiuri. Peretele anterior vezi la fosa romboida. Peretele posterior prezita 3 portiuni: una superioara care se intinde intre pedunculii cerebelosi superiori, este acoperita de valul medular superior. Inferior se intinde intre pedunculii cerebelosi inferiori, este acoperita de valul medular inferior. In portiunea mijlocie a valului si lateral de o parte si de alta exista orificii prin care ventriculul 4 comunica cu spatiile subarahnoidiene.

...... hilului cerebelului si este delimitata astfel: superior de valul medular superior si lingula cerebelului, inferior de valul medular inferior si lueta cerebelului, lateral de pedunculii cerebelosi superiori, mijocii si inferiori. Panza coroidiana a ventricului 4 este o formatiune a piei mater, alcatuita din 2 fete pe care se dispun plexurile coroide. Unghiurile ventriculului 4 sunt in numar de 4: -superior acoperit de valul medular superior si raspunde apeductului lui soilvius -inferior realizeaza comunicarea cu canalul ependimar al maduvei spinarii -laterale drept si stang la nivelul lor se realizeaza comunicarea cu spatiile subarahnoidiene prin orificiul lui Lusca. Marginile sun 4: 2superioare reprezentate de pedunculii cerebelosi superiori si 2 inferioare reprezentate de pedunculii cerebelosi inferiori. Nervii spinali sunt nervi somato-maotori si inerveaza musculatura scheletica, viscero-motori care inerveaza musculatura neteda a organelor, somato-senzitivi care aduna informatii de la piele, muschi articulatii si viscero-senzitivi care aduna informatii de la nivelul organelor interne. Un nerv spinal este format din 2 radacini, un trunchi si 4 ramuri. Radacinile sunt: -anterioara motorie formata din axonul neuroinului motor din corpul anterior al maduvei -posterioara senzitiva pe traiectul sau prezinta ganglionul spinal care contine neuroni pseudo-unipolari. Este formata din axonul si dentritele neuronilor din acest ganglion. In canalul medular cele 2 radacini se apropie si formeaza trunchiui nervului. El parasese canalul prin gaura de conjurae si se imparte in 4 ramuri: anteriora, posterioara, meningiala si comunicanta. Cel mai simplu arc reflex are 2 neuroni: unul senzitiv in ghanglionul spinal si unul mortor in corpul anterior al maduvei. O excitate exterocepitiva prin piele este transmisa sub forma de impul nervos prin axonii si dentritele neuronului pseudounipolar din ganglionul spinal la neuronul motor in corpul anterior al maduvei. Acesta prin axonul sau transmite comanda de contractie la fibra musculara. Nervii spinali sunt in numar de 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si unul coccigian.

By MOSS