01.04.

2013

Specii pesti

Specii pesti

Novacul

Denumire stiintifica: Aristichthys nobilis Familia: Ciprinide Lungime:40cm-1,5 m Greutate:1-2kg(ajungand si la 60kg) Novacul, specie orinara din China, este extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie (crescatorii). Novacul se hraneste cu plancton de origine animala spre deosebire de Fitofag care consuma plancton de origine vegetala. Novacul poate fi deosebit de Fitofag prin faptul ca are capul mai mare, cu branhii mult mai dezvoltate si un colorit specific marmorat. Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 65 kg. Pentru pescar este o veritabila ispita. Dimensiunile mari se datoreaza si hranirii fortate; odata cu aspirarea apei acesta aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor care prezinta o structura speciala (un veritabil filtru). Se pescuieste la:pufarin,cocolosi de mamaliga Cteno

Denumire stiintifica: Ctenopharyngodon idella Familia: Ciprinide Denumire comuna: Amur, Ten, Crap Chinezesc. Lungime:35-90cm(ajungand si la 130cm) Greutate:4-9kg Descriere Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare de natura predominant vegetala. Se deosebeste totusi de crap prin inotatoarea dorsala scurta, lipsita de rediu spinos si gura semiventrala. Dintii faringieni foarte dezvoltati, tari si zimtati, asemanatori celor ai rosioarei tradeaza preferinta lui pentru hrana din ierburi si plante acvatice. Corpul sau zvelt si fusiform este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante inchise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg si peste 130 cm lungime. Acestia sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand sunt capturati opun o mare rezistenta, in timpul drilului. Carnea lui este foarte gustoasa, bogata in grasime, consumandu-se proaspata sau sarata. Se pescuieste la:cubulet de mamaliga,boabe de porumb in lapte,boiliesuri,pufarin Stiuca

Denumire stiintifica: Esox lucius Familia:Esocidee Lungime:40-50cm(ajungand la 1,8m)

baltamariuta3.ro/index.php?view=article&id=53%3Aspecii-pesti&tmpl=component&print=1&layout=default&page=&option=com_content&Itemid=56 1/4

01.04.2013

Specii pesti

Greutate:0,5-1kg(ajungand la 6-25kg) Raspandire Traieste indeosebi in apele statatoare, bogate in vegetatie, dar si in cele curgatoare pana in zona deluroasa. Descriere Botul de forma unui cioc de rata. Gura mare, larg despicata, cu multi dinti. Falca de jos mai lunga decat cea de sus . Inotatoarea dorsala situata mult spre coada. Coloratia variaza dupa ape, de la cenusiu - verzui la galben - verzui pe spate; burta alba, laturile vargate, marmorat. Inotatoarele cu mai multe dungi transversale de culoare neagra - cenusie. Comportament In primele stadii de viata stiuca traieste in carduri si, ca si ceilalti pesti, se hraneste cu microorganismele din apa. M ai tarziu devine solitara si aproape exclusiv ihtiofaga. Ziua, stiuca sta ascunsa in preajma vegetatiei, aproape nemiscata, in pozitie oblica ( de atac - cu capul mai sus; de repaus - cu capul mai jos ), repezindu-se numai asupra pestilor care ii trec prin preajma, insa noaptea vaneaza activ pentru a-si potoli lacomia ( desi urmareste mai ales maruntisul, poate inghiti si pesti mai mari, pana la 1/3 din greutatea proprie ). Se hraneste pesti marunti, broaste, serpi de apa, mamifere mici de apa si se arata a fi si canibal. Desi lacoma, stiuca nu se hraneste tot timpul; cu toate ca digera repede si ramane cu stomacul gol, sta zile intregi inactiva, pentru ca apoi sa inghita mai mult decat ii este necesar. Activitatea stiucilor se declanseaza aproape simultan, nu numai intr-un anumit loc sau intr-o apa, ci pe un teritoriu mult mai larg, asa cum se intampla si cu incetarea hranirii lor. Ca mai toti rapitorii, se reproduce de timpuriu, imediat ce s-a pornit topirea ghetii, prin februarie si dureaza pana in aprilie. numarul icrelor depuse nu depaseste 300.000; culoarea lor este galbuie si de 2.5 - 3 mm diametru. Se pescuieste la:momeala artificiala(lingurita rotativa nr. 4-6,linguri oscilante,voblere 7-12cm,twister);momeli vii(montura de pestisor viu). Caras

Denumire: Caras( Carassius auratus gibelio ) Familia: Ciprinidelor Raspandire in Romania: :aproape in toate apele statatoare, in afara de regiunea muntoasa, in baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, M ures, Somes, in iazuri si helesteie. Lungime: 15 - 20 cm (exceptional 40 cm) Greutate: 200 - 300g (exceptional 2,5 kg) Aspect: Gura terminala, cu buze subtiri si fara mustati. Coloratia in general aurie-ruginie cu nuante verzui pana la nuante intunecate; peritoneul deschis la culoare. Hranire: organisme vegetale si animale, pureci de balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc. Se pescuieste la: vierme,rama rosie,bobite de mamaliga,porumb in lapte

Salau

baltamariuta3.ro/index.php?view=article&id=53%3Aspecii-pesti&tmpl=component&print=1&layout=default&page=&option=com_content&Itemid=56

2/4

01.04.2013

Specii pesti

Denumire stiintifica: Stizostedion lucioperca Familia:Percide Lungime:30-60cm(ajungand la 1m) Greutate:1-4kg(exceptional 8-10kg) Descriere Are corpul fusiform, putin comprimat, acoperit de solzi mici; botul scurt, gura mare, terminala, inarmata cu dinti asezati in cate un rand pe fiecare falca si alti numerosi dinti pe cerul gurii. Coloratie: se recunoaste usor dupa dungile brune ce-i traverseaza spinarea cenusie, dupa aripioarele dorsale, aproape egale ca marime, stropite cu pete de culoarea dungilor de pe cap. Comportament Forma de apa dulce si usor salmastra, traieste in ape limpezi, cu curent domol si fundul tare, pietros si in special cu fund nisipos, intins sau format din scradis cu adancimi variabile. Isi alege locurile de panda in preajma obstacolelor naturale, printre ragalii, sub salciile scufundate, in apropierea digurilor de baraj, picioarelor de pod sau epavelor, uneori chiar sub maluri, urcand spre suprafata numai in urmarirea prazii. In primele stadii de viata se hraneste cu plancton. Catre sfarsitul primului an trece la viermi, larve de insecte si la pesti marunti. Adultii, mai lacomi decat bibanul, aduna de la fund si suprafata raci si broaste, dar in special pestele marunt de tot felul. Primavara fuge de apele tulburi si de fundurile cu mil. Reproducerea salaului are loc inaintea crapului, incepand cam din martie si dureaza pana pe la inceputul lunii mai, in dependenta stricta de temperatura apei. Apti pentru reproducere sunt cei care au atins varste intre 2-3 ani. femela depune in bloc cca. 50.000-300.000 icre lipicioase, de un diametru cuprins intre 0.80-1.50 mm, pe care le depune in gropite mici construite dinainte pe fundul apei cu ajutorul cozii. Dupa 3-12 zile apar puii. Tot timpul parintii stau in jurul lor, dar nu dintr-un instinct patern ci datorita excitarii "poftei" produse de substantele chimice emanate de icrele proaspat depuse sau de carnea proaspata a puietului plapand. Aceste pofte nu pot fi satisfacute deoarece parintii, in urma intoxicarii organismului in timpul elaborarii sexuale, cad intr-o stare de epuizare sexuala (anorexie genetica). O data cu dezintoxicarea treptata a organismului, anorexia dispare si cu ea si acel iluzoriu "instinct patern", icrele sau puietul cazand prada lacomiei parintilor (canibalism). Se pescuieste la: momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu). Crapul

Denumire stiintifica: Cyprinus Carpio Carpio Familia: Ciprinide Lungime:50-100cm(ajungand si la 140cm) Greutate:6-20kg(ajungand si la 45kg) Descriere: Durata de viata este lunga pana la 15-20 de ani. Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe fundul apei. Buzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Sozii sunt mari. Exista si varietati de crap cu solzi foarte mari si putini (crap oglinda) sau fara solzi (crap golas). In functie de mediul in care traieste, coloratia crapului difera de la argintiu-auriu in ape limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie. Origine: Crapul este originar din Asia. Raspandire: Traieste in toate raurile si lacurile din Europa si Asia. In ultimul secol a fost aclimatizat si in America de Nord si de Sud si Australia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale. Nu se intalneste in Africa, Siberia. La noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal si de ses, in Dunare si Delta Dunarii. Apreciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip sau mal, bogata in plante acvatice si
baltamariuta3.ro/index.php?view=article&id=53%3Aspecii-pesti&tmpl=component&print=1&layout=default&page=&option=com_content&Itemid=56 3/4

01.04.2013

Specii pesti

obstacole naturale. Inmultire: Inmultirea crapului are loc la mijlocul primaverii, cand apa atinge 8-10 grade Celsius, dupa ce iese din hibernare. (aprilie - mai). Femela depune circa 100 000 icre pentru 1 Kg/corp. Alevinii eclozeaza dupa 3 - 4 zile. Primele doua zile se hranesc cu sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire activa, in aceleasi ape in care s-au nascut. La venirea toamnei, puii au deja 100 de grame. Se pescuieste la: vierme,rame rosii,pufarin,bob de porumb in lapte,boilies,cubulet de mamaliga Fitofagul

Denumire stiintifica: Hypophthalmichthys molitrix Familia:Ciprinide Lungime:40cm-1,5m Greutate:1-2kg(ajungand la 60kg) Fitofagul este o specie extrem de raspandita in tara noastra, in special in lacurile de campie (crescatorii). Literatura de specialitate indica doua ramuri distincte: o specie de culoare mai deschisa (care prefera planctonul de natura vegetala) denumit uzual Fitofag si o specie de culoare marmorata (consuma plancton de origine animala) denumita Novac. Acesta din urma poate fi deosebit de Fitofag prin faptul ca are capul mai mare, cu branhii dezvoltate. Ironia soartei este ca Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 65 kg. Pentru pescar este o veritabila ispita. Dimensiunile mari se datoreaza si hranirii fortate; odata cu aspirarea apei acesta aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor care prezinta o structura speciala (un veritabil filtru). Se pescuieste la: mamaliga,boabe de porumb in lapte,pufarin

baltamariuta3.ro/index.php?view=article&id=53%3Aspecii-pesti&tmpl=component&print=1&layout=default&page=&option=com_content&Itemid=56

4/4