I

1
"

Romania apicola
Revist3 lunar3 de informare tehiic5 gi gtiintificg, schimb de experientg gi opinii editat5 de Asociatia Cresc5torilor de Albinc din Romania
L---

COLEGIUL DE REDACTIE lng. ELISE1 TARTA (redactor g e l ) . PETRE MIHAI BACANU, SORIN BODOLEA (redactor d e rubric&), lng. AUREL MALAIU, lng. EUC E N M A R Z A . VICTOR NEAGU, btol. MlHAELA $ERRAN. ing. TRAl AN VOLCINSHCI.

Anul LXXV

Nr 7

--

iulie 1991 ----

C U P R I N S
Nicolae V . ILIESIU : CalitEitile biologic active ale l%ptigorului de matcii g i actualele posibiIitSti tehnico-economice de rentabilizare $i extindere a productiei lui i n Rom5nia Maria DRAGAN : Putem redresa o familie bezmetic5 ? Vladimir HUMENI : Imperecherea m5tcilor Nicolae ALEXANDRU : 0 nou5 metod5 $i u n dispozitiv pentru creqterea productiei prin recoltarea cerii de pe faguri Ilie CORNOIU : CPnd $i c u m procur5m familii de albine ? Florin BEGNESCU : Toamna Nicolae NICOLAESCU, Gheorghe STOINESCU : Tntepgturile albinelor ( I ) Filofteia POPESCU : Cercetiiri privind realizarea siropului tonic ,,APITON" pe bazg de extract total de polen Traian VOLCINSCHI : Povestea unui mare apicultor - A. I . Root 1939-1924 Ioan MURESAN : Laud5 tsranului rom5n laud& apicultorului r o m h Mihaela SERBAN : Simpozion international Emilia $i Marin POPESCU-DICULESCU : Lumini din stupine Traian VOLCINSCHI : Secvente din apicultura bucovineana Sorin BODOLEA : Po$ta redactiei DOCUMENTAR APICOL
C o p e r t a I : f $ i va intoarce i n acest a n floareasoarelui fata cdtre apicultori ? Prognoza Snfloririi a m

ASEZAREA STUPZLOR L A lERNAT

publicat-o i n numdrul anterior. Rezultatele obtinute L a cules se vor vedea i n aceastd lund. ( f o t o : Constantin DINA) C o p e r t a IV : Toti apicultorii $i consumatorii trebuie sd $tie : chiar dacd n u este atit de aspectuoasci, mierea de floarea-soarelui are o valoare alimentard superioard altor sortimente mult mai cdutate. (f o t o : Constantin DINA)

Este una dintre cele mai fnsemnate lucrdri i n stupdrit pentru cd de felul c u m a m a$ezat stupii la iernat depinde iegirea lor i n primdvarci $i deci sporul anului viitor. Stupii nu mor niciodatd de frig ci mor din lips6 de hrami sau din cauzd cd a u prea pufine albine aga cd n u pot sd-gi formeze gi mentine cdldura, In mod natural familiile de albine incep sci se pregdteascd de iarnd fndatd ce-gi scot trtntorii. Matca f$i restringe ouatul ptmi cind, spre a doua jumcitate a lunii septembrie, n u mai oud deloc. Cu cit matca e mai tincird cu atit ea i y i prelungegte m i mult ouatul $i dimpotrivd cu cit e mai bdtrind cu atit $i-1 Enceteazd mai deviseme. De aceea noi trebuie sd ndzuim a avea numai stupi cu mdtci tinere iar dacd ovem stupi cu mdtci bdtrine, pc aceqtia ori sd-i hrdnim cdtre toamnd spre a stimula mdtcile la ouat ori sd-i i m pdmim cu stupi mai slcibuti dar cu mcitci gi albine tinere. Trebuie finutd o evident d a mdtcilor $i ele se inlocuiesc de fndatd co au Emplinit doi ani.
A l e c s a n ~ l r uPopn
..rlT,DINARITUL"

( e d ~ l l au 11-a ~ e U d Z U t c i $f a r g u n t e n t a t d ) F i g u r a ~ ,T t p o g r a f l a
loan L u z d r , 1943

CALITATILE 810L061C ACTIVE ALE L~PTI$CRULUI DE MATCA

S I ACTUALELE POSIBILIT~TI TEHNICO-ECONOMICE A PRODUCTLI LUI IN ROM~WIA
Nicolae V.

I. Introducere. Istoria 15pti$orului de matc5 aminteste pentru prima datri despre existents acestui produs al stupului prin descrierea hranei larvare de catre fizicianul francez Reamur (1740). fn 1788 elvetianul Huber i-a dat cel dintii numele de ,,Gel6e Royal" (G.R.), ca apoi germanul von Planta in 1888 $i 1889 s5 determine mracterele diferentiate ale 15pti$orului pe care albinele doici il dau larvelor de lucr5toare. d e Wntor $i de mates, deschizind d e apt drumul cercet5rilor ulterioare in privinta compozitiei, provenientei $i actiunii lui in conditiile dezvolGrii normale a familiei de albine. Mult mai tirziu, biologul francez De Beleer, in 1952 $i apoi cerceGtorii M. EX. Haydak ~i Melampy $i Jones, in 1954, pe baza analizelor compozitionale efectuate a u concretizat posibilitiitile de producere comercia15 a 15pli$orului de mate5 pentru trebuintele $i pentru folosul omului. f n ultimii 50 d e ani in multe tari au continuat cercetbile $i studiile initiale legate de adincirea cunoasterii structurii, actiunii $i utilizfirilor 15pti$orului de (prof. G . F. Townsend $i Lucas din Canada, dr. P. Decourt din Franta $i d t i specialivti au realizat compoziba chimicg a lgpti~orului de matc5 luat din botcile de mat& cu larve de 2-3 zile, utilizhd in acest scop cea mai modern5 aparaturs $i tehnologie de laborator. 11, Ce este I5ptivorul de mates. Ast5zi se $tie atit de apicultori cit $i de consumatori c5 15pti$orul de m a t d este o secreve produs5 de glandele hipo-faringiene $i mandibulare ale albinelor tinere (doici) pentru hr5nirea larvelor $i a m5tcilor. Sistemul glandular de producere a 15pti$orului, la albine, se ggsevte in cap, umplind cavitatea dintre creier $i peretele frontal a1 capului, infiti$indu-se ca un linti$or cu verigi perechi care intins atinge aproape 2 cm lungime. Glandele faringiene sint divizate in lobul anterior $i lobul posterior, dar numai lobul anterior secret5 hrana larvar5. Substantele hecesare formgrii 15ptivorului d e matc5, ca materii prime, sint furnizate de mierea $i polenul ingerat. care continind albumine, hidrati d e carbon, gr5simi, acizi e t ~ .sint transformate in substante nutritive asimilabile $i duse de hemolimfa albinei la alveolele glandei faringiene. Incorporate in membrana
'

sensibils a acestor alveole, un mecanism intim de absorbtie $i asimilare, le introduce in celulele glandei. Aici, substantelle: nutritive, descompuse pe parcurs, sint retinute (sub forma corpilor g r q i , albuminoacizi etc.) $i transformate in hran5 l a r v a 6 ; la inceput in 15pti$or comun (de lucr5twre) iar dup5 2-3 zile in 15pi~or de matcg. Succesiunea fazelor din procesul fiziologic d e formare a 15pti$orului d e mate5 este influentat de ins5si celula glandularg de catre elementul radioactiv continut in polenul digerat. Celulele glandulare ale lobului anterior elibereaz5 secretia in canalul celular, de aici in canalul colector care o conduce la gur5 $i de unde cu ajutorul trompei, albinele doici o depoziteaz5 in celulele fagurilor care contin larve, inclusiv in botci (ca hran5 larvarg) $i pentru hrgnirea permanent5 a m5tcilor. 111. Productia 15pti$orului de maca in RomLnia Pentru apicultur5. respectiv pentru viata familiilor d e albine, ambele secretii glandulare (15pti$or comun $i 15pti$or de matc5) sint deopotriv5 d e importante, ele alc5tuind regimul optim d e neinlocuit al alimentatiei larvare. Dar tinind seams de utiliz5rile acestora in afara stupului, not5m c E i numai liiptigorul d e matcg prezintri un interes deosebit, datoritri compozitiei $i efectelor sale in organismul uman, constituind un produs natufal apicol valoros din punct d e vedere a1 utiliz5rii in alimentatia dietetic5 $i in srin5tatea omului, prezentind astfel un interes economic important pentru apicultorul produc5tor. De aceea, ne preocupgm in acest artitol numai d e lgpti$orul de mat& acordind o sumar5 atentie compozitiei, ,producerii, recolEirii, utiliz5rii $i valorificgrii lui. fn tara noastri, in calitate de organizator ~i director a1 unit5tii ,,Apicola" ($i bineinteles de apicultor) inainte Enc5 de infiintarea $i organizarea actualei noastre Asociatii a Cresc5torilor de Albine, am lansat in 1976 ideea productiei $i comercialisrii E n Romania a l&pti$orului de matc5, in cadrul diversificgrii productiei apicole. Concomitent cu aceasG programare s-au realizat in Rom5nia $i primele cercet5ri biofizico-chimice compozitionale, precum $i organizarea de experimentilri $i tratamente cu 15ptisor de matcg ca astfel probele clinice sEi consti-

tuie temeiul ~tiintificd e justificare a inbiologic activSI in scopul realizgrii prepatrebuintarii acestui nou produs apicol @ ratelor amintite mai sus. Aceasffi situatie sprijinul sanltAtii omului. a determinat accentuarea lipsei preparat'eL d n d e x e m p ~ u l folosirii . Eiptiyn-ului lor din uniGtile teritoriale de desfacere si de mat& in scop apiterapeutic in alte comercializare a acestor produse apiteratgd (Germania, Franta, Canada, Mexic, peutice apreclate in mod deosebit tocmai S.UA., Bulgaria etc.), dup5 infiintarea in aceas% perioad5 cind tendinta utilizari~ Asociatiei Cresc&torilor de Albine $i ormedicinei naturiste ci$tig5 din ce In cemai ganizarea sectorului d e apiterapie, incemult.5 solicitare in intreaga lurne in raport pind din 1978, aceastti institutie rom5cu medicamentatia bazatA pe abuzurile neasc8, prin unit5tile sale de specialitate chimio-terapiei d e sintezii. (Combinatul apicol BBneasa si Institutul Cauzele care au determinat lipsa d e ind e Cercetare $i Productie pentru Apiculteres a apicultorilor fa@ de productia de tur5) produce si comercializeazA o serie 15pti$or de. matts in Wra noastr5, se rede preparate apiterapeutice cu actiuni zum5, in principal, la urmgtoarele : profilactice, medicamentoase $i nutritive 1. Economia super dirijaffi a fostului reIn compozitia crirora intr5 ca materie gim totalitar a frinat rentabilizarea proprim5 biologic activa $i 15pti$orul de matductiei apicole in totalitatea ei datoritS1 c5. Din aceste preparate foarte solicitate unui regim de calculare abuziv5 a pretude consumatori arnintim : ,,Drajeuri cu 15prilor produselor apicole, condifiile de intretigor de rnatcii" stimulator biologic cu tinere $i dezvoltare a apiculturii romhactiune energetic5 $i regeneratoare ; ,.Vine$ti fiind an de an mai vitrege atit din tadon" comprimate din lApti$or d e cauza accentugrii polu5rii mediului ammatc2 liofilizat ; ,,Melcalcin" - produs biant printr-o exagerat.5 $i necontrolat.5 granulat preparat cu Eptivor de matc5, folosire a insecticidelor, pesticidelor $1 miere $i calciu ; Lgptigor d e mate%' liofichimizarii abuzive a agriculturii $i a b a ~ e i lizat, in flacoane $i fiole ; ,,L&pti$or de poleno-melifere cit $i a lipsei de acordare matcs omogenizat in miere ; ,,Energin in cantiffiti suficiente de biostimulatori $i L." biostimulator complex ; ,,Polenovimedicamente eficiente de combatere a efectelor cauzate de calamit5tile climatice din tal" - comprimate din polen $i ljpti$or de mat& ; ,,Vitas6' - biostimulator realianumiti ani sau a epizotiilor care au dus la -diminuarea efectivelor de colonii de alzat in miere, polen, p5stur5 $i l5pti$or de matc5 ; ,.Colgel" colir cu 15pti$or de bine. In privinta stabilirii preturilor un m a k 5 ; ,,Apidermin6' crem5 cosmetic5 singur exemplu legat chiar de ,.incurajacu Igptivor de matc5 ; crema de fat5 rea" productiei 15pti$orului de matc5 : in ,,Matca6' continind liptisor d e mate5 ; anul 1957 cind a inceput valorificarea alotiune nutritivii de fat5 ,,Tenapin6' cu pocestui produs apicol unitatea ,,Apicola" achizitiona 15pti$orul de matc5 cu 54 000 len $i 15pti$or d e matc5 ; emulsie nutritiv5 $i demachiant a1 tenului ,.Antirid" ; leilkg ca apoi, an d e an a scjzut ajungind in 1989 la 4 000 lei/kg. ,,DermapinN - lotiune de p5r cu l5ptigor 2. De$i pe plan international datorit5 exd e matc5 $i polen. perimentiirilor clinice, importanta 15ptivufn curs de fabricatie, incepind cu acest rului de matc5 a crescut datoritti extinan mai sint : ,,Bomboanele B.A.V." energovitalizante, continind apilarnil, 15ptiqor derii utiliz5rii lui ca urmare a efectelur sale apiterapeutice inclusiv a tehnologiilur de matc5, polen etc. eficien'te $i moderne de productie $i a prcApicultorii din Romgnia sint producAtori furilor rentabile determinate de legea cede 15pti$or d e matc5. Ei acoper5 ins5 nurerii $i a ofertei, in tara noastr5, pretul mai in p a r k necesarul consumului intern. neremuneratoriu a condus la sc5derea proevaluat la circa 600 kg anual $i in acelavi ductiei, influentat5 $i de dezinteresul apltimp asigur5 $i unele cantitiiti pentru valecultorilor de a fi la curent cu toate inrificare la export (in Italia, Germania, Isformatiile privind calitstile apiterapeutice rael, Canada, S.U.A. etc.). Preluarea de la producjtori a 15pti~oru- ale acestui produs precum $i pentru cunoa~terea tehnologiilor moderne $i efilui de mate5 pentru indusbializare pe piaciente a producerii 15pti$orului de matci ta intern5 $i pentru valorificare externri in flux continuu $i de calitate superiaar5. pin3 acum se fricea fn principal de catre 3. Educatia majoritgtii apicultorilor din Asociatia Cresc5torilor d e Albine din RoRom5nia in ceea ce privgte cunoavterea mgnia pe baz5 de achizitie $i contractare, cit mai exact5 a celor rnai eficiente mefurnizorii trebuind s5 respecte conditiile tode d e productie a 15pti~oruluide matcg de calitate $i livrare prev5zute in caietul a fost neglijat5, multumindu-se cu unele d e sarcini. Fndrumriri $i tehnici sumare prezentat~ IV. De ce a scazut productia 15pti$orului doar sub form5 de mentiuni in ,,Manualul de matcii? In ultimii ani desi lZpti$orul apicultorului" sau in prezentarea de ind e matc5 era solicitat, cantitatea realizat5 formatii, uneori contradictorii sau insufi$i valorificatii de apicultori nu a satisfacut ciente ca cele privind indicarea gre~it-5 a necesarul planificat de laboratoarele $ . orfaniziirii familiilor d e albine, tehnologii unitjtile care-1 folosesc ca materie prim5

--

complexe nerentabile $i greu de aplicat chiar de catre stuparii cu experientii dar care nu posedau informatii temeinice legate, in primul rind, de cunoqterea provenientei, compozitiei $i a utiliz5rilor 15ptivorului de matc5, pe baz5 de documentatii vtiintifice competente $i acceptate pe pldn mondial. V. Conditiile favorabile actuale pentru m-arirea productiei de lgptivor de matci. Consider necesar s5 se procedeze la in15 turarea tuturor cauzelor care frineaz5 actualmente productia 15pti~oruluide matcii in Romsnia. Sperantele de remediere a agestei situatii trebuie s5 se intemeieze pe urm5toarele considerente : a) Schimbarea din decembrie 1989 a regimului abuziv comunist prin introducerea principiilor economice ale pietii libere influenteaz5 favorabil toate procesele $i raporturile social-politico-economice in toate sectoarele de activitate, inclusiv situatia apiculturii romsneqti. Pin5 in 1989, 85OI0 din efectivul familiilor de albine apartineau sectorului particular obligat s3 respecte cu severitate numai directivele, ,,indrum5rile" $i reglement5rile sistemului dictatorial totalitar care nu tinea seam5 de interesele gospodgriilor particulare ale cetgtenilor, inclusiv ale apicultorilor. Def initivarea $i acceptarea preturilor pe principiul legii cererii-ofertei $i calitAtii produselor, cu respectul asigur5rii rentabilitatii in procesul de valorificare a productiei cred c5 in viitor va influenta pozitiv intreaga activitate apicol5, atit in interesul produc5torilor cit $i a consumalorilor. In spiritul acestei liberalizari ins5vi structura organizatoric5 a Asociatiei Cresc5torilor de Albine din Romsnia care priv g t e $i unitstile sale industriale de productie cit $i organizarea $i activitatea unitstilor sale teritoriale, vor asigura membrilor ei renuntarea la preturile fixe, acceptindu-se in viitor practicare liber5 a preturilor negociabile a produselor apicole. Deci printre altele $i preful liipti$orului de match. va deveni rentabil $i apicultorii vor Ii interesati s5-1 produc5 in cantitsti sporite, luindu-se in considerare - comparativ $i practicarea pretului curent in devize convertibile din tsrile importatoare. b) Diversificarea $i rentabilizarea apiculturii va permite s5 se acorde o mai mare atentie $i 15pti~oruluide matc8, asigurindu-se o productie sporitii cantitativ $i calcativ atit pentru satisfacerea consumului intern cit $i pentru valorificarea la export9 cu pret calculat in devize. c) 0 mai eficientii documentare a apicultorilor privind insuvirea tehnologiei producatorii l&pti$orului de m a k g in flux continuu $i in prezenfa mgtcii. Caracteristicile acestei metode au fost prezentate inc5 din anul 1958 in bro$ura pe care a m publicat-o sub titlul : ,,L~Ptigorul de matcil $1 intrebuinthile lui",

precum $1 in indrumarea tehnic5 nr. 6 din 1977 editat5 -de Asociatia Cresciitorilor d e Albine din Romsnia sub titlul : ,,Tehnologia producerii lilptigorului de matcii in flux continuu qi in prezenta m5tciiu, in care precizZim c5 una dintre tehnoolgiile producerii llpti$orului de matc5 este aceea c g e se bazeaz5 pe o productie continuii, far5 sii fie nevoie de orfanizarea familiei de albine $i care este superioara altor metode aplicate pentru productia lSpti$orului de matc5. Ea reprezint5 urmgtoarele caracteristici $i avantaje : - Este o metod5 d e producpe de tip intensiv care se poate aplica atit in stupinele mici cit $i in stupinele mari ; permite schimbarea dirijat5 a profilului d e productie a1 familiilor de albine, dup5 nevoile vi interesele urllliirite d e apicultor. - Lucr5rile de producere a 15pti$orului de matc5 se fac in prezenta activg a m5tcii, familia de albine nefiind supus5 orfanizarii $i, deci sint inl5turat.e deficientele de natur5 biologic5 legate d e reunificarea familiei. Botcile artificiale pentru producerea liipti$orului de matc5 sint luate in primire de catre doici in prezenta puietului nec5pScit. Familiile de albine pot participa continuu in intreaga perioad5 a sezonului activ la producerea 15pti$orului de matcii, fiirii a periclita unitatea biologic5 a familiei. Trecerea in orice moment convenabil de la productia d e 15pti~orde matc5 l a aceea de roiuri, miere, cear8, apilarnil etc. este posibil5 cu mult5 u$urint5, la nivelul f iec5rei familii. Lucrarile de organizare a familiilor produc5toare de 15pti$or de matc5, constructia . $i f inisarea botcilor, transvazararea larvelor in botcile artificiale, recoltarm 15pti$orului $i conservarea lui etc. sint mult simplificate, ceea ce permite usurarea muncii apicultorului ca timp $i tehnicitate, reducind la minimum inventarul legat d e realizarea fazelor de productie. Dar despre toate aceste operapuni, P n detaliul lor, vom reveni intr-un articol vi-

I lor.

R~spwnswl unwi reputat specialist la Ontrebarea:

PUTEM REDRESA
Biolog Maria DRAGAN fjeful laboratorului cercetare, dczvoltare ~i productie pentru apiculturg
De foarte multe ori apicultorii, mai ales cei incepstori, se intereseazs d e modul in care poate fi readus5 la normal o familie d e albine, care, din diverse cauze obiective sau subiective, s-a bezmeticit. Personal consider c5 actiunea este ineficientri atit prin' timpul pierdut cu redresarea familiei bezmeticite cit gi prin faptul c5 ea ocup5 un loc E n saptiu f5r5 a produce nimic. Trebuie s 5 ne inclin5m in fata pasiunii apicultorului, mai ales incepstor, fat5 de fiecare familie ce o ingrijegte gi pune deseori inaintea beneficiului dragostea acestuia pentru aceast5 nobil5 insects gi dorinta de a o salva. Unele calcule privind pierderea anual5 de familii de albine ne scot in evident5 faptul c5 in orice stupin5 bine ingrijit5 se pierd cam 4/0 din cauza bezmeticirii, procent care cregte in stupinele in care se pierd m5tci din cauza gre~elilor sau ingrijirii nerationale de c5tre apicultor. De remarcat cste faptul c5 familiile beametice sint de 2 feluri : - familii bezmetice ap5rute in timpul culesuri sezonului activ (de var5, dup5 mari, dar mai ales in timpul culesului de floarea-soarelui) ; - familii bezmetice in timpul iernii. Aceastri categorie de familii de albine nu are nici o sans5 de recuperare, d e ~ icle multe ori accept5 mtltca. I n ceea ce p r i v e ~ l eprima categorie, unii apicultori considerg, ins$, c5 este necesar ~i chinr important s5 fie salvate aceste familii de albine, de multe ori din caum puterii lor (cantitate mare d e albin5 ce poate fi recuperatg), care a t reprezenta pierdere prin distrugere. Trebuie mentionat c5 recuperarea unei familii bezmetice nu consti numai in acceptarea m5tcii ~i c5 actiunea este sigurs numai in momentul in care aceasta incepe s5 se dezvolte normal. Deci, din motivele sus mentionate, m-am gindit c5 a r f i util s R prezint citeva metode refacere a familiilor de albine bezmetice. Pornind de la ideea c5 fnctorul important in acceptarea unei m5tci noi este reac-

- I.C.P.A.

tia familiei la miros, chreia i se adaugg secretia 15pti$orului d e mat&, unii apicultori au obtinut rezultate pozitive in recuperarea unei familii bezmetice procedind astfel : Seara, cind zborul a incetat iar pericolul furti~agului este anulat, din centrul cuibului familiei bezmetice se ridic5 o ram5 (scuturind in prealabil albina in stup) ~i se las5 stupul descoperit circa 314 h (pentru aerisire, ventilatie). In acelagi timp dintr-o familie se scoate o ram5 cu puiet la eclozionare acoperit5 cu albine pe care se g5segte gi matca (se recornand5 de regul5 s 5 se ridice aceast5 ram5 dintr-un mic roigor In care matca a fost deja acceptat5). Rama ridicat5 se lass $i ea expus5 la aer, rezemat5 de stup aceea$i perioad5 de timp pentru a se dispersa mirosul. Dupii trecerea timpului de aerisire, rama ce contine puiet, matca $i albina a ~ o p e ~ i t o a rse e introduce in mijlocul cuibului familiei bezmetice, i n locul ramei ridicate anterior. Stupul se inchide gi se lass linivtit. 0 alt5 tehnic5 recornand5 urm5toarele : Se ia stupul cu familia bezmeticitb gi se duce la distantit. In locul lui este amplasat un nou stup echipat cu 2 rame cu puiet (fPr5 albin5 acoperitoare) pe care se g5seste o matc5 liberri, 1-2 rame cu hran5, polen E n special gi 1-2 rame goale, de preferin@ luate de la extractie (daci exists). Se scuturs albinele din stupul deplasat pe o pinz5 (de sac, prelat5, etc.). Albinele tinere ouitoare, cu o mica suit5 r5min pe loc, cele mai b5trine se intorc la vechiul loc, unde vor gitsi un nou cuib format in a$a fel incit s 5 le dea posibilitatea desf5gur5rii unei activitsti normale. Seara se procedeaz5 la distrugerea albinelor ouatoare, care au r5mas pe pinzri. Familia astfel reorganizat5, prin matca nou5 introdus5 si ingrijitri (adnos de rame cu puiet la eclozionare), aga incit sri poaG ierna corespunz5tor, va putea deveni o Iamilie de productie in anul urmfitor. 0 metod5 simp15 recomandc5 stropirea albinelor familiei intrat5 in bezmeticirc cu (continuare in pag 11)

prof. Vladimir HUMENI

I n zilele calde de varii cu cer senin g i fdrii vint, Dntre orele 11-15 ies trintorii d i n stupi. ,,Voiogi gi fiirii griji, satisfiicuti, burtogi, plini de important&, infumurati, fac u n zgomot asurzitor, imbrincesc albinele care se intorc Enciircate c u modesta lor povard. Unul cite unul se avintd in vdzduh, gloriogi plini de incredere, merg sii se ageze pe florile invecinate unde dorm p i d ce rdcoarea dupd-amiezii ii trezegte". (Maurice Maeterlinck) I n unele zile insd trintorii se adund i n anumite Zocuri unde v i n in numiir mare. E i v i n aici de la' diferite stupine situate la distante de 5-7 $i chiar 10 k m . Acestea sent locuri mai retrase, linigtite, fdr6 curenti de aer gi de obicei greu de descoperit de cdtre om. Aici miile de trtntori zboarii de colo pin6 colo, parcd ar agtepta pe cineva g i intr-adevdr, acest cineva sosegte : sint tinerele miitci care v i n aici pentru imperechere. Unii cercetiitori inarmatb cu rdbdare g i cu o tehnicii adecvatii, au putut sii urm6reascd g i sd filmeze scene foarte interesante, liimurind astfel unele probleme incd necunoscute. Iatd c u m descrie tabloul un observator norocos care a putut urmiiri ce se p e t ~ e c eintr-un astfel de loc unde se adunii trintorii. Locul era un iaz situat intr-o vale, pe ale cdrui maluri erau rnai multe stinci inulte. Miile de trintori se plimbau deasupra lacului, zburind l a , indltimea de 20-50 m. C u m se apropia o mqtcii, ei o reperau de la distant& g i numaidecit se forma in urma ei u n roi de 200-300 de trintori care o urmiireau de aproape. Matca, insd, sprinten6, vioaie, f&cea zboruri intortocheate, inert nu toti trintorii reugeau sd-i tin6 urma. Uneori matca se arunca de la fniiltime, iar cind ajungea aproape de suprafata apei, brusc igi lua zborul iar i n sus ; trfntorii fnsd, mai mdtiihiilogi, cddeau multi O n apii, pradii pegtilor. Alteori, zburind ca o siigeatd pin6 aproape de o stincii, brusc schimba directia in timp ce unii dintre trintori mai greoi, se izbeau de stincd g i ciideau morti. Din acest joc a1 dragostei attt de sever, u n -adeviirat concurs de rezistentd, numai cifiva trintori 5 pin6 la 10 reugesc pe rind sd cuprindd maca $i sd realizeze actul i m -

perecherii, dupii care matca pleacd la stupul ei. Acest fascinant spectacol a1 imperecherii miitcilor este o miisurii inteleaptii a naturii gi constituie o sever6 selectie natural6 ; Invinge cine poate, cine nu, cade sau se resemneazii. Din aceastci selectie naturald se imperecheazd numai indivizii cei m i siiniitogi $i mai rezistenti +i se evitd consangvinizarea. Datoritii ei albinele au put u t sii ddinuie de milioane de ani de d n d exist6 ele pe pdmlnt. 0 concluzie imediatd care se desprin.de din cele relatate mai sus, este necesitatea de a avea i n s t u p i d numai familii puternzce, siiniitoase, bine hrdnite. fndeosebi familiile O n care se cresc mdtcile, chiar dacd au suficientii miere g i pdsturii, ele vor f i totugi hriinlte, Ondopate cu miere amestecatii cu 20/0 polen proaspdt cdci atunci albinele doici la rindul lor vor hriin i abundent larvele din care se vor forma viitoarele mdtci. Larvele luate i n creytere sd n u aibd vErsta mai mare d e 12 ore, sau mai bine cre~terea sii Enceapii chiar de la ou. V o m obtine astfel miitci viguroase care atunci cind vor pleca i n zbor de imperechere, vor supune trintorii la o selectie c f t mai sever&.

Ceara - o vroblema" mereu actuala"

0 noui metodi si un dispozitiv pentru cresterea productiei prin recoltarea cerii de pe faguri
ing. Nicolae ALEXANDRU Este cunoscut cg familiile de albine cliidesc cu predilectie fagurii in conditiile existentei unui cules $i a unei temperaturi exterioare propice, ritmul $i cantitatea de faguri crescuti (secretia de cearg) fiind proportionale cu abundenta culesului $i puterea familiei de albine. A$a cum voi ariita fntr-un articol dintr-un numiir viitor a1 revistei o familie norma15 f n conditii bune de cules poate ere$te intr-un sezon toti fagurii dintr-un stup adicg poate produce 1,5-1,7 kg cearii. Cum in practica apicol5 nu este necesar sg se PnlocuiascEi mai mult de 113 din numiirul total a1 fagurilor se recomandii, in scopul valorificZirii potentialului familiilor de albine de a produce cearii, sg se foloseascii rama cliiditoare pe care foarte putini apicultori o agreazg $i o folosesc deoarece : rama clgditoare Inlocuie$te o ram5 activH din cuib, ceea ce la stupii verticali reduce num5rul de rame de la 10 ($i q a insuficiente) la 9, aspect mai putin resimtit la stupii orizontali $i multietajati ; necesitg interventii in stupi numai in scopul de a recolta eventualii faguri construiti $i a Inlgtura puietul de trintor inainte de eclozionare, ceea ce impune un volum mare de muncii gi timp ; separarea greoaie a mierii $i cerii intrucit asemenea faguri nu pot fi centrifugati iar in cazul prezentei $i a puietului de trintor operatia e $i mai dificilii. In scopul valorificgrii potentialului familiilor de albine $i a creqterii productiei de cearH in. mod dirijat in raport de interesele apicultorului care s5 nu impung interventii speciale P n stupi am elaborat un dispozitiv pentru recoltarea cerii prin tunderea celulelor de pe fagurii de cuib $i magazin prezentat in foto 1 pentru care s-a acordat brevetul de inventie nr. 96465 care, in raport cu brevetul S.U.A. nr. 3.605.780 ce se refer& la un dispozitiv conceput in acela$i scop, prezintg in plus 3 elemente de noutate $i progres tehnic. Dispozitivul se compune dintr-o caset5 prevszutii cu un cutit t5ietor urmat de un element de finisare a celulelor, un ~ t u t de introducere a aburului $i orificiu de evacuare a condensului. Lungimea casetei( cutitului) este egalg cu iniiltimea fagurelui care urmeazg a fi tuns (magazin, dadant, multietajat.) Caseta este fixat5 perpendicular pe douH brate paralele prevgzute pe lungimea cu elemente de ghidaj pentru rame. Unghiul de atac $i adincimea de tgiere a celulelor sint reglabile in raport de eventualele ondulatii pe care le prezintg fagurii. Pentru fagurii care nu ~rezintii ondulatii tunderea se-poate face p'ing la 1-1,5 mm peste nibelul foii de fagure artiflcial introdus initial. Intregul dispozitiv se fixeazii de o mas5 (ca in fotografie) se conecteazs la un generator de abur (ceainic etanwt, oal5 de presiune, oalii de fiert lapte etc.) iar sub el se ageazg un vas pentru colectarea cerii decupate. Metodil de lucru. Toamna, dup5 inlgturarea magazinelor $i reducerea cuiburilor in vederea ierngrii sau mai bine primgvara, inainte de inceperea sezonului cind se prefigureazii numgrul $i puterea familiilor de albine, sint sortati in vederea recolaril cerii fagurii de magazin ~i de cuib din rezerva stupinei E n care matca nu a ouat mai mult de 2-3 ori. Fagurii se aplicii pe rind cu un capiit pe elementele de ghidaj deasupra dispozitivului tiieitor $i se apasEi pin& cind ceara continutii in celulele aflate pe dispozitiv sfnt topite $i rama atinge bratele de glisare dup5 care se transleazs prin impingere peste cufitul Encazit decupind celulele pe adincimea reglatii. Durata de recoltare a cerii de pe ambele fete ale unui fagure, dup5 exersare pe citeva rame, este de crica 1 minut. Dupii recoltarea cerii fagurii se introduc h magazin sau dupii nevoi, in cuib $i in raport cu fagurele artificial sint luati imediat la finisat $i crescut de cgtre albine. Se recomandg ca inaintea sezonului sii se tundii 50/,, din fagurii de magazin pe ambele p5rti sau toti fagurii numai pe o parte (situatie in care o eventual5 ondu-

lare sau o amplificare a ondularii existente este exclus5) $i toti fagurii de cuib bine crescuti din rezerva stupinei. Operatia d e recoltare a cerii poate fi f5cut5 $i in timpul sezonului dupg fiecare extractie a mierii in raport d e interesele apicultorului determinate de urm8toarele : - valorificarea potentialului albinelor de a produce cear5 in scopul complet5rii rezervelor de cearg ale stupinei sau valorific5rii ca atare ; - prevenirea roitului la familiile puternice $i predispuse roitului prin existenla in stup sau introducerea masiv5 de faguri tun$i in cuib $i magazin far5 s& fie necesarB echiparea de rame cu sirme $i faguri artificiali noi ; - inaintea unei deplashi in pastoral pe distank lungi pentru a crea spatiu de refugiu albinelor ; - regenerarea periodic& a fagurilor din magazin indeosebi pentru a obtine o miere de calitate mai ales de salcim. fn afar& de cele d e mai sus metoda prezint5 urmfitoarele avantaje : a) E n stupi exist& permanent create posibiliGti ca albinele s5-$i exercite functia biologic& de a secreta ceara $i a cltidi faguri atunci cind conditiile cunoscute sint indeplinite ; b) fondul ramei - insirmarea $i fagurele artificial initial - nu sint afectate in nici un fel prin actiunea d e recoltare ; c) dupB recoltare, ramele introduse in stup sint h a t e P n lucru imediat de albine pentru finisarea $i refacerea celulelor chiar la un cules foarte slab iar matea, le prefer& pentru ouat.

d) pentru recoltarea cerii nu trebuie umbla in stupi la intervale regulate ca in cazul ramei .clgditoare operatia fiind efectuata in afara sezonului activ pentru albine $i apicultor iar dac5 se dorevte $i este cazul, concomitent cu recoltarea mielii ; e) dupg recoltare celulele ramin perfecte $i uniforme pe intreaga suprafat5 a fagurelui. Experimental a rezultat c5 de pe o ram& de magazin complet crescut5 se pot recolta 45-55 g cearti iar de pe o ram& de cuib 65-80 g cantitatea variind in raport de vechimea fagurelui $i adincimea de tundere a celulelor. In literatura apicolg se fac diverse referisi cu privire la un awort rnai redus de miere la familiile care cresc faguri explicat printr-un consum rnai mare sau neparticiparea la cules a albinelor crescstoare de faguri. Aprecierile $i estimsrile merg de la 1,5 la 6 kg miere pe kilogramul de cears. Experientele $i determinarile fgcute pe familii martor nu au confirmat ins5 aceste estimsri. Aspectul este sesizabil in primele zile la familiile mutate in stupi in care toate ramele sint numai cu faguri artificiali necrescuti. S e constat5 E n schimb cii familiile care au de crescut faguri artificiali devin mai active in timpul culesului i$i incep mai devreme $i incheie mai t i n i u activitatea. A mai rezultat c5 80-85Oh din num5rul $i volumul celulelor sint crescute in timpul noptii $i numai 15-20/,, in timpul zilei iar in raport de abundenta culesului din
(continuate In pag. 18)

Foto

1 : DispozItIv pentru

recoltarea cetii prin tunderea celulelot d e pe fagutii de cuib ~t magaztn (fotografh autorului)

In ajuutrul apicultorului 7ncepgtor

Cind si cum procu~a'm familii de albine ?
I

Ing. Ilie CORNOIU

Nu putini sint cei care-$i doresc o micd stupind - la inceput din purd curiozitate, - iar mai tirziu, fmpingi de o dragoste pcitimavd pentru albine, doresc sd $i-o mareascd. 0 micd stupinci se poate contura cu doud, trei sau cel mult cinci familii de albine. Acest lucru v a permite mai intii formarea unor deprinderi in tehnica de comportare $i ingrijire, la care se vor adduga cu timpul $i cuno$tinte teoretice ce vor permite sporirea numdrului famililor de albine $i obtinerea de produse apicole. De reguld, familiile de albine se procurd E n lunile martie-aprilie sau in septembrieoctombrie. ExcepJie fac roii, care in conditiile tcirii noastre, se procurd O n lunile maiiunie. Indiferent cd dispunem sau nu de addposturi (stupi), la inceput, cfnd debutdm i n aceastd frumoasd ocupatie $i dorim sd procurdm primele familii de albine sau roiuri, e bine sd consultlim u n mai vechi apicultor, cu experientd sau personalul tehnic de indrumare a1 filialelor teritoriale ale Asociatiei Crescdorilor de Albine din Romknia. Penru reuqitd, este necesard o mare atentie acordatd urmiitoarelor probleme : - starea de s5natate (familile de albine sd provinci din zone $i stupine indemne de boli, iar tratamentele specifice sd fi fost fdcute corect $i la timpul optim). Relatiile sigure le oferd atit apicultorul proprietar, cit $i familiile de albine prin tot comportamentul lor morfofiziologic. - sd f i e puternice, cu fagurii bine acoperiti de albine (cantitatea de albine se apreciazd la cel putin 2,5 kg toamna $i 1,5 kg primdvara - adicci 9-10 intervale albina toamna, respectiv 6-7 intervale albina primdvara). - sd dispund de suficients hran5 i n faguri (14-15 k g miere toamna $i 7-9 kg primdvara). Aprecierea se poate face direct pe Tame, cu ajutorul ramei Netz (cadru dreptunghiular asemdndtor ramelor, impdrtit prin fire de sirmd nylon sau atd, in pdtrate cu laturile de 5 sau 10 cm) avind O n vedere cd u n pdtrlitel cu latura de 10 c m ( u n dm2) confine pe ambele fete circa 350 g miere. 0 analiz5 a mierii de man5 de la familiile de albine procurate toamna este recomandatd, deoarece iernarea albinelor pe astfel de miere este contraindicatd.

- matca s5 fie tinrir5, fiird defecte $i prolificd ( p e r i ~ o r i vizibili pe torace gi abdomen, iar faguri sii existe puiet de toate virstele - de la oud de o z i g i pinci la a1bine ce eclozioneazd) - fagurii pe care este organizat cuibul s5 fie de aceeavi mgrime, bine fixati 4 n cad?-ul ramelor $i corect cldditi. - preggtirea familiilor de albine in vederea transportului se va face seara, dupd ce toate albinele culegdtoare s-au intors in stup. Se procedeazd la fixarea ramelor in stupi ~i asigurarea functionalitdfli sistemelor de ventilatie in timpul transportului. - transportul familiilor de albine, se v a efectua noaptea, evitindu-se temperaturile ridicate din timpul zilei. - locul unde se vor amplasa familiile de albine (la cel putin 3 k m de locul de unde au fost procurate, astfel ca albinele sd n u se intoarcd). In caz cd familiile de albine se vor procura dintr-o stupind mai apropiatd, stupif se v m tine inchivi t i m p de doud zile $i agezati intr-un lot intunecos $i riicoros. - pentru atragerea $i statornicirea albinelor, este necesar u n ad5p5tor instalat pe vatra noii stupine. Ca o concluzie se poate aprecia cd procurarea familiilor de albine constituie o problem6 important6 E n orice inceput de practicd apicold, dar o rezolvare corectli a ei, urmatd de o conduit6 bun& de Ontretinere ~i exploatare vor face ca satisfactiile ce ni le vor aduce albinele sii nu intirzie.

ACTUALITATEA CLASlClLOR APlCULTURll

TOAMNA
Dr. Florin BEGNESCU

Apicultorii incepdtori mai cu seamd, sd aibd in vedere cd de o bun6 ingrijire fn toamnd depinde exclusiv faptul de a avea putine neplciceri peste iarnd fi bune colonii in viitoarea primdvard. Conservind stupi cu provizii slabe sau rnai putin populati ; cu regind bdtrind etc., se vor expune la pierderi sigure mai cu seamd dacd sezonul de iarnd se prelungefte g i chiar dacd se v a reugi a scoate de la iernat o colonie slabii, totugi sintem e x p u ~ mai i totdeaunu d e a avea u n profit mic sau a nu-1 avea deloc. Este deci indispensabild o ultimd revizuire a stupilor (vizita de toamnci) mai fnainte de a lua dispozitiuni pentru iernatul lor. Aceastd vizitd o v o m face O n orele calde ale lunii septembrie. Nu toate coloniile se vor gdst tn bune conditii pentru a putea trece ugor iarna, dacd ins5 apicultorul, c u m s-a zis mui sus, va f i inceput incd d i n sezonul de war& a reuni coloniile orfane, sau slabe ori cu matcci putin prolificci, acum nu-i decit a face v a mai ~ d m f n e o selectie rnai amdnunfitci a stupilor sdi preocupindu-se aproape exclusiv ca sd n u le lipseascd nutrimentul necesar la iernarea definitivd. Ntl se Poate da o cifrd precis6 asupra cantitdtii de miere necesard unni stup depinzEnd aceasta de timppl mai mult sau rnai putin lung E n care albinele stnt constrfnse a rdmine E n interiotul stupului : urmdtoarele cifre Pnsd ar putea servi ca bazd : de la jumdtatea lui septembrie fi pin6 la f i n e k l u f martie 11-12 kg d e miere sint suficiente tinind insd totdeauna la dispozitie 5-6 kg pentru a-i

administra apoi E n martie vechi sau rdu conformati ca sau i n aprilie, parte in fa- g i pe aceia construiti in guri f n caz de nevoie, parte mare parte d i n celule d e amestecatd cu apd i n scop trDntori. Cite o micd zonii de nutritie stimulentd. De ins2 format5 d i n acest fez altfel dupci c u m s-a spus, de celule v a fi Ens& bine sd aceasta rnai depinde $i de se gdseascd in faguri penclimatul regiunii g i durata tru cd cttiva trentort trebuie sezonului de iarnd. La revizia de toamnd ra- sii se gdseascd mereu tntr-o mele cuibului in stupii de colonie astfel ca ea sd fie En tip german se vor ageza P n stare normal6 g i sd reia lumodul urmdtor : inspre pe- crul cu activitate fn primdretele frontal al stupului u r n sau doud Tame cu polen varci. Coloniile adaipostite in stuatft sus cit si . jos. - , acestora Z e vor urma ramele cu mie- pii rustici se vor cintdri dere i n partea de sus iar cei ducind tars probabild cum cu pui i n partea de jos, apoi c5tiva faouri aoi deasupra si S-a arcitat intr-un alt capitol dedesQbt; ridiifnd tot be apoi se rcistoarnd $i se vizine-a rdmas si a ~ r o p i i n dd k - teazd -faaurii venttu a ne fragma ccitre u i t i i i i faguri. face idee de populatia lor f n stupii bine populati se gi dacd nu sint invadati d e vor dispune fagurii cum a m ardtat dar se v a Zcisa ~ 0 1 0 - fzuturele de ceal.6. niei la clispozitie intregul Atit la extraaerea cit si c o m ~ a r t i m e n t fdrd a mai la Tepunerea fagurilor restringe diafragma. Stupul puternic nu se va ddrima miere cit $i i n adimintsradeloc. rea de miere lichidd a coPentru stupii tip ameri- loniilor, apicultorul v a avea can aranjarea cuibului i n toate precautiile g e n t m a mare parte urmeazci critei a e m n u l l a T f u T t inriile tiDul indicate german, rnai sus pentru cd fa- tre albine ce rnai cu seam6 - guTii cu pui ie vor ageza in survine zn epoci i n care se simte liwsd de nectar. centru alternincl cu faguri . cu miere operculatci $i se In contra inamicilorse va vor alcitura de acegtia din urmd d e parte Si de alta restringe u r d i n i ~ u lcu placa zincatd sau plcici anume fddiafraamele. . TTebuie s6 a v e m En vede- cute pentru a se aplica la re de a n u restringe prea urdinig 'gi a Dmpiedica inmult spatiul i n stupi c u m se trarea animalelor mai mari, obi~nuie~t S n e genere pentru cd d e aer nu pro- ~e VOT distruge larvele fluduce coloniilor sete si neli- turelui de ceard fdcind cun i ~ t ece apoi se transform6 rritenia fundului stupilor intr-un consum mai mare ,tc. ale miere, pierdere de albine $i i n consecintd, sldbirca COloniei. Din volumul : Natural cd t n aceastd vi- ,,Cultura albinelor Noz i t i se vor observa $i fagu- tiuni d o apicuItur& ra$iona[&" rii, distrugfnd pe cei prea Bucuregti, 1926.

c-

f NTEPATURILE ALBINELOR (I)

N. NICOLAESCU qi G . STOINESCU
Pricinile care intarits albinele.

gi

De obicei albina e blind6 impdciuitoare, dar are zile de indirjire, cind devine primejdioasd. Pe cdlduri m r i gi mai ales la apropietea unei furtuni, se aratd nelinigtitd g i pornitd la iatepat. Ea are mirosul foarte dezvoltat $i simtitor, care nu suferd unele m1rosuri. Mirosurile tori $i rnai ales sudoarea omului $ spirtul i o intdritd la atac. Impotriva dinilor $ ai unor oameni pare cd poartd o urd pe care nu #I-o poate Endbugi. P?icina trebuie sd o cdutdm i n duhoarea care fese din trupul lor. La inceputul prid v e r i i , albinele sfnt mal sele $i fntepdturile mai dureroase. Dupfi crslesul cel mare, cind nu mai gdsesc nectar In flod, sent m i greu de mfnuit. Firea lor mat a t t d de bogdtta 09% de sdrdcia de miere a stupului. Albinele din stupul plin cu miere sfnt blinde ; pe ctnd cele din cei lipsfti sint neImbltzite. $i ar trebui sd se Qntfmple lucru t o m i d f m pottivd. At crede cci stupii bogati trebuie s6-$5 apere cu Onverpnare avutul s t d m CU attta trudd. Cu toate acestea nu se fntimpld a$a. La fiecare hrlburare ce 0 pricinuim traiului lor, albinele Q i inchipuie cd war f i silite sd-gf pdrdseascd loca$ul plin de atitea bundtdti. La orice zguduire a stupului ele dau ?tcivald la faguri, rup i n grab6 cdpdcelele care inchid mierea, $ sug i cu ldcomie. Cind se fmbuibd, pintecele se umfld, inelele se lungesc $i se destind ca u n burduf. Albina imbuibatd cu miere nu rnai poate sd-gi indoiascd pintecele, ca sd-.yi infigd acul. Ea devine nevdtdmdtoare. Sd n u ne Snchipuim cd fumul ndbugegte g i ametegte albinele. El alungd rnai

Ontei straja, totdeauna gata Cum ne ferim de Pntepgla aplirare, din pragul urdi- turi. nigului ; apoi bag6 spaima in roi. Spaima ii trezeyte Ca sd ne ferim de a ji ingindul pribegiei $ atunci i tepati, nu trebuie s& umalbinele se reped la faguri, bldm pe dinaintea stupilw. ca sti se imbuibe cu hranci Cind vrem sd observdm pentru m i multe zile. fm- mi$carea de la urdinig, ne buibarea le face neputin- a$etdm tntr-o parte a stucioase. pului g i stdm nemigcati, O n fnsd, vai de cine se atinge tot timpul observcirii. S6 ne de stupii sdraci. Fumul ferim de migcdri repezi. n-are nici o putere asupra Mi~cdrile miinilor $i ale lor. Abia ai prim s6 le tri- capului pot sd intdrtte almiti citeva pufQfturi de fum binele. Pe toiul cdldurilor i bine sci cercetdm stuy i tot roiul se grcimdde~tela e m urdinig. Nimic nu poate sd pii dimineata sau seara ; iar n vremea culesului, in oretin6 piept acestor albine On- O furiate. Stupii sdraci Egi tin le cind culegdtoarele sint zilele Be azl pe mfine. duse la ctmp, jiindcd bdtrii rele decit Fiindcd n-au i n faguri miere nele stnt m cu care sd se Qndoape, fu- cele tinere. Cind lucrezi b mu1 n-are nici o putere stupiaii, cite o albind; t e urasupra lor. La fugd, ele nu mdregte cu fncdpdttnare, se pot gtndi. Nu le rcimtne ceasuri Ontregi. Itl bizEie l u d e d t sd mwrd, apdrfndu-gi locagul tncdlcat, cu o oitejie la urechi g i amenintd nefnftintd, cu o Inver$unn~e stdruintd sd-tt lntre E n ochi ; fdrd seamdn. pare cd dinadins vrea sd te Nimfc n u dndtrjeyte m i necdjeascd, sd t e scoatd din tare albinele, decit cearta rdbddri. Pricepi cd e Entddlor Pe miere de furat. In vremea dnd se pot fnfrupta tat6 de pe migcdrile ei vldin avutul altuia ele sfnt oaie gi repezi $i de pe beaga de destrdbdlate, fncit nu zfitul ei ascutit. A l b i m care te poti apropia de stuplirie, urea sd t e intepe, se repede fdrd sd nu te trezegti ca din senin inrepat. In fierberea jdrd veste gi-gi infige acul furtigagului, albinele tnteapci fdrd sd t e bitiie. Dacd albipe oricine le iese F n cale. nu se tine tntr-unu de tine, Asemenea, mirosul de ve- striveyte-o Qntre palme, dar nin le intQ7Ctd. Dacd te-a tntepat o albind la mfnd g i ia seama sd nu t e fnfepe, continui a lucra tnainte, sd fiindcd atunci se ingroage t e agtepti y i la alte intepd- gluma. Dacd s-a infurfat, n u turi. Migcdrile repezi gi tgomotul le infurie ; de aceea, te Cncumeta sd lupti cu ea. cind umbli des la stupi, tii In aceastd Omprejurare, fuga, neintrerupt albinele in fier- orIdt ar fi de ruyinoasd, e bere. Cutorile deschise le rnai sdndtoasd. E rnai inteplac rnai mult decit cele leapt& faptdl, sd te retragi inchise. binigor, fiindcd furia albinei Albina nu se Qmbltnzeyte, care t e urmdregte, se impdrdar se invatd cu omul g f st6 linigtitd, dnd e ingrijitd tdge$te $i altora gi, i n citecu bdgare de seamd, dnd va clipe, te trezegti cu u n stuparul lucreazd fncet g i cu roi Entreg f n luptd. CDnd o mi~cdricumpdnite.
,

(contfnwre in pag.

15)

MARCABEA MATC1IA)R Marcarea m?ltcilor este o operatiune consideratti ca o lucrare necesar5 in practicarea stup5ritului modern. fn mod conventional in tara noastr5 ca $i pe plan international s-a acceptat ca marcarea individual3 a m3tcilor eclozionate P n fiecare an s5 fie realizati4 cu una din cele cinci culori internationale specifice fiechrui an conform codului inernational dup5 cum u r m d : fn anii care se terming cu cifrele 1 sau 6 (1991 si 1996) mgtcile se marchead cu alb 2 sau 7 (1992 $i 1997) mstcile se marchead cu galben 3 sau 8 (1993 qi 1998) mgtcile se marcheazg cu ro$u 4 sau 9 (1994 gi 1999) mfitcile se marcheazg cu verde 5 sau 0 (1995 $1 2000) mgtcile se marcheazg cu albwtm Dup5 epuizarea ciclului d e cinci ani de marcare a m5tcilor ifri culorile $i ordinea mentionatti, operatiunea se repet& T n aceeqi ordine din cinci in cinci ani. Aceasts lucrare u$ureazZi munca in activitatea de selectie dind posibilitatea hpicultorului de a cunoqte cu precizie virsta $i origineq .mStcilor f&% dd care nu se poate face o ameliorare a materialului biologic existent. Marcarea u$ureaz5 $i gLlsirea rnai u$oarh a m5tcilor in stup. Pentru o rnai bung documentare consultati b r o ~ u r a,,Marcarea m5tcilor" de biolog Paul Butatti, tip5riEi de A.C.A. P n 1984.

PUTEM REDRESA 0 FAMILIE BEZMETICA ?

(continuore din pag. 4 )

o solutie apoas5 de valeriang (1 1 ap5 in care se adaug5 3 ml suspensie de valerian5). Fiecare ram5 este stropits cu cca 2530 ml din solutia astfel pregiititg. Se stropesc $i albinele de pe pereti $i de pe fundul stupului. Dup5 terminarea operatiei de stropire se introduce o matcB liber5 Entre albine $i se inchide stupul. Operafia se recornand5 a se efectua pe inserat .Dup5 acceptarea mHtcii se procedeaz5 la reorganizarea $i stringerea cuibului pe ramele acoperite de albine. Cei care au practicat metoda sustin sZi procentul de acceptare a1 m5tcii $i de recuperare a familiei este foarte ridicat. Unii apicultori practicieni, fiind rnai prudenti in ceea ce privevte protejarea miitcii introduse propun salvarea unei familii bezmeticite in felul urm5tor : Se scuturri albinele de pe faguri in lada stupului acqtia fndepsrtindu-se in totalitate (de obicei fiind stricati, deformati de ponta albinelor ougtoare sint dati la topit). P e unul din perefii interiori ai stupului, de preferinw la un colt in partea superioar5 se plaseaz5 o matcg imperecheatil, introdus5 Entr-o cu$c5 special5 de introdus (Titov, Miller, Benton sau chiar bigudiu), iar aceasta s5 contin5 $i putin5 hran5 (serbet). Se pune podi$orul $i capacul. Dup3 48 h se verific5 comportamentu1 albinelor. Dac5 matca este inconjuratg de albine ingrijit5, h d n i t 5 $i nici o albing agresiv5

nu este in jurul cuvtii se procedeazg. la inlocuirea dopului de lemn (metal sau plastic) cu o fiqie de fagure artificial pentru a facilita eliberarea acesteia. In caz contrar, accesul albinelor spre rnatc3 se mentine inc5 48 h. Dupa 24--48 h se verific5 eliberarea miitcii prin simplul control a1 cuvtii. Odat5 eliberat5 matca, se procedeaz5 la reorganizarea cuibului pentru a incepe desfg~urareanormal5 a activittitii prin introducerea fagurilor pentru ouat, atitie cit pot fi bine acoperiti de albina existent&. Eventual, dacs este nevoie, se restringe cuihul cu o diafragmg $i se adaugh $i un hr5nitor uluc pentru hr5niri de stimulare. Trebuie recunoscut faptul c5, asem5ngtor diferitelor metode recomandate pentru introducerea mstcilor, nu exist5 o metod5 clasic5 cu rezultat sigur, ci este vorba de diverse solutii, folosite de apicultori ~i care dind rezultate pozitive au fost difuzate apicultorilor pentru folosire la nevoie. Dac5 studiem cu atentie metodele descrise rnai sus, observgm cg in toate actiunile intreprinse nu este vorba d e altceva decft de formarea unui roi rnai mult sau rnai putin puternic valorificind o albin5 intratg in procesul de bezmeticire, dar cu posibilitriti de recuperare. Succes !

APlTERAPlA

- domenlu I n care Romania detine ~rlorltiltimondilale

Farm. Filofteia POPESCU Cercetstor gtiintific principal in I.C.P.A.

Cercetaai priwind realizarea siropului tonic ,,APIITON6' pe bazti de extract total de polen
Organismu1 uman. In urma unor afectiuni, in convalescentg dar gi in pt+ i \ rioadele de p r i d v a r g , prezint5 frecvent deficite de vitamine $i sgruri minerale.

\ Cercetirrile efectuate plna in p r a e n t , au scos la iveals o serie de proprietgti ale produselor apicole, dintre care cele mai importante sint : o mare sursg de ener\ gie dabratti prezentei zaharurilor simple glucozii $i fructozg, un depozit de proteine cu rol plastic in refacerea tesuturilor, gama completa de vitamine $i sgruri \ mineraIe, acizi organicl. enzime -re catalizeazl diverse procese biologlce, subs\ tante antiseptice, bactericide, antibiotice e t ~ . Unil dintre acegti factori se gPsesc $i actioneazg in cantiati apreciablle \ alopatic, alti in cantiafi mult mai reduse, atingind limita homeopaticg. Lucrgrile avlad ca scop fundamentarea gtiln$ific&a inlrodurerii h terapeutic8 a pro\ duselor apicole ca atare sau sub diverse forme galenice, s-au orientat spre stu\ diile farmacodinamice cit $i spre identificarea $1 separarea componentelor cu rol biologic activ in cadrul metabolismului. \

\ \ \ \ \

Polenul recoltat de albine este unul din produsele apicole cele mai solicitate gi mai utilizate in practica medical5 curent.5. Compozitia chimic5 a polsnului este complex5 $i variabil5 ca $i plantele de la care provine. fn general se cmnoavte c5 polenul contine numaraase princi~jii active : substante proteice, acizi aminati liberi, zaharuri, enzime, vitamine, flavone, lipide, s5ruri minerale, etc. sale Prin complexitatea compozitiei chimice polenul reprezint.5 o valoroas5 materie prim5 pentru obtinerea de noi produse cu eficacitate sporit.3 in tratamentul unor afectiuni ale organismului uman.

In cadrul cercetZirilor efectuate, au fost studiate posibilitiitile de reali5are a unui sirop tonic pe bazg de extract total de polen, destinat tratamentului carentelor vitaminice $i proteice de diferite etiologii. In scopul realiz5rii unei forme farmaceutice cu polen care s5 aib5 o cedare bun5 a principiilor active, am utilizat extractul total de polen standardi-

zat. Extractul total de polen se prezinu sub form5 de mas5 semifluid& uniform5 de culoare brun inchisii, usor solubil in ap%, alcool etilic diluat, cu conservabiutate buns. mmpozitia chimica a extractului total de polen este complex&, continind aceleavi principii active ca $7 polenul din care a fost obtinut. Pornind de la complexitatea componentelor active prezente in extractul total d e polen, s-a intoemait o rete% pentru realizarea unei forme galenice noi $i anume LLII sirop tonic destinat tratam n t u l u i unor afectiuni carentiale. AU fost studiate o serie de formule galenice avind ca suport diferite substante auxiliare care prin asociere cu E.T.P. s5 Ofere o form5 farmaceutic5 stabil5 cu eficacitate terapeutic5 optima $i u$or d e administrat. Formula asupra c5reia ne-am fixat $i conform c5reia am realizat produsul respectiv este complex5, continind pe ling5 E.T.P. anumite substante edulcorante, conservante, etc. cum sint : sorbitol, acid asqopbic, parahidroxibenzoat de metil, 'parahidroxibenzoat d e propil etc. Excipientilor din formula respectiv5 li s-au aplicat prevederile de calitate prev5zute de norma general8 pentru siropuri.

Produsul realizat experimental a fost analizat din punct de vedere fizico-chimic, utilidndu-se metoclele de identificare $i dozare a principiilor active d e baz3 : proteine totale, vitamine hidrosolubile (C, B2, Be), pigmenti, enzime etc. Reactiile de identificare pentru punerea in evident5 a substantelor auxiliare : sorbitol, carboximetilcelulozri, parahidroxi~lulozil, paahidroxibenzoatul de propil, parahidroxibenzoatul de metil, au fost efectuate coform prevederilor Farmacopeei Romine ed. IX. Determinarea proteinelor totale a fost efectuatA prin metoda determinsrii az* tului total din combinatii organice (conform F.R. ed IX) $i prin metoda Lowry, obtinindu-se rezultate cuprinse intre 0,78 -81/0 g produs. Proteinele totale determinate, includ atit aminoacizi liberi cit $i pe cei totali

din oompozitia produsului. Aminoacizii liberi au fost p q i in evident5 prin cromatografie pe hirtie, utilizhd ca solvent amesbecul buknol-adid acetic (amestec Patridge) fn sistem descendent. Evidentierea s u p o r n u o r de aminoacizi s-a fgcut cu o solutie de ninhidring in aceton5 0,2O/o. Au fost identificati urm5torii aminoacizi : leucina, izo-leucina, metionina. lizina, valina, alanina, fenilalanina, triptofanul, prolina. Determinarea continutului P n acid ascorbic s-a efectuat titrimetric cu solutie de iodat de potasiu 0,l N, in prezenta amidonului ca indicator. Continutul in sorbitol a fost determinat volumetric cu solutie de iod 0,l N in prezenta amidonului ca indicator. Determingrile analitice au fost efectuate pe 4 loturi experimentale, rezultan tabelul care urmeaz5. tele fiind redate P

APITON

experim.

loturi

Uensitatea

pH

Putere rotatorie
specifics

Continut in acid
g%

Continut
i n prot. totale
g%

Continut fn sorbitol

s%

Identif. vitamine

Lot. I Lot. 11 Lot. 111 Lot 1V

1,265 1.268 1,267 1,280

698 7,O 63 6,9

f13 13

4-14 4-13

0,88 0,90 0,89 0,90

0,7915 0,7910 0,7950 0,8050

42 41 43 41

C, I32, B& C, Bzt Bs6

C, B2, B G ~
C, Bz, B.56

Datele analitice a u fost sintetizate folosindu-le la Entocmirea normei de calitate, la fixaren parametrilor in vederea omologgrii produsului. Siropul realizat - ,,APITONW a fost testat din punct d e vedere farmaco-difarnamic in cadrul laboratorului de maco-dinamie a1 Facultktii de Farmacie din Bucurevti. S-a verificat toxicitatea siropului, in care scop a fost administrat la voareci, repartizati uniform in loturi de cite 5 a n i d e , in doze cuprinse intre 500 $i 5000 m g k g corp, per oral, sub form5 d e suspensie apoasg. Nu s-a Enregistrat nici o mortalitate, fapt ce dovedevte lipsa de toxicitate a produsului realizat. Actiune terapeutics. Extractul total de polen, prin compozitia sa complex& : proteine, aminoacizi esentiali, vitamine lipo $i hidrosolubile, enzime, lipide, glucide, substank minerale etc., poate fi considerat o polivitamin5 naturalk. Asocierea substan$elor din formul5, realizeazri un sinergism cu actiune energizatZ, p e r m i t i d o stirnulare rapid5 a metabolismului general, o actiune profilactic5

$i curativ5, in procesul de pastrare a integritfttii 'functionale a membranelor celulare la nivelul structurilor vasculare. Indicafii. Avitaminoze, sBri anemice, in convalescente dup5 afectiuni hepatice $i cronice. CONCLUZII
1. T n cadrul cerceklrilor intreprinse, a fost realizat un sirop cu efect tonic $i antianemic, prin asocierea extractului total de polen cu anumite substante auxiliare. 2. S-au realizat experimental in faza de laborator, mai multe loturi d e sirop, stabilindu-se metodele adecvate de preparare. 3. Produsul obtinut a fost supus andizelor fizico-chimice ~i biochimice, stabilindu-se calitatea $i stabilitatea acestuia in timp. 4. S-au efectuat determin5ri calitative $i cantitative asupra unor principii ac-

(conttnuare in pag.

15)

POVESTEA UNUI MARE APICULTOR A. I. ROOT 1839-1924

A fost odatd, nu d e mult, cdci dnt ceva peste 125 ani, un modest ceasornicar american numit Root, care avea un mic atelier g i care Egi intretinea cu greu familia compusd d i n sofia $i doi bdieti. El trdia 5 n provincia Medinu d i n Ohio S.U.A. In vara anului 1865 pe cind lucra lint$tit in atelier, EnPimplarea face ca prin dreptul ferestrei atelierului sdu sd treacd O n zbor u n roi de albine. Colegul sdu de lucru vdzintdu-1 mirat g i chiar impresionut de zumzetul g i multimea albinelor, 91 intreabd ce-i dd dacd prinde acest roi 7 Avfnd convingerea cd nu-1 v a putea prinde Root 9i promite un dolar. Peste un timp, spre surprinderea lui Root, lucrdtorul se intoarce cu roiul intr-o cutie de lemn, satisfcicut cd a &$tigat un dolar. Necunoscfnd nimic d i n viata albinelor dar incintat de zumzetul g i neastimpdrul acestor micute insecte, Root il instaleazd in livada de lingd casa lui gi grcibit se duce la nigte vechi stupari pentru a le cere primele sfaturt. Acegtia riserd gi-1 sfdtuird sii se ocupe rnai bine de meseria lui deoarece din apiculturd nu v a trage nici u n folos. Neobtinfnd informatii prea multe, in dimineata urmdtoare a fnceput sd caute prin librdrii ceva cdrti de apiculturd dar nici acestea nu se prea gdseau. Dupd ce a cutreierat mai multe librdrii gdsegte i n sfirgit o carte bun6 de apiculturd scrisd de Langstroth. Bucuros se intoarce acasd gi o citegte cu atentie in timpul sdu liber. h primdvara urmdtoare Pgi rnai construie~te citiva stupi g i cumpdrd citeva familii de albine astfel cd peste doi ani ajunge la 20 iar in vara urmdtoare, prin inmultire, la 35 famili ide albine. I n iarna urmiitoare Znsd are o deceptie fiindcd i-au murit rnai mult de jumdi?ate d i n familiile de albine iar apicultorii care-1 cunogteau i i ziceau : ,,Nu-ti spuneam noi cd aga ai sd pdtegti". El n-a spus nimic g i hotdrit s-a pus cu rnai multci ambitie pe muncd, ajungfnd O n scurt t i 5 p la 48 familii de albine. La numai patru ani de la prinderea roiului, cele 48 familii de albine refdcute, au iernat bine g i in anul 1869 fiind u n a n favorabil a extras 2,465 kg miere, realizind u n frumos ventt $i obtinind o deosebitd satisf actie.

Aceastd realizare a produs o mare senzatie prin imprejurimi, determinind numeroSi apicultori sd vinZ la el s& ceard sfaturi. Ei voiau sd $tie ce model d e stup este rnai convenubil $i de unde i1 pot procura. Root era mereu preocupat de a perfections stupii care pe atunci nu erau chiar aga de sistematici. Modul de perfectionare a stupului . $ a extractorulut de miere precum g i toate observatiile lui apicole le publica din t i m p in t i m p in singura revistd apicolci ce apdrea atunci ,,American Bee Journal". Primind numeroase scrisori g i tntrebdri de la apicultorii din toate piirtile, la care el nu rnai putea face fatd prin corespondenf d , se hotdrdgte $i intemeiazd O n 1873 o revistd lunar6 proprie de apiculturd pe care o denumegte ,,Gleanings i n Bee Culture". f n scurt t i m p aceasta devine cunoscutd g i apreciatd i n toatd lumea. Din veniturile stupinei a Onceput sd pun6 bazele unui mic atelier de confectionat stupi. Comenzile se Onmulteau g i p e n t m a putea pune in functie circularul de tdiere a scfndurilor care era actionat de o instalatie eolian6 ce nu avea continuitate gi-a cumpdrat u n motor cu aburi de 4,5 cai putere. Cu aceastd ocazie 1-a instalat pe fiul lui de 15 ani conduccitorul acestei magini japt care 1-a .bucurat g i Oncintat mutt pe tindrul Root care v a deveni in viitor ajutorul lui de bazd. Atelierul fiind suprasolicitat de numeroasele comenzi devine neincdpdtor g i se rnai ridicd o clddire ~i Pncd o baracii, se cumpdrd u n nou motor, rnai puternic, de 40 cai putere, astfel cd in anul 1880 E n treprinderea se intinde pe 3 ha. Afacerile progreseazd g i aceastd industrie ia noi proportii realizind alte constructii cu noi magini cu mai multe echipe de muncitori organizati in trei schimburi petru a putea face fat6 numeroaselor comend. f n anul 1898 intreprinderea ocupa o suprafatci de 7 ha cu hale moderne, uscdtorie de cherestea, depozite gi noi instalatii tehnice actionate de motoare puternice de 400 cai putere Si instalatii electrice, cu fluxur i tehnologice diversificate. Prin incinta intreprinderii a fost instalatd gi o linie de cale fezat& pentru a permitc accesul vagoanelor care aveau de transportat enorme cantitciti de cherestea precum g i

livrarea numeroasetor comenzi de stupi, Tame g i tot felul de unelte $i utilaje apicole. Aceastii mare $i modernd intreprind e t e ,,Casa Albinelor" cu multe sute de muncitori proprietatea lui A. I. Root g i E. R. Root, fondatd fn anul 1865, a potnit iatd - cu un rot pliitit de biit15nul Root cu un singur dolar g i a devenit cent m l cel mai impo~mtantd i n America $i d i n lume pentru producfia ' de stupi, Tame, unelte g i instalatii apicole moderne prec u m $i pentru comertul de miere g i ceard. Secfiile gi atelierele specializate ale acestei industrii apicole O n procesul de fabricatie au tinut mereu pasul cu ultimele realizd~i gi fmbundtdtiri tehnice con-

tribuind la avtntul dezvoltdrii apiculturii americane g i mondiale. Semnificativ este cd Root a elaborat g i tipdrit g i o mare enciclopedie apicold ,,ABC and XYZ o f Bee Cultureu o lucrare completii, de mare prestigiu apdrutii C n numeroase edttii $i care a fost tradusii 2 n multe limbi de circulatie mondialii. f n aceastd lucrare cititorul are posibilitatea sd citeascd personal aceastd poveste reald in cuvintul introductiv. Iatd cum, Ontr-o meserie frumoasii, pasionantd, un o m s-o flaiiltat pe culmi nebdnuite la inceput prin puterea muncii, perseverentd, riibdare $i vointii. prelucrare ing. Traian VOLCINSCHI

CERCETARI PRIVIND REALIZAREA SIROPULUI TONIC ,,APITON6' (continuare din pug.

P A L O ~ ELENA, POPESCU

13)

tive de baz5 din produs $i anume : proteine totale, vitarnine hidrosolubile (B?, VILSANESCU THEODORA, O I T A N., B6, C), sorbitol, pigmenti etc. Congresul International de Apicul5. Produsul realizat experimental a tu1-5, Acapulco - Mexic, 1981. fost testat farmacodinamic pe loturi d e animale d e laborator, stabilindu-se lipsa SCHMIDT S., - Polenul o minune a de toxicitate a acestuia $i calitiitile sale vietii. Valoarea dietetic5 a polenului, terapeutice. Edit. Apimondia, Bucurevti, 1977. 6. Siropul APITON a fost avizat terapeutic de cgtre Ministerul SBntitStii, urSTANESCU V., Incompatibilitgti memind a f i introdus i n fabricatia curenkl. dicarnentoase, Edit. Medicalg. Bucurevti, 1980. EIBLIOGRAFIE S T B N E C U V., - Tehnica farmaceuticli, Edit Medicalg, Bucure~ti,1983. FICA CORNELIA, Indreptar practic p0ntn.I @repararea medicamentelor, Edit. MedicalB, Bucurevti, 1983. * ' * Cerceari noi in Apiterapie, Edit. Apimondia, Bucurqti, 1976. HRISTEA C.. IALOMITEANU M.. Produsele 'albinelor i n sprijinul singa t i i omului, Edit, Apimondia, BUCU* * * Farmacopeea RomPn5, ~ d i t i a a I X , revti, 1972. Edit. Medical& Bucure~ti. 1977.

FILOFTEIA,

INTEPATURILE ALBINELOR (continuare din pug. albinii t e neciijegte, ttage-te incet la umbrci sau intr-un t u f i ~ .Dacii nu e riiu fntiiritatd, stai pe loc, lasii capul E n jos semn de supunere $i dupd un minut, doud, t e sldbepte cu dragostea. Dar sd nu crezi c6 te-ai scdpat cu totul de e a ; sd
o a ~ t e p t i ,ciici se relntoarce peste putin. Ncvala ei pare cii vrea numai s6 te fnspiiiminte $i sd te sileascd sii t e duci. Dacii intdritarea cuprinde mi multe albine, e m i cuminte sii asculti de prevestirile bfzfitului ; iar dacd t e gdsegti $n lucru $i
10)

- -

n-ai mascd sau pdldrte cu voal, amin5 lucrarea pentru altci datii. (continuare Ontr-un numdr viitor) Fext reprodus d i n lucrarea ,,CALAUZA STUPARULUI", Editura Victoria, Bucuregti. 1948.

Lauda firanului roman - lauda apicultorului roman-,

Ioan M U
Acest titlu a intrat in istoria literar5 prin discursul de receptie rostit d e Liviu Rebreanu la 29 rnai 1940 la primirea sa in Academia R o m ~ n 5 . Sint fiu de tgran, a m purtat, port gi voi purta cit voi tr5i un adinc respect pentru toti acei care, asemeni tatilui meu sint truditori ai p5mfntului. Tot acelasi respect $i pioasi recunovtin@ le port tuturor stuparilor @rani care, invingind greutgtile $i dep5gind vicisitudinile unor conjuncturi nefavorabile, au gtiut gi au reu$it s5 asigure continuitatea unei preocup5ri milenare care s-a impletit organic cu istoria poporului romln. Ag dori s5 v5 prezint in citeva cuvinte biografia unui om care prin APSCULTURA fgcut8 cu d5ruire, continuitate, corectitudine, cinste $i competent$, a realizat mult rnai mult decit alti cons5teni ai s5i din Rebrivoara - comun5 situat5 in nordul muntos a1 judetului Bistrita- N k i u d . Datorit5 terenului muntos - impgdurit, insuficient pentru nevoile populatiei destul de mari, comuna a r5mas necooperativizat5. CBl5torind intre NBs5ud gi Singeorz-Bgi, v5 veti convinge de ceea ce inseamn5 o comun5 de oameni harnici intr-o zon5 necooperativizat5 unde comunismul nu $i-a pus Pn totalitate amprenta asupra tgranului, unde dorinw d e A AVEA rnai mult, rnai bun, rnai frumos, conjugat5 cu eforturi permanente a u f5cut ca sufletul acestuia s 5 r8min5 nealterat, devotat pin5 la sacrificiu gliei $i datinelor strsbune. Din mogi-str5mo$i, cei din neamul BURDUHOS - ai lui HAUCA, au avut pe ling5 casele lor citeva ,,borte cu bonde" adic5 nigte scorburi de copac, - de regul5 din fag - cu albine. Strabunicul meu TOADER BURDUHOSHAUCA, o namil5 de om d e vreo doi metri, cu o fort5 herculean5 (despre care bgtrinii satului zic c5 a r fi mutat cu for@ bratelor un car inchreat, gi a r fi dus in spate - pentru un pariu - un cal) a dat fiec5rui fecior la chiltorie dou5-trei scorburi cu albine. Bunicul meu VASILE BURDUHOS $i-a crescut cei patru feciori in dragoste $i a t a p m e n t pentru mbuntele vietuitoare. I n plus, i-a inv5tat construirea in lungile nopti de iarnfi a coqnitelor bud~~roaie) din salcie gi canpen de m5rimea doritg, pe care s5 le ,,tencuiascEiU cu un amestec de argil5 $i b5legar de vit5 - un excelent termoizolator. I-a invgtat cum se prind roii, cum s&-i dirijeze pentru a se lega d e un anumit copac Wor accesibil pentru recuperare, cum sti stoarcg ceara fierbind $i presind fagurii printr-o pin28 d e sac. Acestea erau activit5ti ,,de pl5cere" $i pentru a obtine ,,miere $i cear5 de leac", principalele lor indeletniciri fiind cele clasice - cre$terea animalelor gi cultivarea putinului $i zgircitului p5mint. Bunica, EUGENIA, fiic5 de preot din PRISLOP (azi Liviu Revreanu) - o femeie mic5 de statur5, nespus de harnic5 $i aprig5 la minie, a murit tin5-5, lovit5 de un cal n5r5va$, l5sind in urma s a patru b5ieti - cel rnai mic - NICOLAE, in virst5 de numai vase luni. Tat51 meu IOAN BURDUHOS - astEizi avind aproape 73 de ani - la virsta cPnd trebuia s5 mearg5 la $coal5 ,,lnsat" adic5 la vreo 18 km - s-a trezit orfan, in postura de ,,fat5 in cas5". A r5mas acolo sub munte in PICIORUL URSULUI s 5 aib5 grij5 de cei trei frati rnai mici $i de gospod5rie. N-a avut copil5rie. Au venit apoi dictatul de la Viena, rgpirea Ardealului de nord, r5zboiul frontul in linia intii fscut in armata maghiar5. A inv5g t limba maghiar5, f5r5 dictionare, lectii sau cuvinte scrise intr-un a n dar a invatat jocul de carti ,,21". Cu banii cigtigati $i-a cump5rat rnai tirziu 10 oi. S-a c5sStorit in 1946 cu ONdTA RO$U descendent5 prin linia matern5 din neamu1 MURESENILOR (IACOB, IOACHIM, ARTENE, IACOB jr.). Era o fat5 frumoas5 gi ~tiutoared e carte. La $coal5 fusese premianta clasei. L-a invlitat gi pe tata s5 citeasc5 gi s 5 socoteasc5. Nu v-a$ sf5tui s5 v5 luati la intrecere cu tata pentru a vedea cine socotevte rnai repede cit fac 1 8 X 15. Om cu un simt practic deosebit, bun meserias lucrind cu migal5 gi precizie d e metronom, a incercat gi a reu$it aproape intotdeauna sil-$i depaSeasc5 mentorii. A invatat la perfectie tehnica altoirii pomilor, realizind o livad5 de toat5 frumusepa dintr-un teren neproductiv. A inv5tat sk construiascEi singur case din lemn, intentions s5-gi construiasc5 o moar5.

Au venit apoi anii de c u m p b i . I n 1954 s-a imboln5vit grav gi in urma unei sinuzite complicate a suportat o operatie grea care i-a afectat intreg organismul. Dup5 putin timp s-a imbolngvit gi mama, de inim5. Tata nu rnai putea s5 lucreze la sap5 $i coas& cu acela~irandament ca rnai hainte. De mic copil a m crescut printre albine, invgtind s5 le cunosc gi s 5 le iubesc. fn acei ani grei, fiind la rindu-mi cel rnai mare dintre cei cinci copii, am inv5Wt cum se face o co$nit5, cum ,,cintg" m5tcile inadntea roitului. Aunci a m inv5Wt tehnica ,,b5rcuitului" adic5 a cgut5rii $i g5sirii stupilor din p5dure. AU fost niste experiente fantastice ! Atunci am Pnv 5 b t c5 de albine trebuie s i te apropii cu dragoste, calm, respect, cu sufletul curat, far5 minie $i ur5, aga cum te apropii gi intri Pntr-o biseric5. Aveam pe atunci vreo 10-15 stupi cu albine. f n 1960, toamna a venit la noi unchiul IOAN RO$U - pe atunci secretar la $coala Silvic5 din Nh5ud. S-a stins rnai tirziu, s5rmanu1, inainte de pensie ; prea multe indurase boala lui de inim5 de preot greco-catolic, interogat (gi adeseori b5tut) s 5 p t h i n a l la securitate pentru refuzul de a se lep5da de credint5. I-a spus lui tata c5 incepe un curs de apicultur5 la N5s5ud. I-a dat o carte in care, printre altele - scria c5 ,,o stupin5 bine ingrijit5 poate aduce un venit rnai mare decit o gospod5rie t5r5neas~5'~ Aceast5 . idee a fost c515uza $i crezul t a w u i meu in anii care au urmat. fn acest drum anevoios trebuia plecat de la CUNOASTERE. A te hazarda in a investi sume mari in procurarea de familii de albine gi utilaj apicol, in conditiile biologice grele din prezent (pentru albine gi nu numai) far& o asistent5 tehnic5 de specialitate este un risc nejustificat ce duce in majoritatea cazurilor la egecuri. L-am insotit, agadar, pe tata la aceste cursuri de apicultur5. F5ceam in fiecare joi 5 km pe jos pin5 l a Nh5ud unde se prezentau intre orele 17-20 lectii, se proieotau, diafilme se comentau problemele Eram singurul curente din apicultur5. pu~ti printre cursanti. Majoritaka lor erau elevi ai $colii Silvice - oameni cu armata f5cut5 gi inc5 7-8 stupari - rnai mult sau rnai putin initiati in tainele apicultufii - care d0reau s5-$ parfectioneze cunogtintele de specialitate. Eu luam notite, iar tata asculta. Acas5 ii citeam din ,,CARTEA STUPARULUI" gi din notitele luate, o dat5, de dou5 ori, de zece ori pin5 se convingea cii a fnkles perfect mesajul necesar. Concentrarea personal5 la citit, ritmul redus gi sl5birea intr-o oarecare m5sur5 a

v5zului de aproape il enervau. Practic, ceea ce ii citeam. La aproape memora sfir$it am sustinut examenul de absolvire. Am fost vedeta cursului. Doctorul OV81DIUOPREA m-a ,plimbat" prin toate bolile cunoscute pe atunci far5 sS mi3 poat5 ,,Pnfundal'. La 13 ani absolveam cu diplom5 cursul de apiculturg. Apoi, tata a cumpkrat 4 stupi in care farniliile de albine muriser5 de loc5. Am fricut o desinfectie ,,ca la carte" : levie cu sod5 caustics, sp5lare cu rnai multe ape, uscare, flambare cu lampa de benzin5. In anii urm5tori boala nu a rnai ap5rut. Am transvazat primele patru familii din stupii primitivi, in cele 4 l5zi de tip, LAYENS de 24 rame stupi care - dup5 p5rerea mea - dau cel rnai bun randament in zonele de munte in conditiile stupgritului stationar. Pentru prima data in anul 1961 am recoltat prin centrifugare vreo 50 kg de miere. Tata a luat lectii de In un timplar despre modul cum se construiegte un stup. $i-a procurat ,,po$tel' adic5 scinduri d e 3-3,5 cm, $i $-a construit siilgur stupii necesari. Trecind la dezvoltare extensiv5 a stupinei in ritm rapid, aplicind pricipiile economiei de material pur gi simplu nu a m a i confectionat capace. Din rnaterialul destinat acestora a realizat cite un magazin pentru fiecare stup, pentru 112 ram5 LAYENS. A folosit cartonul asfaltat drept acoperig, aplicat direct peste corp sau magazin. De asemenea, lungimea l5zilor nu era uniform5 fiind diferit5 in functle de materialul avut la dispozitie - astfel cB stupii aveau de la 15 la 40 rame. Sistemul de distantare a ramelor printr-un cui (deci nu ram5 HOFMANN) $i sprijinirea acestora nu pe falt practicat in peretele stupului ci pe o stinghie aplicat5 pe fata interioar5 a peretelui, lipsa capacelor, nu i-au permis s5 poat5 deplasa stupii dintr-un loc in altul sau la pastoral. A regretat acest lucru, dar era prea tirziu. Sistemul adecvat de rams, ingrijire exemplars, num5rul relativ mare (in medie 60-80) dispunerea lor in doua vetre cu caracteristici geografice diferite, au compensat aceste deficiente. fn anul urm5tor am transvazat toate familiile in stupi construiti de tata. Penru crevterea rapid5 a numgrului de familii, roirea artificial& era insuficient5, cea natural5 considerat5 doar accident. Baza a constituit-o recuperarea, toamna, a albinelor de la cet5tenii care urmau sii valorifice produsele albinelor - alese intotdeauna cele rnai puternice - prin sacrificarea acestora cu bioxid de sulf. Pentru recuperare foloseam fumul $i b5taia cu bete in cowite. 0 asemenea opera-

tiune dura intre 20-40 minute. Familiei fost fgcute corecte $i la timp executate, recuperate i se d5deau 4-5 rame cu p h hrana suficientl $i de calitate, impachetur5 $i miere $i i se completau cu pin5 taj bun pentru iarn5 pierderile au fost la 70-80/0 rezervele necesare iernlrii cu minime. fn schimb intr-un an datorits sirop de zah5r 1 : 1. unui tratament cu naftalina fScut incorect Dup5 stoarcerea mierii $i a cerii prin (pentru BRAULA COEGA) pierderea s-a mijloace primitive, tata cumpgra $i bo$- ridicat la 50 familii. tina. $i-a construit o pres5 pentru extras Trecerea anilor, lipsa mijloacelor de ceara, simp15 $i eficient5 $i-a cump5rat transport la stupina de sub munte, i-au o pres5 pentru construit faguri artificiPngreunat munca. I a u slabit puterile, dar ali. Din aceast5 fa25 a trecut practic la nu $i dragostea pentru albine. profesionism. Dedicindu-se aproape in exA ajuns la productia maxim5 de miere clusivitate crzgterii $i ingrijirii albinelor, de aproximativ 1000 kg in anii buni $i renuntind la majoritatea muncilor grele 600-700 in anii rnai slabi. $i-a aranjat @-a protejat via@ lui $i a mamei mele, casa, $i-a purtat cei copii la $coli, $i-a astfel $i-au permis un trai decent $i mult pus de-o parte ceva bani pentru zile rnai mai lipsit de eforturi fizice. Cu certitugrele. Are frigider, aragaz, televizor, lemdine, consumul de produse apicole le-a nele ii vin acas5 t5iate g a t . , laptele $i piinea la fel. E adev5rat c5 este un cumprelungit viata. Atit prin ramura patern5 cit $i prin cea matern8, p5rintii mei sint p5tat. Astiizi de$i au trecut atitea necareprezentantii cu cea rnai lung5 durat& a zuri peste ei nu le dai dup5 fizionomie vietii din familiile lor. anii pe care ii au. Nimeni din partea mamei nu a ajuns Tata este cunoscut in imprejurimi $i ia 60 de ani $i nimeni din partea tatei chiar rnai departe pentru produsele apinu a dep5git 70. cole de calitate. Tata a renuntat la arat, &pat, pr5$it, Nici nu se rnai obosevte sh m e a ~ g 5la cosit. piat5. Are cump5rltori suficienti care vin 0 socoteal5 simp15 ar5ta c5 o zi pieracas5. Oricine ajunge in comun5 este sudut5 la pr&$it, care la vremea respectiv5 ficient s5 fntrebe : Unde locuie$te IOAN s e plhtea cu 25 lei, prin neefectuarea luBURDUHOS-STUPARUL $i ii va spune cr5rilor in stupin5 insemna o pierdere de oricine. $i, pentru ca s5 r5mfn5 pentru cel putin 250 lei. A preferat s5 pliiteasc5 posteritate Snsemnat5 in piatr5 dragostea lui pentru albine - inc5 in viat5 flind eilieri pentru a putea sB execute la timp lucrkile in stupins. $i-a construit cavoul, iar pe crucea din marmura de Ru$chita este acris : ,,Aici In 1963 a vindut statului 10 familii. Din banii obiqnuiti, am beneficiat $i eu de odihnesc intru Domnul BURDUHOS IOAN STUPARUL $i BURDUHOS ONITA, primul costum de haine. S5 a i cinci copii la $coal5 nu este prea n5scut5 Rovu. L5udat s5 fie Domnul". u$or. Aceasta e viata unui om care a pus in $i-a propus s5 ajungl la 100 de stupi. aceast5 fndeletnicire, inainte de orice, dragostea pentru albine. $i ca sB incheNu a reu$it. A ajuns o dath la 96 $i o &ti5 la 98. iem, s5 ne gindim mereu la albine tr5ind Dacl a avut $i pierderi ? Bineinteles c5 cuvintele lui Marin Preda : ,,Dac5 draau fost ! Atita timp cit tratamentele au goste nu e, nimic nu e".

0 NOUA MEl!ODA

81 UN DISPOZITIV PENTRU CRE~TEREAPRODUCTIEIPRIN RECOLTAREA CERII DE PE FAGURI

(continuare dtn pug. 7 )

zilele premerggtoare $i proportional cu aceasta albinele crew fagurii in avans pentru 1,542 zile de cules. Acest aspect il poate constata fiecare apicultor prin aceea c5 la intreruperea brusc5 a culesului (ploaie, inreruperea secretiei de nectar etc.) multi faguri sint crescuti far5 s5 contin5 deloc nectar sau celulele sint complet crescute $i contin nurnai partial nectar. Utilizarea metodei $i a dispozitivului dau

apicultorulul .safdsfac@a de a putea conduce direct $i sigur prin mijloace simple $i cu efort minim productia de cear5, un produs atit de deficitar $i important pentru stupinl $i apicultor in special $i pentru economia apicol5 in general.
N.R. Pentru date tehntce suplimentare $t tnteresul be a utiliza metoda $1 dota stupina cu dispozttivul prezentat relatfi direct la autor la adresa : Bucuregtl, str. Pictor Romano nr. 22. sector 2. tel. 15 11 76.

D I N VlATA APlMONDlEl

SlMPOZlON INTERNATIONAL
biolog Mihaela SERBAN

- di

:ctor a1 I.I.T.E.A. APIMONDIA

Zagreb, or- a c5rui existent5 ca reveCroatiei, la 4 ani dup5 accidentul d e la dint& episcopal5 este confirmat5 d e h Cernobil), S. Kezar, #I. ModriE, M. SeSa, anul 1094, Zagreb, o r w montan (1035 m N. KeziE, G. Kniewald, M. B r a n i h (Urme virful Sljeme) traversat la sud de Sava d e plumb, cadmiu, cupru $i zinc in miere care se transform5 aici in riu lat d e cim$i alte produse ale stupului in Croatia), pie, Zagreb ora$ul lui Ivan MestroviE, caD. SulimanoviE (Crevterea $i selectiit pitala Croatiei bintuit5 in aste zile d e mgtcilor in Croatia). patima anticomunist5 dar $i de cea natiofn vedinta a 111-a Patologia albinei, nalist& a fost timp d e trei zile gazda SimV. Maul $i R. Buchner (fnregistrarea vapozionului international organizat de Coriatiilor E n rsspindirea Varroa in stupine misiile de biologie $i de patologie ale de verifcare a randamentului), 0. BoecAPIMONDIEI in colaborare cu organisking, W. Drescher (Selectie $i Ameliorare mele apicultorilor croati. Dr. Duro Sulia albinelor pentru rezistenta contra Varmanovie (prevedintele de altfel, a1 Comiteroa jacobsoni Oud., rezultate preliminare), tului national iugoslav de organizare a J. BoziE (Comportamentul social de curia1 APIMONDIEI Congresului XXXIII tire la albina (A. m. carnica), A. GrecerE, Split, 1991) $i Dr. Nikolaj KeziE au fost N. Fijan, J. Peklucar (Prezenta nosemozei principalii animatori ai evenimentului in nucleii de imperechere, $i virsta albi~tiintific. Iar din punct de vedere a1 ornelor din populatiile acestora (Apis melliganizirii, ~jecosla; MimiCa (vicepre~edinfera carnica (Polm.), G. Y. Huang (Prevete a1 mentionatului comitet de organizare) nirea pierderilor la iernare E n coloniile a asigurat conditii optime participantilor. care folosesc ceaiul oleaginos ca surs5 d e Lucrgrile au fost imp5rtite in trei $ecules), G. Y. Huang, J. P. Luo, T. C. Chen dinte. $edinb I Istoria apiculturii, a (Studiul imbstrinirii albinelor in timpul reunit aproape rapoartele lui 0. Van Laeiernii $i a1 sliibirii in prim8var5 a colonire (Muzeul de A ~ i c u l t u r g a1 APIMONDIEI). ilor care au cules pe flori d e ceai oleagiI. ~ u n g - ~ o f f m a k n (Colectia ~ r m b r u s t e r j , nos) $i Lj. Zeba, D. SulimanoviE (Protectia B. Stromle (Istoria aviculturii in Slovenia). sinitgtii albinelor in cresc5toriile d e M. Jenko (Anton aha $i alti importanti mitci) . apicultori ai sec. a1 18-lea), Z. LaktiE, T. A fost regretat5 absenb Prof. Ruttner, BrenEe-Lazarus, K. Marjnaric (Apicultura Prof. Van Laere $i Prof. Ritter. CU b a t e in Republica CroatEi), M. Gavrilovii: (Desacestea gazde $i oaspeti de peste hotare pre apicultura din sudul Sloveniei), V. DomacinoviE (Tipuri d e stupi din I U ~ O S - au alc5tuit o familie activ5, eficientg $5 destinsi. S-a mers ping acolo, incit la sfirlavia), M. KarloviE, Lj. Zeba (Leggtura qitul ~edinteia 11-a cineva a rugat-o pe dintre serviciile veterinare $i apicultur5 d-na DemacinoviE s5 mai prezinte o dat5 in Croatia), N. Fijan (Cea mai veche unicliveele cu care i$i ilustrase interesanta tate de apicultur5 in inv5@mintul univerprezentare a evolufiei tipurilor d e stupi sitar croat), J. Poklucar (Exportul de alin Iugoslavia. La ,,bissa-uri in $edint5 inc5 bine carnica in fostul teritoriu Carniolia, nu a m mai asistat, dar a fost apreciat d e intre anii 1858 $i 1922.) toti participantii. f n ~ e d i n t aa 11-a Biologia albinei, au Cu toat5 starea de lngrijorare fat5 de fost Prezentate lucr5rile lui P. Pehhacker ziua de miine, stare care nici noui nQ n e (Model de program d e ameliorare in Auseste str5in5, oroatii sint increz5tori $i i$i tria), J. Poklucar (Indicele cubital a1 aripii la albinele lucrgtoare in Slovenia), M. v%d de treab5 cu seriozitate. Vizita f k u t 8 Lodesani, A. Nanetti, E. Carpana (Efec- la Facultatea de Medicin5 Veterinara $i cea la trei dintre vetrele familiei de apitele ins5mint5rii instrumentale a m5tcicultori PlaSiE din Slovenia (26 vetre a 70 lor), D. A. Zhuang (Genetica ,,difuz5" $i aplicarea ei la albine), F. GorsiE. J. Pokstupi ; productie anual5 20.000 mgtci impec5 viata lucar (Pretul sc5zut d m5tcilor in 1990), recheate) sint dovezi concrete F. Nazzi, A. Basiolo (Analiza morfometric5 merge fnainte. Jar la revista ,,PEelaU, fon$i acid-alozimic5 a populatiilor d e A ~ i s dat5 in 1887, medaliat5 de patru ori (pe cind se numea ,,Hrivatska pcela". Albina, mellifera dintr-o zong d e ' hibridare). ' J. GreguriE (Caracterizarea morfometricg a croat5) in 1882 la Bec $i la Triest, i n 1888 la Praga $i in 1889 la Bruxelles -, albinelor din zona Zagrebului), D. BarsiE, caietul nr. 5 1991 era deja difuzat (ere S. LuliE, N. KeziE, S. KapitanoviE (137 Cs ziua d e 9 mai). in flori, polen $i miere de pe teritoriul

S-a stins fulgRritor din viatlS seeretarul filialei Braqov a Asociatiei Cres? cgtorilor de Albine, s-a stins un om de mare omenie gi un caracter deosebit de ales. pentru el raporturile dintre sameni se bazau pe cnvint $i solufionarea oriclrui diferend trebuia s 5 fie rezultatul unei intelegeri. Aga invgfase in copilgrie de la tat51 s8u prcotul Varlaam Constanli~~. Nu atvea Ioau Varlrcam studii prea inalte : nici nu avea cum sg le faci, pentru cg a fost unul din persecutatii fgrg mil& ai dictaturii comuniste. Avea ins5 atita omenie care valora cit toate doctoratele obfinute prin obliduirea ,,partidului". S-a nsscut in anul 1932, la 5 ianuarie in comuna Adam, fostul judet Tutova, copilul cel mai marc a1 preotului Constantin gi a1 sotiei sale Eufrosina, oamen8 instiirifi, gospodari aleqi, respectati in satul lor $i nu mai p*ln in judetul Tutova. Nici starea materialL $i nici respectul de care se .bucura familia preotului nu convenea regimului. Aga se face cfi intr-o noapte securitatea I-a ridicat de acas;i gi nu s-a mai vtiut nimic d e el. Tot atunci a fost ridicats din casa ei gi preoteasa cu cei doi copii $i dugi in ora$ul Sf. Gheorghe, unde li se fixeazg domiciliu obligatoriu. Incepe calvarul : o copilirie tristg gi chinuit& o iinerete a suferinfei mute $1 apgsgtoare, o maturitabe obsedall de intrebarea: ce s-a intimplat cu tata. A aflat tirziu cum gi cine a impugcat preotul ; I-a cgutat pe u d gag nu pentru a se rgzbuna ci pentru a afb cum gi d e ce a murit in asemenea condifii tatijl. Destinul nu i-a rezervat nici aceas6 bucurie. Ucigagul murise cu doi ani inainte ; i s e refuzase gi bucuria de a face studii superioare. A urmat doar gcoala medie tehnicg veterinari din Sibiu pe care a absolvit-o i n 1957. Dupi ce face serviciul militar timp de trei ani la o unitate d e muncg se angajeaz5 ca tehnician veterinar la Sfatul Popular Agnita $i apoi vine prin transfer, l a x martie 1964, la Asociafia Cresdtorilor d e Albine, cu a d r e i activitate se identifies $i ridicg filiala B r q o v in rindurile filialelor fruntage. Dc numele lui se leagg arima initiativg a stupZiritului pastoral la mare distant5 precum $i folosirea stupgritului pavilionar. Ioan Varlaam a probat din piin faptul c i omul d i n f q t e locul; CA nu o WoalEi, oricit d e inalti, este unicul criteriu de stabilire a competentei ci dragostea pentru o anumiG profesiune gi o continuri autoperfectionare. Asociatia Cresciitorilor de Albine il regret& profund, Varlaam mai avea ceva de spus viefii, mai avea incfi mulfie d e fgcut pentru familia lui $1 pentru apiculturg. De aceea moartea lui ne-a surprins gi ne-a durut. Amintirea lui va diiinui pentru c& s-a impus printr-o inalll tinut& civic5 $i o competent& apicolg de necondestatil valoare.

prof. Emflia $1 Marin POPLSCU-DICULESCU

,,Dacd ,,miere@ este o esentii a ceea ce este mai suav in flord", ceara n e Enctntd privirea prin lumina ei, care ,,produce o betie asemiindtoare adierii fmbiilsdmate a florilor Ense~i".I ,,De multe ori mi s-a piirut cd albinele sint fiicute chiar d i n luminii" miirturisegte Z. Stancu fn ,,Ce mult te-am i ~ b i t " . ~ Urmiirind ideea poetic6 ajungem la T. Arghezi care este $i mai t r a n ~ a n t ,concluzionfnd : ,,Cred cd va-ncdpea/fntr-un stup pi-o stealCare a venit/$i s-a rdtdcitJDintr-un roi de sus.1 $i care diseardjE miere g i ceard". 3 ,,Florile aleseu ale' colindelor strdbune au retinut ca pe-un balsam sufletesc urdrile ce se fac in anumite ocazii gazdelor primitoare : ,,Bine sd le spui/Cii noi le-am trimisjlumini d i n stupini/$i flori d i n grddini". Era de mare fala boierul care se mtndrea cd palatul sdu este luminat cu fiiclii ,,din asemenea cearii, verzuie la culoare, cu nicdieri pe lume, ci numai la Moldova, $i mai ales in Valea Siretulut se aventuTau in lume @nd tocmai la noi cu speranta gdsirii agorei apicole. ,,In palatul cel mare a1 dogelui $i la sala sfatului celui mare a1 senatorilor mici n u se cuvenea sd ardii astfel de fdclii. Asemenea cearci se pliite~te de douiizeci de ori mai mult decit cealaltii $i nici n u se arde curat d... 9 chiar nici nu-i siiniitos sii se ardii curata, deoarece are o mireasmd prea tare, de t e doare de ea capul, ca de venin". 5 Porniti ca grecii dupd lina de aur, negutiitorii venetieni ajugeau pin& ,,dincolo de cod m , la Siret", unde se aflau niqte ,,finsturi fericite, in pdli~tea soarelui, de unde s-ar putea ridica pind la trei sute de ocii d e cearii verzuie". ,,Lumina de cearii curat6 Onsote~tetainic omul pe ultimul d r u m lumesc. Piticii d i n pddurea fermecatii E i rezervii Floritei d i n codru o inmormfntare pe potriva delicatetei $i frumusetii ei fizice $ morale i : ,,agezard pe Florita i n co~ciug $i-i aprinserd la cap o luminii de cearii curatd topitd tocmai d i n fagurele i n care a fost sii fie matca albinelor".G I n petrecerea pe ultimul d r u m piimintesc, rudele fac u n colac de cearii de albind pe care-l aprind la plecarea d i n general se mai aude : curte. I n plinsul ,,Turtitd de ceard/Fie-i de vedealii". De ,,luminita de cear6 ... n-avusese parte bdtrina" MEia, din povestirea lui I. Agirbiceanu. Singurd, atEt de singurd cd n-a

avut nici miicar cine-i tine luminarea, ea unei lumfndri, s u b s-a stins asemenea binecuvintarea Dumnezeului i n care a crezut gi care i-a trimis pe razele lui ,,prin cele trei ferestrute pulberea d e lumind a1bd", fnviiluindu-i trupul ,,ca u n giulgi". 7 Dacii E n luminii giisim nirvana stingerif noastre, f n albind a f l d m iubirea pentru noi pim? la sacrificu. Sd n e oprim o clipa" la paginile de adfnc lirism $i meditatie scrise de Z. Stancu : ,,lmi aduc Endat& aminte de furnicile $I de albinele d i n sicriul mamei. Albinele acelea au fost ingropate odatd cu mama... Ele, cdrora le. pldcea atit de mult lumina. .. a u murit in intunericul greu a1 unui mormint. Tdrtna mamei se v a face una cu tiirfna albinelor $i vor hrdni impreund riiddcinile plantelor ce vor riisiiri gi Znflori pe mormintul mamei". $i tot d i n pdtima$d iubire albina se sacrificii de multe ori pentru ,,stropul cer curat de miere .I Ca in faguri sd se-adunel $i mireasmii $i lumind". ,,Hamice, de dimineatd,/I$i fncep o m u & via@..I fntre frunze si lumini". "ncdrcate. cu dulceafd ...ISe intorc aga greoaie,/$i-n lumina zilei zboariilCu praf galben subsuoarii". Chiar $i ,,stupulU lor ,,En margini de griidindlSt6 cu fata la l ~ m i n i i " . ~ ~ ' ,,In lumina soarelui ... prietena mea albinau mi-a oferit prilej unic de desfiitare $i fncintare sufleteascii $i trupeascd". I' Pentru cii triiiesc O n atOta lumind, albinelor li se cuvin ,,cercei din raze de soare", drept multumire pentru ,,mdrgdritarul diiruit noud". 11 ,,Grddina lor fermecat d " i 2 este tesutd aidoma covorului oltenesc, din flori, parfumuri $i-culori, gingd$i pldcere, trudd $i mEngEiere, iubire $i lumind. I n lumina verii, albinele s f n t ,,piclituri de soare" Endreptate ciitre flori. 13 Totul v a fi frumos atita t i m p ,,tit curge. miere din flori, d t tine bucuria luminii $i a cdldurii ..."i4 Retras din Bucureqti ,,Entr-un fud a1 tiirii", Sadoveanu primepte vizita unui' amic curios sd afle ce-i oferd ,,sihiistria". Bucuria sufleteascd a inceputului de veac i se prezintii: ,,In lumina de deasupra prisiicii se teseau mii $i mii de gtngdnii de acestea aripate. Suna i n livadii u n zuzuit monoton $i adinc, dulce $i linigtit cintecul muncii..." l 4 h locul ce se cheamd Brani$teu se lu-mina un loc desmierdat a1 albinelor...

Acolo, O n poiana de la merigor, era soare fe~ici~ea,/Dacd nu aceastd plutire,/Printre gi murmur abia auzit de albine $i toate fructe g i frunzelln raza de miere prdgingdniile foiau $ susurau, i aducind slavd f oasd ? !" luminii $i Domnului-Dumnezeu". iG ,,Un fagure din care lumina zilei sugi/ ,,Hrdniti cu dulceata luminii g i a florine este mult m a i dragu, fiindcd e ,,cules lor", Genoveva g i Mdrta sa Puiul Pddurii i n zori, pe roud, din guri de b u t u r ~ g i ' ' 2 ~ stdteau ... i n mingfierea soarelui auriu". e de pdrere l o n Pillat in volumul ,,Pe ,,Avea parfum g i gust d e floare de tei p i Argeg i n sus", unde el Egi gdsise linigtea, era cdldutd: avea incd in ea soare..." la Florica. Acolo g i aiurea ,,zumzdie viizAveau in trup ,,o odihnd deplimi, un echiduhul clar,/zumzdie in dulce-alint/Ca o Eibru pe care nu-1 m i simtise pin6 cobzd d e argint", $i ,,fiece albindle-o suatunci". l7 veicd de luminiiu. Rdminind E n perimetrul sc~~ierilor sado,,Din lumind, d i n tdcere,/Se Oncheagd-a veniene, d d m citire unui pasaj liric gi-n trudei miere". 31 acelagi t i m p edenic din capodopera sa is,,Inima mea e plind de v f s g i de iubire" toricd ,,Nicoard Potcoavd" : ,,Meri, gtiubed n d albina se-ntoarce grdbitd, E n zbor../ i e gi staul au pdrut a se fnveseli in tdceCdtre prisaca ei, de miere @ lumin&". 32 r e sub pulberea de argint a soarelui de I n .,Plaiuri", 2. Stancu se simte ,,urn cu iulieu. * pdmEntu1,l cu soarele, cu cerul g i cu v3n0 pagind din M. Maeterlinck de-am E n - tul .../ Cu-albinele ce string lumina-n toarce a m f i pdtruwi de o adincd poezie, stup1'.3= cdci insiigi ,,vista albinelor" este o imenPentru frumusetea lui refinem integral s d poezie ce se decortificd dour initiatilor : catrenul scris de acelaai poet : ,,Dac-ai ,,Albinele sint sufletul verii, ceasornicul veni-n grddina cu steme g i medalii !/ Alclipelor de belgug, aripa plinii de sErg a binele se roagd acolo g i se-nchindlPe fieparfumurilor care se revarsd, inteligenta care dintre molatlcele dalii/Ca-ntr-o biserazelor ce plutesc, murmurul luminilor ce ricutd de zumzet +i lumind". 32 clipesc, dntecul vdzduhului care se odih,,Zburind prin grddkd/Pe ciirdrd de umnegte g f se alintd. Pentru cine le-a cubrd/$i de lumin&,/Muncegte mica albind,/ noscut, pentru cine le-a iubit, o vard fdrd Pornitd d i n zori/Sd adune/Polen gi nectar/ albine i se pare tot atit de tristd g i De prin flori". a searbddd ca o primdvard fdrd ciripit d e ,,De cind s-a ivit lumina/A iegit d i n stup pdsdri $i fdrd flori". Ig albinaU gi-a gdsit tout6 grddina/Infloritd, ,,In IivaddlSe joacii lumina amiezii/tn g i verbina .../Fetele, albinele,/Au furat sulprunii cu frunza sdracd,/ $bun zvon amor- finele,lTdrina de soare,/De pe flori u$oare,/ $it pe prisacd/Plutegte deasupra livezii" Pulberea d e lunli,/De pe mdtrdgu&...I SoMarea dilemd a poetei Otilia Cazimir se iuri de lumind/Fdcutd fdind". 34 ~ e z u m d intre lumind g i sufletul luminii : ,,Cintecul diminetii" n e adund-n jU1vt ,,Zumzet viu prin zarzdri oare/Cintd flori- mesei, ling6 ,,mierea de albind", care l e la soare ?/Cd pe crengt de floare plinel ,,stringe-n ea lumindU.35 N u gtii :f lori sint, ori albine ? *O ,,In marea trecereu, Blaga mu5 avea o Ne mai trebuie ceva pentru a n e convinmingiiere, singura poate palpabild d i n g e cd ,,a iubi e primdvarii ?" 2i aceastd viatd: ,,AM e casa mea. Dinco,,Albinele aduc primdvara E n faguri, lo soarele g i grlidina cu ~ t u p i ' ' . ~ ~ a l e g i n d - o dntEnd d i n floarea zarzdrilor, La fez gindea g i V . Alecsandri cind evod i n a piersicilor, d i n a teilor, d i n a salca feri& noptilor, ,,cind prin rediuri $i 976cimilor. . . u 2a dinitprintre razele de stele ce zboard 70Pind g i ,,razele soarelui pra filtrate prin iuri de lumini". miere". * ,,Prin frunze, lumina-i ca mierea'', iar ,,Vdzduhul e un fagure incins, d i n care s e revarsd mierea soarelui in valuri calde noaptea este luminatd d e pdduri de f d clit mari de ceard". Erau pe-atunci timpucu sclipiri bdlaie ..."% r i de legend6 gi ,,getii cei nemuritoriu std,,Soarele este cea rnai minunatd flourel pineau peste tinuturi binecuvtntate. TeDin visul nostru" g i ,,Florile sint un fel melia cuvintuluiu era dragostea de $a;& ~i d e cdrti micilfn care scrie Soarele cu raorice erou era ,,luminat ca o albimi de zele". Corespondentele se poartd rudimenpovara mierii gi-a ei". 38. tar g i natural. ,,0 pinzd d i n cea rnai find,/ 0 pinzd de lumimiu se agterne-n calea ,,Lumtna cea de ceard/De-o punea tai,,feti?elor cu coarne de argint" 25 g i sufleca-n pahard" ne-a luminat cu pilpdirile t e de pomi fnfloriti. Frumul lor e cind ei veacurile Ontunecatei istorii. ,,Pe la ,,spre soare apune", cind ,,spre soare rdsaaprinsul. stelelor de seard" striibunii se re", dar mereu e spre soare spre lumind. simteau E n siguranfd gi-n pace sufleteascd". 39 De aceea in cintecele noastre d e C h i a t p i zborul lor e ca un cintec de ludragoste g i de doru se mdrturisegte adesea mindu $i noi ,,trup >ngd trup, ca-n faguri cii ,,dragostea de turdu e ca ,,lumina d e h porfi de galaxie restltuim lumina m a i purd g i m a f vie6'.* Atunci ,,Ce poate ft cearllU.4

...

"

,,Luminarea de cearii aruncd u n cerc flet. Lumina pe care-o cerka in ultimo pilpiit de lumind" $i-n creatia poeticd a clip6 g i Goethe : ,,Luminti, mci multd lului M. Sorescu. mind !" fn aceleagi imprejuriiri, Liviu Ref n casa piirintelui Ermolachie Chisdlitd breanu murmura : ,,Dati-mi mai bine mie,,luminile subtiri gi incovrigate de ceard re, de la albinele mele Lumina spegalbend ardeau cu mucuri mari, lungi, rantei tot de la stupi ii venea. viorie, gi ceara curge topitd pe podele". Ajungind la ,,mdnlistirea $i peytera BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Polovragiu, in timpul peregrinririlor sale prin turd, Al. Vlahutd observii cd bdtri- 1. G. Cdltnescu, prefata la vol. ,.M. Sadoveanu r nu1 ciilugdr ce-1 fnsotea ,,aprinde-o lumi- RoKianR 81 povestirl istoriceu, I , Editura pentru nare de ceard y i pd$e$te fncet cdci Ltteratur&. Bucuregti, 1961, p. 24 ; 2. Z. Stancu, ,,Ce mult te-am iubit", Editura Albatros, 1983; slaba lumilui ce joacd pe pereti" e micd p. 177-178 ' 3. T. Arghezf ,,VersuriU, Editura pe lingd ,,bogdtia uimitoare" a interioru- Cartea ~or;t~neascd 1980, . d. 171 : 4. ..Flori aleZui a flat tn tntune~ic. 42 se din poezia popdarAU; ~ d i t u r a penGu ite eraturd, 1967, p. 246, 235, 180 ; 5. M . Sadoveanu, Dar de unde $i cum a fost adusd lumi- ..Fratii Jderi". vol. I. D. 198-199. : 6. rea f n stupini ? Sd ascultdm povestea : ,,A ~ o a n 'Slavid, .,,zina zorilor g i i t e200-201 povestlri, fost odatd, de mult tare, o albind". $i Editura Dactcr, 1982, p. 74 ; 7. ,,Luminitau, refiindcd era cea mai mititic& decft altele, produsd i n .,Ceasuri de searti cu I. Agirbiceanu", de Mircea Zaciu, Editura Dacio, Cluj-NaE i spuneau Albinita. Truda ei era permapoca, 1982, P. 190 ; 8. Vlctor Tulbure. ,,A trela nentd. Cu toate acestea n u le-ajungea carte a RalucAiu, Editura 'l'ineretului, p. 35 : 9. Adrian Muntlu, ,,Circul", Editura Ion Creantimpul pentru toate florile cimpiei. Mitigd, 1971, p. 17 ; lo. Ion Horea, ,,Florl de papatica indrdznegte a se aventura pEnd la dieU Editura Tineretulut, p. 14-15 ; 11. Tit& soare sd-1 foage ,,sd nu plece-n orice zi/ ~on;tantinescu, Omul de zapadg, Ed. I. CreanA$a iute la culcarelU Mfndrul soare o gd, 1971, p. 19 ; 12. Alexandra Ioachim, CiilBtorie far& escala, Ed. I . Creangd, 1980. p. 111 ; indrdgegte pe Albinitd qi-i aprobd cere13. Otllia Cazlmir Baba iarna intrA-n sat, Edirea, uitindu-se %nverile fierblnti pe ce- tura I. Creangd, 1972, P . 109 ; 14. B I . Sadoveanu, rut senin, ingliduind hdrnicutelor ca Opere, vol. 9, p. 562, 553 ; 15. M . Sadooeanrc, Opere, vol. 7, Editura de Stat pentru Literafur& timpul sd fie mi indurdtor cu ele. ,,$i qi Artd. P. 538 ; 16. hf. Sadoveanu, Opere, voll tot de-atunci, cicd, albinele au r d m 8 cu 11, Ed. de Stat pentru Literaturd gt ~ r t d ,p, mijlocul vdrgat, de la raza pe care soare- 131 ; 18. M. Sadoveanu, NicoarA PotcoavA, Edttura Tineretului, p. 268 ; 1s. Maurfce Maeterle a pdm-o pe Albinuta s-o tragii spre lanck, ,,VlaW alblnelor", 20. Otilia Cazimir, Poeel !" zii, Editura pentru Literaturd, 1964. p. 140 ; al: Dintr-o altd legendd rom&neascd af,!dm L. Blaga, i n ,,Poezia rornanA contemporanti, EcU c6 ,albina aduce bn dar lui Dumnezeu mie- pentru Literaturd, 1964, p. 59 ; 22. Ionel TeodoLa Medelenl. vol. 11, Edttura Minew@= re d u k e q i ceard eu niros de fzori, p i reanu, BUCute$ti, 1971 ; 23. Geo Bogza, manualul de Dumnezeu o blagoslovi ca cu mierea ei sd remand, d e clasa a VII-a ; 24. I. Teodoreanrr, Ondulceascd masa omului, iar cu ceara sd 0 toamnH i n manr~olul de romdnd, cl. a V-a, 1985 ; 25. Silvia Chitimia. Albinita sau f e t i w lumineze bisericile la sfinta slujbd". 44 De care zbura deasupra oragului, Ed. I . Creanqd, aici pEnd la ,,jurdmintuZ rom6nuId" n u p. 30-35 26. Mihat1 Cosma, 30c de fluturi. Ed. ~ i n e r e t u l h t , p. 26 ; 27. Horfa Zilieru. f n ,,Almamai este decit u n pas. Futind de la u n nahul Iiterar", 1970, p. 16 ; 28. Ana Blandbna. turc ,,un ulei plin cu miereN, romffnul c e l e ma1 frumoase poezlt, Editura LQlbatrog lanseazd u n ,,teribilu blestem pentru cel 15.78. p. 203 ; 29. Ion Pillat, Pe Argeg i n sus. care-a fdptuit ru$inoasa: ispravd : ,,-A& !" Edttura Tineretului, p. 164 ; 30. Valerta BoicnZburati hulubeii mei, Editura n n e t e t u l u ~ Cine a furat mierea, s-o mdnince cu mu- lcsi.32-33 ; 3 i . Toma Biolan, Cartea care zlmierea, cu ceara sd-gi lumineze seara ; ho- p. begte, Edttura I . Creangd. 1987, P. 15 : 32. z'. dorogul sd-1 arzd focul !... Dracii-n pdgu- Stancu, Poezii, Editura Minerva, BuCUreSti. 1987;. U . 14. 11-12. 66. 94 : 35. Ellsabeta Preda, h t f m bag cd howl st6 de fat6 I"45 ' din patru. zAr1, Edttura I . Crenngd, Bucu?n dl-umul ei cdtre ~eginii,o altd albini- $l,iari re$tl. 1986, P. 40 ; 34 T. Arghezl, Prisaca, E d f t d aventurierd gi negtiutoare are multe de tura Tineretului, p. 4, p. 12-13 : 35. Ion CaloClntecul diminetii, Ed. Tineretului, v 59, invdtat. 0 carte fntreagd ti dedicii Stefan via. L. Blaoa. Poemele luminil. p. E l : 37. V.. Tita, iar u n capitol este intitulat chiar 36. ~ i e c s a n d r i ,. ,,Doine. ~5crAmioare. Suvenire.. ,,Fagutif din luminig". Spicuim din ggndu- M~rg2rltarele", Ed. Minerva, 1984, o. 219 : 38. n i e ei : ,,JUT fmprejur, i n tot luminigul se Vasfle Diaconescr~, Getii cei nemuritori, EdituAlbatros. Brlcuregti. 1981, p. 127. 146 ; 39, aflau faguri Pe regin& a gdsit-o tocmai +a Cicerone Teodorescu, Povestea Ioanei, Ed. !Rne-. intr-un tirziu ,,spre luminig" prinsd-n ho- retului, p. 174 ; 40. Marin Sorescu, Cele rnai ra cea mare a nuntii. Dacd ea va cule- frumoase poezii. Ed. Albatros. 1976. p. 132 ; 41. Proz5 Hterara, Edttura pentru Lige ,,mierea iubirii" albinele vor aduna M. Eminescu. 1964, p. 297 ; 42. Al. Vlahutd. Scrierf mierea ,,luminiil' pentru zilele fntunecatei teraturd, alese. vol. III. Bucurestf. . . Editura nentru Literatsrd. 1964, p . 260-261 : 43. Nina ' ~ f d n c u l e s c u , . ierni ce va veni. 46 Glze, flori g i multi copii, Editura Tlneretuluf, Dar, a m uitat sd vd spunem ce-am pbp. 33-58 ; 44. Legende populare romlne$ti. Edi-. tit, fie gi numad i n vis de s-ar fi intim- tura Minewa. Bucure$tt, 1981. p. 743 ; 45. Leplat: ,,In grddind mi-a intrat u n tflharl eende oooulare romlnesti. Editura oentru Lfte;attrrd,- 1966. o. 74 ; 46.' Stefan ~ i t a .Aventullle Mi-a furat uleiele, albinele, fericirea.I Edftura I. Creanafl. 1970. p. 27-30 : Viata, moartea iubireac'.3a Mi-a luat lu- Tapirului. 47. Puia Florica Rebreanu. Zile care a u Dlecat. mina. Lumina din s t u p i d , lumina din su-

..."

"

...'I

Secvente din apicultura bucovineanG

APICULTURA IN MUZEUL ETNOGRAFIC DIN RADAUTI
Muzeul etnografic din Ridsuti a atras atentia oamenilor de culturs de foarte mult timp. Profesorul Leca Morariu inc5 din anul 1934 aprecia c5 este denumit prea modest ,,Muzeu judetean" $i c5 mer i t i a fi calificat drept Muzeu al Bucovinei. Acest muzeu este fondat de sotii Eugenia $i Samoil Ionet, iluqtrii reprezentanti a i invgt5rnintului primar din Riid5uti. COlectia de piese muzeistice adunat2 din Bucovina i~ltr-oviat5 de acevti doi dascgli, a fost distins5 cu o medalie de aur in cadrul unei expozitii in anul 1921, muzeul fiind recomandat de ministerul de resort tuturor $colilor din tara noastr5. Vizitind recent acest a~ezrimint, prin amabilitatea d-lui Drago$ Cusiac, am putut constata intre colecpi ~i o serie d e vechi unelte apicole din zona Bucovinei. Exist5 diferiti stupi prirnitivi subo forms de buduroaie $i cqnite, prese de lemn pentru extractia cerii, un teasc din lemn pentru presarea $i stoarcerea mierii dintr-un singur fagure, o press turnat5 din ciment pentru confectionarea fagurilor artif iciali $i alte diverse unelte apicole. Consider c5 aceast5 colectie de unelte $i utilaje apicole poate fi inmultit5 prin contributia apicultorilor din zon5 $i o mai activ5 colaborare cu filiala A.C.A. Suceava pentru t a in viitor prin punerea lor, in valoare s5 putem organiza un stand muzeistic al apiculturii traditionale din Bucovina.

APICULTOR OCTOGENAR FRUNTAS

La noul sediu a1 filialei A.C.A. Suceava 1-am cunoscut pe apicultorul Chima Dumitru din Vatra Dornei. lnv5tiitor pensionar $i vechi apicultor in virst2 d e 85 ani el detine E n prezent 30 familii d e albine, lucreaz5 in atelierul apicol propriu, fiind activ $i practicind chiar stupgritul pastoral in zona Dornelor. Anul trecut a extras de la 22 familii d e albine 600 kg miere marf5, 40 kg polem, 17 kg ceari, realizind totodat6 un numar d e 20 roi artificiali din care 5 roi i-a valorificat prin filiala A.C.A. Pentru apicultorul Chima Dumitru apicultura a fast $i e s k poate mai putin o necesitate cit o mare pasiune.

ALBINE MA1 MARI, MA1 VIGWROASE $1 MA1 PRODUCTIVE

In comma Fr5Gutii Vechi ling5 R5d5uti jud. Suceava locuie~te apicultorul LupS$teanu Ghedrghe care are 54 familii de albine, practica stuparitul pastoral, a r e atelier apicol propriu realizindu-$i singur inventarul apicol necesar. Obtine a n d e a n o productie medie pe stup de 30-40 kg miere $i 0,6-0,7 kg cears. Apiculbrul LupH$teanu Gheorghe $i:a confectionat singur stupii, un pavilion aplcol mobil pentru 70 stupi $i alt inventar apicol m5runt. Tot singur $i-a cofectionat o press pentru producerea de faguri artificiali pe care a realizat-o prin turnare, din beton, cu bazin de ap8 (in care se introduce aps fierbinte pentru psstrarea c5ldurii necesare in timpul lucrului, presa avind celulele u$or marite (fiecare rind are cu 3 celule mai putin fat5 de fagurii artificiali normali). Cu ajutorul acestei prese apicultorul confectioneaz5 $i folose~tede mai multi ani acevti faguri artificiali cu celule putin mirite pe care le aplics in rame mai late cu 4 mm. Celulele marite si l5timea ramelor permite dup5 ptirerea ' a ~ i d u ~ t o rului dezvoltarea $i obtinerea unor albine mai mai vigurOase Si mai productive.

c~~~~~ usor

Presa pentru p~oducerea fagurilor urtificialt t.u mClrtte realizatd d e apicultorul LupdSteanu Gheorghe p+ln turnare din beton (foto T. v.)

UN NOU SEDIU A.C.A. DE PREZENTARE $1 DESFACERE LA SUCEAVA

Nu de mult timp a fost dat in folosint5 noul sediu a 1 filialei A.C.A. Suceava ctt magazin de prezentare $i desfacere. Magazinul este modern mobilat (mobilierul realizat d e ISSA R5d5uti) $i dispune de un spatiu comercial de 200 mp $i spatii corespunztitoare d e depozitare. Sediul $i magazinul A.C.A. sint amplasate central. pe str. Petru Rare? bloc 14 Suceava. Aceast5 nous constructie reprezint5 pe tar5 cel de a1 36-lea nou sediu judetean cu magazin de prezentare $i desfacere realizat din investitii proprii, fiind proprietatea A.C.A. Filiala A.C.A. Suceava mai dispulie in centrul orqului de un magazin apicol specia' lizat unde functioneazg $i o ceain5rie in care se pot consurna ceaiuri din diferite plante medicinale. In cuprinsul judetului Suceava mai functioneazti magazine apicole fn o r q e l e RZidSuti, Fslticeni, Vatra Dornei, Cimpulung, Gura Humorului $i Siret. Asffel, magazinul din o r q u l Rgdsuti, amplasat intr-o constructie nous $i avind ca gestionar pe apicultorul Aurel Grigorav merit5 a fi evidentiat pentru preocupa n buna aprovizionare $i rea gestionarului E pentru aspectul comercial civilizat a1 magazi'nului. pentru atitudinea receptiv5 $i binevoitoare a gestionarului care este mereu dispus s5 acorde cu r5bdare un sfat bun apicultorilor incepltori.

Noul sediu AC.A. Suceaua, c u m a gazin de prezentare $1 desfacere (toto T v.)

ASOCIATI APICOLI
La exploatarea de gospodgrie comunal5 $i locativ5 din orasul R5d5uti un num5r de patru colegi apicultori s-au asociat $i practic5 in comun stupgritul pastoral. Apicultorul Olinici Viorel cu cea mai mare experient5 $i practic5 apicol5 are 60 familii de albine, ing. Paninopol Benone are 24 familii de albine, Tof5nescu Gheorghe 14 familii albine iar noul asociat Costea Iosif apicultor incep5tor are 2 familii de albine. Toate familiile de albine au iernat in acest an in bune conditiuni $i asociatii se pregitesc de acum s i plece E n pastoral. Apicultorul Viorel Olinici are o practicg de 13 ani in apicultur5 $i in ultimul a n efectufnd stup5ritul pastoral a obtinut rezultate bune realizind o productie medie de 20 kg miere marf5 pe stup $i 1 lrg cear5 de la fiecare familie d e albine din care 50% prin folosirea ramelor cl5ditoare. In ultimul timp a inceput s5 recolteze polen $i propolis. inn. T. VOLCINSCHI

Apicultorul

Ollmici Viorel din W d b u t In stupina sa. (foto T . V . ) .

pin5 $i, bineinteles. cointeresare in aceast5 problem& Cam mult nu ? Adresa so1icitat.S este : Plltineanu Viorel, str. 3400, Rovine nr. 31, ap. 35, Cluj, cod judetul Cluj. A~teptiimsh ne m i scrieti.

Stimate domnule etersn Sarkozi, pentru a r2spunde rnai documentat unei scrisori adresate dumneavoastrii am solicitat sprijinul doamnei cercetator farmacist Filofteia Popescu de la Sectorul de apiterapie a1 Institutului de Cercetare gi Produqie gentru Apiculturti din Bucuregti. Problema folosirii pe scar5 rnai l a g 5 a polenului in realizarea unor prepamte apiterapeutice. in special fortifiante se afl5 in atentia permanent& a cercetlitorilor din acest sector. Dupg cum ati putut vedea, chiar in n u m h l de fa@ publicHm un material privind asemenea preocupAri. Putem ins5 sil v5 spunern c5 polenul nu contine obligatoriu aceleagi principii active ca $i partea vefae, s I i d n b mu fructul plantei respective. Sigur, el poate fi mai bogat in unele componente dar rnai s5rac in altele. In acela.$ timp, se poate ca aceste principii active sii fie mai u$or de- pus in evident& din parka verde a plantei sau alta component.5, decit in gr5uncioarele de polen. Este cazul infuziilor $i decocturilor a caror preparare la fndemina oricui dar a cgror utiliZXe bine s H fie avizata de medic in boli $i cazuri rnai speciale decit o m a 1 5 1-5ceal5 sau durere de git ori stomac. Ne bucur5 c5 v5 preocupg $i pe d u m e a voastrg dezvoltarea apiterapiei ca metod5 de profilaxie $i tratare a unor suf a i n t e omenesti. Trebuie s s v5 rnai spunem c5 la ora actual5 orientarea din intreaga lume este spre reconsiderarea unor metode traditionale de tratament pe baz5 de plank, produse ale stupului, ape minerald, acupunctur&, presopunctura etc. In legaturli cu separarea diferitelor sorturi de polen, sigur, este interesanta propunerea dumneavoastr5 de a realiza aceastg operatie dup5 ora difer i a de colectare de cltre albine a acest s a dar nu sintem convin~ic5 s-ar realiza o separare absolutii. $i, apoi, acest lucru fl privevte pe fiecare apicultor in parte. Este neewar5 mull5 bunfvoinw, rsbdare, prezent5 permanent5 in stu-

Ne pare r5u domnule Stefan Enache, din comuna Poenari, judetul Neamt cB stupii dumneavoastr5 nu au mers prea bine in ultirnii doi ani. Sigur, nu au fost ani prea buni pentru multi dintre stup s i . 0 ingrijire rnai atent.5, Fratamente efectuate la timp $i conform prescriptiilor pot ins5 s& stopeze bolile contractate de albinele dumneavoastrH, boli care credem c5 au stat $i la baza depopul5rii stupilor. V Z i referiti in scrisoare la un articol publicat de revista noastr5 privitor la dezvoltarea timpurie a familiilor de albine prin Wzarea stupilor deasupra unei a$a-zise ,,rHsadniteN Am consultat in aceastA problem5 specialivti din serviciul tehnic a l A.C.A. $i concluzia pe care o inser5m este c& cel rnai bun lucru a r fi s5 aveti la intrarea la iernat f h i l i i puternice, hran5 de calitate, in cantitate suficiena $i atunci rezultatele nu se vor lass asteptate. Orice incercare de a forta natura pare sH nu dea rezultatele scontate. Sigur s-au flicut m u l k experimentari, noi public5m uneori & revisffl gi astfel d e aspede. Concluziile le trageti ins6 dumneavoastrA. VB dorim s5 aveti un an apicol tit rnai bun.

Cititorului Maria Ruaev Rusanov din comuna Tar Samuil Bulgaria ii multumim pentru promisiunea pe care ne-o face de a deveni colaborator a1 revistei noastre al Grei cititor asiduu este. A$tep%m materiale domnule Rusanov. In privinta abonamentului care in ultimu1 timp nu v-a pamenit nu sintem vinovati. deoarece, dupH o perioad5 de greuGti inerente in aceast.5 situatie de prefaceri intense ce au looc la ,noi in tar&, am intrat in normal cu aparitia revistei. V5 transmitem salutul nostru $i a 1 apicultorilor r o m h i $i avteptiirn s5 ne scrieti.

Domnule Dumitru Pop, sperPm c H pin5 acum ati intrat in posesia numerelor resbnte pe anul 1990 $i in continuare a abonamentului pe anul 1991. Sintern bucuro$i c5 revista a intrat in normal cu aparitia. Sigur rnai sint greut5ti cu difuzarea in teritoriu dar sper5m c5 toate se rezolv3. Am primit materiaIele dumneavoastr5 dintre care ,,Fixarea foilor

de faguri artificiali" $i a aparut in nuM u l 3/1991 iar celelalte dou5 sint in preg5tire pentru a f i eventual inserate h alte numere de revistZi. Vg multumim pentru colaborare $i qtept5m d e la durnneavoastrii $i alte materiale interesante. Dornnule Gheorghe Ursache din comuna Vama, judetul Suceava, pe interiorul coperfii I a revistei noastre este trecut numele redactorului $ef - Elisei Tarta - algturi de care sint trecuti $i ceilalti membri ai colegiului. lntre acegtia se af& gi binecunoscutul publicist Petre Mihai Bacanu care ins2 este redactor gef la cotidianul ,,Romania liberii" $i nu la revista noastr5. Vg rlspundem noi deci la scrisoarea dumneavoastrg. Spergm c H ati primit pin5 acum toate revistele restante $i c A pgstrati buna pgrere despre continutul acesteia in ansamblu. Sincer, ne-ar mihni s5 aflgm cg nu mai tineti la revista noastrs, iar cuvintele grele pe care credeti cg ni le-ati putea adresa in caz c5 nu primiti revista nu le meriEm. Credeti-ne pe cuvint. IncercAm sg h e m fat5 tuturor greuatilor datorate schimb5rilor ce a u loc azi in toate sectoarele vietii din tara noastr5. Incercati deci $i dumneavoastrg s5 n e intelegeti. Dorim s5 firnineti acela$i statornic cititor a1 revistei $i s& ne rtrimiteti chiar $i materiaye interesante transmitem uriri de sgngtate $i succese pe care s5 le inser5m in paginile ei. Vri P n activi-a apicol5. V5 mulmmim domnule Nicolae Prodan din ZalBu, judetul S l a j pentru aprecierile frumoase pe care le faceti in scurta dumneavoastr5 scrisoare asupra revistei $i asociatiei. Adresa solicitatii este : Toader MEiricq, comuna Stefan cel Mare, judetul BacEiu. Cititorilor no$tri Ion Stgnescu din Cimpulung Muscel, jud. Argeg ; Gheorghe Mih%il&, sat Tescani. jud. Bac5u ; Caragea Barbn, Turnu Msgurele, jud.

Teleorman ; Arhip Petm Sinion, set Sadoova, raion CUra$i, Republics Moldova; Marin Ghitoiu, Orggtie, jud. Hunedoara ; Panaite Sima, B a a u , jud. Bacfiu ; Gheorghe Bocsnidu din Cluj-Napoca; Orezanu Iulian, com. F&rca$, jud. Dolj ; Mihai Cristescu, com. Plopii Slgvitesti. .iud. Teleorman : Gheorghe Hornea; jud. ~ e b ; t Constantin Popescu, com. S t o i c l n q t i jud. O l t ; Gheorghe Ianucu, com. Glodeni, jud. Dimbovita ; Dobrics Mihalcea, com. $ufu, jud. Brriila ; Iordache Tepeg, com. Bicaz Ardelean, jud. Neamt ; S t d a n Szabo, com. Sinpetru de cimpie, jud. Mure$ ; Eugenia Popp, Tirgu Ocna, jud. Baclu ; Ion Ursulescu, sat Valea Ursului, corn. Timna, jud. Mehedinfi ; Ioan Moldovan, com. Suseni, jud. Murev ; Cornel Secarii, com. Perjtera, jud. Bihor ; Ioan Spanache, Hu$i, jud. Vaslui ; Traian Nicolau, loc. Boc$a, jud. Carq-Severin care ridicZi problema unor numere ale revistei ,,Rom2nia apicolP din anul 1990 sau 1991 ce nu le-au parvenit, le comunidm pe aceastri cale cg redacfia nu dispune d e un numgr de reviste din care s5 acopere omisiunile Directiei de Difuzare a Presei, deci nu putem satisface cererile d e completare a colec~ilor dumnehvoastr5i decit contra cost. Deci d a d dorib colectia intreagri a revistei pe 1990 sau nurnere disparate scrieti-ne. Vg vom trimik prin pogtri numerele solicitate iar dumneaboastr5 veti achita prin ramburs contravaloarea coletului gi taxele de expediere. Ne exprimgm regretul pentru incurc&turile care au survenit pe reteaua d e distributie $ v5 i sfiituim sii vii adresati oficiilor povtale de care apaeineti sau. in continuare, Oficiului j u d e m n de po$t5 ~i telecqmunicatii - sectorul de difuzare a presel. Pentru bunele aprecieri la adress continutului revistei multumim c5lduros. Este pentru noi un stimulent puternic. Pentru crltici multumim d e asemenea. Vom cButa s5 ne insu$im observatiile atunci cind ele surprind veridic aspecte negative ale adivit5tii noastre. A$tep%m s5 ne scrieti din nou $i v& dorim un sezon apicol bogat.

oman an.

Rubric& realizatP de Sorin BODOLEA

cu numiirul 111991 v5 puteti abona direct l a Stimafi cititori Incepind sediul Institutului International de Tehnologie $i Ekonomie Apicoli APIMONDIA din Bucurevti, bd. Ficusului 42, ai revistei sect. 1, cod 71544. Costul unui abonament pe un a n este de 100 lei f 25 lei cheltuieli de povtii. Abonamentele se APlACTA pot face direct la sediul nostru sau prin mandat pogbl. Cu multumirf O n vederea unei bune colabordri I Redactis revistei APIACTA

Documentar apicol

Se observ5 atunci c5 este utilizaG aparent in mod neindeminatec : albinele ,,bat apelul" cum se spune, nu numai la urdini$, dar putin peste tot acolo unde se afl5 ele ; a m vgzut albine care aflate pe capul apicultorului pentru a le vedea pe celelalte, efectuau puternic aceast5 operaEmile RABIET tie : nu cred c5 era vorba atunci de un loc considerat surs5 de nectar sau loc potriSocietatea uman5 se refer5 adeseori la vit pentru a$ezare. Dar trebuie avut in veperfecta organizare social5 a unei colonii dere c5 interventiile apicultorului creaz5 d e albine. Albina este ea inteligent3 ? P5situatii anormale care determinti perturbarerile sint impgrtite. Dar iat5 aici cele ale tii chrora albina le face fat3 cum poate. lui Emile Rabiet. De fapt, pentru mine, glanda lui NassaIn prima parte a stud!ului s5u autorul nof este o gland5 sexual5 destinat5 s5 asise refer5 la inteligenw animalelor in genegure adunarea roiului in deplasare, s3-1 ral, in cea de a doua, pe care o relu5m dirijeze (cind mirosul m5tcii asigur5 coeaici, se refer5 la albine. ziunea pe loc) ; aceast5 gland&, prin exIn scara inteligentei albinele se plaseaz5 tensia utilizarii sale este folosit& de fiefoarte jos $i aceasta este evident pentru care datg cind roiul este dislocat din alt3 cine consider3 dimensiunea creierului s5u cauz5 decit voiajul intre colonia mam3 $i sau a ceea ce tine locul acestuia : esentialul noul s5u ad3post. pentru sistemul lor nervos este constituit Acest organ este folosit astfel ca un din citiva ganglioni minusculi, din care semnal disperat cum a r fi s5 zicem : ,,Vecel mai mare cu o greutate mult inferi- niti repede la mine", dar m5 intreb : emioar6 unui miligram. t3toarea i$i d5 seama de aceasti semnifiDe asemenea, la albin3 nu vom avea recatie ? $i caracterul foarte special a1 acesg3si situatii intilnite Pn cazul altor ani- tei utilizari o exclude pe oricare alta. f n male, cum a r fi unele probleme d e comuspecial, in ceea ce privevte marcarea unei nicare in special, ceea ce ne arat& difesurse de cules pe care emitatoarea a r p5r e n b dnitre psihismul lor $i cel a1 anirgsi-a imediat, nu v5d cum mirosul, emis malelor superioare. in aer, a r putea r5mine pe loc suficient de mult timp pentru a f i util servind ca reper ; pentru a fi eficient, a r trebui ca Limbajul produsul mirositor s 5 fie depus pe surS5 Au ele un limbaj ? Da, dac5 se consi$i nu trimis ca o und5. der& acest cuvint intr-un sens foarte larg ; - Produsele absorbite pe cale bucalii acest limbaj este constituit din diferite sint transmise sau schimbate. Hran3, necsemnale pe care animalulu le emite, la tar trec de la o albin5 la alta, de la doic3 care reactioneazg in mod automat $i la la larv5, sau la matc5 etc, invers diferite care uneori nu este sensibil psihic. S5 le substante de la ou sau larv5 linse de doic5, trecem repede in revist5 : de la matc5 la albing, de la aceasta la - Mirosuri, mai ales cele emanate d e celelalte etc. glanda lui Nassanof, gland5 situat5 in Printre aceste substante, ,,feromoniil', ,,hormoni externi", aduc modific5ri a m partea superoiar3 a extremitstii abdomenului ; emisia se produce cind albina igi tomice sau ($i) fiziologice, sau ($i) comporridic5 abdomenul $i ii incling extremitatea tamentale la albinele care le absorb. SubsE n jos, astfel incit glanda s5 fie degajat5 t a n b regal5 de exemplu (a nu se confund a cu 15pti$orul de matc5) este emis5 dintre dou5 inele, in acela$i timp cit in(f5r5 qtirea ei, dup5 cEt se pare) de matc5 sects noastr5 bate puternic din aripi, ceea $i culeas5 (f5r5 a i se cunoavte natura) d e ce face ca mirosul s5 fie dus departe. albinele care o ling, de cele care schimbi Dup5 p5rerea unor autori, glanda lui hrana cu acestea din urm5 etc. Aceast5 Nassanof este utilizat5 d e albin5 pentru a-$i atrage surorile c5tre o surs5 imporsubstant5 impiedic5 dezvoltarea ovarelor (embrionare) ale lucr3toarelor. Se vede c5 tant5 de cules sau pentru a indica amplasarea scindurii de zbor cind albinele tinenu se pot include aceste fenomene in limre irji efectueaz5 zborul de orientare. Penbaj ; la fel organele corpului nostru schimtru mine, pin5 la proba contrar5, este vor2 b5 hormoni : nu s-a spus niciodatg c5 ele ba de o eroare din partea acestor autori : i$i vorbesc $i c i s-a conversat vreodat5 niciodat5, in timpul a numeroase observacu ele... - Dansurile. Se $tie de la Von Frisch c3 tii, nu am remarcat astfel de fapte (1). Din contr5, este foarte evident c5 aceast3 o ,,exploratoare" care a g5sit o surs5 d e gland5 este utilizatg d e fiecare datH cind cules (sau un refugiu pentru roi) efectueaz5 colonia este dislocat3 : cind un roi se ino rotatie ale c5rei caractere variaz5 in troduce in stup, cind se transvazeaz s.... functie de distant%, directie $1 m5rimea

INTELIGENTA SI ALBINELE

numitei surse. Aceasta pare extraordinar, desigur, dar nimic nu spune c5 albina in chestiune $tie exact ceea ce face ; este cazul s5 afirm5m deci c5 aceste mirjc2lri sint pur instinctive. La fel este aproape evident c5 albinele care asist5 la dans nu-1 decodific5 realmente ci reactioneaz5 din instinct ; in plus, nu exist5 conversatie ci comunicare in sens unic, transmisiune unilateral5 a unei ,,inregistr5ri4'. Ad5ug5m c5 unii doresc sii vad5 de asemenea semnale in contactele dintre antene, cind albinele se intilnesc, schimbk hrana ... Ei merg uneori mai departe in acest sens. Asffel, J. -M-Philippe ne spune, in ,,Ghidul apicultorului" : ,,Aceastg atingere constituie un schimb precis de semnde codificate". Qr, dup5 cunoaqterea mea, sint doar ipoteze privind semnificatia acestor contacte, nu s-a dovedit nimic ! Aspectul stereotip a1 acestor comunickri (cind ele exist5 efectiv), faptul c5 ele nu par convtiente, absenta retroactiunii, potrivit oric5rei verosimilit&ti, de ajustare a ideilor pe scurt, acest limbaj care nu este un limbaj, duc la ideea c5 albinele nu las& s5 se intrevad5 c& a r poseda 0 inteligent5 deosebit5. Acest a$a numit limbaj explici, prin existenta sa, un mare num5r de acte care p5reau inainte obscure, misterioase, ca ponta lucr5toarelor cind nu exist5 matc5 in colonie ; s-ar crede c5, in mod convtient, inteligent, ele depuneau ou5 pentru a inlocui matca in absenta sa ; se $tie acum c5 ele depun ou5 pentru c5 functionarea ovarelor lor nu este inhibat5 prin substant a regal5 (de matc5).

Automatismul actiunilor (actelor) Caracterul automat a1 actelor apare de altfel in putine variante pentru a le constata. La culesul efectuat pe flori cu tub de exemplu, c5 acesta este rnai mult sau rnai putin perfect (petale sudate intre ele rnai mult sau mai putin) lucr5toarele, dac5 tubul este lung, caut5 s5 adune nectarul prin partea lateral& Reflectind, ajungem la concluzia c3 exist5 aici doar un instinct redus : neputind sg ajung5 la surs5 cum dorerjte, culegstoarea caut5 E n jur $i, ajutatti de mirosul acesteia, ajunge s5 o ating5 printr-un spatiu situat intre piesele florale sau printr-un orificiu practicat de alt5 insect5 ; g5sind locul propice ea continu5 pe celelalte flori. (C5ci ea are memorie, dar, cum am spus rnai inainte, nu vreau s5 o confund cu inteligenta). De altfel este remarcabil c5 ea nu ,,ginde$teU s5 g5ureasc5 singur5 florile dac5 este nevoie : piesele sale bucale i-ar permite, cel putin in privinta celorlalte care sint rnai mici $i fragile.

Variatiile de comportament de cules ceva rnai ample se explic5 $i rnai uqor ; o albin5 de exemplu in loc s5 fac5 ghemotoace in zbor le confectioneaz5 la oprire, sau pom'pind nectar : este de ajuns s5 existe putin rnai mult polen rji (sau) s5 fie putin rnai activ5 decit celelalte. Nu exist5 variatii foarte rnari, variatii ierjind realmente din obirjnuit : nu se vede de exemplu o culegstoare amestecind polen cu ajutorul picioarelor sale din fat& $i f5cind bulg5ri pe care s5-i fixeze apoi pe picioarele din spate (se pare c5 anatomic a r putea ...). Nu se inregistreazs variatie de comportament in timp din partea albinelor noastre. Este adev5rat c3 nu s-a ajuns niciodata la modificarea acestui comportament (nu rnai mult decit anatomia sau fiziologia lor) in ciuda milenarelor ,,domesticiri". In mod obligatoriu s-a adaptat la aceasta ; de exemplu nu s-au utilizat rame in stupi numai pentru ca, de pl5cere, ele s5 construiasc5 de fiecare dat5 cind se putea faguri drepti rji paraleli. NU s-ar fi putut face nimic asem5n5tor dac5 ele le-ar f i construit pe acestea din urm5 in spiral5 ! Tehnicile folosite adesea alambicate pentru ggzduirea lor, inmultire, exploatare etc. respect5 obligatoriu regulile de via@ ce le au din timpuri imemorabile ! Nu ar f i fost la fel dac5 un acces la inteligent5, chiar rudimentar5, ne-ar fi permis s5 actionim asupra lor $i s5 le i n d e p 5 r t h cit de putin de instinctul lor ... Credinta, care rnai exist3 uneori, in inteligenta albinelor este cu atit mai dificil d e 'comb5tut cu cit ea este foarte veche. Omul a fost cu sigurant5 fascinat de ele cind le-a cunoscut ; activitatea lor, apoi organizarea lor, care par inc5 stranii azi, 1-au incitat s5 se intrebe asupra lor. Ce explicatii putea s5-$i dea despre existenta lor $i despre comportamentul lor ? A invocat f5r5 indoial5 mai Cntii, ca $i pentru tot ceea ce nu putea s5 explice, magia, zeii ... Ne-au r5mas din Antichitate numeroase povestiri in care acevtia din urm5 se ocup5 de albine $i legenda lui Aristeu este bine cunoscuti?i intre altele. Umanizare ? Foarte devreme, faptul c5 aceste insecte tr5iesc in societate a cerut, prin asimilare cu cea a omului, singura cunoscut5 bine, explicatii antropomorfice. Nu se putea concepe o organizare social5 diferit5 de organizarea uman5 rji cum aceasta era potrivit oric5rei aparente bazat5 esential pe relatii inteligente, nu se putea decit s5 se acorde acelarji caracter

raporturilor care existau intre membrii coloniei apicole. Cel mai mare dintre a c e ~ t i a $i unicul a fost denumit foarte devreme rege ; se credea evident c5 el guverna societatea. M s t o t e l considera c5 colonia, datoria existentei unui anumit num5r de insecte rnai mari, era condus5 de o adev5rat.5 aristocratic. Mai tirziu, s-a observat c5 regele era matca : a fost suficient ca regele s5 fie transformat in regin5, inkatit nu se puteau debarasa de antropomorfism. Masculii au fost numiti. ,,trintori", dar mult rnai tirziu (de c5tre R&umur). Cit prive~tecolonia ins%.$ care odinioafi era regat s-a f5cut din ea apoi republic&, dar eu cred c5 era-" intotdeauna condus5 de o ,,persoan%regala . Aceasti4 asimilare a societgtii albinelor la cea uman5 a dus la multe discutii, la polemici cu caracter politic, unii repro$ind altora c5 v5d aici o societate avind imaginea uneia pe care o visau sau din care f5ceau parte din nefericire. Aceast5 traditie antropomorficl, aceste conceptii au l5sat urme, ilustrate prin unele titluri de lucr&ri despre albine (,,Cetatea minunat&" de Hurpin - ,,Po,,Cetatea alporul albinelor" de Mathis binelor" de Marcellin Lassalle - ,,Regatul albinelor" de Lahondes) $i de unele texte a c5ror form5 era destinat5 s5 seduc5 cititorii. Totuvi, treptat, multe fenomene apicole care p5reau putin misterioase, multe acte apicole care p5reau motivate $i care din aceast.5 cauz5 erau puse pe seama inteligentei acestor insecte au fost elucidate, explicate de manierl inversg tuturor acestora. Nu le putem enurnera aici. Vom evoca doar unele exemple. - Au fost v k u t e intr-o zi albine avezindu-se pe un sicriu a1 defunctului lor stipin ; s-a tras concluzia c5 ele il cunovteau, il iubeau $i il insoteau deci pe ultimu1 drum. Apoi, mult rnai tirziu, s-a rev5zut cazul $i s-a constatat cli ele se str5duiau s5 ia de pe acesta putinul lac care era incti proasp5t. Fiind obi~nuite cu adunarea rbinei de pe plante, ele g5siser5 o surs5 interesant5 pentru un produs asem5n5tor. - Observatori atenti au constatat c5 pufin timp dup5 moartea mgtcii, colonia era putin efervescentg, se conducea cu putin5 incoerent5 etc S-a concluzionat c5 albinele erau la curent d e decesul acesteia care le demoraliza pentru c5 ele i$i comunicaser5 informatia printr-un limbaj ca cel uman. Se cunoaste acum c5 matca secret5 o ,,substant& regal&" pe care albinele din apropierea ei o absorb lingind-o, o transmit celorlalte prin schimbul de hran5 $i in final o primesc

...

toate. Cind ea moare, fntreaga colonie nu intirzie s5 fie 'lipsit5 d e aceastg substant&. Se poate deci evident considera c5 prezenta sau absen@ substantei regale constituie acolo un semnal, deci un limbaj rudimentar (in sensul larg pe care 1-am v5zut mai sus). Cit prive~te caracterul rudimentar, el este, nu se poate nega ; el nu este deloc, in orice caz, semn de inteligent5. - Referitor la aceasti5 materie : ea inhib5 functionarea ovarelor rudimentare ale lucr5toarelor. Altlidatg, constatid c5 in caz de disparitie a mgtcii, lucrgtoarele depuneau ouli, se considera c5, in mod inteligent, ele c5utau s5 o suplineasch pe aceasta. Se $tie acum c5 aceast5 activitate este spontan5, fiziologic5 : substanta regal5 lipseqte, fbnctionarea ovarelor lucr5toarelor nu rnai este inhibats, de unde ponta. R5min evidente astgzi, in viata albinelor, multe fapte care nu se explic5 sau se explic5 f5r5 certitudine. Exists de asemenea fapte care .nu se dorevte s 5 fie explicate pentru cli exist5 inchp5tinarea de un aspect misterios sau antropomorfic. S-au descaperit astfel unele specializari $i chiar diferente d e faze in via@ lucr5toarelor. Roesch a stabilit cfi ele erau rnai intii clocitoare, apoi doici, apoi constructoare, curstitoare, ventilatoare, gardiene inainte de a f i culeg&toare, functiile din interior fiind legate de dezvoltarea unor glande (cele de culeggtoare putind fi de asemenea : glanda lui Amhart) ; apoi, el $i-a n u a n p t judecata (rationamentul), $i altii au descoperit in comportamentul albinelor diferenp sensibile cu schema pe care el a stabilit-o ; de aici la a concluziona c5 acesta era g r e ~ i tnu era decit un pas. Aceastg dezvoltare a diferitelor faze ale vietii lucr5toarelor este foarte supls, supus5 cum necestigtilor : este conditiilor mediului, dar se prefer5 s5 se spun5 c5 schema nu este adev5rat5 pentru a considera cB ele i$i aleg obligatia (sarcina) sau c5 un oarecare ,,spirit a1 stupului" le alege ; in mod inteligent, aceasta actioneazg f&r& s5 spun5 ? M-am lovit la inceput de dificultilv d e acela$i ordin (sau de altele qi mai sup&r5toare $i injuste) cind am evidentiat legile culesului pe care l e a m descoperit. M-am lovit in special de spusele unora potrivit cirora albinele ,,alegl' ,,polenu1 cel rnai bun" ; aceast5 tezl este evident susceptibil5 de a pleda in plus faw de a mea c5ci ea permite s5 li se atribuie o anumit5 inteligentg in timp ce reguliele imuabile o pot respinge (,,dup5 aceasta, nu rnai exist5 poezie" mi-a spus cineva).

vorba $i de automatism, cum este cazul actelor colective care s-au explicat : insS-a ajuns la a se imagina cii a r fi co- tinctul $i nu inteligenta regleaz5 problelonia un adev5rat organism ale c5rui ormele intilnite. gane 1-ar constitui albinele, caz extrem Pentru construirea fagurilor de exemc5ci atunci albinele a r fi adevgrate auplu, albinele sint in mod exceptional in tomate. Cind s e consider5 c5 reactiile lor contact o anumitg perioad5 ; ele se tin de picioare, formind perdele de-a lungul se datoreazfi influentei feromonilor, r5spund la stimulatii de ordin fizic aceast5 ciirora ele construiesc ; aici se afl5 cheia afacerii : ,,ele comunicfi prin tarse sub conceptie nu este lipsit5 de argumente. efectul tractiunilor $i astfel coordoneaz5 S5 lu5m cazul corpului uman ; ansammunca". Se uit5 atunci adev5rata probleblul organelor, complex, depinde in prinm5 : cine a decis prinderea de picioare ? cipal de secretiile hormonale foarte diChestiune prealabil5 ; dac5 reflect5m asuferite care se adaugfi, se resping, se anupra acestei chestiuni, ne d5m seama c5 leaz5, se succed, se echilibreaz5 etc. Nu exist5 o suprainc5rcare de hrang care dese cunosc toate, se descoper5 altele noi de bine pline cu nectar sau miere nu mai pot T a un moment la altul (exemplu : s-a obdou5 cazuri ; ele servat, cu putin timp in urm5, c H ,,mu$- distinge in principal conduc la acelaqi rezultat. chiul" cardiac $i unele celule nervoase 1) Colonia roiegte ; inainte de a pleca, secret5 astfel de produ~i); la fel, albiexist5 un fel de nebunie (agitatie) genemele, membre ale coloniei, reactioneaz5 la feromoni, ,,un fel de hormoni externi" ; rals, albinele se umplu de miere pe care trebuie s5 o p5streze in a$teptarea unui ele se supun $i altor semnale dar nu li refugiu ; glandele lor ceriere sint astfel se las5 mult5 initiativii. gata sfi functioneze, mai ales la cele Aceastti concepfie imi aduce ap5 la care sfnt in plin5 dezvoltare ; de asememoar5. Sii lu5m cazul ficatului meu de sale sint complexe ; nea, avezarea in perdele se face imediat exemplu. Functiile ce s-a investigat o cavitate ; $i dac5 un sfi e v o c h pe una dintre ele (ar fi la fel refugiu nu s-a descoperit destul de repede, pentru toate) : functia glicogenicii ;el menimpinse de 0 nevoie irezistibils, se contine constant5 cantitatea de glucozH contistruie~tepe loc, in plin aer, acolo unde nut5 in singele meu : de la 1 la 1,3 grame s-au oprit. pe litru (cel putin cind se afl5 in stare 2) Colonia tr5ie~tede azi pe miine, cenormal5). Dac5 exist5 mai mult5, o pune in glicogen, lulele se umplu $i se golesc, de puiet, de la pastrare transformind-o polen, de miere... dar iat5 cii culesul se dacii este insuficientfi, el reface glicogenu1 din glucoz5 $i il deverseaz5 in siste- amplific5, fagurii ,,debordeaz&" ; multe albine pline cu nectar sau miere nu m i pot mu1 circulator. Despre o albin5 care lusfi-1 depunii ; sub aceast5 suprainctircare, creazii in acest mod (ea o face cind ia albinele, mai ales cele cu glande ceriere apa din nectar pentru a face miere $i cind o adaug5 pentru a o consuma) se dezvoltate, simt nevoia de a le desc5rca ; ele se grupeaz5 P n perdele, paralele cu faspune usor c5 ea este inteligent5 ; nu-i va veni nim5nui ideea cfi ficatul meu este gurii deja constmiti dacii exist5 spatiu, inteligent ; de altfel, nimeni nu incearc5 sau completeaz5 unde pot. In cele dou5 cazuri procesul este deci s5-i vorbeasc5. identic : suprainc5rc5tur5 de hran5 = neDeci, aceast5 vedere m-ar satisface. Da, dar misterul $i antropomorfismul trebuie voie de determinare a function5rii glandelor ceriere. Acesta este declan~atoruld e s5 reinvingii. Exists fapte colective apisint pur la care actele de constructie cole care par s5 scape explicatiilor noasinstinctive. Ele sint complicate, desigur, tre ; cind ele construiesc de exemplu, fadar aceasta nu trebuie s5 conduc5 la a guri cine decide ?), cind ele refac un fragment de fagure care s-a stricat (cine invoca o inteligentfi misterioas5: qtim c5 instinctul conduce adesea animalele la o cere ?) etc... Ingenioass solutie : colectivitatea este inteligents, fiecare albin5 realizarea a ceea ce nouii ne apare ca un ansamblu de bravuri (vezi constructia are doar un creier minuscul, dar cu cincicuiburilor de exemplu). zeci de mii de albine asta inseamn5 mai Explicatiile mele nu vor place unora : multe zeci de grame de substant5 nervoao dat5 in plus m5 opun tezei simple, mas5. Problema este de a $ti cum se pot terialiste unor comentarii subtile $i conde mii d e ganglioni regrupa cincizeci pentru a functions impreun5 ; se invoc5 structorilor de mistere, poetilor $i demacontexte, leglturi, o conversatie ... secret&, gogilor. Evident, pe m5surii ce se demonteaz5 subiectul nostru, se elucideazl, se ,,explic5" aratie unui amestec de antmI$i pierde atractivitatea $i nu mai r5spomorfism ~i science-fiction. De fapt, cdonia este ca $i albina : se punde gustului de insolit, de secret. S5 felul act~vitiitilor ne consol&m, misterul este in alt5 parte descoperii treptat ' $i mai mult el nu este lipsit de autori sale $i aceasta las5 sfi se presupunfi pentru restul : ne vom da seama c5 este pentru a-1 reface.

Super organism 1

Planiflcare 7 Ni se spune acum c5 Albinele i$i ,,planificSil munca lor de cules. Am demonstrat contrarul, dac5 era necesar : ele caut8 materii dulci $i simultan culeg polen dac5 este posibil - $i daca astfel ele nu g5sesc polen, unele se deplaseaz5 special pentru a-1 g5si. Ce determin5 aceste operatiuni ? Culegiitoarele de nectar ($i de polen, simultan) sint albine in virst5 ; far5 inddal5 ele manifest5 o mare nevoie de hrang proaspat5 dup5 ce s-au hr5nit cu miere care este un produs conservat. Cit privevte albinele care se consacra recoltei ,,speciale1' de polen, este vorba aparent de subiecti tineri c5rora le lipseqte aceast8 materie c5ci ele sint obivnuite s5 consume mult pentru a se hr5ni. Orice ar fi acest sistem este utilizat fn permanen@ oricare ar fi circumstantele traversate ; intr-un mediu normal el este cel mai bun, $i lipsurile sale - adesea excesul de miere, ceea ce nu este jenant, sau excesul de polen (ceea ce este mai grav) cind caractere ale florei determin5 aceast5 situatie - a r dovedi dac5 mai este necesar, c5 nu exist5 planificare. Se deceleaz5 cu sigurant5 in cules ($i in alt5 parte) caractere care ne duc la organizhri umane. considerarea unei Chiar eu am vorbit de organizarea muncii, de munca in serie etc. dar m-am grabit s5 arat c& era vorba de rezultatul selectiei naturale (2) ceea ce exclude orice asem5nare cu un mod de actiune rational, inteligent. Albinele procedeaz5 dup8 metoda cea mai bun5 pentru c5 ele insele au actionat astfel $i au supravietuit, s-au inmultit. $tiu, exist5 adversari invervunati ai acestei conceptii a evolutiei ; unul din argumentele lor este c5 nimic nu vedem evoluind. Consider c5 nu putem constata aceasta in perioade de stabilitate ; perioadele de bulversari geologice sint desigur cele mai adecvate favorizarii schimbgrilor (mutatii - disparitia speciilor victim&, concurente, predatoare etc.).
Sti fim rationall

Consider deci c5 trebuie s5 dnsist asupra punctului esential, numkrul de acte diminueaz5 proinexplicabile (rational) gresiv, ele sint clar fapte ale albinelor sau par imputabile ansamblului coloniei. De fiecare dat5 cind survine o explicatie definitivg, ea face ape1 la fapte materiale (anatomie, fiziologie) $i la instinctul care decurge de aici, $i nu la inteligent8, logic fiind locul acestei insecte pe scara animal5 unde ea se situeaz5 jos prin organizarea sa gi dimensiunile reduse ale creierului s8u. A$ putea fi acuzat de a m8 contrazice singur ; ,am avansat ideea c5 oamenii nu doresc s5 acorde o mare inteligent8 Inai-

mutelor mari c8ci ei nu voiau. la acest capitol, s5 se g5seascg la egalitate cu acestea din urm5 ; atunci de ce s-ar inciip5tina s& le acorde ratiune albi-1 nelor, aceste fiinte ,,inferioare6' atit d e indepartate de ei, dac& intr-adevfir aceste fiinte nu ar avea ? Am spus-o, este de dragul misterului, a1 poeziei, sau... pentru a o predica, ceea ce este intotdeauna interesant, seducator, important ; $i antropomorfismul exist5 in acest caz din aceleavi motive, $i pentru c5 pe drept, pr5pastia este atit de mare intre albine $i noi incit nu ne temem de asimilare ; se cornpat% omul cu maimuta dar nu se dosevte a$ezarea ,,in acelavi sac", ceea ce s e crede c5 ar deprecia fiinta uman5, dar exist5 o astfel de distant5 intre insect5 $i om, astfel de diferente de aspect, de natur5, de comportament incit nu exist5 teama c5 acelavi fenomen se produce in ceea ce ne privegte. Efectiv nu exist5 motiv de temere : albina rgmine la partea inferioar5 a sc5rii unde nu ne putem atinge de psihicul s5u, ea este in totalitate guvernati5 de instinctul sau, $i nu se poate g5si la ea aceas as^ guvernare a spiritului" care, am vgzut, poate pgrea s5 existe udeori la animalele ,,superioare". Dar se continu5 dorinta de a o aveza pe un piedestal $i oameni eminenti caut5 aceasta. Totu$i Swammerdam scria deja : ,,Nimic nu este comparabil cu zelul acestor animale mici in crevterea familiei lor, zel care nu se reduce, cind i$i pierd matca. Multi oameni, ca urmare a acestei fandreti $i chiar $i grijilor lor ingenioase au acordat albinelor inteligent5 intelepciune $i toate virtutile morale $i politice; dar eu nu v5d in toate acestea altceva decit legea naturii care tinde la propagarea speciei" (3). Cit prive~te miraculosul nu exist3 4 pretutindeni in naturh oricare a r f i ariatomia, fiziologia, comportamentul fiintelor vii ? De ce ~ 5 - 1cSut5m in alts parte decit acolo unde el exist5 ? Deci s5 fim rezonabili ; s5 acordgm, dac5 tinem la aceasta, albinei beneficiul indoielii, $i s8-i a c o r d b cum faces $i Fabre pentru insecte in general, o foarte redus5 dozg de inteligentli (,,discernamintul") .
(1) Revue francaise d'apiculture, no. 490, nov. 1989. (2) ,,Plantes mellif8res, plantes agricoles rapport entre les plantes et I'abeUles domestique" Ernlle Rabiet. (3) Citat in ,,L'organisation sociale des abeilles" de John Free, adaptat de Bernard Dumortier.

!Craducere de Liliana BRETOTEAN din Revue franeaise d'apiculture, martie 1991, Pag. 124-128.