Sunteți pe pagina 1din 29

CURS 1

Examinarea radiologica a tesuturilor moi ale regiunii cervicale


Faringele: incidenta laterala aerul -> evaluarea structurilor palatul moale are densitate rx crescuta - nazofaringe - orofaringe complexul hioidian are densitate rx crescuta Laringele: structura cartilaginoasa cu densitate rx relativ crescuta, mai ales la animalele batrane unde se mineralizeaza la cele tinere mai mici de 3 luni nu pot fi identificate piesele componente Traheea cervicala: un tub cu radiodensitate scazuta, paralela cu coloana cervicala inelele cartilaginoase se pot mineraliza odata cu varsta diametru uniform Esofagul cervical: nu este vizibil= opacitatea musculaturii adiacente in aerofagie devine vizibil cand se suspicioneaza alterari structurale se foloseste substanta de contrast Anomalii faringiene: - modificari nazo/orofaringiene-> semne clinice: tulburari respiratorii, tulburari de deglutitie, combinatie a celor doua - recomandare endoscopie pentru certitudine Corpuri straine -> oase, ace, ariste de iarba- pot fi vizualizate prin inspectia gurii cele voluminoase -> obstructia traiectului si deformarea zonei tumefierea mucoasei perforarea faringelui si emfizem in musculatura subcervicala -> pungi radiotransparente Productii moi polipi nazofaringieni (la pisica) asociati cu otita medie = radioopacitatea bulei timpanice abcese (ca reactie la corpuri straine)
Page 1 of 29

tumori (carcinom/limfom)- frecvent cu plecare de la tonsile, dar si la peretele faringelui, epiglota sau laringe Ingrosarea palatului moale- tumori, chisturi - congenital= parte din sindromul respirator al raselor brahicefalice Tumefieri retrofarigiene -> reducerea volumului faringelui (adenita limf retrofaringiene, abcese retrofaringiene, tumori ale glandei tiroide) Anomalii laringiene Afectiuni: faringiene sau retrofaringiene, proprii laringelui Corpuri straine- cu opacitati diferite cele radioopace usor de identificat cele cu densitate scazuta -> mimeaza formatiuni tumorale, inflamatii, edeme -> endoscopia obligatorie Poza cu tumefierea zonei si emfizem consecutiv incercarii esuate de extragere a acului. Productii moi- tumori sau granuloame- implica epiglota, cartilajele laringiene, corzile vocale etc -> modificari de pozitie a structurilor - radioopacitate de tesut moale- fara a se putea face diferentierea pe imaginea radiologica Procese perilaringiene: abcese, tumori, edeme, hemoragii produc semne radiologice similare sunt greu de identificat pentru ca nu sunt delimitate de gaz cu/ fara modificare topografica cu/ fara modificari functionale Anomalii ale traheei: Deplasarea traheei: - prezenta unor formatiuni in tesuturile moi inconjuratoare - hiperplazia tiroidiana - limfomegalie retrofaringiana - tumori vertebrale si paravertebrale - corpuri straine in esofag - tub rigid -> deformare treptata a traheei Gradul de deplasare depinde de dimensiunea formatiunii si compresiunea tesuturilor vecine Modificarea diametrului: - formatiuni ce inconjoara traheea, - formatiuni intramurale (ingrosarea peretelui), - formatiuni interne: polipi, granuloame, neoplasme (densitate rx apropiata)
Page 2 of 29

pot fi solitare sau multiple sunt usor de identificat, deoarece sunt inconjurate de aer Modificare de : Stenoza: localizata sau segmentara; o este pe circumferinta si implica 1 -> 4-5 inele. o poate fi congenitala la rasele mici cu absenta inelului (stenoza idiopatica) sau dobandita (muscaturi, ingrosarea mucoasei) Hipoplazia traheala: malformatie congenitala la boxer, bulldog; o afecteaza toata traheea (desi au fost raportate cazuri si de hipoplazie segmentara); o isi pastreaza forma T normal= 3x grosimea C3 la nivelul unde trece T Colapsul traheal: variatii ale diametrului traheal in cursul respiratiei, acompaniate de tuse paroxistica poate fi congenital (deficit de compozitie a cartilajelor traheale) si dobandit (slabirea muschiului traheal consecutiv bolilor respiratorii cronice)

rasele ft mici (Yorkshire, Chihuahua), animalele batrane si la cele obeze afecteaza segmentul cervical caudal (la intrare in torace) si segmentul toracal (la nivelul bifurcatiei) - se modifica forma, dar nu are loc hipoplazie - mai multe grade= are loc o prabusire a partii dorsale -> pana la aplatizarea lumenului Corpuri straine= obstructie usor de identificat, cele radioopace cele radiotransparente se inconjoara de mucus, crescand densitatea radiologica focala de regula incidenta laterala este suficienta cand nu este sigura localizarea - incidenta ortograda (corpuri de mici dimensiuni)

Sindromul respirator al raselor brahicefalice: anomalie congenitala- ingustarea diferitelor portiuni ale cailor aeriene rasele brahicefalice (Bulldog, Boxer, Peckinese) respiratie zgomotoasa, tuse, capacitate respiratorie redusa, sensibilitate crescuta la infectii 1. Stenoza narilor 2. Alungirea si ingrosarea palatului moale 3. Hipoplazia laringelui 4. Hipoplazia traheei pe toata lungimea
Page 3 of 29

Anomalii ale esofagului:: Dilatatia localizata: congenitale (acalazie), dobandite (paralizii, obstructii)- diverticuli aspect de buzunar in care se gasesc alimente (radioopacitate variabila) sau aer (radiotransparenta) Dilatatia generalizata= megaesofagul - congenital (caine, pisica) - dobandit- idiopatic - traumatisme, tetanus, poliomiozite, intoxicatii, neoplasme Obstructii esofagiene: corpuri straine- radioopace sau radiotransparente- pe tot traiectul, insa cel mai frecvent la intrarea toracelui, baza cordului, intrarea diafragmei -

neoplasme- intramurale intraesofagiene extraesofagiene- neoplasm tiroidian, limfadenopatii, abcese Pot deforma regiunea, produc devierea organelor invecinate indeosebi traheea (ventral sau spre dreapta), se constata dilatatia esofagului inaintea obstructiei.

Page 4 of 29

CURS 2

Examinarea radiologica a toracelui


Toracele incidente: lateral (stanga, dreapta); VD, DV incidente suplimentare: oblic VD stanga/dreapta fascicul orizontal - animalul in picioare, ridicat de trenul anterior, VD, decubit lateral

Radiografierea toracelui permite detectarea leziunilor: - congenitale - traumatice - degenerative - infectioase - neoplazice Toracele: - cutia toracica - spatiul pleural - mediastinul - parenchimul pulmonar Cutia toracica: aspect: trunchi de con cu baza mare caudal conformatia variaza la caine in fct de rasa: - torace adanc si ingust (Collie, Doberman) - torace intermediar(ciobanesc german, labrador) - torace putin adanc si larg, iar la pisica nu apar diferente in fct de rasa Este alcatuita din : coaste, stern, marginea ventrala a vertebrelor toracale, tesuturi moi (piele, tes conj subcutanat, musculatura, vase de sange, diafragm) Coastele: 13 perechi (9 sternale, 4 asternale) - sunt mai largi in portiunea ventrala pana la jonctiunea costocondrala, dupa care se ingusteaza

Page 5 of 29

- in incidenta laterala- primele perechi sunt orientate aproximativ vertical, ca apoi sa se orienteze progresiv caudo-ventral pana la jonctiunea costocondrala, de unde se orienteaza cranioventral - in incidenta VD/DV- primele coaste sunt perpendiculare pe coloana - din portiunea mijlocie se orienteaza caudo-lateral pana la peretele moale si apoi sa devina caudo-medial, spre stern. - mineralizarea cartilajului costal este un fenomen obisnuit la animalele batrane, dar uneori si la indivizii tineri - uneori se constata la acest nivel calcificari exuberante -> opacitati - ce pot fi confundate cu noduli pulmonari sau procese agresive costale Opacitati ale tesuturilor moi extratoracale: - mameloanele, papiloamele, capusele- se pot suprapune pe parenchimul pulmonar -> confuzie cu nodulii pulmonari. Se pot face deosebiri prin palparea zonei, utilizarea cremei de contrast pe zonele respective si repetarea incidentei Normal tesuturile moi extratoracale au aspect rx omogen - la animalele obeze- din incidente DV/VD- apar linii curbe radioopace in grasimea subcutanata, reprezentand musculatura toracala delimitata de grasime. Leziuni congenitale: Anomalii costale- uni/bilaterale un nr mai mic sau mai mare de coaste coaste rudimentare- la nivelul vertebrei/ lor C7 sau/si L1 hipogenezie sau agenezie costala la T13.

Anomalii sternale: unirea totala sau partiala a doua sternebre alaturate -> scurtarea ternului si contactul strans intre silueta cardiaca si diafragm- apare la animalele cu hpp pectus excavatum- deplasarea dorsala a segmantelor terminale. mai des la pisica, rar la caine gradul de deplasare variaza, uneori poate sa ajunga pana la coloana -> deplasarea organelor intratoracale -> determina anomalii respiratorii si cardiace; apare la animalele cu hpp pectus carinatum: deplasarea ventrala a segmentelor terminale- ft rar

Leziuni traumatice: - frecvent intalnite la ambele specii


Page 6 of 29

la orice nivel, cu/fara suprapunere, cu/ fara infundare greu de identificat fisurile costale- sunt diagnosticate ulterior dupa formarea calusului din cauza miscarilor toracelui -> calus deformant cu reactie periostala -> se poate confunda cu infectia sau neoplasm existenta unui traumatism, suprapunerea marginilor costale si implicarea mai multor coaste adiacente- pledeaza pentru diagnosticul de fractura in cazul deformarii costale- daca nu este posibila punctia, repetarea rx la 2-3 saptliza progresiva -> proces neoplazic tesuturile moi modificate- radioopacitate (edem, hematom) sau radiotransparenta (emfizem subcutanat)

Leziunile neoplazice formatiunile peretelui toracal (indiferent de etiologie) care patrund in cavitatea toracica, deplaseaza parenchimul pulmonar spre interior= "semnul extrapleural" origine: coastele, musculatura, tes conj, vasele, nervii, pleura marginile sunt conice de-a lungul peretelui, iar convexitatea spre parenchimul pulmonar daca marginea convexa nu este clar delimitata= este posibil sa fie prezenta invazia pleurei si a parenchimului pulmonar apare in procese neoplazice aspectul marginilor formatiunii opace in raport cu peretele toracal ajuta la diferentierea formatiunilor proprii peretelui costal fata de cele din cortexul pulmonar daca formatiunea are origine in peretele toracal (coasta, muschi intercostal)unghiul este >90 daca formatiunea este in parenchimul pulmonar si atinge peretele toracal- unghiul este <90

Coastele sunt sediul frecvent pentru tumori: primare: condrosarcom, osteosarcom metastaze: carcinom mamar, carcinom urogenital Tumorile primare costale: condrosarcomul cel mai frecvent locul preferat- extremitatea distala a coastei (nu afecteaza niciodata jonctiunea costocondrala) invadeaza tesuturile moi si alte coaste invecinate
Page 7 of 29

se extinde in interiorul cavitatii toracice= de aceea nu este decelat la palpare, iar cand este diagnosticat este in stadiul avansat este insotit adesea de efuziune pleural, care mascheaza tumora primara costala

RX: - modificarea asimetrica a coastei si a spatiilor intercostale adiacente - sunt prezente modificari de densitate- putand avea aspect litic, sclerotic sau mixt - posibil sa apara fracturi costale patologice consecutive lizei osoase - este prezent "semnul extrapleural" Metastazele costale: cu punct de plecare carcinomul mamar, de prostata sau vezical rx: aspect litic, localizat, cu grade diferite de reactie periostala afecteaza mai multe coaste

Tumorile primare si metastazele sternale: sunt foarte rare unele tumori maligne din cavitate abdominala (ex. adenocarcinomul pancreatic)- se extinde pe cale limfatica in mediastinul ventral si apoi invadeaza sternul- producand modificari severe ale sternebrelor neoplasmele mamare agresive- pot invada sternul

Procese degenerative sternale: punti degenerative similare celor din spondiloza deformanta pot fi evidentiate la cainii si pisicile batrane.

Page 8 of 29

CURS 3

Examenul radiologic al toracelui, pleura si spatiul pleural

o pleura captuseste cavitatea toracica (parietala) si imbraca organele (viscerala) -> doi saci = drept si stang o spatiul pleural = acel spatiu situat intre foita parietala a pleurei si foita viscerala, ce contine o cantitate mica de lichid = lubrefiere o devine un spatiu real cand creste continutul de lichid sau se acumuleaza aer o pleura nu este vizibila radiologic - devine vizibila -> patologic -> ingrosari pleurale = fisurile interlobare = delimitarea lobilor pulmonari - linii radioopace normale - la animalele batrane ca urmare a fibrozarii - intre lobii drept mijlociu si drept caudal

Fisurile interlobare:: - incidenta laterala - Lcr/Lcd- bifurcatia traheala/ T5/6 - Lcr/mj- et 4/5 - Lmj/cd- ap xif - Lacc- intre Lcd- deasupra vea st; diafragma- bifurcatie - incidenta VD - dreapta: - Lcr/Lmj- Ct5/6 - Lmj/Lcd- Ct7/8 -stanga: - Lcrcr-Lcrod-Ct 7/8 -Lcr/Lcd- Ct5/7 - centru - Lacc Colectiile de lichid: transudat: lichid clar, continut redus de proteine si celule transudat modificat: chilotorax (ruptura ductului toracic, compresiuni limfatice-> limfangiectazie, neoplazia limfonodurilor); hemotorax (traumatisme toracale, neoplazii intratoracale, ruperea vaselor consecutiv infectiilor parazitare, torsiune lobara)
Page 9 of 29

exsudat: piotorax (muscaturi, intepaturi, migrarea corpurilor straine, extindere din alte locuri- discospondilita, osteomielita, infectii postoperatorii) Radiologic nu se poate face diferentierea intre tipurile de colectii pleurale Posibile cauze ale producerii colectiilor pleurale: - boli hepatice, renale - insuficienta cardiaca - tumori - traumatisme - pneumonii - mediastinite - hernii diafragmatice semnele radiologice asociate colectiilor pleurale depind de vol colectiei, pozitia pacientului, starea fizica a pulmonului, raportul dintre fisura interlobara si raza X nu toate fisurile sunt vizualizate (mai ales in colectii reduse)-> doar cele lovite tg RX: - din incidenta VD: largirea spatiului dintre parenchimul pulmonar si peretele costal= zona opaca evidentierea si largirea fisurilor interlobare - aspect dantelat pe langa peretele costal retractia pulmonara catre zona de mijloc a toracelui evidentierea siluetei cardiace - din incidenta laterala: cresterea opacitatii in zona sternala, cu aspect dantelat retractia lobilor pulmonari catre bifurcatia traheei rotunjirea marginilor lobilor pulmonari evidentierea fisurilor interlobare mascarea siluetei cardiace mascarea liniei de demarcatie a diafragmei Colectiile reduse -> modificari reduse -> linie radioopaca ce schiteaza fisurile interlobare, fara o retractie pulmonara Colectiile mari -> inconjoara pulmonul -> retractii pulmonare mari retractia pulmonara depinde si de starea fizica pulmonara elasticitate pulmonara normala -> retractie uniforma structura alterata-> retractie redusa, neuniforma. -

Page 10 of 29

De regula distributia colectiilor este bilaterala, dar exista si cazuri cu distributie unilaterala (colectiile vascoase- piotorax, chilotorax cronic) Exista diferente intre incidenta VD si DV VD: colectiile fac fisurile vizibile; cordul inconjurat de pulmon (aer )-> silueta este vizibila DV: colectiile ventral, nu patrund printre fisurile interlobare; cordul inconjurat de lichid = aceeasi densitate-> silueta cardiaca este mascata; toracele este mai ingust ventral -> stratul radioopac este mai gros -> opacitatea generala a toracelui mai intensa Colectiile gazoase- pneumotoraxul:: Deschis: traumatisme (muscaturi, impuscare, taieturi) Inchis/ Spontan: - cresterea presiunii interpulmonare -> rupturi pulmonare care sa includa pleura - extinderea de la mediastin (traumatisme penetrante esofagiene) - spargerea unor cavitati pulmonare Patrunderea aerului in spatiul pleural -> cresterea presiunii intratoracale si colabarea pulmonara Blocarea orificiului de comunicare -> supapa= aerul patrunde in inspiratie, dar nu iese in expiratie -> cresterea presinuii intratoracale -> deplasarea mediastinala catre partea opusa - compresiune pe organele adiacente- inclusiv modificari circulatorii Modificarile radiologice depind de: - volumul acumulat - pozitia pacientului RX: cresterea spatiului intre pulmon si peretele toracal- radiotransparenta colabare pulmonara (retractie pulmonara) catre hil-> cresterea densitatii pulmonare separarea varfului cordului de stern si deplasarea dorsala a cordului in incidenta laterala frecvent pneumotoraxul- bilateral sunt si situatii cand apare unilateral colabarea pulmonara- d.p. cu volumul aerului acumulat si presiunea creata acumulari reduse- linie radiotransparenta fina ce inconjoara pulmonul acumulari masive- volumul pulmonar se reduce- zona mare de radiotransparenta in jurul pulmonului - fisurile interlobulare nu sunt vizibile- aerul nu patrunde printre lobii colabati -

Page 11 of 29

Examenul radiologic al mediastinului: mediastinul= potentialul spatiu central, localizat intre pulmoni, impartind cavitatea toracica in doua: stg si dr de la apertura toracelui la diafragm, avand 3 portiuni: craniala, mijlocie, caudala in fct de un plan orizontal- baza cordului: mediastinul dorsal si mediastinul ventral nu este un spatiu inchis: - anterior cu planurile fasciale ale gatului prin apertura toracica - posterior cu spatiul extraperitoneal prin hiatusul aortic Aceste comunicari asigura posibilitatea raspandirii bolilor mediastinale la gat si abdomen si invers. la nivelul mediastinului cranial se gasesc traheea, esofagul, artera subclaviculara stg, trunchiul brahiocefalic, vena cava craniala, canalul toracic, nervi, limfonoduri mediastinale, timusul la tineret nu se poate face distinctie intre ele (cu exceptia traheei); vin in contact direct unele cu altele; nu este suficient tesut adipos intre ele ca sa le separe incidenta laterala- se intinde de la vertebre la stern, dar este mai radioopac dorsal, imediat sub trahee, deoarece este mai gros incidenta VD/DV- se suprapune peste coloana

Mediastinul este deviat de la linia mediana- fiind lovit tangential de razele X= reflexia mediastinala 3 reflexii, doar 2 vizibile rx: refelxia mediastinului cranioventral - linie radioopaca oblica- intre lobul pulmonar cranial drept si partea craniala a lobului pulmonar cranial stg- lobul pulmonar dr impinge mediastinul spre stg Timusul poate fi sesizat in reflexia mediastinala cranioventrala, dar mai ales din incidenta VD/DV o la nivelul mediastinului mijlociu se gasesc: carja aortica, esofagul, traheea si bifurcatia traheala, limfonodurile traheobronsice, cordul cu originea marilor vase, canalul toracic si nervi - evidente cordul, traheea si bifurcatia, carja aortica, originea venei cave caudale La nivelul mediastinului caudal se gasesc: aorta descendenta, vena cava caudalavizibile (radioopace) esofagul (mai putin vizibil) canalul toracic si nervii (invizibile)

Page 12 of 29

Reflexia mediastinala caudo-ventrala: vizibila numai din incidenta VD/DV- linie radioopaca oblica in hemitoracele stg, de la apexul cardiac in directie caudo-laterala pana la diafragm - este data de extensia lobului accesoriu peste linia mediana, impingand mediastinul spre stanga - a nu se confunda cu ligamentul sternopericardic care in conditii normale nu este vizibil radiologic- poate sa apara in pneumotorax - reflexia mediastinala a venei cave caudale (plica venei cave caudale) nu este vizibila radiologic. Modificari mediastinale: formatiuni mediastinale lichide mediastinale- foarte rar pneumomediastin Formatiunile mediastinale- frecvent intalnite, iar etiologia specifica nu poate fi stabilita rx, aspectul lor fiind similar Se suspicioneaza in mediastin: se afla pe linia mediana deviaza o str mediastinala de preferat incidenta VD/DV- pt a identifica daca formatiunea este in mediastin sau in pulmon - de regula- formatiunile pulmonare sunt mai in lateral pozitionate si mai bine delimitate de pulmonul cu aer - dar, uneori, formatiunile mediastinale pot fi deplasate lateral si sunt puternic delimitate de pulmon -> confundate cu formatiunile pulmonare - unele formatiuni pulmonare pot fi situate median si suprapuse pe mediastin- greu de diferentiat rx. Cauzele ce determina modificari la nivelul mediastinului sunt: limfadenita in mediastinele craniale, sternale, traheobronsice- in mediastinul cranial (dorsal, ventral) si mijlociu abcese mediastinale (perforatii esofagiene)- in mediastinul cranial- ventral sau caudo-ventral dilatatii esofagiene- cranial, caudal tumori (timus, tiroida)- cranial, ventral hernia hiatala -

Page 13 of 29

Semne radiologice: L= deplasarea craniala a traheei si radiodensitate crescuta ventral de trahee -> in limfadenita Ln mediastinale craniale VD= largirea mediastinului cranial cu linia de demarcatie convexa - normal= aproximativ latimea 1% vertebre

Modificarea Ln mediastinale apare fracvent in: - limfosarcom: - la pisica: ln mediastinale craniale/ sternale (rar cu infiltrat pulmonar, posibil colectii pleurale) - la caine: ln mediastinale craniale/sternale/traheobronsice (posibil infiltrat pulmonar interstitial) - tumori pulmonare primare: ln traheobronsice-> prezenta tumorii primare - procese inflamatorii sau neoplazice peritoneale: ln sternale-> colectii pleurale prezente - pneumonii micotice: ln traheobronsice-> modificari pulmonare infiltrative Exista situatii cand unle boli neoplazice sau inflamatorii care ar trebui sa fie acompaniate de limfadenita mediastinala nu sunt insotite de modificari ln: - adenocarcinomul mamar, metastazele pulmonare, pneumoniile bacteriene, piotoraxul, tumorile costale Colectiile de lichid la nivel mediastinal sunt foarte rare, determinand o radioopacitate de tesut moale pe zonele respective, formatiunile determina acumulare de lichid Pneumomediastinul: patrunderea de aer la nivel mediastinal - realizeaza un bun contrast, detrminand vizualizarea organelor mediastinale, care in conditii normale sunt "ascunse" Se produce prin: ruperea esofagului sau traheei infiltratii de la gat, faringe, laringe- prin apertura toracala infiltratia aerului din spatiul extraperitoneal traumatismele pulmonare, dar cu pleura intacta mediastinita emfizematoasa

Page 14 of 29

CURS 4

Examenul radiologic al diafragmei


- perete musculoaponevrotic: - cupola- convexitatea cranial - pilieri- insera la L3 si L4 - 3 orificii: aortic, esofagian, cav Incidenta laterala: - pilierii- oarecum II si / - in incidenta L stanga- pilierul stg mai cranial decat cel drept in incidenta L dreapta- pilierul dr mai cranial decat cel stg - camera de gaz a stomacului - cupola diafragmatica - ventral - vena cava caudala - central - marginea caudala a cordului poate fi la distanta sau suprapusa pe cupola diafragmatica Incidenta VD: 3 convexitati: pilierul stg, pilierul dr si in centru cupola diafragmatica vena cava caudala in dreapta coloanei vertebrale reflexia mediastinala caudala in stg imaginea esofagului suprapusa pe coloana vertebrala

Incidenta DV: - singura convexitate de separare intre cavitatea toracica si cea digestiva - convexitatea cupolei diafragmatice, in timp ce pilierii sunt "ascunsi" - camera de aer a stomacului inapoia pilierului stg La pisica nu se distinge separarea structurilor diafragmatice- probabil datorita dimensiunilor reduse ale toracelui In inspiratie fortata- VD- se pot observa denivelari simetrice- proiectia insertiei costale a diafragmei Aspecte radiologice ale diafragmei: - Mascarea suprafeteti toracale: - totale: colectii pleurale, afectiuni ale lobilor caudali, hernie diafragmatica
Page 15 of 29

- partiale: formatiuni pulmonare adiacente, hernie diafragmatica - Modificarea formei: formatiuni pulmonare adiacente, pneumotorax unilateral, tumori diafragmatice, hernie. Deplasarea: - craniala: obezitatea, ascita, formatiuni abdominale, hipertrofia organelor abdominale, paralizia diafragmatica - caudala: pneumotorax, dilatatie cardiaca Hernia diafragmatica: patrunderea organelor din abdomen in torace variaza- usoara -> masiva traumatismele -> crestere a presiunii intraabdominale-> fisura- organele patrund in torace frecvent portiunea musculara ficatul, intestinul subtire, stomacul, splina, epiplonul cand imaginea nu este satisfacatoare se face contrast artificial RX: prezenta organelor digestive in cavitatea toracala Cresterea radioopacitatii toracelui Pierderea partiala sau totala a conturului suprafetei craniale a diafragmei Asimetria diafragmatica Prezenta lichidului pleural Intestinele sunt mai usor de identificat cand au gaz- radiotransparenta; fluid- aspect tubular Stomacul- gaz sau alimente- faldurile mucoasei- semn de identificare - cand este dilatat cu gaz poate mima pneumotoraxul-> contrast artificial Organele parenchimatoase mai greu de individualizat din cauza colectiilor secundare Organele din cavitatea toracica pot fi deplasate Pulmonii, cordul, mediastinul- impinse cranial si in lateral Hernia diafragmatica peritoneopericardica: hernierea organelor abdominale in sacul pericardic printr-un orificiu congenital, format intre portiunea tendinoasa a diafragmei si sacul pericardic poate fi prezenta la nastere sau apare mai tarziu poate fi insotita de semne clinice sau poate fi detectata accidental atat la tineret cat si la adulte, ficatul- cel mai frecvent, apoi stomacul, epiplonul, intestinele

Page 16 of 29

RX: - silueta cardiaca mare, globuloasa - convexitatea marginii caudale a cordului -unirea siluetei cardiace cu diafragma, fara a se putea face o demarcatie intre ele - prezenta organelor digestive (gaz, lichid sau opacitati de lichid moale) in sacul pericardic - contrast artificial- evidentiaza segmentele tubulare ale aparatului digestiv in pericard. Hernia hiatala: - o portiune din stomac patrunde in torace prin orificiul esofagian, largit congenital sau traumatic - exista 2 tipuri: - una dinamica: prin glisarea cardiei pe langa esofag in torace, evidentiata prin rx-scopie - una statica: cardia si partea fundica a stomacului in torace, adiacent esofagului RX: - radioopacitate de tesut moale, cu aspect oval sau semicircular, situata dorso-caudal in cavitatea toracica, inaintea diafragmei- uneori cu mascarea suprafetei toracale a diafragmei - dilatarea esofagului inaintea orificiului esofagian al diafragmei. Invaginatia gastroesofagiana: apare cand organele digestive patrund prin orificiul esofagian al diafragmei in esofagul caudal s-a constatat mai frecvent la masculi si la rasa C. German cu megaesofag RX: o o o o o masa cu radioopacitate de tesut moale, dorso-cranial de fata toracala a diafragmei dilatatia esofagului, cu continut lichid/mixt deplasarea craniala a stomacului, cu/ fara splina, duoden, epiplon daca stomacul are aer- falduri gastrice contrast artificial: apare bariul printre faldurile tesuturilor respective, dar nu patrunde in stomac (nu se vad faldurile gastrice tapetate cu bariu)

Paralizia diafragmatica: pierderea motilitatii musculare: unilaterala sau bilaterala cauze: traumatisme, infectii, miopatii, neuropatii, idiopatice se suspecteaza cand o parte a peretelui diafragmatic sau ambele apar deplasate cranial confirmarea sa se faca prin scopie miscarea inegala intre pilieri- pledeaza pentru paralizia unilaterala
Page 17 of 29

in paralizia bilaterala- lipsa sau reducerea drastica a miscarilor diafragmatice greu de depistat chiar si la scopie, miscarea poate fi data de musculatura abdominala care compenseaza lipsa functiei diafragmatice Examenul radiologic al pulmonului: incidente standard: lateral, si VD/DV Imaginea toracala normala evidentiaza prezenta a 3 structuri: peretii cailor respiratorii intrepulmonare pricipale si secundare arterele si vasele pulmonare ce acompaniaza bronhiile adiacente corespunzatoare interstitiul pulmonar- compnenta fara aer care contine vasele pulmonare sanguine si limfatice, bronhiile si tesutul conjunctiv- care da aspectul opac dantelat al pulmonului; grosimea acestei structuri variaza de la o specie la alta, cu cat este mai bine exprimat cu atat opacitatea este mai evidenta. Care este aspectul pulmonar normal? este dificil de stabilit deoarece nu se poate stabili un tipar datorita interventiei unor factori "nepatogeni" care influenteaza aspectul normal al imaginii pulmonare de preferat la varful inspiratiei- pentru maximizarea contrastului pulmonar diafragma se deplaseaza mai caudal- marginea caudo-dorsala pulmonara ajunge caudal de T12

- creste distanta intre silueta cardiaca si diafragm - pulmonul apare mai mare si mai transparent - VD- indicatorul inspirator- largirea cavitatii si aplatizarea cupolei diafragmatice - in expiratie- diafragmul si silueta cardiaca sunt apropiate (se suprapun) - pulmonul este mai mic si mai putin aerat - radiotransparenta pulmonara se mai estompeaza- mai radioopac - starea de intretinere poate influenta contrastul imaginii toracelui - la animalele obeze: - ventilatia este deficitara- pulmonul este mai putin aerat, dand falsa impresie a unor modificari parenchimatoase- imaginea mai estompata - tesutul adipos suprapus determina cresterea radiodensitatii de fond a toracelui - la animalele slabe: - imaginea toracala este mai radiotransparenta, dand falsa impresie a unui pneumotorax sau a unei supraexpuneri - evidentierea structurilor musculare peritoracale reduse si lipsa tesutului adipos fac diferenta

Page 18 of 29

Anestezia:: voluml toracelui este mai diminuat din cauza lipsei inspiratiei profunde densitatea pulmonara este mai mare, deoarece pulmonii nu sunt complet aerati cordul pare mai mare din cauza diminuarii volumului toracal; esofagul apare dilatat ca urmare a relaxarii musculare- mimand megaesofagul DV- pulmonul drept este mai radioopac decat stangul, iar cordul este deplasat spre peretele toracal drept, din cauza atelectaziei pulmonare indusa de pozitia decubitala sternala Pozitionarea animalului poate influenta aspectul imaginii toracale: in incidenta L dreapta- silueta cardiaca este mai ovala, avand aspect de ou in incidenta laterala stg- varful cordului tinde sa se deplaseze median de stern ("sub cord") si nu mai este vizibil, conferindu-i un aspect rotund cordului in incidenta laterala- pulmonul de "jos" pierde rapid aer datorita compresiunii si devine mai radiodens si poate fi confundat cu modificari interstitiale in incidenta VD/DV acest fenomen se reduce-> in lateral pulmonul este mai opac decat VD/DV Daca se considera ca imaginea pulmonara este modificata- se urmareste evaluarea modificarilor existente: cresterea/ scaderea opacitatii Cresterea radiotransparentei: - generalizata: emfizem (emfizem subcutanat, pneumomediastin); hipovolemie - localizata: solitara/ multipla (chisti, caverne, dilatatii bronhice) Cresterea opacitatii: - generalizata- afecteaza toti lobii : cranioventral/ caudodorsal - localizata (care zona este afectata?): o focale (nodul, tumora primara), o multifocale (metastaze, mineralizari) si poate fi periferica, mijlocie si parahilara Gradul evolutiv al modificarii: usoara, moderata, severa Pozitia structurilor mediastinale: cu modificarea pozitiei/ fara modificarea pozitiei In evaluarea modificarii densitatii pulmonare se urmareste stabilirea tipului modificarii predominante: alveolare, bronhiale, interstitiale, vasculare

Page 19 of 29

Modificari alveolare: rezultatul lipsei aerului din alveole-> evidentierea bronhiilor= bronhogramamodelul alveolar - 2 cauze: - inlocuirea aerului din alveole din jurul bronhiilor cu lichide/ exsudat- cresterea opacitatii tisulare= consilidare - pneumonii, hemoragii - pierderea aerului prin colabarea peretilor alveolari- cresterea opacitatii locale= atelectazie (asociata cu pneumotoraxul, colectii pleurale) - consolidarea- pastreaza forma si dimensiunea lobilor - nu modifica pozitia structurilor mediastinale - atelectazia- lobii isi reduc volumul-> silueta cardiaca deplasata spre segmentul colabat RX: lipsa vizualizarii vaselor pulmonare in regiunea afectata- densitate asemanatoare cu a alveolelor pline cu lichid cresterea opacitatii- usoara, moderata, severa evidentierea bronhiilor cu aer= bronhograma semnul lobar- atunci cand afectiunea se extinde pana la marginea lobului, contrastand cu transparenta lobului adiacent neafectat-> o delimitare clara (margine dreapta) bronhograma si caile pot fi pline cu lichid= consolidarea totala modelul alveolar nu este specific pt o anumita boala, insa exista o anumita distributie - localizarea cranioventrala= consecinta pneumoniei ab ingestis - localizarea caudodorsala= consecinta edemului pulmonar necardiogenic. Modificari bronhiale: o opacitate pulmonara anormala data de ingrosarea (proliferare- infiltrat peribronhial) sau mineralizarea peretilor bronhiilor -> vizualizarea bronhiilormodelul bronhial o are loc cresterea diametrului, cu pierderea aspectului conic= bronhectazie- semnul bronhial - radiologic- linii si inele radioopace in nr crescut - linii = proiectia peretilor cailor aerofore - inele = proiectia pe sectiune a bronhiei modificate - mineralizarea- la animalele batrane- in treimea proximala (parahilara) -

Page 20 of 29

- specific- modelul bronhiolar este generalizat, liniile si inele radioopace gasindu-se si la periferia lobilor Modificari interstitiale: - structurat: noduli pulmonari (<3cm), formatiuni pulmonare (>3cm) - nestructurat- colectie de lichid/celule sau fibroza tesutului conjunctiv Tipul structurat (min 5-6mm): cavitar- gaz; necavitar- tesut moale, grasime, mineralizat si poate fi solitar sau multiplu - dimensiuni- variate: mm->cm - forma rotunda, bine circumscrisa - densitate: transparenti (cavitari)/opaci (tes moale, mineralizat) - localizare- spatiul interstitial = oriunde in pulmon - delimitare: variata, bine delimitati sau nedefiniti (cand se suprapun pe modificari interstitiale nestructurate- edemul) Tipul nestructurat: acumularea de celule sau lichid in spatiul interstitial: - edeme interstitiale - pneumonie interstitiala - hemoragii interstitiale - fibroza -neoplazii - aspect neclar al pulmonului - cu o opacitate crescuta generalizata, dar mai redusa decat modelul alveolar, din cauza prezentei aerului in alveole - fara prezenta liniilor si inelelor opace tipice modelului bronhial - adesea evolueaza mixt Modelul vascular dimensiune: largirea calibrului, asimetrie a/c forma: sinuos opacitate: mineralizare

Page 21 of 29

CURS 5

Boli pulmonare cu modificari alveolare


Caracteristici: - Bronhograma - Consolidarea lobara/totala (fara bronhograma) - Semnul lobar - Atelectazia lobara Tablou colplex, comun mai multor afectiuni. Distributia este variabila. Determinarea rx a cauzei- imposibila->teste complementare Localizat-focal/multifocal Pneumonia :bacteriana, ab ingestis, parazitara Edemul Hemoragia (traumatica) Torsiunea lobara Atelectazia lobara Neoplazia Difuz Pneumonia severa Edemul sever Alergii Electrocutare Hemoragii (coagulopatii) Intoxicatii Inhalare fum

Pneumonia
= inflamatia pulmonului Acuta = asociata bolilor cu debut brusc, in care se constata diferite grade evolutive si de distributie a consolidarii lobare si bronhogramei. Cronica= zone de consolidare nedefinite, bronhograma vaga, vizualizarea pleurei (ingrosare sau prezenta de lichide)=fisurile interlobare. - Extinderea infectiei la spatiul pleural= pleuropneumonie- acumulare de lichid Localizata (focala/multifocala) sau difuza
Page 22 of 29

Bacteriana, parazitara, prin aspiratie

Pneumonia bacteriana Focala (contaminare-cale aerofora) sau multifocala (contaminare hematogena) Poate afecta orice lob pulmonar sau portiuni ale acestuia, insa exista o predilectie pt lobii mijlocii, evoluand adesea asimetric Limfadenitele traheobronsice sau sternale Rareori insotesc pneumonia bacteriana Ocazional, consecutiv complicatiilor poate apare hidrotoraxul sau piotoraxul (consecutiv abceselor) Lavaj- cultura Pneumonia parazitara Toxoplasma, Aelurostrongylus Localizata (focala /multifocala) sau difuza Serologic (I); lavaj sau fecale (II) Pneumonia prin aspiratie Focala sau multifocala Severitatea leziunii- dependenta de: natura si cantitatea materialului aspirat Distributia- dependenta de pozitia animalului Aspiratie pasiva (anestezie)- cel mai accesibil (frecvent dr cranial si mijlociu) Aspiratie activa (corpuri solide)- continuarea traheei (frecvent dr caudal si accesoriu) Rx- zone izolate de consolidare lobara.

Pneumonia infiltrativa eozinofilica Fara o cauza bine stabilita Este mai frecventa la caine, in special la tineretul femel (cu predispozitie crescuta la Husky, Malamute, Rottweiler) Poate evolua acut sau cronic Evolueaza prin consolidarea multifocala (densificari neomogene localizate, de dimensiuni medii si mari) si infiltrare difuza pulmonara, mai ales catre centrul pulmonului (perihilare) Uneori- este insotita de limfadenopatie traheobronsica
Page 23 of 29

Edemul pulmonar
Inundarea cailor respiratorii terminale cu lichid consecutiv unei game variate de boli Cardiogen- insuficienta cardiaca stanga o Modificari alveolare perihilare, dar pot sa apara si distributii atipice o In cazuri severe se poate extinde la toti lobii, cu aparitia de colectii pleurale o Sunt vizibile modificarile cardiace Necardiogen- socuri electrice, convulsii, alergii, uremia, inhalare de fum, toxice. o Modificarile alveolare apar: La caine in special la nivelul lobilor caudali, simetric La pisica- are distributie variabila, avand aspect focalizat, in zonele pulmonare ventrale o Bronhograma este evidenta la caine si mai putin evidenta (poate lipsi) la pisica.

Hemoragia (contuzia) pulmonara


Focalizata- consecutiv traumatismelor toracale Modificarile alveolare apar de regula in apropierea regiunii implicate in impact Contuzia peretelui costal (fractura costala) poate fi prezenta adiacent leziunii pulmonare

Sangerarea este de scurta durata- tesutul din jur compreseaza zona afectata Rx- opacitatea pulmonara locala si bronhograma poate lipsi daca sangele a patruns pe bronhie Difuza- consecutiv coagulopatiilor (intoxicatiilor)- alveolara si interstitiala Poate fi insotita de hemoragie traheala si se poate extinde in spatiul pleural si mediastinal Poate sa determine consolidare lobara totala

Torsiunea lobara
Densitate radiologica lobara, cu modificare de forma Frecvent acompaniata de colectii pleurale, ceea ce face ca lobul afectat sa nu fie vizibil Bronhograma prezenta initial, dispare ulterior- consolidare totala Modificare de directie a bronhiei lobului afectat
Page 24 of 29

Lobul mijlociu dr cel mai afectat, dar poate apare si la ceilalti lobi Colectiile pleurale masive se suspicioneaza ca ar favoriza torsiunea lobara

Atelectazia pulmonara
Externa-pasiva- colabarea se realizeaza prin efect compresiv din exterior-aer sau colectii pleurale Interna-obstructiva- obstructia unei bronhii (tumori pulmonare, corp strain)resorbtia aerului din alveole si colabarea consecutiva a parenchimului neventilat din teritoriu bronhiei respective- modificare de volum Rx- lipsa aerului de la nivelul alveolelor-> cresterea omogena a densitatii zonei afectate, fara bronhograma si aspect retractil=structurile invecinate sunt deplasate (tractionate) catre partea bolnava Poate apare modificarea pozitiei mediastinului si compensator- cresterea aerarii celorlalti lobi (emfizem vicariant)- transparenta crescuta perilezional

Boli pulmonare cu modificari bronhiale Bronsitele- alergice, virale, bacteriene, parazitare


Caracteristici: Ingrosarea peretelui bronhial consecutiv proceselor cronice inflamatorii Repartizare pe toata aria pulmonara- de la bifurcatia traheala pana la periferie Linii radioopace paralele= aspect de linii de tramvai pe sectiune longitudinala Cercuri radioopace= aspect de gogoasa pe sectiune transversala De regula evolueaza si cu modificari alveolare- bronhopneumonii

Astmul bronsic- bronsita alergica Intalnita la pisica Inhalare de fum, gaze toxice, pulberi, puf, polen (sezonier) Episoade repetate de tuse si respiratie suieratoare Rx- in faza initiala sunt prezente semne clinice fara modificari radiologice Ulterior- modificari bronhiale acompaniate de infiltrat interstitial nestructurat peribronhiolar In timp apare secretie de mucus excesiva, cu aparitia de noduli interstitiali

Page 25 of 29

Bronhectazia Aparitia de dilatatii localizate si ireversibile ale calibrului arborelui bronsic Modificare morfologica ce reprezinta calea finala de evolutie comuna mai multor afectiuni cu etiologie diferita- mai frecvent in bronsitele cronice Evolueaza difuz sau localizat Pot fi cilindrice sau saculare (localizate-asemanatoare unui balon) Rx se constat zone radiotransparente rotunde sau ovale pe traiectul bronhiilor Uneori se poate acumula exsudat provocand un amestec transparent-opac in dilatatiile respective

Boli pulmonare cu modificari interstitiale


Ansamblul de semne radiologice care indica ingrosarea tramei de tesut conjunctiv a pulmonului Modificari nestructurate (liniare/reticulare) Difuze: Pneumonii: virale, parazitare, uremice, toxice, inhlatorii (fum, polen) Metastaze pulmonare Hemoragii (coagulopatii) Edeme -

Localizate: o Hemoragii (traumatice) o Corp strain intrabronhial o Edem o Paraziti intrapulmonari Caracteristici radiologice: Aspect opac pulmonar moderat Desen evident- consecutiv infiltratului in spatiul interstitial= aspect liniar sau reticular opac

Pneumonia parazitara- Capillaria, Aelurostrongylus- migratia larvara intrapulmonara determina infiltrat interstitial, cu densificare peribronhiolara, in general in lobii caudali Pneumonia virala- poate antrena aparitia unui desen reticulat interstitial- consecutiv complicatiilor cu infectiile bacteriene. Pneumonia alergica- aspect infiltrativ liniar sau reticular interstitial, acompaniat de infiltrat peribronhiolar
Page 26 of 29

In cazul acumularii de infiltrat in cantitate mai mare intr-un loc- antreneaza formarea nodulilor

Limfomul - Determina infiltrat interstitial diseminat, mai sever perihilar - Acompaniat de densitati nodulare multifocale, infiltrat alveolar si colectii pleurale - Limfadenita traheobronsica si sternala, acompaniata de limfadenia intraabdominala- pledeaza pt limfom Fibroza interstitiala Ca reactie la afectiuni cronice pulmonare- la animalele adulte Ca boala primara idiopatica- la tineret Exista o predispozitie de rasa la caine (West Highland White Terriers, Staffordshire Bull Terriers) nu si la pisica

Tuse, respiratie dispneica si oboseala precoce- semne clinice Rx- densificari reticulare interstitial, de grosime diferita- determina aspectul de plasa al parenchimului pulmonar Modificari structurale (nodular) Formatiuni solide sferice sau ovale - Solitare sau multiple - Au origine in tesutul interstitial - Au dimensiuni variabile (vizibile > 6mm) - Cele mari pot compresa parenchimul pulmonar din jur si caile aerofore - Delimitare variata (clara sau incerta) - Localizare variata Distingerea radiologica a cauzelor care i-a produs este imposibila datorita aparentelor similare. Necavitari: Tumori primare/metastaze - Granulom (micotic, parazitar, corp strain) - Chist/abces - Hematom Cavitari (contin gaz sau au centrul necrotic): Tumori primare/metastaze Granulom (micotic, parazitar) Chist/abces
Page 27 of 29

Bronhectazie

Pneumonia micotica- aspergiloza, blastomicoza infiltrat nodular miliar diseminataspect de geam sablat - De regula este generalizata, dar sunt situatii cand apar focare infiltrative interstitiale si alveolare Limfadenopatie traheobronsica prezenta uneori aspergiloza poate fi mascata datorita infiltratului excesiv. Metastazele- in faza initiala- infiltrat nodular miliar adevarat Calcificarile pulmonare- osteoma- noduli mici (2-4 mm) bine definiti, radioopaci, care se pot confunda cu metastazele- insa nodulii patologici de dimensiuni similare apar foarte rar mineralizati. Aceste arii de metaplazie osoasa apar la animalele batrane, pe pleura viscerala si mediastin. Pot fi pe toata aria de proiectie pulmonara, dar in special pe zonele ventrale.

Metastazele pulmonare Densificari nodulare multiple, de dimensiuni variabile, distribuite peste tot De cele mai multe ori sunt bine delimitate, dar sunt situatii cand sunt mascate de modificari alveolare si interstitiale (hemoragii, edeme, infectii) Melanomul, carcinomul tiroidian, osteosarcomul, carcinomul mamar. La pisici cu/fara semne respiratorii- apar multiple zone pulmonare radioopace ca rezultat al calcificarii glandelor mucoase peribronhiale- ce mimeaza metastazele pulmonare Sunt formatiuni mult mai opace decat metastazele In astmul felin- se poate acumula mucus la nivel bronhial cu aparitia nodulilordimensiuni mici.

Tumorile pulmonare primare Se diagnostica accidental- slabirea, abaterea, inapetenta Schiopatura si ingrosarea tuturor membrelor (osteopatia hipertrofica), edemul capului si gatului, ascita- pledeaza pt tumora pulmonara primara. Densificari nodulare rare sau solitare, de dimensiuni mari (cu cat sunt mai mari, sansele sa fie maligne sau mai mari), bine delimitate sau cu contur neregulat Cel mai frecvent afecteaza lobii caudali
Page 28 of 29

Desi majoritatea nodulilor solitari sunt tumori primre, nu trebuie exclusa posibilitatea unui abces de corp strain (insotit de atelectazie/consolidare regionala, colectii, tuse), granulom (de regula neregulat si multiplu) Uneori tumorile primare/metastazele pulmonare se necrozeaza in centru si daca comunica cu o bronhie, se umplu cu aer- devenind un nodul cavitar- avand peretele cu aspect neregulat Nodulii cavitari solitari Tumora solitara- perete neregulat, dimensiuni variabile Chistul/abcesul- peretele mai subtire, bine delimitat la interior- se sparg si dau pneumotorax Pneumatocel- bule traumatice- au si continut

Page 29 of 29