Sunteți pe pagina 1din 12

Roboţi pentru prestări de servicii 83

9 Roboţi pentru prestări de servicii

9.1 Introducere
Serviciile constituie singurul sector economic, care a înregistrat în ultima perioadă creşteri considerabile.
Cu toată dinamica impresionantă, industrializarea serviciilor este încă o problemă mai mult teoretică. O
cauză importantă o constituie structura eterogenă a sectorului de servicii şi spectrul larg al domeniului de
prestări de servicii.

Fig. 9.1 Tendinţa de dezvoltare a roboţilor [SCH 96]

De câţiva ani datorită saturaţiei pieţei, al stagnării sau fenomenului de recesiune atenţia specialiştilor s-a
îndreptat spre sectorul de servicii. Dezvoltarea domeniului de prestări de servicii este tot mai mare (Fig.9.1),
datorită modificărilor tot mai dinamice ale structurii acestui domeniu:
gradul de autonomie
în execuţia sarcinii

ROBOŢI
PERSONALI

• capacităţi de comunicare
cu mediul
• înţelegerea mediului prin
ROBOŢI PENTRU
utilizarea unor modele
PRESTĂRI SERVICII
• planificare automată a
• model al universului bazat întregului program
pe date prelevate din mediu • funcţii de supraveghere a
• percepţie artificială propriei activităţi
ROBOŢI
INDUSTRIALI • comenzi specifice sarcinii

• procesarea informaţiilor
• sarcina definită apriori multisenzoriale
prin program • programare implicită
• obiectele situate în puncte • planificarea traiectoriei
ţintă ale mediului

• executarea automată a unor


programe explicite

• mediu structurat executării


automate a sarcinii gradul de lipsă de
structură a mediului
⇒ Întreprinderile producătoare de bunuri de larg consum oferă servicii intr-o mai mare măsură. Noile
forme de organizare a muncii, au drept scop o mai bună conlucrare a producătorilor de bunuri de larg
consum cu cei din domeniul serviciilor, ceea ce are drept rezultat creşterea volumului desfacerilor şi
o ofertă mai diversificată. Serviciile devin astfel nu numai un factor important de creştere a
producţiei dar şi o importantă sursă de creare de noi locuri de muncă, de dezvoltare a noi meserii etc.
⇒ Aproape toate firmele ofertante de servicii, utilizează/instalează tehnologii noi de informare pentru
prestări de servicii in mediul economic şi în relaţiile cu publicul şi le dezvoltă mereu. De asemenea se
întreprind în toată lumea eforturi susţinute, pentru utilizarea de echipamente parţial sau total
automatizate, pentru a câştiga o piaţa nou formată, piaţa serviciilor robotizate. Părerea experţilor în
acest sens este elocventă [SCH 94]:
84 Roboţi pentru prestări de servicii

 “Aşa cum astăzi mulţi deţin un PC, generaţiile viitoare vor avea un robot personal (Personal
robot).” [ I.Kato];
 “Mediul este propice pentru roboţii medicali.” [P.A.Finley];
 “I.G.Bau se interesează de roboţii japonezi utilizaţi în construcţii.” [B.Köbele];
 “…pe termen lung RS vor avea o importanţă mai mare decât colegii lor din industrie!”
[J.F.Engelberger];
 “…viitoarea piaţă a roboţilor personali (Hausehold Robots) va tinde să depăşească actuala piaţă a
automobilelor.” [J.S.Albus].
Studiile privind promovarea RS urmăresc următoarele probleme:
 Analiza nivelului tehnic şi tehnologic al automatizării în domeniul prestărilor de servicii, al
aplicaţiilor existente şi evidenţierea limitelor tehnologice;
 Inventarierea cazurilor de utilizare a roboţilor pentru prestări de servicii;
 Identificarea serviciilor ce se pretează la automatizare /roborizare;
 Evaluarea potenţialului pieţei;
 Definirea tehnologiilor necesare;
 Identificarea deficienţelor tehnologice;
 Exemple de sisteme robotice pentru prestări de servicii;
Totodată se impune studierea activităţilor parţial sau total automatizate, pentru folosirea unor efecte sinergice
referitor la:
 Componentele cheie existente, modificabile sau care trebuie dezvoltate;
 Subansambluri sau părţi din sistem având costuri ridicate;
 Acceptarea de aplicare şi de utilizare;
 Structurarea activităţilor tehnice, organizatorice şi economice;

9.2 Structura unui robot pentru prestări de servicii


In literatura de specialitate nu există o definiţie unanim recunoscută a noţiunii de prestare de servicii şi
drept consecinţă nu există un consens privind domeniile de activitate ce-i pot fi subsumate. Definiţiile
întâlnite în literatura de specialitate [ENG 89b], [SCH 96] se referă la delimitarea serviciilor, în raport cu
mărfurile, in special cu mărfurile de consum, evidenţiindu-se trei categorii:
⇒ Cele mai vechi definiţii, care pun dimensiunea de marfă în centrul noţiunii de serviciu.
"Imaterialitatea" mărfii face astfel o deosebire clară între o marfă şi o prestare de servicii;
⇒ Noile definiţii încearcă o diferenţiere mai clară, bazată pe luarea în considerare a proceselor de
prestare de servicii. Procesele de prestare de servicii sunt procese de transformare, la care finalitatea
nu este doar rezultatul producţiei, ci chiar procesul şi acţiunea s-a directă. In acest mod se pun bazele
simultaneităţii producţiei cu consumul serviciilor;
⇒ Serviciul este conceput ca mijloc pentru satisfacerea necesităţilor, având o valoare productivă. De
aceea nu se face o deosebire clară între mărfuri de consum şi servicii, ci ambele sunt socotite ca
mărfuri de consum.
În figura 9.2 se prezintă structura unui sistem robotizat de prestări de servicii.
Roboţi pentru prestări de servicii 85

SISTEM ROBOTIZAT PENTRU PRESTĂRI DE SERVICII

SISTEM DE CONDUCERE

DEPOZITE
DISPOZITIVE DE SURSĂ DE
ALIMENTARE / EVACUARE ENERGIE
Materiale ELECTRICĂ
Efectori finali
Deşeuri

ROBOT PENTRU PRESTĂRI DE SRVICII

Fig. 9.2 Structura unui sistem robotizat pentru prestări de servicii

Serviciile, conform definiţiei date de prof. R. D. Schraft, sunt activităţi care nu servesc direct producţiei
industriale, nu concură la obţinerea directă, pe cale industrială, a mărfurilor, ele fiind activităţi prestate în
folosul oamenilor şi a organizării mai eficiente a activităţilor lor. Aceste activităţi conduc la rezultate cu un
caracter preponderent imaterial.

Sistemele robotizate pentru prestări de servicii sunt sisteme de lucru, parţial sau total automatizate, care au
drept scop realizarea unor prestări de servicii. Prin sisteme parţial automatizate, se înţeleg acele sisteme la
care numai unele funcţii, cum ar fii alimentarea cu materiale, desfăşurarea procesului sau evacuarea
produsului, pot fi automatizate.
În literatura de specialitate nu întotdeauna se face o delimitare clară între un manipulator, un robot industrial
sau robot de servicii. Conform definiţiei date de FhG-IPA din Stuttgart [SCH 94]:
Robotul de servicii este un sistem de manipulare liber programabil, care prestează servicii parţial sau total
automatizate. Serviciile sunt activităţi care nu servesc la obţinerea directă, industrială a mărfurilor, ci
permit o creştere a productivităţii printr-o mai bună organizare.
Subansamblurile unui robot de servicii sunt prezentate în figura 9.3 şi anume:
86 Roboţi pentru prestări de servicii

MEDIU ÎNCONJURĂTOR

OPERATOR SISTEM DE
SIGURANŢĂ
SENZORI

INTERFAŢĂ
OM - MAŞINĂ

PLATFORMĂ SARCINĂ DISPOZITIV EFECTOR O


MOBILĂ UTILĂ DE GHIDARE FINAL B
I
E
C
T
SISTEM DE
COMANDĂ D
SISTEM DE ACŢONARE E

L
U
C
SURSĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ R
U

ROBOT DE PRESTĂRI SERVICII

Fig. 9.3 Structura unui robot de servicii – model general

⇒ Dispozitivul de ghidare. Numărul de elemente, numărul de cuple cinematice motoare, tipul lor (de
rotaţie sau de translaţie), succesiunea lor şi cursele lor active definesc geometria spaţiului de lucru şi
determina cinematica robotului.
⇒ Efectorul final. Asigură interacţiunea robotului de servicii cu mediul înconjurător. Efectorul final
este fixat pe elementul terminal al dispozitivului de ghidare şi realizează prinderea şi manipularea
obiectelor, respectiv a sculelor-capetelor de forţă în cazul operaţilor de prelucrare.
⇒ Platforma mobilă. Este vehicule ghidate automat (robocar) sau maşini păşitoare, care serveşte la
transportul, parţial sau total automatizat, al încărcăturilor.
⇒ Sistemul de acţionare. Asigură punerea în mişcare a elementelor dispozitivului de ghidare,
efectorului final sau platformei mobile.
⇒ Sistemul de comandă. Are sarcina de a stabili succesiunea parametrilor şi a duratei mişcărilor
elementelor componente ale robotului de servicii. Programul robotului, specific prestării unui anumit
serviciu, stabileşte succesiunea mişcărilor şi durata lor.
⇒ Senzori. Servesc la preluarea informaţiilor privind starea internă a robotului şi starea externă a
mediului în care acesta operează, informaţii pe care le transmit sistemului de comandă.
⇒ Interfaţa om-maşină. Este un dispozitiv de introducere a programului de executat şi de afişare a
mesajelor pe un ecran, permiţând astfel un transfer al informaţiilor în ambele sensuri între operator şi
robot.
⇒ Sistemul de siguranţă. Cuprinde totalitatea măsurilor de ordin tehnic, organizatoric şi structural (de
configurare), pentru a garanta atât siguranţa funcţionării robotului de servicii, în orice moment, deci
şi în situaţii periculoase.
⇒ Operatorul. Robotul de servicii este asistat de un operator uman, care asigură introducerea
programului, supravegherea funcţionării sale, intervenţie în caz de avarie etc.

9.3 Domeniul prestărilor de servicii


Prima structurare pe sectoare a unei economii naţionale a fost făcută de Clark, Fisher şi Fourastié la
începutul secolului 20. Astăzi este unanim acceptată împărţirea pe 3 sectoare a economiei şi anume:
• sectorul primar, ce include:
Roboţi pentru prestări de servicii 87

0 agricultura, silvicultura, zootehnia şi piscicultura;


• sectorul secundar, compus din:
1 minerit, gospodărirea energiei şi a apelor;
2 industria prelucrătoare;
3 construcţiile;
• sectorul terţiar, din care fac parte:
4 comerţul;
5 comunicaţii şi transmiterea informaţiilor;
6 instituţiile bancare - de credit şi de asigurări;
7 prestările de servicii fără caracter lucrativ şi gospodării casnice;
8 organizaţiile nelucartive (nonprofit);
9 organizaţii regionale şi de asigurări sociale;
Domeniul serviciilor, ca sector terţiar, a fost şi din păcate mai este, considerat un domeniu rezidual, care
cuprinde toate acele activităţi ce nu pot fi încadrate în celelalte domenii de activitate ale sectorului primar
sau secundar. Statisticile oficiale care analizează rezultatele economice, se bazează numai pe această
împărţire pe sectoare a economiei naţionale, ceea ce are ca efect evidenţierea numai a volumului de mărfuri
realizate.
O nouă viziune obligă la evidenţierea serviciilor în cadru statisticilor oficiale ca o ramură economică de
sine stătătoare. Astfel dacă o firmă produce atât mărfuri, cât şi servicii, asocierea se va face după "out-put-ul"
preponderent al producţiei (principiul punctului greu). In acest caz "imaterialitatea" serviciilor face o
distincţie clară între marfă şi servicii, fără a se neglija şi faptul că serviciul prestat este şi un mijloc de a
satisface necesităţile oamenilor, serviciul fiind o marfă de consum.
Pentru a dovedii importanţa sectorului terţiar în contextul economiei generale, este suficient să avem în
vedere cifra totală de afaceri şi numărul de angajaţi în acest sector. Pentru a identifica corect şi a delimita
domeniile ce pot fi luate în considerare pentru promovarea prestării de servicii, se impune dezvoltare/lărgirea
noţiunii de prestare de servicii.
Serviciile, într-o societate industrială modernă, constituie o secţiune transversală a tuturor sectoarelor
economiei. Restrângerea domeniului de cercetare-dezvoltare numai la sectorul terţiar, a îngrădit şi a
îngreunat apariţia efectelor sinergice.
In etapa actuală sistemele robotice pentru prestări de servicii, parţial sau total automatizate, sunt folosite
cu preponderenţă în activităţi de:
• Transport;
• Manipulare;
• Prelucrare/procesare;
In figura 9.4 se prezintă domeniile de interes pentru introducere de sisteme robotice de prestări de servicii.

Fig. 9.4 Serviciile in diverse domenii de activitate [SCH 96]

Servicii în Activităţi
casnice Hobby Timp liber
gospodării casnice

Servicii în
Medicină Reabilitare
domeniul sănătăţii

Servicii în prelucrarea Alimentaţi


Construcţii Agricultură Hotel e publică
şi circulaţia mărfurilor
Protecţia la Protecţia la Siguranţă Protecţia
radiaţii catastrofe şi pază mediului
Servicii în administraţie Relaţii cu
şi organizaţii nonprofit publicul
Transport
şi circulaţie
Comerţ, Transport,
Comerţ
Comunicaţii şi alte servicii
88 Roboţi pentru prestări de servicii

Aceste 16 domenii de activitate se restrâng datorită unor asemănări la 8 domenii, şi anume:


• Medicină;
• Reabilitare;
• Construcţii;
• Relaţii cu publicul, protecţia mediului înconjurător şi agricultură;
• Comerţ, transport şi circulaţie;
• Hotel şi restaurante;
• Siguranţă şi pază, protecţie la radiaţii şi catastrofe;
• Gospodării casnice, hobby şi petrecerea timpului liber;
Concurenţa puternică existentă in domeniul serviciilor, îi constrânge pe ofertanţii de servicii / firmele
prestatoare de servicii, pe de-o parte la o căutare continuă de noi posibilităţi de raţionalizare a activităţii, iar
pe de altă parte de lărgire a ofertelor de servicii prestate. Principalele tendinţe în acest sens, prezente în
literatura de specialitate ENG 89b], [SCH 96] sunt prezentate în continuare:
Terţiarizare economiei. Serviciile devin tot mai mult o parte componentă integrată a tuturor activităţilor din
toate sectoarele unei economii naţionale.
Tehnologiile de informare şi comunicare. Numeroase servicii dintre cele mai căutate în prezent, sunt
rezultatul progresului tehnic şi tehnologic.
Creşterea serviciilor solicitate de populaţie. Creşterea veniturilor populaţiei şi năzuinţa spre o nouă
calitate a vieţii, conduc nemijlocit spre o cerere crescândă de servicii de orice fel.
Automatizarea prestărilor de servicii. După ce prin promovarea noilor tehnologii de I&C au permis
raţionalizarea activităţii în multe domenii, pe viitor se vor deschide noi posibilităţi de raţionalizare prin
utilizarea RS în principal în activităţi de transport, de manipulare şi de prelucrare. Pe lângă constrângerile
impuse de raţionalizare, o delimitare a concurenţei se va face prin utilizarea celor mai moderne tehnologii şi
aparate. Aceasta afectează în special serviciile care se efectuează sub directa supraveghere-observare a
clienţilor.
Introducerea noilor tehnologii în domeniul serviciilor conduc, pe lângă alte avantaje, la creşterea
productivităţii şi calităţii serviciilor prestate.
Pentru a reorganiza activitatea structurile firmelor prestatoare de servicii se vor schimba fundamental, fiind
afectate următoarele aspecte:
− Utilizarea strategică a noilor tehnologii de I&C;
− Utilizarea tehnologiilor noi pentru uşurarea muncii lucrătorilor;
− Perfecţionarea continuă a cadrelor de conducere şi a personalului din subordine;
− Promovarea lucrului în echipe;
− Armonizarea relaţiilor din interiorul firmei şi cu partenerii firmei;
− Culegerea şi analiza datelor despre clienţi şi cererea / oferta pieţei;
− Armonizarea dialogului cu clienţii, managementul informării clienţilor,
− Optimizarea pretenţiile clienţilor cu aspectele tehnice ale unei activităţi de prestare de servicii;
Firmele prestatoare de servicii se află într-o zonă caracterizată de tensiunile exercitate de presiunea
continuă a preţurilor serviciilor pe de-o parte şi de calitatea serviciilor care să satisfacă cerinţele
clienţilor pe de altă parte.
În acest sens se pune întrebarea în ce măsură este dispus clientul să suporte costurile privind creşterea
productivităţii serviciilor prestate. De aceea succesul acestor firme va depinde de modul în care vor
intensifica contactele personale cu clienţii în fazele critice ale procesului de prestare a serviciilor, precum şi
toate celelalte avantaje ce derivă din realizarea unei automatizări accesibile.
În continuare se prezintă avantajele şi dezavantajele automatizării activităţilor prestatoare de servicii.
Avantaje:
− Reducerea costurilor serviciilor;
− Organizarea activităţii de prestare de servicii pe concepte specifice mediului industrial, cum ar fi:
producţia de serie mare sau de masă, standardizarea;
− Creşterea siguranţei privind calitatea serviciilor prestate;
− Eliberarea operatorului uman de activităţi de rutină, monotone şi plictisitoare;
− Reducerea timpilor care au o legătură directă cu operatorul uman;
− Menţinerea discreţiei;
− Creşterea serviciilor disponibile;
Roboţi pentru prestări de servicii 89

Dezavantaje:
− Clientul pierde sentimentul că este servit special, tratat in mod deosebit;
− Serviciile se reduc la îndeplinirea scopului, neglijându-se satisfacerea nevoilor sociale şi
psihologice ale clientului;
− Suprimarea individualităţii şi unicităţii serviciilor prestate;
− Creşterea costurilor ca urmare a procesului de instruirea a personalului pentru învăţarea folosirii
automatelor;
− Reacţia de respingerea a automatizării serviciilor, atât din partea lucrătorilor cât si din partea
clienţilor.
Alături de aplicaţiile industriale s-au dezvoltat roboţi şi pentru a fi utilizaţi în alte sectoare, în special în
cel al serviciilor. Noutăţile tehnice din domeniul conducerii, acţionării, senzorilor ca şi al procesării
informaţiilor, modelare - simulare şi pachetele de Software - Design au permis o deschidere spre noi
aplicaţii. In sectorul prestărilor de servicii, pe baza progreselor realizate in automatizare, se află premizele
pentru o automatizare parţială sau totală a transporturilor, manipulării sau procesării serviciilor.
Un studiu bibliografic privind utilizare roboţilor în sectorul serviciilor, a înlesnit o privire de ansamblu
privind numărul de roboţi de servicii şi aplicaţiile in care sunt utilizate, prezentată în figura 9.5.
Din analiza figurii 9.5 reiese că cele mai multe aplicaţii se întâlnesc în domeniul construcţiilor, numai în

530 - Constructii
530 50 - Hoteluri, Restaurante
100 - Comert, Transport, Circulatie
50
100 - Reabiltare
25 - Medicina
70 100 10 - Gospodarii casnice, Hobby, Timp liber
100 - Administratie locala, Protectia mediului, Agricultura
100 100 70 - Siguranta, Paza, Protectie
10 25

Fig. 9.5 Sisteme robotice utilizate în domeniul prestărilor de servicii în Japonia

Japonia existau în anul 1990 cca. 436 de roboţi.


Studii separate prezintă stadiul actual, nivelul tehnic, respectiv tendinţele de dezvoltare şi de utilizare a
sistemelor robotizate în domeniul prestărilor de servicii [ENG 89b], [SCH 96] Cercetările se extind pe un
singur domeniu, de exemplu medicina, sau se referă la o prezentare generală, de exemplu domenii de
utilizare neindustrială.
90 Roboţi pentru prestări de servicii

π “Feasibility Study into Applicatins for Advanced Robots in Medicine and Healthcare”. Studiul a
fost realizat în anul 1987, în cadrul “International Advanced Robotics Program” şi cuprinde stadiul actual
al roboţilor şi manipulatoarelor în domeniul medicinii. În cadrul “şedinţelor de brainstrorming” au fost
discutate mai mult de 100 de aplicaţii posibile ale SRPS în domeniul medicinii, dintre care doar 4 au fost
supuse unor cercetări ulterioare.
π Japan Industrial Robot Association – JIRA, (Asociaţia de Roboţi Industriali din Japonia) a alcătuit în
anul 1990, pentru prima oară o prognoză a domeniilor de activitate şi a cererilor pe piaţa japoneză de

59
Agricultura, zootehnie 185
46
Exploatari forestiere 56
154
Pescuit oceanic 392
311
Constructii 721
34
Exploatari miniere 53
186
Transport, depozitare 357
48
Comert 60
14
Transport gaze 28
20
Canalizare apa 36
32
Energie electrica 63
119
Energie nucleara 152
8
Comunicatii 17
75
Astronautica 110
38
Medicina si reabilitare 121
21
Protectia mediului 89
46
Protectie la catastrofe 463
22 1995
Cultura 46
30 2000
Cercetare 37
52
Prestari servicii si altele 108

0 100 200 300 400 500 600 700 800

Fig. 9.6 Domenii de utilizare şi necesarul pieţei de sisteme robotice în Japonia. [JIRA-1990]

SRPS până în anul 2000 (Fig. 9.6).


π “Robot Application in Non-Industrial Environments”. Acest studiu realizat în anul 1991 de către
Richard K. Miller & Associates, ne oferă o privire de ansamblu asupra utilizării roboţilor în domenii noi,
din afara sferei clasice a producţiei industriale. Autorii au identificat 7 domenii principale de utilizare a
SRPS, ca fiind cele mai importante în viitor din punct de vedere economic:
- Sisteme robotizate pentru întreţinerea curăţeniei;
- Manipulatoare şi roboţi utilizaţi în terapie şi în logistica spitalelor;
- Roboţi în agricultură;
- Roboti în transportul corespondenţei;
- Roboţi în industria nucleară;
- Roboţi – astronauţi;
- Roboţi pentru utilizări militare;
π “Soumen Robotikkayhdistys ry” – Organizaţia pentru Robotică din Finlanda, a realizat în anul 1993 un
studiu despre utilizarea potenţială şi cererea pieţei de SRPS. În 5 domenii de activitate:
- Bucătării mari;
- Laboratoare;
Roboţi pentru prestări de servicii 91

- Îndepărtarea deşeurilor;
- Spălătorii şi curăţătorii;
- Medicină şi ingrijirea bolnavilor;
Au fost analizate posibilităţile de automatizarea următoarelor categorii de activităţi:
- Care sunt dăunătoare sănătăţii;
- Presupun manipularea sau transportul de sarcini mari;
- Din motive de siguranţă nu permit prezenţa omului;
Autorii acestui studiu au ajuns la concluzia că cea mai importantă activitate ce se impune a fi
automatizată o constituie sortarea gunoaielor.
π Un studiu realizat recent de “International Robot Association, U.S.” prezintă pentru prima dată piaţa
potenţială actuală şi viitoare a RS, primele rezultate fiind aşteptate pentru finele anului 1994.
C&D orientată spre aplicaţii de prestări de servicii, este veriga centrală de legătură între cercetările
orientate tehnologic şi cele de desfacere pe piaţă. Viitoarea acceptare a SRPS de către utilizatorii de prestări
de servicii, depinde intr-o mare măsură de valoarea de utilizare şi de rentabilitatea acestor sisteme.
Determinantă pentru introducerea SRPS, este chiar C&D orientată spre aplicaţii. Introducerea cu succes a
SRPS în mediul nostru înconjurător, nu depinde doar de rezolvări de ordin tehnic, ci depinde în mod
hotărâtor de factori, cum ar fi organizarea mediului înconjurător, marketing de prestări de servicii şi
acceptarea publică, prezentaţi în figura 9.7.

ROBOT
DE
SERVICII

Organizarea Ergonomie
Organizaţia mediului
prestărilor înconjurător
de servicii
Interacţiunea
om - maşină
Acceptarea
publică
Marketing de
prestări servicii
Calificarea
personalului
Creşterea
productivităţii

Figura 9.7 Cercetarea - dezvoltarea roboţilor de servicii

9.3.1 Prognoza privind vânzarea roboţilor pentru prestări de servicii


World Robotics 2003 oferă detalii despre vânzările de roboţi de servicii repartizate pe diverse aplicaţii
[WOR 03].
Exceptând roboţii utilizaţi în domeniul casnic si pentru distracţii, majoritatea roboţilor instalaţi în anul
2002 au fost destinaţi pentru alte domenii de activitate. Astfel sau utilizat roboţi pentru activităţi subacvatice,
roboţi medicali, roboţi pentru demolări, platforme mobile (robocare) pentru multiple utilizări, roboţi pentru
laboratoare şi roboţi pentru curăţenie.
Din rezultă că la finele anul 2002 au fost instalaţi 18.600 de roboţi pentru diverse aplicaţii, dintre care
3.680 de roboţi pentru activităţi subacvatice, aprox. 20% (vezi Fig. 9.8 şi Tab. 9.1). Urmează roboţi pentru
curăţenie cu un procent de 18%, roboţi pentru demolări cu 15% şi roboţi medicali cu 12%. Platforme mobile
92 Roboţi pentru prestări de servicii

(robocarele) au parte de 10%, iar roboţi pentru laboratore totalizează 6%. Roboţii pentru muls vacile un parte
de un procent de aproape 4%.
Preţurile diferă foarte mult dependent de domeniul de utilizare al roboţilor, de la sute de mii de dolari
pentru roboţii destinaţi activităţilor subacvatice şi roboţi medicali, la câteva mii de dolari la roboţii pentru
laboratoare, sau câteva sute de dolari pentru roboţi casnici si pentru distracţii. De asemenea diferă foarte
mult numărul de roboţi vânduţi aferent diferitelor aplicaţii.
Roboţii de servici de uz casnic au depăşit in anul 2002 un număr de 600.000 de unităţi vândute. Aceşti
roboţi sunt relizaţi în producţie de masă într-un număr redus de aplicaţii casnice, cum ar fi: aspiratore
inteligente, roboţi pentru tuns iarba şi roboţi pentru distracţii, incluzând jucăriile şi hobby robots. (Tab. 9.1)
[WOR 03].
Vânzarea roboţilor de tuns iarba a avut un start furtunos, cu vânzări de ordinul a 10.000 de unităţi şi
contunuă in acest ritm deoarece piaţa potenţială este foarte mare. Aspiratoarele inteligente au fost introduse
pe piaţă prima oară în anul 2001 şi vânzările au crescut in următorii doi ani. La sfârşitul anului 2002 sau
vandut cca. 54.000 de roboţi de uz casnic. Roboţii pentru distracţii au atins la finele anului 2002 vanzări de
ordinul a 550.000 de unităţi.
Se preconizează ca in perioada 2003 – 2006 să se vândă alţi 30.000 de roboţi de servicii cu aplicaţii
profesionale (vezi Fig. 9.8 şi Tab. 9.1). Pe domenii de aplicaţii cea mai mare creştere va fi de 6.000 de unităţi
la roboţi medicali, 3.800 de roboţii pentru inspecţie, pază şi protecţie, 3.000 de roboţi pentru activităţi
subacvatice, 2.800 de platforme mobile (robocare), 1.700 de roboţi pentru curăţenie şi 1.400 de roboţi pentru
muls vacile.
Pentru perioada 2003 – 2006 se prognozează vânzări de 2,1 milioane de roboţi de servicii pentru uz
personal.
Se preconizează vânzări de roboţi casnici (aspiratore inteligente, roboţi pentru tuns iarba, roboţi pentru spalat
geamuri şi alte tipuri) să atingă în perioda 2003 – 2006 volumul de 638.000 de unităţi (vezi Tab. 9.1 şi Fig.
9.9).
Piaţa roboţilor pentru distracţii va depăşii numărul de 1,5 milioane de unităţi, multe din ele desigur la un preţ
scăzut (vezi Tab. 9.1 şi Fig. 9.9).

Fig. 9.8 Roboţi pentru prestări de servicii pe domenii de activitate [WOR 03].
Roboţi pentru prestări de servicii 93

Tab. 9.1
94 Roboţi pentru prestări de servicii

Fig. 9.9 Roboţi pentru prestări de servicii în domeniul casnic


şi pentru utilizări personale [WOR 03].