Componentele fondului turistic i a bazei materiale

Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Geografie Geografia General a Turismului

ANUL I, SERIA I, GRUPA 5 Fondul morfoturistic: Florea Andra Madalina (sef proiect) Fondul climatoturistic:Florea Andra Madalina Fond turistic hidrogeografic: Georgescu Filip Fondul turistic biogeografic: Georgescu Filip Fondul turistic cultural-istoric: Fechete Vandana Elena Ferntiu Radu Beniamin Harpa-Vlasa Miruna Fondul turistic etnografic i folcloric: Harpa-Vlasa Miruna Baza material turistic: Gal Csongor-Balint Potenialul de comunicare: Florea Andra Madalina

1. Fondul morfoturistic

 Relief glaciar:
Vfuri: Varful Patru( 2.130 m), Varrful ureanu ,Varful Crpa.

Varful Cindrel 2.245 m

Circuri glaciare: n Munii ureanu se afl doar trei circuri i anume Auelu, ureanu i Crpa, ultimele dou avnd i lacuri glaciare de dimensiuni restrnse. n partea de nord a Munilor ureanu i Cindrel, ntre vile Pianului i Grbovei, la sud de localitatile Loman, Cplna i Crpini, apare n masa isturilor cristaline un strat ngust de

calcare i dolomite calcaroase. Acest strat este difereniat n peisaj sub forme de eroziune, stnci solitare i ruiniforme numite sugestiv Masa Jidovului (cu semnificaia de Masa Uriaului) i La Grumaji (cu sensul de stnci nguste i proieminente). Forma de relief predominant n cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie ns vile, care sunt foarte numeroase i ale cror versani prezint o gam variat de nclinri i de expoziii. o zon Vai glaciare: anonim, pentru ca apoi s sculpteze unele din cele mai Valea Ordancusa izvornd de sub Vf. Clujului, valea strbate la nceput o impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Versantul vestic al vii, n zona de izvoare, prezint un abrupt calcaros bine evideniat, acesta fiind tiat de o frumoas vale suspendat, fa de care V. Poliei s-a adncit cu cca 25 m. Dup ce strbate mai multe sectoare calcaroase, spnd mici chei, V. Poliei se vars n Grda Seac, amonte de confluena acesteia cu Coteul Dobretilor.

Valea Ariesului, raul cel mai lung din Carpatii Occidentali (122 km).

Valea Grda Seac - izvorte din esul Grzii, un platou carstic tipic, avnd o lungime de peste 20 km. n aval de primul izvor (Gura Apei) rul traverseaz o prim zon de calcare, unde formeaz chei adnci i cteva mici peteri. n a doua bar de calcare pe care o traverseaz Grda formeaz alte chei strmte i adnci, primind mici aflueni (Apa din Piatr, Coliba Ghiobului) pentru a se pierde apoi n Petera Coiba Mic.

Valea Iadului cu peretii de stanca din zona Remeti

Valea Draganului cu barajul Floroiu (Dragan)

 Cascade: Cascada din travertin ipote (Munii Trascului) se afl pe valea Arieului i cuprinde un bazin de colectare a apei i numeroase cascade cu o cdere maxim de 15 metri, rsfirate pe stnci sau baraje de travertin.Cderile de ap au o lungime de 1 kilometru, cea mai vizibil poriune fiind cea de vrsare, aflat n apropierea Mocniei i a drumului naional.

Cascada Caldarilor situata pe Valea Sebesel, cascada se afla in amonte de lacul de acumulare Dragan. Pe drumul forestier de pe Valea Sebesel se face accesul spre cascada. Aceasta are circa 6-7m inaltime, doua poteci facilitand accesul din drum pana in aval respectiv amonte de cascada.

Cascada Vrciorog este situata in perimetrul comunei Arieeni in apropiere de localitatea Vanvuceti la o altitudine de 1090 m

Cascada Vntrile Ponorului se situeaz n uriaa dolin Vntara, spre care se ndreapt prul Valea Poienii.

Cascada Nemes se afla chiar n inima Munilor Apuseni, lng Muntele Gina(1486 metri). Cu o cdere de doar18 metri, acesta cascad deseneaz pe buza prpastiei un voal frumos de ap care curge printre stncile de travertin, stnci create n parte chiar de ap.

Relief de calcare, conglomerate, gresii:

Forme reziduale: Pietrele Ampoiei reprezint o rezervaie complex, reprezentat de trei blocuri mari izolate de calcar( olistolite), nalte de 44m, 27m i 15m. Aflate la marginea de sud a Munilor Trascului, pe versantul stng al prului Ampoia, afluient pe stnga al Ampoiului la o altitudine maxim de 393m i minim de 310m . Intinse pe o suprafa de 0,2ha zona strict protejat se restrnge la cele trei stnci calcaroase. Zona tampon are 4 ha i cuprinde pajitile dintre cele trei stnci n care este necesar ocrotirea asociaiilor vegetale specifice din preajma rezervaiei geologice i n care nu se admite amplasarea de construcii care s afecteze peisajul. Pietrele Ampoiei sunt trei masive izolate de calcare, dintre care cel mai mare are circa 200m diametru . Ele se afl pe versantul stng al vii Ampoia la o nlime de 40m fa de talveg i prezint perei verticali spre vale. Spre pant ele se nfund treptat, fiind acoperite de conglomeratele i gresiile haotice ale formaiunii de Mete, de vrst apian superior albian..Cimentul, de asemenea calcaros, nglobeaz orbitoline ce indic vrsta apian a procesului de formare a

breciei. In baza stncii celei mai mari se observ i un nivel cu elemente mai vechi, respectiv blocuri mari de granite cu ortoz i de roci bazice eruptive (diabaze). Rezervaia se nscrie n relieful de altitudine redus al prelungirilor sudestice ale Munilor Trascului n Depresiunea Ampoi-Ampoia. Prezena lor n versant, mplntate ntr-o mas de formaiuni mult mai moi, sugereaz caracterul lor alohton. Blocurile sunt diaclazate, fgaele de iroire nscriindu-se tocmai n aceste diaclaze, unele dintre ele adnci pn la 0,5m. Ele s-au desprins dintr-o falez calcaroas i au alunecat pe taluzul continental fiind nsedimentate n formaiunile detritice cretacice de fli. Blocurile au fost numite i olistolite , fiind considerate mrturii ale unor momente de sedimentare agitat premergtoare unor evenimente tectonice. Eroziunea selectiv ulterioar le-a detaat n relief. Dezagregarea lor este un proces ndelungat. Acoperirea cretetului blocurilor cu un strat de sol, de tip rendzinic, relativ bine nierbat, protejeaj aceste calcare.

Pietrele Ampoiei nu sunt o apariie izolat n peisajul Munilor Metaliferi i Trascu. Astfel de formaiuni apar mai ales n lungul vii Ampoiului, impresionnd totdeauna prin pereii verticali i culoarea alb, ce contrasteaz cu formele domoale, terne, ale formaiunilor pe care le domin.Pentru aceste apariii stranii de blocuri de calcare de cele mai diferite dimensiuni V. Uhlig a utilizat termenul de klippe, prin care se desemneaz masivele izolate de roci ce sunt strine, sau, cum se mai spune, sunt exotice n raport cu formaiunile nconjurtoare. Prezena lor a strnit numeroase discuii i exist cel puin trei teorii asupra genezei lor. Din cauza lipsei de calcare n formaiunile de fli, klippele de calcare din Munii Metaliferi sunt ameninate de o distrugere rapid prin exploatare, cu att mai mult cu ct o astfel de exploatare este uoar, dat fiind c ele proemineaz, oferind fronturi de carier uor de atacat. De altfel dispariia prin exploatare pn n temelii a unora dintre aceste masive de calcare indic destinul lor implacabil.

De aceea Pietrele Ampoiei au fost puse sub protecia legii, pentru a rmne dovezi ale unor interesante procese geologice. Dar, pe lng interesul geologic, ele constituie i un atrgtor obiectiv turistic, prin originalul peisaj, de o romantic slbticie, pe care l ofer. Elementul climatic ce intervine cel mai mult la distrugerea n timp, prin dezagregare, este regimul termic. Temperatura medie anual este de 9C, iar amplitudinea anual a valorilor extreme este de 70C. Durata intervalului cu nghe este de circa 190 de zile. Precipitaiile anuale se ridic la circa 700mm. Rezervaia face parte din bazinul mijlociu al rului Ampoi, din subbazinul prului Ampoia. Scurgerea pe versant este difuz, depozitele nconjurtoare fiind n seciunea lor superioar permeabile. Solurile sunt rendzinele pe calcare i soluri brune podzolite i brune acide pe celelalte tipuri de roci. Rezervaia se ncadreaz n etajul pdurilor de gorun, reflectnd un regim topoclimatic termic mai blnd i mai uscat. Cuprinde 50 de specii de plante vasculare, multe dintre ele caracteristice pentru vegetaia de stncrie, ntre care se remarc : Phleum montanum, Melica ciliata var. flavescens, Minuartia verna, Allium flavum. Pe abrupturile stncoase ale calcarelor apar asociaii de Festuca cinerea ssp.pallens. Condiiile staionare extreme au asigurat dinuirea unui complex cenotic cu caracter relictar, n care, pe fondul dominant eurasiatic (32%), se afirm un contingent remarcabil de elemente mediteraneene(18%) i continentale (14%). Starea actual a rezervaiei este bun, nu sunt semne de degradare; nu exist table indicatoare, nu este mprejmuit cu borne i nu are paz. Pericolele care amenin rezervaia le reprezint exploatarea calcarelor , o surs ieftin de piatr de var. Incadrarea rezervaiei n interesele economiei locale i generale presupune includerea ntr-un circuit turistic care va urmrii valea Ampoiului, n lungul creia mai exist i alte rezervaii interesante(Cheile Ampoiei, Piatra Corbului de la Mete, Piatra Bulbuci, Calcarele de la Valea Mic, Cheile Caprei etc.), precum i monumente de arhitectur popular.

Masivul Piatra Cetii este unul dintre cele mai impuntoare masive calcaroase din Munii Trascu aa dup cum se poate vedea i din Valea Mureului, dinspre

est. Este drept c att Piatra Cetii ct i Cheile Tecetilor au cele mai incomode ci de acces (ca s nu folosim sintagma greu accesibil) din toi Munii Trascu. Acest lucru este valabil att pentru drumurile ce duc aici dinspre valea Mureului sau alte locaii ct i pentru potecile din perimetrul celor dou rezervaii. n cea mai mare parte limitele corespund cu baza abruptului calcaros care delimiteaz creasta principal. Ctre Prul Cetii, limita de nord se menine n lungul curbei de 1000 m care ocolete vrful Piatra Cetii ca un arc de cerc de 180. n latura de vest, de la obria unei vlcele orientat sud-nord, limita corespunde cu marginea pdurii pn la obriile Prului Porcarilor. Ajunge n bazinul Prului Porcarilor i ocolete pe la sud abruptul calcaros. De la obria Prului Cailor se ndreapt spre nord-est, urmrind cu aproximaie marginea pdurii pn n extremitatea estic a abruptului, de unde se continu spre nord, prin pdure pe la nlimea de 1000 m. n jumtatea nordic, zona tampon este reprezentat de o fie de 150200 m, delimitat de drumul dintre Teceti i Ricani i marginea pdurii dinspre pajitile Tecetilor i Ricanilor. De la obria Prului Porcarilor se lrgete pn la 250-300 m pn n valea Prului Cailor pe care o urmrete aproximativ 500 m. Trece spre est pn n Valea Dotinei pe care se menine pn la obrie n Dealul Ricanilor. Zona tampon este acoperit n cea mai mare parte de pdure de fag cu carpen. Pajitile (fnee i pune) sunt mai extinse pe latura sudic. O nlime calcaroas, proeminent i izolat, nlat pn la 1233 m, cu aproximativ 200 m deasupra culmilor netezite din jur. Este alungit pe direcia nord-est sudvest i are aspectul unei creste format din trei segmente: Piatra Cetii, La Clugri i Piatra nalt, cu versani abrupi, prpstioi, cu ancuri i hornuri. Jumtatea nordic are versanii mai puin abrupi i sunt acoperii de pdure pn n partea superioar. Creasta i abrupturile calcaroase sunt, n general, lipsite de ptur de sol. Numai n petice reduse apar rendzine formate pe

calcare, iar pe polie i trepte cu suprafa foarte limitat i la baza abrupturilor sunt condiii pentru formarea solurilor humico-calcice. In jurul masivului calcaros, pe formaiunile cretacice necarbonatice s-au format soluri acide i brune podzolite. Piatra Craivei este o rezervatie complexa care conserva un relief pitoresc, o vegetatie de stancarie caracteristica si urme ale unui sanctuar dacic. Se afla in partea de sud-est a Muntilor Trascaului, pe cumpana de ape dintre bazinele Galzii si Ampoiului, si apartine de comuna Cricau, satul Craiva.

Piatra Craivei este formata din calcare mezozoice care apar izolat in acest punct dominand relieful mai domol dezvoltat pe flisul cretacic din jur. Creasta calcaroasa proeminenta, cu orientare generala nord-sud, cu versanti abrupti brazdati de hornuri inguste, care domina versantii cu inclinare medie, acoperiti in partea superioara cu trene de grohotisuri desprinse din creasta stancoasa. Rezervatia se afla in etajul padurilor de fag. Pe stancariile crestei calcaroase cresc plante saxicole tipice. Prin crapaturile stancilor isi gasesc adapost specii arbustive si puieti de carpen.

Martori de eroziune: Vrful Gina, Masivul Gina este denumirea geografic a Vrfului Gina, care este cel mai nalt vrf al Masivului Gina, situat n partea central a lanului

muntos

al

Carpailor

Occidentali,

avnd

1486

m.

Vrful Balomireasa 1632 m si vrful Muntele Mare 1826 m, culmile de NE ale muntilor Metaliferi si intreg ansamblul Muntilor Trascau, cu un relief variat (dezvoltat in mare parte pe calcare jurasice)reprezentat prin maguri calcaroase izolate.

Chei, defilee:
Cheile Galdei intra in categoria rezervatiilor complexe, fiind reprezentate de un peisaj spectaculos, modelat in calcare, care adaposteste un numar important de specii de plante calcofile.Rezervatia este amplasata pe teritoriul comunei Galda de Jos, in partea estica a Muntilor Trascaului, pe cursul inferior al Galdei, la o altitudine cuprinsa intre 350-500 m. Cheile sunt sapate in calcare jurasice, un

olostolit din versantul vestic al Varfului Galda (743m), relieful modelat in calcare fiind deosebit de spectaculos.

Coroziunea si eroziunea, alterarea si dezagregarea au creat forme interesante de relief, mai ales pe versantul stang al vaii. Aici pot fi intalnite turnuri, ace, colti, stalpi, toate grupate pe portiuni de veritabile creste, hornuri, mase de grohotisuri, nise, subplombe, polite structurale, lepiezuri etc. Peretii verticali ai cheilor se apropie foarte mult, inspre aval ajungand la o latime de doar 4 m. Cheile ntregalde, situata in Poiana Galdei si partial comuna ntregalde, satul Modolesti. Cheile sunt situate ntre doua masive calcaroase: Plaiul (1174 m) la nord si Plesa Caprei (1139 m) la sud si reprezinta o rezervatie complexa, cu un relief deosebit de pitoresc, cu numeroase creste ascutite si turnuri care conserva totodata numeroase specii rare de plante.Ca urmare a intensei carstificari, se intalneste intreaga gama de forme carstice: versanti abrupti si golasi, varfuri sub forma de turnuri, creste ulucuci si pesteri precum si numeroase acumulari deluvio-coluviale sub forma de grohotisuri si blocuri. Suprafate rezervatiei este de 355 ha, in partea de vest fiind delimitata de versantii abrupti si de glacisul care coboara din varfurile Plaiu la nord si cota 1119 m din apropierea Varfului Piesa la sud pana la valea Galdei, paralel cu Paraul Sindrileasa ce vine dinspre sud, suprapunandu-se exact pe limita dintre comunele Galda de Jos si Intregalde.

Versantii moderat si slab inclinati sunt acoperiti cu paduri de fag in amestec cu gorun iar pe unele creste apar pinul si molidul. Versantii golasi si insoriti cu substrat de bolovanis si pietris, cu expozitie nord-vestica, sudica si sud-estica, sunt acoperiti de pajisti de stancarie alcatuite predominant din coada iepurelui, ovascior si o specie de colilie. Local, pe versant apar palcuri de arbusti: diferite specii de corus, mojdrean, cetina de negi,o specie de maces. Coatele sudice ale Varfului Plaiu, abrupte si golase sunt lipsite de paduri, fiind acoperite cu specii calcofile care constituie fitocenoze specifice pentru stancarii calcaroase. Masivul sudic, ce culmineaza in varful Piatra Caprei, constituie partea cea mai interesanta din chei, intrucat pe versantul sau nordic vegeteaza floarea de colt, la una din altitudinile cea mai joasa din tara. Cheile Valisoarei

Sunt unele dintre cele mai impresionante chei din bazinul Vii Aiudului, fiind situate la 14 km nord-vest de oraul Aiud.Cheile, numite i Cheile Vlioarei sau Poienii, au fost sculptate de-a lungul timpului de paleo-valea Aiudului n calcare jurasice monolitice i au o lime care variaz ntre 25 i 150 m i o nlime de 100-150 m, fiind unele dintre cele mai largi astfel de fenomene exocarstice din Munii Trascului. Procesele de eroziune au dus la formarea a patru coluri calcaroase distincte, Colul Bogza i Colul Vilii, situate pe partea dreapt a vii, i

Colul Cetii i Colul Diacului pe cea stng, cu perei nali de pn la 150 de m, care ofer un areal vast pentru amatorii de alpinism i escalad sportiv, aici fiind echipate peste 100 de trasee pentru toate gusturile i nivelurile de pregtire. Cheile Cetii ce impresioneaz aici n mod cu totul deosebit este vecintatea peisajului blnd i odihnitor al plaiurilor cu livezi i culturi cu peisajul slbatic i rscolitor al izbucnirilor de calcar. Acest fenomen se repet des n Apuseni i putem spune c reprezint o caracteristic a lor. Suntem n locul numit Cheile Cetii sau ,,Bile romane". Cele patru coluri din calcar, care formeaz cheile, poart denumiri interesante precum intiaua i Mriua, cele dou printre care se scurge apa prului formnd un canion ngust, lung de cca. 100 m, dar cu o diferen de nivel de aproximativ 30 m, Chicuiata marcat n vrf un anc similar unei figuri umane (chip) i Piatra a asea.

Cheile Rmeului sunt situate n partea central-estic a Munilor Trascului, pe cursul mijlociu al Vii Geoagiului, numit n avale Valea Mnstirii, iar n amunte Valea Mogoului; altitudine maxim 1189 m, altitudine minim 530 m. n partea de est i de vest rezervaia este delimitat de glacisul care nconjoar versanii abrupi ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord, Fundoi la sud i coboar vertiginos n Valea Geoagiului. Limita nordic este format de liziera ce desparte marginea abruptului calcaros de pdurea din apropierea cotei de 1135 m i se continu spre est i spre vest la marginea abruptului, iar cea sudic o constituie, de asemenea, marginea unui mic platou calcaros cuprins ntre cotele 1158 m i 1166 m, dominate de vrful Piatra din Chei (1189). Zona tampon o constituie o fie lat de circa 200-300 m, care nconjoar zona strict protejat i cuprinde n

cea mai mare parte pdurea limitrof, inclus de silvici n Clasa I de protecie, i cteva areale cu puni i fnee.

Relief carstic:
Avene: Masivul Bihor: Avenul cu doua Intrari Sistem: Coibe - Izbucul Tauz

Acces: Arieseni Hodobana Avenul de dupa Beles Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - "Dupa Beles" Dimensiuni: 1.275 m alt.

Acces: Garda de Sus Avenul de la Citera (Avenul de sub Pietruta) Sistem: Ocoale - Ghetar Munti: Bihor Asezare: Deal Citera vs. E spre Valea Ocoale Acces: Garda de Sus Avenul de la Trifon Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: 100 m V de Ponorul de la Trifon Dimensiuni: 850m alt, 72 m lg Acces: Albac Avenul de sub Varful Parului Sistem: Bazinul Ariesului Mare - Bazinul Vaii Albac Munti: Bihor - Deal Dosul Marsoii (vs. E) Avenul din Dealul Tarsei Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) la 250m E de Huda Laptelui de Piatra Dimensiuni: 1020m alt, 30m lg, (-) 22m Acces: Albac Avenul din Dunga Vulturului Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Bazinul Vaii Garda Seaca Munti: Bihor - Muntele Calineasa - Platoul Vartop Asezare: Garda (Garda Seaca) conflueaza cu Vulturul (vs. dr.) - 20m sub creasta Dimensiuni: 1120m alt, 124m lg, (-) 80m adancime Acces: Casa de Piatra - intre Casa de Piatra si Moara lui Filea Avenul din Hoanca Urzicarului Sistem: Bazinul Crisului Pietros - Valea Luncsoarei Munti: Bihor Asezare: Luncsoarei - vs. stg. Dimensiuni: -288m alt Acces: Sohodol Hoanca

Avenul din Muntele Batrana (Hoanca Mare din Grumazul Batranii, Batranei, Avenul din Batrana) Sistem: Platourile Batrana si Calineasa (Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca) Munti: Bihor - Vf. Batrana - Dealul Pesterii (1509m alt) Asezare: Sesul Gardei (E)- pe culmea dealului la 1485m alt, in poiana - la 1200m NV de Vf. Batrana Dimensiuni: 1485m alt, 101m lg, 20m diametru si 106m verticala Acces: Cabana Padis

Avenul din Sesuri (P. 1 Mai) Sistem: Ocoale - Ghetar Munti: Bihor - depresiunea Ocoale (S), la N de P. Scarisoara Asezare: paraul Ocoale Dimensiuni: 1120m alt, 2500m lungime, denivelare totala 216,5m, gura alungita de 6/3m Acces: Garda de Sus

Avenul din Varful Stanii Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ghetarului - ramura N (vs. stg.) Dimensiuni: 1300m alt, (-) 15m Acces: Catunul Ranjesti

Avenul I de la Corobana lui Gartau Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) la 20m N de Corobana lui Gartau Dimensiuni: 803m alt, 12m lg Acces: Garda de Sus

Avenul II de la Corobana lui Gartau Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) deasupra Pesterii Corobana lui Gartau Dimensiuni: 815m alt, 20m lg Acces: Garda de Sus

Avenul Mic de sub Zgurasti

Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - la 24m SE de intrarea inferioara a Avenului de sub Zgurasti Dimensiuni: 864m alt, 169,4m lg Acces: Garda de Sus Muntii Muresului: Aven Munti: Metaliferi - Stiubeiului Dimensiuni: (-225m) Acces: Poieni Avenul Curat Munti: Trascau - Mv. Corabia Interes: localnicii i-au dat denumirea de sunatori sau cantatori. Acces: Fenes Avenul Gaura lui Stroe Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau - Striglaul (1248m alt) Asezare: situat in varful Striglaul Dimensiuni: (-) 15m Acces: Necrilesti Avenul Gemenele Munti: Trascau - Mv. Dambau (1369m alt) Asezare: Dambaului Interes: localnicii i-au dat denumirea de sunatori sau cantatori. Acces: Fenes

Pesteri:
Masivul Bihor: Pestera - aven Ghetarul de sub Zgurasti (P. de sub Zgurasti, P. Ghetarul de la Zgurasti) Sistem: Ocoale - Ghetar, Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihorului - Dealul Mununa Asezare: Valea Ordancusii (vs. dr.) - Pestera este legata hidrologic de Pestera Poarta lui Ionel - 15 minute distanta

Dimensiuni: 900m alt., deschidere 40/35m, 775m dezvoltare Acces: Garda de Sus - catunul Zgurasti - cu calauza Pestera Arcadei Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - aval de Pestera de langa Drum Dimensiuni: 885m alt, 18m lg Acces: Garda de Sus Pestera Coderinca lui Putui Sistem: Cheile Albacului Munti: Bihorului Asezare: Valea Bancusestilor Pestera Coiba Mare Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) Dimensiuni: 1000m alt - si 4447m - 5050m lungime Acces: Garda de Sus - amonte de Casa de Piatra

Pestera Coiba Mica Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) in amonte (400m)de Pestera Coiba Mare Dimensiuni: 1000m alt. - 270m lungime

Acces: Garda - 600m N de Casa de Piatra Pestera Corobana lui Gartau Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusei (vs. dr.)- in vaiuga de la V - la 175m de Poarta lui Ionel (Valea Ordancusii - E - Cheile de la Piatra Mandrutului Cheile Albacului) Dimensiuni: 790m alt, 16m lg

Acces: Garda de Sus Pestera Corobana Mandrutului Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor - Calcarele de la Valcea - Mv. Piatra Mandrutului Asezare: Valea Valceaua (vs. stg.) - dupa confluenta cu Ariesul Mare Dimensiuni: 690m alt, 40m lg Acces: Albac Pestera Corobana Mare Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - pe varf de grohotis Dimensiuni: 860m alt, 45m lg

Acces: Garda de Sus Pestera Corobana Mica de la Chei Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 850m alt, 16m lg Acces: Garda de Sus Pestera Corobana Mica de la N de Poarta lui Ionel Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - amonte de Pestera Poarta lui Ionel Dimensiuni: 805m alt, 11m lg Acces: Garda de Sus Pestera Cotetul Dobrestilor Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Bazinul Gardei

Munti: Bihor - Hoancele Caldarilor Asezare: Garda (Garda Seaca) vs. stg. Acces: Garda de Sus Pestera cu Abri din cheile Vaii Valceaua Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor - Calcarele de la Valcea - Mv. Piatra Mandrutului Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.) - la 350m amonte de confluenta cu Ariesul Mare Dimensiuni: 705m alt, 19m lg Acces: Albac Pestera cu Apa din Fata Balacenii Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihor

Asezare: Gardisoara vs. dr. (400m amonte Pestera Sura si 300m aval de Izbucul Gura Apei) Dimensiuni: 1130m alt, 131m lungime galerii, intrare mica (1,5m latime/1m inaltime) Acces: Casa de Piatra Pestera cu Doua Intrari Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera de la Pod Dimensiuni: 835m alt, 15m lg Acces: Garda de Sus Pestera cu Fereastra Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - aval de Pestera Diaclazei Dimensiuni: 825m alt, 10m lg Acces: Garda de Sus Pestera cu Horn Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - amonte de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 890m alt, 21m lg Acces: Garda de Sus Pestera cu Treapta Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - amonte de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel Dimensiuni: 800m alt, 12m lg Acces: Garda de Sus Pestera cu Trei Intrari din cheile Vaii Valceaua Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor - Calcarele de la Valcea - Mv. Piatra Mandrutului Asezare: Valea Valceaua (vs. stg.) - la 500m amonte de confluenta cu Ariesul Mare

Dimensiuni: 725m alt, 11,5m lg Acces: Albac Pestera Dalei de Piatra Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - la 185m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel Dimensiuni: 780m alt, 8m lg Acces: Garda de Sus Pestera Darninii (P. Darnancii, P. din Peretele Darninii) Sistem: Valea Ordancusii/Valea Albacului Munti: Bihorului - Dealul Pleiului Asezare: Locul "Fleiu" - Valea Albacului izvor (vr. dr.) Dimensiuni: 30m alt. - 212m lungime Acces: Horea (sat Arada) - Valea Albacului Fleiu Pestera de dupa Delut Sistem: Platoul Vartop - Bazinul Calineasa Munti: Bihor - Muntele Calineasa Asezare: raul Gardisoara vs. stg. - 700m V de Pestera Orbului Dimensiuni: 1250m alt, 1480m lg Acces: Casa de Piatra Pestera de la Calea Budesti Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.) Dimensiuni: 910m alt, 100m lg, (la 90m alt fata de Izbucul Valceaua) Acces: Albac Pestera de la Iezare (Pestera de la Iezere) Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Platoul Lumea Pierduta - Bazinul Vaii Ponoras Munti: Bihor Asezare: creasta Paraul Sec - Valea Ponoras (raul Ponoras la izvoare) - la 20m sub creasta Dimensiuni: 1250m alt, 100m lg Acces: Ic Ponor - cabana Padis

Pestera de la Lespezea Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.) Dimensiuni: 1000m alt, 29,5m lg Acces: Lespezea (catun)

Pestera de la Pod Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 840m alt, 10m lg

Acces: Garda de Sus Pestera de la Podireu Sistem: Ocoale - Ghetar Munti: Bihor Asezare: Deal Chiorestilor (capatul de NV) langa poteca marcata care urca din Valea Garda Seaca spre Ghetar Dimensiuni: 1100m alt, 20m lg, -14m D

Acces: Garda de Sus

Pestera de la Ponoras (Pestera din Ponoras) Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Platoul Lumea Pierduta - Bazinul Vaii Ponoras Munti: Bihor - creasta principala - Glavoiu Asezare: Valea Ponoras vs. dr. (afluentul principal al Coblisului numit si Lapus) Dimensiuni: 1060m alt, 20m lg Acces: Ic Ponor - cabana Padis

Pestera de la Sfoartea Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului - Bazinul Ordancusei Munti: Bihor - Vf. Clujului Asezare: Ordancusa vs. dr. Acces: sat Sfoartea

Pestera de la Vartop (Pestera Ghetarul de la Vartop) Sistem: Platoul Vartop - Bazinul Gardisoara Munti: Bihorului vs V Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) - 300m V de Casa Matei Dimensiuni: 1170m alt, 340m lg Acces: Garda de Sus - Casa de Piatra

Pestera de langa Drum Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - aval de Pestera cu Fereastra Dimensiuni: 820m alt, 8m lg Acces: Garda de Sus

Pestera de sub Fata Plesii Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: raul Ariesul Mare (vs. stg.) Dimensiuni: 10m alt Acces: Albac

Pestera de sub Piatra Parjolii Sistem: Ocoale - Ghetar Munti: Bihor Asezare: Deal Polita vs. S spre Valea Polita

Dimensiuni: 1140m alt, 20m lg Acces: Garda de Sus Pestera Diaclazei Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera cu Doua Intrari Dimensiuni: 830m alt, 12m lg Acces: Garda de Sus Pestera din Valea Morii Munti: Bihorului- Pojar Acces: Vidra - Valea Morii Pestera Ghetaria Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor - Calcarele de la Valcea - Mv. Piatra Mandrutului Asezare: Ariesul Mare (vs. dr.) - in pintenul care face bucla Ariesului de la "Gantasesti" Dimensiuni: 700m alt, 15m lg Acces: Albac

Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar Ocoale - Dobresti, reprezentnd (alaturi de Pestera Pojarul Politei) etajul superior, fosil al acestuia. Este sculptata n calcare de vrsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe directia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale.

Lungimea totala a pesterii este de 720 m, denivelarea (negativa) fiind de 105 m. Se dezvolta pe o succesiune de fete de strat (vizibile n special n Sala Mare si n Galeria Maxim Pop); salile mari ale pesterii fiind formate la contactul dintre fetele de strat si diaclaze. Accesul se face printr-un aven de

48 de metri adncime si 60 de metri n diametru. La baza avenului se gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care da acces la o sala imensa, numita Sala Mare, cu un diametru de aproximativ 47 m, ce se continua spre NV cu Sala "Biserica", principala atractie turistica a pesterii. n partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si nalta de 7 a Galeriei Maxim Pop, care dupa ce coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii. Din aceasta se urca n Catedrala, frumos concretionata si lipsita de gheata. Din Catedrala, printr-o mica "fereastra" se trece n Culoarul Coman, cel mai cald sector al pesterii (+50C), de asemenea lipsit de gheata, dar bogat n concretiuni calcitice.

Tot din Sala Mare se ajunge n Rezervatia Mica (spre nord), prin coborrea unei faleze de gheata nalta de 14 m. In sectorul nord - estic al Rezervatiei Mici se gaseste Palatul Snzienei, lipsit de gheata si concretionat. n pestera exista doua "entitati" glaciare distincte: blocul de gheata si formatiunile stalagmitice de gheata, fiecare cu o dinamica proprie. Gheata subterana:Blocul de gheata: s-a format n urma cu 3500 de ani, cnd existau conditii climatice net diferit de cele de astazi: temperaturi mult mai scazute si precipitatii bogate. Acestea sunt dovedite de analizele efectuate asupra stratelor cele mai profunde al blocului de gheata. n prezent conditiile climatice nu sunt de natura a asigura formarea ghetii. Practic blocul de gheata se gaseste ntr-o stare continua de topire, n prezent el nefiind dect o "fosila", o structura mostenita din alte conditii climatice. Din datele experimentale rezulta ca fata de 1927, cnd a fost descris de Emil Racovita, naltimea blocului de gheata s-a redus cu ctiva matri (!) - de exemplu n Sala Mare exista un prag de gheata de 2 metri naltime care n prezent lipseste cu desavrsire. In 1947 M. Pop a marcat n peretele din Sala Mare naltimea la care se ridica gheata. De atunci s-a asistat la o diminare

continua a naltimii, pentru ca n noiembrie 2002 sa asistam la nregistrarea nivelului minim cunoscut: -165 cm, fata de 1947! 2. Stalagmitele de gheata: n cadrul acestei clase de formatiuni se disting doua categorii: stalagmitele dezvoltate pe blocul de gheata si stalagmitele formate independent de acesta. n prima categorie intra stalagmitele din Sala Mare care sunt formate prin actiunea apei de picurare si de prelingere. Apa ngheata si duce la aparitia unor forme masive, greoaie: "Eschimosii", corpul stalagmitic din dreptul galeriei M. Pop sau stalagmitul situat n apropiarea "Bisericii". Stalagmitele din "Biserica", desi se dezvolta pe blocul de gheata, pot fi asimilate, datorita dinamicii deosebite, stalagmitelor din Rezervatia Mare si Rezervatia Mica (independente de blocul de gheata).

Stalagmitele dezvoltate independent de blocul de gheata, sub influenta conditiilor climatice din pestera nu sunt forme "mostenite", ci aparitii noi, cu o dinamica aflata n strnsa corelatie cu meteorolgia externa. Gheata acestor formatiuni are o structura specifica, fiind formata dintr-o serie de "piramide" a caror baza se dispune pe suprafata stalagmitului n timp ce vrful se gaseste orientat spre interior. n perioadele de topire apa patrunde preferential pe suparafetele de demarcare a piramidelor, detasndu-le structura. Vrful stalagmitelor este adesea rotunjit, avnd un diametru mai mare dect restul formatiunii datorita apei de picurare care ngheata la contactul cu stalagmitul. Stalagmitele termoindicatoare (Viehmann, 1967) au o dinamica deosebita si n acelasi timp o forma aparte, datorata conditiilor speciale n care apar.

Pe naltime diametrul lor variaza, fiind usor de recunoscut o alternanta de zone de ngrosare si de subtiere. Zonele mai nguste au o culoare alb laptoasa si o structura amorfa, analiza microscopica punnd n evidenta n gheata acestora bule de aer si mici fragmente de calcit romboedric. Zonele de ngrosare, din contra, sunt transparente, iar gheata are o puritate ridicata, lipsind fragmentele calcitice sau bulele de aer. Pentru a elucida procesul care adus la "nastera" acestora, J. Viehmann si G. Racovita au urmarit un grup de asemenea stalagmite, numite "bulboase", nregistrand variatiile de temperatura si de umiditate. Diagramele obtinute au dat o explicatie privind procesul genetic al acestor formatiuni: n intervalele cu temperaturi scazute, apa de picurare ngheata instantaneu, nglobnd n gheata si bule de aer si microcristale de calcit, n timp ce n perioadele mai calde apa se prelinge pe stalagmit, aerul avnd timp sa se evapore, n timp ce nghetul se produce pe ntreaga suprafata a ghetii si astfel diametrul este mai mare iar gheata este transparenta. Aceste stalagmite sunt numite 'termoindicatoare" deoarece ele sunt martori ai variatiilor de temperatura din pestera n cursul unei ierni (perioada de crestere). Sistem: Ocoale - Ghetar Acces: Garda de Sus Pestera Hoanca Apei Munti: Bihorului

Acces: Garda - Vidra Hoanca Pestera Hodobana (Pestera din Paraul Hodobanei) Sistem: Coibe - Izbucul Teuz Munti: Bihorului Asezare: Paraul Hodobana Acces: Arieseni Hodobana Pestera Huda de la Rosu Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: Valea Valceaua (vs. dr.) la 150m S de Pestera de la Calea Budesti Dimensiuni: 860m alt, 12m lg Acces: Albac Pestera Huda Laptelui de Piatra Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) la 200m aval de Pestera Huda Oarba Dimensiuni: 960m alt, 68,4m lg Acces: Albac Pestera Huda lui Tinagri Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: deasupra abrupturilor Vaii Sterpe Dimensiuni: 870m alt, 58m lg Acces: Albac Pestera Huda Oarba (Coderinca lui Putui) Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) Dimensiuni: 960m alt, 132m lg Acces: Albac Pestera Huda Orbului (Pestera din Paraul Orbului, Orbului) Sistem: Platoul Vartop - Parau Calineasa Munti: Bihorului

Asezare: Valea Vulturului/Paraul Orbului (Paraul Calinesei) - la 256m S de Tunelul din Paraul Calinesei Dimensiuni: 1200m alt, 280m lungime (607m lungime galerii) Acces: Garda de Sus - Casa de Piatra Pestera I de la Avenul de sub Zgurasti Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - la 100m E de intrarea inferioara a Avenului de sub Zgurasti Dimensiuni: 840m alt, 13,6m lg Acces: Garda de Sus Pestera I din Valea Stearpa Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs. dr.) sub bazinul inchis Stiuleti Dimensiuni: 850m alt, 9m lg Acces: Albac Pestera Jderilor Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihorului Asezare: Sesul Gardei Acces: Garda de Sus Pestera Lucia Sistem: Lucia Mare - Lucia Mica Munti: Bihorului Acces: Sohodol Pestera Mica de la Fata Balacenii Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Gardisoara (400m amonte Pestera Sura - langa P. cu Apa de la Fata Balacenii-10m S ) Dimensiuni: 1130m alt, 11m lungime Acces: Casa de Piatra Pestera Mica de la Huda Laptelui de Piatra Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti

Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs. stg.) la 16m S de Huda Laptelui de Piatra Dimensiuni: 950m alt, 17,5m lg Acces: Albac Pestera Oilor Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihorului - Piatra Ghitelarului Asezare: Valea Gardisoara Dimensiuni: 1080m alt - 545m lungime Interes: dificila Acces: Garda - Casa de Piatra Pestera Poarta lui Ionele (P. Poarta lui Ioanel, P. Poarta lui Ionel) Sistem: Ocoale - Ghetar, Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihorului Asezare: Valea Ordancusa (vs dr.) Dimensiuni: 810m alt, 131m lungime, gura inalta de 17m si lata de 12m Acces: Garda de Sus Pestera Pojarul Politei (P. de la Pojarul Ghetarului) Sistem: Ocoale - Ghetar Munti: Bihor - Dealul Pojarului vs S Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) - Valea Politei Dimensiuni: 1070m alt, 400m lg, -40m D Acces: Arieseni - Cabana Scarisoara Pestera Postului Sistem: Ocoale - Ghetar Munti: Bihor Asezare: la Catunul Tarnita Dimensiuni: 25m lg, -25m D Acces: Garda de Sus Pestera Scunda Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - langa confluenta cu Garda Seaca Dimensiuni: 810m alt, 10m lg Acces: Garda de Sus

Pestera Sfortea Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Acces: Albac

Pestera Sura Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Gardisoara vs. dr. (450m amonte de Izbucul de la Coliba Ghiobului - 800m aval de Gura Apei) Dimensiuni: 1110m alt, 225m lungime galerii, portal de 10m latime si 3m inaltime Acces: Casa de Piatra

Pestera Surii Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - amonte de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 845m alt, 14m lg Acces: Garda de Sus

Pestera Suspendata Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - la 50m alt. relativa in fata Avenului Mic de sub Zgurasti Dimensiuni: 840m alt, 31m lg Acces: Garda de Sus

Pestera Tub din Valea Ordancusa Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg.) - la 150m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel Dimensiuni: 785m alt, 10,4m lg Acces: Garda de Sus

Pestera Tunel Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor

Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.) - aval de Pestera Arcadei Dimensiuni: 815m alt, 40m lg Acces: Garda de Sus Pestera Vartopasu Munti: Bihorului Acces: Arieseni Ponorul de la Trifon Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: 100m S de bazinul inchis Stiuleti Dimensiuni: 840m alt, 47m lg, (200m alt fata de Ariesul Mare) Acces: Albac Muntii Vladeasa: Onceasa cu Pestera Onceasa, Padis Muntii Muresului: Pestera Ardascheia Munti: Trascau-Ardascheia Acces: Rimetea Pestera aven din Piatra Cetii - Avenul Sunatoarea Munti: Trascau Asezare: Parau Galda Acces: Intregalde Pestera Bisericuta Munti: Trascau - Vf. Lacustii NE - Vf. Ciuha Asezare: Galdita Dimensiuni: 1150m alt Acces: Intregalde Pestera cu Apa Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau - sub Vf. Urmezeu Asezare: Cheile Rametului Dimensiuni: 960m alt., 200m lungime Acces: Cheia Pestera Dambau Munti: Trascau - Mv. Dambau (1369m alt)

Asezare: Dambaului Acces: Fenes Pestera de la Coada Coitchii Sistem: Vanatare - Huda lui Papara Munti: Trascau Asezare: Vf. Coada Coitchii - Platoul Ciumerna Pestera de la Coada Coitchii Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau - Coada Coitchii Dimensiuni: 25m lungime Acces: Necrilesti Pestera de la Poarta Zmeilor (Pestera de la Poarta, Pestera de la Grosi, Poarta Smeilor) Munti: Trascau - Masivul Bedeleu - Vf. Bedeleu (1227m alt) SV Asezare: Aiudu de Sus - Pestera se afla la marginea platoului intr-un punct care domina abruptul Bedeleului Dimensiuni: 1150m alt, 125m lg (+ o ramificatie secundara) Acces: Izvoarele Pestera de la Preusa Sistem: Bazinul Aiudului Munti: Trascau - Mv. Data (SV) Asezare: Cheile Valisoarei Dimensiuni: 15m lungime, 675m alt Acces: Valisoara Pestera de la Tau Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau - Vf. Trascau Asezare: pe platoul calcaros al Trascaului in stanga soselei care coboara la Bradesti Acces: Bradesti Pestera de sub Piatra Lacului Sistem: Bazinul Aiudului Munti: Trascau Asezare: Cheia Aiudului vs. dr.- sub un mic platou ondulat Dimensiuni: 820m alt, sub 1m inaltime, 10m lungime

Acces: Poiana Aiudului Pestera Dilbina Munti: Trascau Asezare: Culmea La Racesti (vs. N) - la confluenta Vaii Seci cu Valea Ponorului si cu Valea Poienii Acces: Valea Poienii Pestera Gaura Calului Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau - Platoul Ciumerna - sub Vf. Lacustii Asezare: Valea Farcasoaia -obarsie Dimensiuni: 1190m alt Acces: Ighiel Pestera Glod Munti: Trascau Asezare: Ardeu Acces: Almasu Mare Glod Pestera Haldahaia Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau Asezare: Lunca Metesului (Ampoita) Acces: Lunca Metesului

Pestera Huda lui Papara este pestera din Muntii Trascaului, care cumuleaza toate superlativele pentru aceasta grupa montana si nu numai: cea mai lunga, cea mai denivelata, cea mai dificila, cu cea mai mare sala, cu cea mai inalta galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascada, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi si mai numeroase excentrite, cu cel mai mare depozit de chiropterit din Romania. Pestera se afla pe teritoriul satului Sub Piatra, comuna Salciua, judetul Alba, in partea de nord-vest a Muntilor Trascaului, la obarsia paraului Valea Morilor, afluent pe dreapta al Ariesului, altitudine absoluta, 567m. Se poate ajunge la ea pe drumul national DN 75 Turda Campeni, pana in localitatea Salciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal partial asfaltat, circa 5 km pana in catunul Sub Piatra.

Sistem: Vanatare - Huda lui Papara Munti: Apuseni - Trascau (Masivul Bedeleu) Asezare: Valea Morilor - vs dr. al Vaii Ariesului- Parau On Dimensiuni: 567m alt - 2022 m lungime Acces: Salciua de Jos Pestera Intorsurii Munti: Trascau - Mv. Corabia Asezare: Fenes Acces: Fenes Pestera Stearpa Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau - sub Vf. Urmezeu Asezare: Cheile Rametului Dimensiuni: 960m alt. Acces: Cheia Pestera Vanatarea Sistem: Bazinul Ariesului (Valea Cheia - Valea Poienii - Valea Seaca) Munti: Trascau - Vf. Bulz (853m alt) - dolina Asezare: Paraul Poienii (cascade inalte pana la 25m) - conflueaza cu paraul Cheia Acces: Valea Poienii Pestera Vanatarile Ponorului Sistem: Vanatare - Huda lui Papara

Munti: Trascau Acces: Salciua de Jos Pesterile de la Poiana Ascunsa (1) Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - Poiana Ascunsa Asezare: sub Coltul Poienii Dimensiuni: 1120m alt Acces: Necrilesti Pesterile de la Poiana Ascunsa (2) Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - N - Poiana Ascunsa Asezare: situata intr-un punct greu accesibil Dimensiuni: 970m alt Acces: Necrilesti Pesterile de la Poiana Ascunsa (3) Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - N - Poiana Ascunsa Dimensiuni: 12m lungime, 900m alt Acces: Necrilesti Pesterile de la Poiana Ascunsa (4) - aven Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau - Vf. Strigleu (1248m alt) - N - Poiana Ascunsa Asezare: in apropierea unei inseuari prin care urca poteca dinspre Necrilesti Dimensiuni: (-) 15m Acces: Necrilesti Acces: Botani Pesterile din Botani - Pestera Tunel

Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau - Piatra din Chei (1167m alt) Asezare: Valea Pravului vs. stg. Dimensiuni: 160m lungime Acces: Botani Pesterile din Botani - valea Pravului Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau - Piatra din Chei (1167m alt) Asezare: Valea Pravului vs. stg. Acces: Botani Pesterile din cheia Rametului Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau - Vf. Urmezeu Asezare: Cheile Rametului vs. stg. Dimensiuni: 960m alt. Acces: Cheia Pesterile din Cheile Intregaldelor Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau - Muntii Cetii (1148m alt) Asezare: Galda - Cheile Intregalde - apar pe ambii versanti Dimensiuni: apar la diferite altitudini dar sunt de mici dimensiuni Acces: Modolesti. Pestera Avenul de la Tau Munti: Sureanu Acces: (Garda) Sugag Izbucuri: Masivul Bihor: Izbucul de la Coliba Ghiobului Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihor - Muntele Batrana Asezare: Parau Ghiobului vs. dr. la 50m amonte de confluenta cu Valea Gardisoara (amonte de Coiba Mica - 1km) Dimensiuni: 1095m alt, 9m lg Acces: Casa de Piatra

Izbucul de la Cotetul Dobrestilor Sistem: Ocoale - Ghetar - Bazinul Vaii Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Valea Garda Seaca vs. stg. - catunul Cotetul Dobrestilor Dimensiuni: 764m alt, 30m lg Acces: Garda de Sus - intre Garda si Moara lui Filea

Izbucul de la Filesti Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihorului Asezare: Moara lui Filea Acces: Casa de Piatra

Izbucul din Gardisoara Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihorului Asezare: Sesul Gardei Acces: Garda de Sus

Izbucul din Valceaua Sistem: Bazinul Ariesului Mare - intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor - Dealul Tarsei - Piatra Sobei Asezare: 1600m amonte de confluenta Vaii Valceaua cu Ariesul Mare Dimensiuni: 820m alt Acces: Albac

Izbucul Gura Apei Sistem: Bazinul Gardisoara - Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Gardisoara (300m amonte de P. Mica de la Fata Balacenii)- obarsia Vaii Gardisoara Dimensiuni: 1140m alt, 9m lg, arcada de 9m/3m urmata de un lac de sifon Acces: Casa de Piatra

Izbucul Matisesti Sistem: Valea Albacului Munti: Bihorului Asezare: Albac Acces: Horea Matisesti

Izbucul Politei Sistem: Ocoale - Ghetar Munti: Bihorului Acces: Garda de Sus

Izbucul Tauz Sistem: Coibe - Bazinul Vaii Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Valea Garda Seaca - 2,5km aval de Casa de Piatra Dimensiuni: 850m alt Acces: Garda de Sus

2. Fondul climatoturistic
Favorabilitate pentru sporturi de iarna Datorita climei temperat continentale si reliefului predominant montan din partea de Vest a judetul Alba, favorabilitatea pentru sporturi de iarna este una destul de buna. In perioada Noiembrie-Martie, in iernile normale, zapada este nelipsita creand astfel conditii bune pentru sporturile de iarna. Principala statiune in care se schiaza in judetul Alba este Arieseni, cu partiile cunoscute din Vartop.

 Favorabilitate pentru drumetii Aici probabil ca relieful joaca un rol mai important, deoarece fiind un judet predominant montan, favorabilitatea pentru drumetii este una ridicata. Totusi si clima joaca un rol destul de bine stabilit, iernile destul de geroase, ingreunand activitatea turistica in zonele montane mai inalte. In schimb, in restul anului, clima este mai mult decat favorabila pentru drumetii, cea mai buna perioada fiind primavara-vara.

Climatoterapia In majoritatea localitatilor din Judetul Alba, exista asa numitul bioclimat sedativrelaxant care este caracteristic zonelor cu climat de podis si de dealuri (intre 200300 m si 700-800 m), Alba fiind un judet cu o clima temperat continentalmoderata. Judetul Alba se incadreaza in doua sectoare climatice: clima continental-moderata la care apartine Estul si Centrul, si a doua este clima de munte unde apartine Sudul si Vestul.Tinutul de dealuri se caracterizeaza prin veri calde si ierni reci, cu strat de zapada instabil. Tinutul de montan se caracterizeaza prin veri racoroase cu precipitatii bogate, si ierni friguroase cu strat de zapada gros si stabil. Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale mari .Mediile anuale variaza intre 8,5 C la Alba Iulia, mediile lunii celei mai calde-iulie sunt cuprinse intre 20-25C, iar cele ale lunii celei mai reci-ianuarie, scad la cca.-33C. Bioclimatul sedativ-relaxant (de crutare) - Confortul termic este maxim, iar stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular este minim, fara suprasolicitarea organismului, care nu este supus unor stimuli intensi. Este recomandat in: convalescenta dupa afectiuni indelungate, epuizante astenie

 oboseala reumatism evolutiv boli respiratorii si cardiace avansate hiperreactivitate nervoasa Jumatatea de Est a judetului, in special Podisul Tarnavelor este caracterizata prin acest bioclimat. Fiind un judet in care Carpatii Occidentali ocupa o mare suprafata, in Judetul Alba nu lipseste bioclimatul caracteristic regiunii montane: Bioclimatul tonic-stimulent caracterizeaza climatul de munte (peste 700-800 m), care se evidentiaza prin scaderea presiunii atmosferice si a presiunii partiale a oxigenului, scaderea temperaturii si a umiditatii absolute, cresterea radiatiei globale, cresterea radiatiei ultraviolete. Confortul termic este scazut, stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular este crescut, proportional cu altitudinea. Cura de munte este indicata in: anemii convalescenta rahitism tulburari de crestere astenie insomnie excitabilitate astm bronsita hipertiroidie reumatism Statiuni din judetul Alba cu bioclimat tonic-stimulent: Arieseni, Albac

3. Fond turistic hidrogeografic

1. Surse hidrominerale Radioactivitate SNSRM (infiintata in anul 1962) constituie o componenta specializata a Sistemului National de Radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind radioprotectia mediului si asigura indeplinirea responsabilitatilor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei.

La nivelul Regiunii 7 Centru functioneaza 5 statii de radioactivitatea mediului (Alba Iulia, Brasov, Harghita, Targu Mures si Sibiu) efectuand in present masuratori de radioactivitate beta-globala pentru toti factorii de mediu, calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron cat si supravegherea dozelor gamma absorbite in aer. Statiile deruleaza un program standard de supravegherea radioactivitatii mediului de 11 ore pe zi. Acest program de recoltari si masuratori asigura supravegherea la nivelul fiecarui judet, in scopul detectarii cresterii nivelelor de radioactivitate in mediu si realizarii avertizarii/alarmarii factorilor de decizie. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale cat si procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date in cazul sesizarii unei depasiri ale pragurilor de atentionare/ avertizare/ alarmare. In Regiunea 7 Centru au fost identificate activitati cu impact radiologic specifice fiecarui judet care au fost supuse unei supravegheri suplimentare conform cerintelor LRM-ANPM Bucuresti. In Judetul Alba au fost efectuate masuratori ale nivelului radioactivitatii beta globale pentru probele de apa de suprafata, sol necultivat si vegetatie spontana prelevate din zonele: Abrud, Zlatna si Baia de Aries. Turism balnear Ocna Mures este un oras situat la altitudinea de 258 m. Se afla in faza de proiect de reabilitare a bailor sarate. Are un interes turistic deosebit, datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. Localitatea a oferit in trecut mai multe instalatii de tratament, printre care: un solariu cu amenajari pentru aeroterapie si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, bai calde, apa minderala sarata concentrate. Dintre factorii naturali de cura trebuie mentionate si apele minerale clorurate si sodice din lacurile existente pe locurile vechilor saline. Aceste ape au o concentratie deosebit de mare (266 grame/litru), fiind utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni, precum cele reumatismele articulare si degenerative, neurologice periferice, posttraumatismale. Se preconizeaza redarea in circuitul balneoclimateric a acestei statiuni. 2. Suprafete lacustre Lacuri glaciare

Lacul Carpa ( Iezerele Carpei) situat in Bazinul Raului Cugir, Muntii Sebes Muntii Sureanu; Lacul Iezerasul se afla in Bazinul Raului Cugir, Muntii Sureanu; Lacul Iezerul Muntii Sureanu; Lacul Sureanu pe raul Cugir, Muntii Sureanu;

Lacuri de acumulare Lacul Gaurari situat pe raul Valea Cornea, in Bazinul Abrud, Muntii Metaliferi Lacul Oasa Lacul Petresti pe raul Sebes, Muntii Sebes Lacul Brazilor pe Rosia (afluent), din Muntii Metaliferi

Lacuri antropice Lacul Cugir situat pe Raul Mic la varsarea in Cugir, Muntii Sebes-Muntii Sureanu; este un lac de baraj artificial; Lacul Martinie (Plesi) in Bazinul Sebes;

Fig.1. -- Lacul Sureanu

Fig. 2. Iezerul, Muntii Sureanu

3. Retea hidrografica Reteaua hidrografica alcatuita din: cursul mijlociu al Muresului care colecteaza pe malul drept: Ariesul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Valea Galzii, Cricaul, Ampoiul, Vintul etc., iar pe malul stang: Tarnava (Mare si Mica), Galda, Secasul, Sebesul, Pianul, Cugirul etc. In zona Muntilor Apuseni mai important este raul Aries cu afluentii Ariesul Mare si Mic. Cursurile de apa: sunt uniform repartizate , apartin bazinului Muresului, de la Nord-Est la Sud-Vest si afluentilor sai (Sebes, Tarnave, Aries, Ampoi, Cugir). Raurile principale sunt: Aries, Sebes si Cugir care se varsa in Mures, unul dintre cele mai importante rauri din Romania si traverseaza judetul de la Nord-Est la Sud-Est impartindu-l in doua parti egale. Muresul este un rau, care curge in Romania si Ungaria, in lungime de 761 km si se varsa in Tisa. Izvoraste din Muntii Hasmasu Mare, strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita-Deda, traverseaza Transilvania separand Podisul Tarnavelor de Campia Transilvaniei, strabate culoarul Alba-Iulia Turda, in Carpatii Occidentali separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca, strabate Dealurile de Vest, Campia de Vest trecand prin municipiul Arad in Ungaria, unde se varsa in Tisa. Pentru 22,3 km raul marcheaza frontiera romano-ungara. Debitul mediu anual al rului Mure este de 184m3/s. Debitul maxim poate ajunge peste 2000 m3/s (de exemplu, 2.330 m3/s n timpul inundaiei din 1975). n zona luncii Mureului Inferior folosina apelor sale este restricionat de calitatea lor i de faptul c rul se apropie aici de zona de drenaj, prelund

poluani care l fac inutilizabil doar pentru industrie i agricultur. Totui, n acest sector n ultimii ani Mureul i-a mbuntit calitatea parametrilor si. Afluenti: Tarnava Mare, Tarnava Mica (din Carpatii Orientali) ce se unesc la Blaj judetul Alba, Sebes, Strei, (din Carpatii Meridionali), Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni).

Fig. 3. Raul Mures

Fig.4. Baraj de priza pe Mures Raul Sebes este un curs de apa, afluent al raului Mures. Cursul superior al Sebesului este cunoscut si sub numele de Frumoasa. Sebesul izvoraste din Muntii Cindrel. Strabate doua judete (Alba si Sibiu), se varsa in Mures. Afluenti de stanga: Valea Stanii, Costisa, Valea Mare, Prigoana, Galceag, Mirasul, Neagu, Martinia, Valea Botei, etc. Afluenti de dreapta: Ciban, Paraul Gardului, Bistra, Dobra, Nedeiu, Valea Varului, Secas, Valea Mierlii, Sipotelu, etc.

Fig.5. Raul Sebes Raul Aries izvoraste din Muntii Bihorului, care fac parte din Muntii Apuseni. Are o lungime de aproximativ 164 km. Se varsa in Mures in aval de Ludus. Curge prin judetele Alba si judetul Cluj. Orasele Turda, Campia Turzii si Baia de Aries se afla pe raul Aries. Ariesul se formeaza in zona localitatii Mihoesti la confluenta a doua brate Ariesul Mare si Ariesul Mic. Teritoriul strabatut de Raul Aries se numeste si Tara Motilor, o regiune rustica pitoreasca. Bazinul raului cuprinde o regiune miniera foarte importanta (Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium), bogata in aur, argint etc.

Fig.6. Ariesul

Raul Cugir izvoraste de sub Varful lui Patru (2130m) de la o altitudine de 1900m. Lungimea cursului de apa este de 61 km. Cugir-ul are un debit mediu de 4,140 m/s, debitul minim inregistrat fiind de 0,170 (dec.1990) m/s, iar debitul maxim inregistrat de 60.5(apr.2001) m/s.

Principalele localitati traversate: Cugir, Vinerea, Sibot.

Fig.7. Raul Cugir Raul Ampoi se varsa in raul Mures in apropierea orasului Alba Iulia.

Fig.8. Ampoiul Tarnava este cu 249 km cel mai mare afluent al raului Mures. Raul se formeaza la Blaj din Tarnava Mare si Tarnava Mica. Dupa 28 de km se varsa in raul Mures. Afluenti de stanga: Tarnava Mare, Tiur, Izvorul Iezerului, Secas. Afluenti de dreapta: Tarnava Mica, Soimus.

Fig.9. Raul Tarnava Mare

Fig.10. Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mare

Fig.11. Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mica

4. Fondul turistic biogeografic

-VegetaieVegetaia este specific zonelor de dealuri colinare i lunc. Vegetaia forestier este modest reprezentat prin stejar (Quercus robur), arar ttrsc (Acer tataricum), mai puin brad i pin. Suprafee relativ ntinse ocup pajitile naturale din lunc i de pe versani cu expunere estic i nordic. Acestea sunt pajiti stepizate cu piu stepic ( Festuca rupicola), rogoz (Carex humilis), colilie (Stipa lessingiana). n cadrul vegetaiei naturale mai distingem ghiocelul (Galantus nivalis), vioreaua (Scilia biofila), lcramioara (Convalaria majalis), ciuperci, burei galbeni, burei iui, ghebe etc. n cadrul vegetaiei ierboase mai amintim pelinul ( Artemisia), macul (Papaver orientalis), ruscua de primvar (Adonis vernalis), mohorul (Gallium verum). Fauna este reprezentat prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevstuici, porcul mistre, cprioare; psri: cucuveaua, coofana, vrabia, raa slbatic etc.

Solurile reprezentative sunt cele de lunc, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fnea, podzolurile cu fertilitate, n general moderat. -Fauna-este diversa si bogata, adaptata in cea mai mare parte domeniului forestier, multe specii avand o valoare cinegetica deosebita. Cele mai reprezentative exemplare faunistice ce traiesc in paduri sunt: cerbul, capriorul, ursul brun, rasul, mistretul, veverita dintre mamiferele mari, vipera cu corn, oprla de munte dintre reptile i ierunca, cocosul de munte, etc. Zonele inalte ale muntilor reprezinta domeniul caprei negre, ocrorita prin lege, dar si al acvilei de munte, fluturaul de stanca dintre psri. Apele sunt bogate in pastrav, lipan, mreana, etc -Rezervatii Prin numarul de rezervatii naturale protejate si al monumentelor naturii, judetul Alba ocupa primul loc: 25 de rezervatii naturale complexe, 28 de rezervatii geologice, 23 de rezervatii speologice, 31 de specii de flora, 89 de specii de pasari si sase specii de animale ocrotite de lege. Cateva din rezervatiile naturale ale judetului Alba: Rapa Rosie, Pestera Ghetarul Scarisoara, Pestera Vanataile Ponorului, Pestera Ursilor, Taul fara fund de la Bagau, Cheile Caprei, Piatra Corbului, Parcul Natural Apuseni. Dealul cu Melci-rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romania; Pietrele Detunatei-(la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium), rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: 'Detunata Goala' si 'Detunata Flocoasa' (la 1.200 m altitudine); Parcul Natural Apuseni Este situat n vestul Romniei, n partea central-nord-vestic a Munilor Apuseni, ntinzndu-se pe o parte din masivele Bihor la sud i Vldeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei judee (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%). Aici predomin calcarele masive ce alterneaz cu pachete mai subiri de conglomerate, gresii i isturi violacee. n nord (n Muntele Mgura Vnt) apar astfel conglomerate i

gresii; mai la sud se dispun calcare i dolomite (zona PadiScrioara), apoi urmeaz, i mai la sud, o a doua fie de gresii i isturi (Groapa de la Barsa,valea Cetilor, valea Grdioara) i, n sfrit, o a doua fie de calcare (valea Sighitel, valea Galbena, Cetile Ponorului, valea Grda). Toate acestea nclin de la nord spre sud, stratele fiind, de la nord spre sud, din ce n ce mai noi. Flora ntreg teritoriul Parcului National Apuseni aparine etajului montan-subalpin, iar speciile care particip la alctuirea covorului vegetal sunt n majoritatea lor specii cu rspndire montan. Vegetaia se difereniaz pe vertical n urmtoarele zone: pajiti montane, pduri de molid (Picea abies) i pduri de foioase n care se ntlnesc urmtoarele specii: fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus montana), frasin (Fraxinus excelsior), cire slbatic (Cerasus avium), jugastru (Acer campestre), mesteacn (Betula verrucosa), scoru de munte (Sorbus aucuparia), salcia de munte (Salix caprea), nucul (Juglans regia), etc. Datorit condiiilor locale de sol, clim i topografie, acest cadrul general schiat prezint unele modificri, perturbri i inversiuni. Pdurile montane sunt bine dezvoltate n partea superioar a vilor, ntre altitudinile de 1 200 i 1 600 m. n aceast zon de vegetaie predomin molidul (Picea abies) i bradul (Abies alba), i de asemenea se ntlnesc mai rar laricea (Larix decidua) i tisa (Taxus baccata). Ca i o particularitate a platourilor carstice din Apuseni, ca rezultat al inversiunilor termice, exist zone unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind nlocuit de pduri de fag (Fagus silvatica) care se nvecineaz direct cu pajitile montane. Limita ntre pdurile de foioase i cele de rinoase se situeaz ntre altitudinile de 600-1300 m, n funcie de relief, substrat i microclimat, care duc uneori i la inversiuni de vegetaie. Zonele calcaroase constituie un peisaj special, distinct de cel al platourilor i al zonelor stncoase. Exist de asemenea asociaii vegetale deosebite gsite n aceste pajiti montane. Pajitile montane din platourile carstice sunt mai dezvoltate n zonele centrale, depresionare, n vreme ce marginile platourilor sunt aproape ntotdeauna

acoperite de pduri. Ele ocup azi locul fostelor pduri de fag defriate n trecut i aparin formaiei de piuc cu diverse specii. Pajitile montane se caracterizeaz printr-o diversitate floristic deosebit de ridicat, fiind identificate pn n prezent, un numr de 420 specii de plante. Datorit unor condiii speciale de microclimat, apare un tip de vegetaie nordic ce crete la latitudini neobinuit de sudice, mpreun cu unele specii alpine, care cresc aici la o altitudine neobinuit de mic. n dolinele de dimensiuni mari, de asemenea, datorit stratificrii termice a aerului, n partea inferioar nceputul sezonului vegetativ este ntrziat. La gurile de intrare ale peterilor se ntlnete o vegetaie caracteristic zonelor umbroase i umede. Un tip distinct de vegetaie se ntlnete n zonele umede de-a lungul rurilor. Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt: slciile (Salix alba, Salix purpurea, Salix triandra), plopul (Populus nigra), arinul negru (Alnus glutinosa), iar dintre cele ierboase rogozul (Carex sp.), stnjenelul de balt (Iris pseudaccorus), etc. Aceast vegetaie de lunc nsoete mai ales rul Arieul Mare. Depinznd de asemenea de prezena apei, se ntlnesc mlatini de turb la altitudini ridicate, mai ales n pduri de molid. Flora acestor tinoave este compus din plante oligotrofe, cu cretere nceat, dar mai ales din specii ale muchiului Sphagnum, care prin felul su de via decide reacia, chimismul, fizionomia i n general condiiile de via ale tinovului. Sfagnetul, care alctuiete fundamentul ntregii flore, se dezvolt rapid sub form de pernie compuse nainte de toate din specii de Sphagnum. Aceste pernie sunt strbtute mai ales de Vaccinium microcarpum, Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Carex pauciflora, Eriophorum vaginatum, Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex rostrata etc. De pe tinoave au fost descrise asociaii vegetale deosebit de interesante. Fitocenozele analizate n 1987 de ctre Pop i colaboratorii au fost ncadrate n urmtoarele asociaii vegetale: Eriophoro vaginato Sphagnetum (care au generat, mai ales prin edificatorii lor i cea mai cantitate de turb), Caricetum limosae, Rhynchosporetum albae, Vaccinio Pinetum mugi, Carici rostratae Sphagnetum i Carici stellulatae Sphagnetum (fitocenoze de tranziie spre mlatinile mezotrofe, dezvoltate la marginea tinoavelor). Datorit condiiilor specifice n diverse ecosisteme din PNAp, un numr ridicat de specii endemice au fost identificate, cum ar fi: liliacul transilvnean (Syringa

josikaea), omagul (Aconitum calibrotryon ssp. skarisorensis), garofia (Dianthus julii wolfii), vioreaua (Viola josi), multe forme de vulturic (Hieracium bifidum ssp. biharicum, H. sparsum ssp. porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus kitaibelii, o plant descris aici pentru prima dat i miaz-noapte (Melamphyrum bihariense). Fauna O atracie deosebit n cazul Arieului i majoritii afluenilor si o prezint fauna piscicol, cu o zonalitate bine evideniat. n ecosistemele acvatice din Parcul National Apuseni se ntlnesc urmtoarele specii de peti: pstrv de ru (Salmo trutta fario), pstrvul curcubeu (Salmo irideus), pstrvul fntnel (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), zglvoaca (Cottus gobio), boiteanul (Phoxinus phoxinus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi), mreana (Barbus barbus), scobarul (Chondrostoma nasus), grindelul (Noemacheilus barbatulus), cleanul (Leuciscus cephalus), zvrluga (Cobitis taenia taenia), babuca (Rutilus rutilus carpathorossicus). Dou dintre aceste specii au fost introduse antropic (pstrvul fntnel i pstrvul curcubeu). Dintre amfibieni sunt de menionat speciile: salamandra (Salamandra salamandra), izvoraul (Bombina variegata), tritonii (Triturus alpestris, T. cristatus, Triturus vulgaris ampelensis), iar dintre reptile, speciile: vipera comun (Vipera berus), oprla de ziduri (Podarcis muralis), oprla de munte (Zootoca vivipara), arpele de sticl sau nprca (Anguis fragilis colchicus), arpele de alun (Coronella austriaca), arpele lui Esculap (Elaphe longissima). n zon triesc toate speciile comune de psri montane. n pdurile de conifere sunt frecvente: mierla gulerat (Turdus torquatus), forfecua (Loxia curvirostra), alunarul (Nucifraga caryocatactes), piigoiul de munte (Parus montanus), pnruul (Regulus regulus), ciocnitoarea cu trei degete (Picoides trydactilus), ierunca (Tetrastes bonasia), piigoiul moat (Parus cristatus), piigoi de brdet (Parus ater), huhurezul mare (Strix uralensis). n cele de foioiase, n poieni i puni sunt prezente: porumbelul gulerat (Columba palumbus), corbul (Corvus corax), ciocnitoarea neagr (Dryocopus martius), sturzul de vsc (Turdus viscivorus), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), cinteza (Fringilla coelebs), etc. Pe lng cursurile de ap se ntlnesc mierla de ap (Cinclus cinclus), codobatura de munte (Motacilla cinerea) i fluierarul de munte (Actitis hypoleucos).

Psrile rpitoare sunt reprezentate de urmtoarele specii protejate prin legislaie naional i internaional: acvila iptoare mic (Aquila pomarina), acvila de munte (Aquila chrysaetos), orecarul comun (Buteo buteo), vinderelul rou i cel de sear (Falco tinnunculus i F. vespertinus), uliul psrar (Accipiter nisus). Fauna de mamifere mari este bine reprezentat, prin populaii bine consolidate de lup (Canis lupus), rs (Lynx lynx), cprior (Capreolus capreolus), cerb carpatin (Cervus elaphus), mistre (Sus scrofa), etc. Tot printre mamiferele carnivore se mai enumer i pisica slbatic (Felis silvestris), dihorul (Mustela putorius) i vidra (Lutra lutra). Vidra (Lutra lutra) este o specie protejat prin legislaia naional i internaional, care triete n familii, pe lng apele curgtoare mai izolate de impactul antropic. Ca exemplu, au fost semnalate existena a ctorva familii pe cursul superior al rurilor Grda Seac Mamiferele mici roztoare sunt reprezentate de 10 specii,: oarecele scurmtor (Clethrionomys glareolus), oarecele de cmp (Microtus arvalis), oarecele de pmnt (M. agrestis), oarecele de cas (Mus musculus), oarecele gulerat (Apodemus flavicollis), oarecele dungat (A. agrarius), oarecele de pdure (A. sylvaticus), prul de alun (Muscardinus avellanarius) (DH), prul mare (Myoxus glis), veveria (Sciurus vulgaris). De asemenea, mamiferele mici insectivore, sunt bine reprezentate, n PNAp fiind identificate pn n prezent un numr de 8 specii (excluznd dintre acestea liliecii): chicanul comun (Sorex araneus), chican pitic (S. minutus), chican de munte (S. alpinus), chican de ap (Neomys fodiens), chican de mlatin (N. anomalus), chican de cmp (Crocidura leucodon), crtia (Talpa europaea), ariciul (Erinaceus concolor). Cteva peteri prezint o importan deosebit i datorit populaiilor de lilieci pe care le adpostesc: liliac mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum), Rh. hipposideros, Rh. euryale, Myotis myotis, M. blythii, M. nattereri, M. brandtii, M. mystacinus, M. bechsteinii, M. emarginatus, M. daubentonii, M. dasycneme, liliac de amurg (Nyctalus noctula), Pipistrellus pipistrellus, Plecotus auritus, P. austriacus, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii, dintre care

efectivele speciilor Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis i Miniopterus schreibersii reprezint o mare valoare tiinific.

Rezervatia naturala geologica Rapa Rosie este situata la o distanta de 3 km de orasul Sebes si se intinde pe o suprafata de 10 hectare. Apa a sapat aici in lutul colinei, lasand in urma ei forme ciudate, inedite cu aspect de piramide, turnuri, coloane, toate avand culoare rosiatica. Petera Scrioara sau Ghearul de la Scrioara adapostete cel mai mare ghear subteran din Romnia. De aici i vine i numele de Ghear iar Scrioara vine de la comuna Scrioara situat 16 km mai jos, de care aparinea administrativ n vremea cnd a fost botezat. Acum aparine comunei Garda de Jos, judetul alba. Garda de Sus: comuna este situat pe valea superioar a Arieului, la nord-vest de Cmpeni, fiind strbtut de drumul naional DN 75. Are n componen un numr de 17 sate, cu o populaie de 2.190 de locuitori. Locuitorii comunei i asigur locurile de munc i principalele venituri din agricultur, silvicultur i creterea animalelor. Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrri de infrastructur, programe de promovare a turismului i aciuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vnzare lng Petera Scrioara, reabilitarea unor drumuri comunale i amenajarea unei gospodrii tipic moeti. Rezervaia natural Petera Scrioara (1 ha). Rezervaia natural Pojarul Poliei (1 ha). Rezervaia natural Cheile Ordncuei (10 ha).

Rezervaia natural Hoanca Apei (1 ha). Rezervaia natural Avenul de la Tu (1 ha). Rezervaia natural Avenul din esuri (1 ha). Rezervaia natural Izbucul Poliei (0,2 ha). Rezervaia natural Izbucul Coteul Dobretilor (0,2 ha). Rezervaia natural Petera de sub Zgurti (1 ha). Rezervaia natural Petera Poarta lui Ionele (1 ha).

Rezervaia Vntarile Ponorului este situat la marginea sud-vestic a culmii calcaroase Bedeleu din Muntii Trascaului la confluena vilor Ponorului, Poienii si Seac. Administrativ este mprit ntre satul Vale in Jos, comuna Ponor i satul Dumesti, comuna Salciua, judetul Alba. Rezervaia este format din calcare masive de vrst jurasic superioar. La vest i est se ntlnesc conglomerate, gresii, marne i marnocalcare cretacice (straturi de Brdesti), n vest interpunndu-se o fsie de bazalte mezozoice. Rezervaia natural "Tul fr fund"de la Bagau (lac de acumulare la 450 m altitudine, pe o suprafa de 3,5 ha). Cheile Fenesului ( Cheile Caprei ): denumirea corect a rezervaiei este Cheile Feneului, cunoscut n regiune, dup numele rului care o strbate. Ulterior, a aprut pentru aceeai cheie, numele impropriu de Cheile Caprei, dup numele celor dou coloane stncoase denumite Pietrele Caprei. Rezervaia face parte din sectorul de sud al Munilor Trascu, iar cheile au fost sculptate de prul Fene, afluent pe stnga al Ampoiului, n calcarele caracteristice acestei uniti montane. Cetatile Romane de la Rosia Montana-(la ctiva km de gara Campeni), rezervatie geologica si arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor; Negrileasa-rezervatie floristica, cu 5 ha de narcise; Sesul Craiului de la Scarita-Belioara-rezervatie botanica;

Fagul mparatului-(langa Muncelu), un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata; Stejarul lui Avram Iancu -copac ce are peste 500 ani; Teiul lui Eminescu - Blaj.

5. Fondul turistic cultural-istoric

Este aezat n valea Mureului, pe DN 1, la confluena acestuia cu Ampoiul, dintre dealuri nsorite , acoperite cu vii i livezi. Este un ora frumos, nsemnat centru economic, cu o fabric de produse refractare, o frabric de nclminte, ntreprinderi de morrit, de vinficaie. Aezare veche,n cartierul de azi ,,Lumea Nou,, ,spturile au descoperit urme din epoca neolitic, iar pe ,,Dealul Furcilor,, ,alte spturi au dat la iveal vestigii ale unei aezri i ale unei necropole din sec. I-II. Cetatea dacic menionat de Ptolemeu sub denumirea de Apulon, devine n sec. al II-lea cel mai important centru economic, politic i militar al Daciei romane. Urme ale vechiului Apulum sau gsit ntre Mure i suburibia Parto a oraului de azi i pe Platoul Romanilor din apropriere.De pe dmbul scurt de deasupra Mureului, unde a fost temelia cetii dacice, se deschide o veche larg de jur mprejur, peste esul Mureului i al Ampoiului, ncurajat de dealuri i de muni. n acest loc, cel mai nsemnat nod de drumuri din Dacia, romanii au ridicat un puternic castel n care a staionat garnizoana legiunii a XIII-a Gemina. a) Obiective istorice i de arhitectur cu valoare atractiv Vecintatea minelor de aur i de sare , abundena de grine, podgoriile de nprejurimi, piatra i lemnul, negou i dezvoltarea meteugurilor au determina nflorirea unei viei citadine puternice. Nenumrate inscripii pe lespezi de granit i marmur, statuete i bazorelifuri, instrumente chirurgicale i scule de scris, unelte i producie i multe alte descoperiri atest o via activ i prosper. Mozaicul descoperit de curnd lng Mure, conductele subterane cimentate acum optsprezece veacuri sunt i ele mrturii ale dezvoltrii urbanistice a vechiului Apulum. Dup distrugerea ei n timpul migraiei popoarelor, aezarea este atestat n evul mediu, sub numele de Blgrad. Din aceast epoc exist nc urme ale unei ceti construite din pmnt, lemn i piatr.

Cetatea Blgradului a fost din jurul anului 1000, pivotul rezisteniei mpotriva expansiunii maghiare. Pn la urm fiind cucerit, la nceputul secolului al XIIlea, Alba Iulia a devenit reedina episcopiei romano-catolice a Transilvaniei, iar la 1177-reedina unui comitat regal. Dup ce o parte a Ungariei a devenit pasalc turcesc (1541), iar Transilvania principat autonom sub suzeranitate otoman, A.I. a fost pn la 1690 capital a principatului, unde se ineau i adunrile dietei Transilvaniei. n acest interval de timp, dup biruina de la elimbr, la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul a intrat triunfal n A.I. ,realiznddup nfrngerea domnului Moldovei Ierenia Movil (1600), -unirea pentru scurt vreme a celor trei ri romne sub o singur ocrmuire. ntre 1714-1738 n A.I. se construiete o cetate de mare amploare . n aceast cetate au fost nchii capii rscoalei iobagilor din Transilvania, Horia, Cloca i Crian (1784) ; aici, la 28 februarie 1785, Horia i Crian au fost executai, zdrobii cu roata. La 1 decembrie 1918 la A.I. a avut loc adunarea popular la care au fost prezeni 100 000 de oameni i care au proclamat unirea Transilvaniei cu Romnia. b) Vestigii i obiective turistice istorice i arhitecturale Intrnd n A.I. privirea turistului este atras de construcia cetii de pe deal cetatea Alba Carolina -, fortrea puternic, ridicat de habsburigi entu a asigura dominaia asupra Transilvaniei. Construcie monumental din crmid i piatr dup sistemul Vauban, cetatea poart n decoraia ei amprenta stilului baroc. Este de plan heptagonal, cu cte un baston triunghiular la fiecare din cele apte coluri. Zidul nalt este nconjurat din toate prile de un an, aspect de adnc i lat, i de un val abrupt de pmnt . Adevratul

monumentalitate i de bogie decorativ, caracteristice stilului baroc, l dau cele patru pri de intrare n cetate, dou pe latura dinspre ora i dou pe

partea opus. Peste cea de intrare

n cetate, dinspe ora, se nal un

postament primaidal i deasupra acestuia statuia ecvestic a mpratului Carol al VI-lea. n celula de deasupra acestei pri a fost nchis Horia pn la execuie. O sacar de piatr urc deasupra porii, pn la ncperea mic unde se afl acum o plac de marmur i bustul lui Horia. Cloca a fost ncalcerat n partea opus a fortreei, iar Crian ntr-o cazarm. n faa porii a treia, pe ,,Dealul Furcilor,, , unde au fost frni cu roata Horia i Cloca, se nla obeliscul nalt de 28m monument nchinat lui Horia, Cloca i Crian realizat de scultorul Negrulea.

n cetate se pstreaz numeroase construcii, adevrate comori de art. Una dintre cele mai vechi este catedrala romano-catolic (Str. Karl Marx, 25). Pe locul actualei catedrale se afl o biseric romanic, ridicat ntre 1090 i 1149, distrus complet de ttari (1241). De dimensiuni mari, catedrala a fost construit, tot n stil roman, ntre ani1247 i 1290, privind reparaii i adaosuri n secolele al XIV-lea i XV-lea. n 1512 arhidiaconul Ioan de Lazo a constrit la intrarea nordic o capel numit mai apoi capela Sf. Ana . Aceast pstreaz titlui renaterii din Italia de nord, dar bolta ei poart amprenta goticului trziu. n interiorul catedralei se afl monumentele funerare ale lui Iancu de Hunedoara (1456), al fratelui su Ioan Miles (1446) i al fiului su Ladislau Corvinul ( frate cu Matei Corvin), precum i sarcofagele reginei Isabela (1559) i al fiului ei Ioan Sigismund (1571). Dei biserica a trecut prin multe ncercri i transformri ( un turn de la vest a ars, altul aruncat n aer de explozia prafului de puc depozitat acolo la nceputul sec. al XVII-lea, iar n 1849 ntreaga cldire a fost bombardat), totui este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectur din ar. Alturi de catedrala romano-catolic, n colul nord-estic al cetii, se afl un remarcabil monument de arhitectur: Palatul episcopal (Str. Karl Marx, 27) care, n forma sa actual, amenajat de vechiul bastion al cetii, cuprinde cteva interesante monumente epigrafice romane.

Pe strada Cehov la nr.6 se afl Palatul prineriar. Este o cldire veche ( sec. al XIV-lea ) la care s-a instalat regina Isabela. transformndu-l n reedin a principilor Transilvaniei (1546). Amplificat n sec. al XVI-lea i al XVII-lea, a fost reedin de mare lux, cu scri de marmur, fresce, fntne arteziene i grdini. ntre 1542 i 1699, aici s-au inut 150 de adunri ale dietei Transilvaniei. Dup biruina de la elimbr, aici a avut reedina i Mihai Viteazul. Avariat de turici i ttari, palatul a fost reparat n parte, dar dup 1700 a fost transformat n cazarm.

Muzeul Alba Iulia ( Str. Mihai Viteazul, 14), unul dintre cele mai vechi (1888) i mai bogate muzee din Transilvania ( are cea 55 000 piese), a fost reorganizat n 1968. El cuprinde vestigii arheoloice, ilustrnd drumul dezvoltrii societii omeneti pe aceste locuri n trecut. Din ornduirea feudal pstreaz obiecte legate de activitatea breslelor. Unele piese amintesc de prezena lui Mihai Viteazul la A.I. , de rscoala de la 178, precum i de revoluia de la 1848. Are i o secie de enografie i una de art plastic.

n sala mare din cldirea alturat, construit n 1908 pentru cercul ofierilor din garnizoan ( Str. 13 Decembrie, 1) i fcnd parte azi din cardul muzeului, a fost semnat la 1 decembrie 1918 actul unirii Transilvaniei cu Romnia. Restaurat i transformat special, este cunoscut sub numele de Sala Unirii. Construit n 1921-1922 dup modul bisericii domneti din Trgovite, opra a arhitectului V.tefnescu i a pictorului Costin Petrescu, catedrala ortodox (Str.Karl Marx, 39), este un alt monument al oraului. n pronaos se afl portretul lui Mihai Viteazul i al doamnei Stanca soia lui. Pridvorul deschis de la intrare este mpodobit cu portretele evanghelitilor, n mozaic, i cu patru plci de marmur cu insccripii comemorative, consemnnd semnificaia istoric a monumentului.

n faa intrrii la vest, se aflclopotni cu turn nalt de 52m. Un alt punct de atracie pentru turiti este biblioteca documentar Batthyaneum, n fosta mnstire a trinitarienilor, cu exemplare de mare raritare i cu colecii de mare art (Str. Bibilotecii, 5 ). Este una dintre cele mi interesante biblioteci din lume .Avnd ca fond de baz biblioteca episcopului Ignaiu Battyany (1741-1793), numr 56 000 de volume, dintre cae 1230 manuscrise, 580 exemplare tiprite nainte de anul 1500 (incunabule), 19 000 documente, plus colecii de antichiti, obiecte de cult, numismatice etc. Dintre exemplarele rare, unele chiar nice n lume, citm n primul rnd ,,Codex aureus,, ,manuscris din sec. al VIII-lea, scris cu aur pe pergament; o parte a acestui codex se afl n biblioteca Vaticanului, iar tartajele de filde pe care le-a avut, unul se pstreaz la Museo Sacro din Roma i altul la British Museum din Londra. Citm apoi: ,,Istoria rsboiului cu Iugurtha,, din sec. al X-lea; ,, Psltirea lui David cu clindar,, din sec. al XIII-lea, i Biblioteca pstreaz ,,Heroidum epistolarum,, , manuscris din sec. al XIII-lea; operele lui Ovidiu ,, Epistole ex Ponto,, , manuscris , tiprit la Milano n 1494; ,,Cosmografia,, lui Ptolemeu, tiprit la 1482, i multe altele. o colecie din 600 de biblii una dintre cele mai bogate colecii de astfel de crii din lume, unele n manuscris, altele tiprite. Din vechile tiprituri romneti pstrate de aceast bibliotec citm: ,,Pala de la Ortie ,, (1582), ,,Noul Testament de la Blgard,, (1648), ,,Biblia lui tefan Cantacuzino,, ( 1688), ,,Evanghelia cu nvtur,, (1699). Dintre documentele, dou din timpul lui Mihai Viteazul, mai multe referitoare la revoluia din 1848. Amintim c n anul 1779, Batthyany a instalat n cldirea bibliotecii un observator astronomic, nzestrat cu cele mai noi aparate din vremea sa. Este cel mai vechi observator astronomic din ara noastr. Pe dealul cetii se afl i cldirea Colegiului reformat (Str.13 Decembrie 13-15) care a fost coala de rang universitar din Transilvania medieval, a doa dup ce a iezuiilor din Cluj (sec. al XVI-lea ). Cldirea are o nfiare sobr i solid, camerele acoperite cu boli de crmid, iar decoraia exterioar i interioar conine elemente din stilul renaterii trzii din Transilvania. Tot n cetate se mai afl blocul Babilon (1851), ridicat n stilul renaterii i al barocului (Str. Engels, 1); palatul Apor i palatul Bethlen Miclos (sec. al XVII-lea), construite n stil renatere. Din A.I. pornete o cale direct ctre zona de vechi exploatri de minereuri polimetalice, pe linia ferat ngust care duce pn la Zlatna (38 km) (vezi : ZLATNA). Dar cu autobuzul, n continuare, pe Ampoi la deal, se ajunge la Izvorul

Ampoiului (8 km) veche exploatoare de mercur- i la Abrud (30 km de la Zlatna i 65 km de la A.I.) (vezi:ABRUD).

Obiective turistice din judetul Alba

Alba Iulia

Biblioteca Batthyaneum: nfiinat de episcopul Ignat Batthyani, a fost instalat ntr-o cldire ce aparinea unei mnstiri. n fondul bibliotecii se afl 1665 manuscrise rare printre care o parte din vestitul Codex aureus scris cu aur pe pergament (secolul al Vlll-lea) si Liber de bello Jugurthino (secolul al Xlea) precum si 609 incunabule, dintre care menionam: Hervidum epistolarum (tiparit !a Milano 1494) si Cosmografia lui Ptolemeu (1482). n cldirea bibliotecii, Batthyani a instalat primul observator astronornic modern de pe teritoriul Romniei (1779) nzestrat cu cele mai perfecionate aparate din acea epoc.

Biserica Sf. Treime din Maierii Blgradului: a fost construit ntre anii 1713 1715 din materialele recuperate n urma demolrii Mitropoliei Ortodoxe a Blgradului i a Arhiepiscopiei rii Ardealului ctitorita n anul 1597 de ctre Mihai Viteazul, domnul rii Romneti pentru locuitorii din Transilvania i care a fost drmata de autoritile habsburgice la nceputul secolului al XVIII-lea.

Catedrala ortodoxa a rentregirii: construit ntre 1921-1922, catedrala

reprezint o simbioza de vechi stiluri romaneti.

Catedrala Romano Catolic: (1246-1300), cel mai valoros monument de

arhitectur medieval din Transilvania, de aceeai vrst cu celebra Notre Dame, a fost ridicat pe locul unei biserici distrus de ttari in 1241.

Cetatea bastionar: a fost ridicat ntre anii 1714-1738, fiind considerat cea

mai reprezentativ fortificaie bastionar de tip Vauban din ara. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi.Cetatea este alcatuit din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurndu-i imaginea stelata caracteristic cetilor de acest tip.

Mormntul lui Iancu de Hunedoara: acesta a murit la 11 august 1456, n urma

izbucnirii unei epidemii de cium, n tabra oastei sale, la Zemun. Iancu de Hunedoara este nmormntat n Catedrala Catolic de la Alba-Iulia, iar pe piatra lui de mormnt scrie: S-a stins lumina lumii

Muzeul Naional al Unirii: este cldirea unde s-a votat unirea Transilvaniei cu

Romnia. n 1992 a devenit Muzeul Naonal al Unirii subordonat direct Ministerului Culturii. Muzeul prezint publicului arheologie: preistoric(ceramic, unelte i arme din piatr, bronz, fier), dacic provenind de la cetile dacice Craiva, Cugir si Cplna (ceramic,

monumente, unelte, arme i podoabe din fier, bronz, argint), romana provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice, sculpturale, gliptic, numismatic, vase ceramice, lucerne, unelte i arme din fier, obiecte de podoab), medieval (ceramic, bijuterii i obiecte din aur, argint i bronz din secolele VIII - X din necropolele dezvelite la Alba Iulia, Blandiana si Ghirbom, cahle, arme, sigilii nobiliare i ale oraului Alba Iulia); istorie (documente, fotografii i obiecte memoriale legate de Revoluia de la 1848, Memorandum, Unirea de la 1 Decembrie 1918); periodice - cri; colecii de etnografie i art popular (port, esturi, ceramic, icoane pe lemn i sticl, obiecte din metal si lemn); numismatic (antic, medieval i modern); bibliotec (55.000 volume). Obeliscul lui Horea, Cloca i Crian: este situat n fata porii a treia a cetii, opera a sculptorului lon Negrulea, a fost ridicat n 1937 din iniiativa Societaii ASTRA. Msoar peste 20 m nlime i are la baz un basorelief nfatindu-i pe cei trei lupttori. Palatul principilor Transilvaniei: n palatul principilor Transilvaniei, a locuit i a acionat pentru binele neamului romnesc, Mihai Viteazu, realiznd prima unire politico - administrativ a celor trei teritorii romaneti i transformnd Alba Iulia n capitala statului unificat.

Abrud Casa lui Ion Buteanu: loan Buteanu a fost unul dintre cei mai apropiai colaboratori ai lui Avram lancu. Aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluionarilor romni din Munii Apuseni.

Casa memeoriala Alexandru Ciurea: Locuina printeasca a scriitorului Al. Ciura (1876-1936); aici a avut loc ntalnirea dintre Nicolae Blcescu i Avram lancu. Cladirea gzduiete o expoziie permanent de documente referitoare la istoria Abrudului, ndeosebi din anii 1848-1849. Alexandru Ciura a fost preot, prozator si publicist romn. Casa memoriala loan Boeriu: viceprefect si primar al Abrudului n 1848 -1849.

Casa tribunului Ioan uluiu: creator al artileriei moilor, gazd a revoluionarilor A. Golescu i B. Iscovescu din ara Romneasc. Adresa: Str. Mreti, nr. 5

Aiud Biserica reformat calvin: amplasat n partea central sudic a Cetii Aiudului, biserica Reformat a fost construita n stil gotic n preajma secolului al XV-lea. Interiorul aparine stilului baroc.

Biserica romano catolic: monument istoric de factur baroc, Biserica romano catolic din localitate a fost ridicat de clugri minorii in decursul ctorva decenii ncepnd cu anul 1727. Multe obiecte de patrimoniu se afl n incinta bisericii, printre acestea o pictura vienez si orga. Catedrala ortodox Sf. Trei Ierarhi : catedrala ortodox poarta hramul Sfinilor Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie si Ioan i a fost construit n anul 1927 ntr-un stil bizantin monumental, asemntor celui al bisericii Sf. Sofia din Istanbul. Cetatea medieval: situat n zona central a oraului, la dreapta oselei naionale Bucuresti - Oradea, la aproximativ 30 km distan de municipiul Alba Iulia i la circa 36 km de Turda, Cetatea Aiudului - un complex de arhitectur medieval cuprinznd mai multe edificii - este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul aezrii. Cetatea cu ziduri si turnuri de piatr este amplasat pe locul unei fortificaii de pamnt mai vechi care la rndul ei se suprapune pe o asezare daco roman din secolul al III - lea, AD. Cimitirul Rpa Robilor: aici erau aruncate, n gropi comune, trupurile deinuilor care mureau n nchisoare, din cauza torturilor i a condiiilor inumane de detenie. Nu se tie nici numele, nici numrul lor. Monumentul Calvarul Aiudului : crucile acestui monument vegheaz somnul morilor neidentificai, victime ale regimului comunist, din Penitenciarul Aiud. La Aiud, loc de ntemnitare si exterminare, comunitii au ngropat o bun parte din elita rezistenei romneti mpotriva comunismului. Muzeul de Stiine ale naturii : este cea mai veche instituie de acest gen din ar. Primele documente scrise care atest existena pieselor muzeale i a coleciilor din Aiud, dateaz din anul 1720.

Blaj Castelul Bethlen: este cea mai veche cldire din Blaj, valoros monument istoric i de arhitectur. Pn in 1737, a fost reedina stpnilor feudali ai domeniului Blaj, apoi a devenit sediul Episcopiei unite a Transilvaniei. n 1842, i s-au facut reparaii, adugndu-i-se aripa nordic. Cldirea are dou etaje i ziduri foarte groase (peste un metru), coridoare boltite i scri nguste de lemn. Castelul a adpostit Muzeul oraului iar in prezent a fost preluat de Episcopia Greco-Catolic. Catedrala greco-catolic: a fost zidit din iniiativa episcopului lon-lnocentiu Micu-Klein, ntre anii 1738 si 1765, dup planurile arhitectului austriac Anton Eckhardt Martinelli. Este primul edificiu baroc de pe teritoriul romnesc. In 1837, a fost mrit, adugandu-i-se cele doua turnuri i terasa, corurile i sacristiile laterale. Interiorul, de o linie simpl, are cupola pictat n stil bizantin. Cel mai reuit element este catapeteasma de mari dimensiuni, impresionant din punct de vedere artistic.

Muzeul de Istorie Augustin Bunea: a fost nfiinat n anul 1939 i se afl n castelul Geoagiu Bogdi care dateaz din secolul al XVII-lea. Expoziia prezint obiecte de istorie, carte veche si arheologie . Cmpia Libertii: n lunca Trnavei Mari, situat n spatele catedralei i a colilor, se afl cmpia unde s-a inut Marea Adunare Naionala de la 3 - 15 mai 1848. colile Blajului: mnstirea a fost construit ntre anii 1731 i 1747, cu ziduri groase si bolturi arcuite.n aceast mnstire au fost deschise in 1754 primele coli romneti. Teiul lui Eminescu: la marginea nordic a oraului, n apropierea oselei ce duce spre Trnveni, se afla Teiul lui Eminescu, declarat monument al naturii.n primvara anului 1866, marele poet a strbtut lungul drum, care leag Bucovina de cetatea culturii transilvnene. El dorea s vad Blajul, despre care i-a vorbit atat de frumos profesorul su de limba romn Aron Pumnul, originar de pe aceste meleaguri.

Cmpeni Muzeul Avram Iancu - aici i-a avut Avram Iancu cartierul general n timpul revolutiei din 1848. Statuia ecvestr a lui Avram Iancu Iniial, statuia, realizat de Ion DimitriuBrlad, a fost ridicat la Trgu Mure n 1924. n 1940, statuia lui Avram Iancu a fost mutat la Cmpeni, unde se afl i n prezent. Monumentul Eroilor. Monumentul este de tip cruce memorial i este amplasat lng Biserica Ortodox din oraul Cmpeni. Crucea a fost nlat n anul 1922, pentru cinstirea memoriei eroilor jertfii n Rzboiul de Independen, fiind realizat din lemn de stejar i marmur, protejat cu un acoperi din tabl. Pe faada monumentului este urmtorul nscris: n amintirea eroilor din timpul rscoalei de la 1907 i a celor czui pe cmpul de lupt n timpul Rzboiului de Independen de la 1877. Cugir Biserica Sf. Treime: Biserica cu dublu hram Sf. Arhangheli si Sf. Treime a fost ridicat n anul 1808 i este monument istoric. Biserica Sfnta Treime construit ntre anii 1806-1809 Biserica Sfinii Apostoli Petru i Pavel

Zonele de agrement Rul Mare i Rul Mic Apeductul Wasser Leine construit n 1906 de germani i italieni Cetatea dacic de pmnt Biserica Romano-Catolic construit n anii 1824-1826 din cartierul Scunel

Lancram Casa memorial Lucian Blaga: casa copilriei poetului si filozofului Lucian Blaga (1895 - 1961) ofer vizitatorilor o incursiune n viaa familiei Blaga, reconstituit prin mobilier, fotografii, manuscrise, tablouri de familie, ediii princeps ale operei lui Blaga. Monumentul eroilor: este realizat din marmur i beton, avnd o nalime de 4 metri i este ridicat n anul 1924.

Miraslu

Obeliscul ridicat n anul 1926, n amintirea luptelor lui Mihai Viteazul de la Mirslu. Obeliscul este nscris pe Lista Monumentelor Istorice ale judeului Alba, elaborat de Ministerul Culturii si Cultelor din Romnia n anul 2004.

Monumentul Eroilor Romni din Al Doilea Rzboi Mondial. Obeliscul este amplasat n partea dreapt a oselei Bucureti-Oradea, la km 420+421, i a fost ridicat n memoria eroilor romni czui n Al Doilea Rzboi Mondial, n luptele ce au avut loc pe teritoriul localitii. Monumentul are o nlime de 6 m i este realizat din piatr cioplit, iar mprejmuirea este asigurat cu un grilaj metalic. Pe o plac din marmur ncastrat pe faada monumentului, este un nscris comemorativ: Glorie venic eroilor ce s-au jertfit n lupta pentru eliberarea patriei

Ocna Mure Biserica catolica Sf. Carol Borromeo Biserica Greco - Catolica Sf. Fecioar Maria Castelul Teleky Monumentul eroilor din primul rzboi mondial

Roia Montan Galeriile romane: Descoperite ntamplator n anul 1968, n timpul unor lucrari de cercetare n Masivul Orlea i integrate, n 1981, n Muzeul Mineritului, galeriile sunt spate manual cu dalta i ciocanul, avnd o lungime de peste 400 de metri. Situl arheologic Alburnus Maior

Sebe Biserica evanghelic: Partea veche, n stil romanic, a acestei biserici, exista din timpul invaziei ttare (1241), fiind o bazilica cu trei nave. Nava centrala a fost mult nlat i boltit n timpul lucrrilor efectuate n secolul al XIIIlea, iar celelalte trei laterale, au fost lrgite i nlate n secolul al XIV-lea. Astazi, ele sunt reunite sub un singur acoperi. Vechiul cor romanic a fost nlocuit cu unul gotic, acoperit cu boli care se sprijin pe arce de ogiva. Exteriorul acestei poriuni este decorat cu statui de piatr, baldachine i fiale. n urma lucrrilor de restaurare din anii 1960-1964, a fost marcat n pardoseala corul vechii biserici romanice. Cetatea Sebeului: a fost construit la sfritul secolului al XIV-lea i nceputul secolului al XV-lea. Se compune dintr-un zid de incinta, lung de 1700 m., n care s-au facut creneluri, metereze si guri de pcura care au ramas bine conservate. Cetatea prezenta patru turnuri de poarta, din care nu se mai pstreaza dect vestigiile celor de pe latura de nord si de vest. Turnul studentului: are form ptrat cu laturile de 5 metri grosime.Are parter si 4 nivele.Denumirea vine de la evenimentul legat de atacul turcesc din 1438,cnd ntreg sudul Transilvaniei a fost devastat.Din grupul de locatari ce au rezistat pn la sfritul btliei fcea parte i un student cunoscut sub numele de studentul din Romos.

Biserica Evanghelic-Lutheran edificat n stil gotic n sec.XIII-XIV. A fost Turnul octogonal Monumentul Eroilor Romni din Primul Rzboi Mondial . Monumentul este

renovat ulterior n stilul Renaterii.

amplasat n cimitirul romano-catolic din oraul Sebe i a fost ridicat n memoria eroilor romni din Primul Rzboi Mondial. Obeliscul, cu nlimea de

1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susinut de o baz simpl, de form paralelipipedic. Pe placa din marmur aflat pe trunchiul monumentului se afl un nscris comemorativ: n amintirea eroilor czui n rzboiul mondial 1914-1918. nscrisul este realizat i n limba german.

Monumentul Eroilor Romni din Al Doilea Rzboi Mondial . Monumentul a

fost dezvelit n anul 1958, fiind amplasat n parcul din centrul oraului, pentru cinstirea memoriei eroilor romni czui n Al Doilea Rzboi Mondial. Monumentul este de tipul plac memorial, fixat pe un soclu simplu din beton, nalt de 1 m. Pe plac este un nscris comemorativ: n amintirea eroilor czui n lupta contra fascismului. Teiu Biserica Ortodox: Ridicat n secolul al XVI-lea, aceast biseric a fost restaurat n 1964 prilej cu care s-au efectuat i spturi arheologice n cimitirul comunei. n urma acestora, au fost descoperite obiecte din secolele al X-lea si al XI-lea, atestand o intens locuire a populaiei romneti n aceasta regiune. Biserica Reformat: A fost iniial construit n secolul al XIII-lea, ca o basilic roman i refacut ulterior cu elemente caracteristice stilului gotic. Clopotnia i pereii navei centrale fac parte din prima faza a construciei. Biserica romano-catolic: a fost construit de regentul Iancu de Hunedoara i completat de fiul acestuia, Matei Corvin. Din adugirile ulterioare, foarte valoros este portalul apusean. Inscripia de pe timpan d ca data a construciei, anul 1448

6. Fondul turistic etnografic i folcloric Toaca Patilor

Un obicei des ntilnit n zona Munilor Apuseni este Toaca Patilor, Tocacii sau Prgorul, dup cum se mai numea n satul Bistra. n Joia Patimilor, feciorii merg la pdure s aleag un paltin cu rezonan din care s faca toac, ce era atrnat ntr-un par din curtea bisericii. Cu timpul, toaca nu a mai fost adus din padure, ci pentru ca era mai comod, a fost cobort direct din turla bisericii. Focul din jurul toacei era aprins n Vinerea Mare, moment din care se va bate toaca nencetat pn la ora nvierii, iar dup slujbele din ziua Patelor, pna la vecernie, cnd toaca va fi urcat n turnul bisericii. Ceremonialul se compune din mai multe secvene ceremoniale si rituale: formarea cetei de feciori condus de crai (vataf) si ajutat de un casier care stringe banii,

un cal care poarta desagii cu colacii, dar i o cloca ce aduna si transporta ouale. Cea mai mare grija pe care o aveau membrii cetei era pzirea toacei, pentru a nu fi furata de oamenii casatorii, pentru ca atunci feciorii nu mai sunt pltii i nu vor mai avea dreptul s joace pn la Rusalii. A doua zi de Pate, feciorii colind din cas n casa pentru a face urri, ocazie cu care primesc daruri (bani, colaci, oua rosii) de la fiecare gazd. Dupa -amiaza se organizeaz la marginea satului o petrecere, unde ei vor drui fetelor oua roii mpreuna cu primele viorele sau ghiocei nflorii. La masa feciorii mai au misiunea de a spala pcatele patenilor si domnilor meseni. Vtaful feciorilor aduce n faa stenilor ali feciori acuzatori, care spun public pcatele fiecaruia. Apoi este luat si dus la puntea vaii si de pe ea daca i ia pcatosul angajamentul ca nu va mai grei la anul i plteste feciorilor, este iertat si nmuiat n apa vaii.

Scrinciobul si datul patilor

Scrinciobul, dupa credina si spusele romnilor, este facut ntru amintirea spinzuratoarei lui Iuda, care n urma vinzarii lui Isus Hristos s-a dus de s-a spinzurat de o creanga si, nednd oamenii peste el vreo trei zile, vintul l clatina dintr-o parte ntr-alta. n satele de la poalele Munilor Apuseni exist datina ca n duminicile si sarbatorile din Postul Patelui, preotul, dupa ncheierea serviciului religios, i anuna pe cei care doresc - dintre steni - sa dea patile. Persoana care dadea patile trebuia sa cumpere doua sau trei ciubere si donicue noi, frumos sculptate si ncrestate. Aceste ciubere se umpleau n Miercurea Mare cu vin curat i apoi, acoperindu-se bine, se duc n dimineaa Joii Mari la biserica, unde se aeaz n altar mpreuna cu 7 sau 14 piinioare de griu, framintate si coapte de prescurarita parohiei. Se cumparau doua sau trei oale mari i linguri, un cutit i un cirpator, pe care se taia piinea n bucatele patrate. Piinea amestecata cu vin se aseza n oale acoperite cu nframi mari de par sau de matase cumparate din tirg. Satenii care au asistat la slujba din noaptea nvierii iau pastile la biserica, iar pentru cei ce au ramas acasa le duc n pahare sau ulcicute nfasurate n merindete sau batiste. Ei dau n schimb cite un ou rosu sau bani.

Pomeana copiilor
Luni, a II-a zi de Paste, se slujeste Sfanta Liturghie dupa randuiala stramoseasca, dupa care slujitorii impreuna cu credinciosii ies afara din Biserica. Pe latura de miaza-zi a bisericii la cativa metri de peretele bisericii, prescurarita, ajutata de cateva femei din sat, imbracate in haine populare, aseaza colaceii pe doua randuri, jos pe iarba. Deasupra (fiecarui colacel) interiorului gol al fiecarui colacel, femeile din sat pun cate un ou rosu. Distanta intre randuri este de cca.1,5 m Pe rand colaceii se aseaza la o distanta de cca. 0,4-0,5 m unul de altul, in asa fel incat sa poata sta copiii comod unul, langa altul. Toti copiii din sat incepand de la cei care abia merg in picioare, pana la cei din ultimele clase al Scolii Generale sunt prezenti la biserica si se aseaza fiecare in fata unui colacel cu ou rosu. Mamele copiilor stau in spatele acestora spre a-I supraveghea. La capatul dinspre apus al randurilor se aseaza o masa. Pe acea masa se pun cartile de slujba, colacul-parastas, un litru de vin si cativa colacei. In jurul mesei sta preotul si ceilalti slujitori, pentru a face slujba indatinata. Multimea credinciosilor inconjoara acest cadru de un pitoresc deosebit, iar dupa ce a avut loc sfintirea tuturor colaceiilor si a oualor, toti copiii isi ridica colacul si oul, cel mai adesea colacul este mancat de copii, chiar la biserica in timp ce are loc cel de-al doilea obicei foarte vechi "fugaritul mirelui". Obiceiul "pomeana copiilor" imbina utilul cu placutul, deoarece este frumos pentru toata lumea, dar are si o intrebuintare bisericeasca, deorece este ca o pomana data in numele celor morti si care nu au fost pomeniti niciodata la biserica.

Fugaritul mirelui
Si originea acestui obicei se pierde in negura vremii, chiar daca acesta a mai fost intrerupt cativa ani. Obiceiul consta in faptul ca baiatul din sat care s-a casatorit in ultimul an (de la pastele anterioare pana la cele cand are loc obiceiul), trebuie sa fie "fugarit" de catre doi feciori (necasatoriti) din sat. Se da ca punct de plecare locul unde are loc pomeana copiilor (mirelui I se da un avans de cca. 50-100 m, semn ca este casatorit, are greutati si trebuie sa aiba un avans, fata de cei doi feciori, care sunt alesi de feciorii satului in prima zi de paste. In trecut cei doi feciori se alegeau chiar la nunta celui care s-a casatorit. "Mirele" trebuie sa alerge pana la un loc stabilit de comun acord cu cei doi feciori, dupa care trebuie sa se intoarca in acelasi loc. In tot acest timp satenii satului stau adunati langa biserica pentru a vedea spectacolul oferit de cei 3 protagonisti, adeseori se intampla sa se faca galerie cu indemnuri asupra celor 3. Daca "mirele" este prins de feciori, acesta trebuie sa de-a de baut celor doi, care ii vor spune ca l-a tinut prea bine nevasta, ca s-a

ingrasat, ca a facut burta si ca s-a "ramolit". Pentru feciorii care il prind pe mire, pe langa ca primesc de baut, este o mandrie si se spune ca acei feciori in vara care urmeaza vor fi foarte buni la lucru, vor termina muncile campului foarte repede, dar si ca s-ar putea sa se insoare in anul care urmeaza. Daca mirele nu este prins de feciori, el primeste de baut de la acestia si este o mandrie pentru el ca a ramas tanar si ca, chiar daca este casatorit nu se da pe "fecioria" celor necasatoriti.

Jucatu loptii-n bata

Acest obicei se desfasoara in partea sudica a cimitirului si are loc atat in prima zi de paste, cand are loc intre feciorii din sat, care se impartin doua echipe, dar si in a doua zi de paste, cand are loc intre localnici si fii ai satului, reintorsi acasa, sau mai interesant este faptul ca are loc intre localnici si oficialitati, presa, sau alti invitati. In ceea ce priveste jocul acesta se desfasoara astfel: Se aleg doua echipe formate din 5 pana la 8 persoane. Se traseaza terenul de joaca astfel incat exista un tarus de plecare si unul la care trebuie sa se ajunga, dupa care sa se intoarca inapoi, fara a fi lovit cu "lopta" (minge confectionata din carpe). O echipa este la "prindere ochire" iar o alta la "bataie fugire". Cand o echipa este la bataie, fiecare jucator are dreptul sa de 3 ori cu o bata in "lopta", pe care i-o serveste un jucator advers, dupa care se duce la tarusul de start si trebuie sa fuga pana la tarusul din capatul terenului, pentru ca apoi sa ajunga inapoi, fara a fi "ochit" cu "lopta". Daca este "ochit" de vre-un jucator din echipa care se afla la "bataie fugire", cele doua echipe isi schimba rolul, iar echipa celui lovit trece la "prindere ochire". Pierde echipa care se afla cel mai mult timp la prindere ochire. Daca toti jucatorii echipei aflati la "bataie fugire", dupa ce au dat de 3 ori fiecare cu "bata in lopta", nu reusesc sa fuga si sa se intoarca la locul initial, echipa acestora este blocata pentru ca nu mai are cine sa loveasca lopta, si este declarata invinsa, jucatorii acesteia fiind considerati "blegi" ca nu sunt in stare sa fuga. La tot acest spectacol care are loc atat in prima zi de paste, cat si a doua zi de paste, priveste tot satul, impreuna cu oaspetii, care vocifereaza pe margine cuvinte la adresa celor care nu pot fugi. Se spun cuvinte de genul: nu poate fugi ca bea prea mult, sau ca fumeaza prea mult, etc. Dupa ce au loc cele trei obiceiuri de o autentiticitate rar intalnita, tot alaiul de oameni merg catre caminul cultural, unde oaspetii sunt serviti cu o masa mocaneasca, ce consta in: miel fript la caldarusa, mamaliga si mai ales balmos, care este specific satului Presaca. Dupa ce se serveste masa, in incinta Caminului Cultural are loc un spectacol folcloric, la care participa Grupul Folcloric "Dor si Suflet Presacan", "Calusarul din Presaca", solisti vocali din satul Presaca, pe langa care sunt invitati si alti solisti vocali din zona Vaii Ampoiului. Sarbatoarea are loc pana seara tarziu fiind o reala sarbatoare pentru locuitorii

satului Presaca si a intregii Vai a Ampoiului, precum si a oaspetilor, care de la an la an sunt tot mai multi.

ztoarea
Sazatoarea este un obicei foarte vechi in Presaca Ampoiului, care se pierde in negura vremii. Sazatoarea este un obicei care aduna mai multe femei, fete si feciori la o singura casa. Femeile isi aduceau lucru de mana: torceau canepa sau lana. Faceau legaturi pe raschitor (un par lung de cca. 1,5 m, la ambele capete terminat in forma de cruce), pe care se intindeau firele de pe fus, altele faceau ciorapi de lana. La sazatori se cantau cantece vechi, doine, balade si se povesteau intamplari de prin sat. Dintre cantecele foarte vechi, cantate la sazatoare in Presaca Ampoiului amintim: Cand vii bade-n sazatoare, la, la Nu sta la usa-n picioare, la, la Uitate-n casa de-a randul, la, la Si te-aseaza une ti gandul, la, la Asat-I casa de nuiele, la, la Fetile-s mai tinerele, la, la Dicolo-I casa de barne, la, la Fetele-s mai batrane, la, la. Scopul sazatorii era distractia, deoarece, dupa venirea feciorilor, incepea jocul si voia buna. Pana la sosirea feciorilor fetele stateau cu un ochi la furca si cu celalalt la usa sa vada daca vin feciorii. Dupa venirea feciorilor, se incepea jocul, iar tinerii se distrau de minune. Sazatorile se tineau iarna pana la prinderea postului de Pasti.

Obiceiuri la Craciun
In ajunul Craciunului, dar si in prima zi si a doua zi de Craciun se merge cu colinda, cu steaua, cu craii si cu calusarii. Colinda este un obicei care il practica oamenii maturi, deobicei se aduna mai multi feciori si fete intr-un loc si se duc la colinda prin tot satul, odata ajunsi la o casa in care sunt feciori si fete, acestia sunt luati in echipa si se merge mai departe. Nu se merge pe bani, dupa ce se colinda, colindatorii sunt serviti cu cozonac, prajituri si tuica sau vin.

Cu steaua merg cate 2,3 baieti de 6 pana la 12 ani. Acestia merg din casa in casa avand cu ei o stea (facuta dintr-o sita) impodobita astfel incat toata straluceste, la fiecare casa canta cate o colinda, in schimbul careia primesc bani si dulciuri. Cu craii merg feciori de la 14 pana la 20 de ani, sunt in numar de cinci, repartizati astfel: irod imbracat in haine rosii; popa imbracat in negru; melfior imbracat in roz, gaspar imbracat in albastru si valtezar imbracat in galben (cei trei crai si irodul poarta cu ei sabii). Se merge din casa in casa, unde se spune mai intai piesa crailor, dupa care se canta o colinda. Acestia sunt rasplatiti cu bani, fiind ca aduc in case vestea nasterii Domnului Isus Hristos. Cu calusarii merg atat feciorii de la 18 ani in sus, cat si barbati insurati. Ei sunt insotiti de un instrumentist cu taragot, sau acordeon, iar calusarii joaca piesa calusarilor pe muzica. Calusarii sunt imbracati in haine populare, avand la picioare legati niste zurgalai care sa faca cat mai multa galagie. Cu banii pe care ii primesc de la oameni, calusarii fac joc la camin, unde sunt invitati toti satenii care i-au primit in casa.

Obiceiuri la Boboteaz
In ajunul Bobotezei, in zilele de 4 si respectiv 5 ianuarie, preotul satului, insotit de crasnic si de unul sau doi cantori, merg "cu crucea". Obiceiul consta in faptul ca preotul cu ceilalti slujitori, incep dis de dimineata, dintr-un capat al satului, mergand din casa in casa si cantand Cantarea Iordanului, pentru care sunt rasplatiti de catre sateni cu bani. Cantarea Iordanului In Iordan botezandu-te tu doamne, Inchinarea treimii ni s-a aratat, Caci glasul parintelui a marturisit tie, Ca fiu iubit pe tine numindu-te Dupa ce se termina de cantat "Cantarea Iordanului" preotul sfinteste cu aghiasma, casa oamenilor si ii boteaza cu apa pe cap pe cei care sunt acasa, dupa care se incaseaza "contributia" cu care fiecare satean este dator preotului. Unul dintre cantori are in spate si o pereche de desagi, in care baga graul pe care il primeste de la

sateni. In ziua de boboteaza toate femeile din sat duc in diferite vase, apa la biserica, care dupa ce are loc slujba cuvenita acestei zile, se sfinteste apa adusa de femei. Aceasta apa sfintita este folosita pe tot parcursul anului in curs, in caz de boala la oameni si animale si se spune ca apa sfintita in casa este buna pentru ca fereste casa acea de rele.

Targul de fete de la Muntele Gaina

Exista mai multe legende legate de zona muntelui. Una dintre legende spune ca inainte, cand motii se ocupau cu extragerea aurului, o gaina de aur venea din mina si se aseza in varful muntelui, unde era cuibul sau in care erau oua de aur. Locuitorii comunei Vidra de Sus au vrut de multe ori sa o prinda, dar gaina a fugit, luand cu ea si aurul din munte.

Pe vremuri, targul incepea cu doi delegati din partea motilor din Vidra de Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti ( sate aflate la baza muntelui)care trageau o linie de despartire intre moti si criseni.In prima zi a targului, feciorii veneau sa petreca si abia a doua zi veneau fetele si nevestele si atunci se incingea dansul. La targ participau fetele de maritat si fetele mari care voiau sa fie petite.Fetele care luau parte la targ se pregateau ani intregi pentru ca trebuiau sa ia cu ele si zestrea Cel mai important moment era targuirea fetelor. Dupa ce cadeau la intelegere, fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura, in balans, la capatul careia era pusa zestrea.Motii

credeau ca numai o incredintare pe culmea Gainei poate sa aduca noroc. Targul de fete este de fapt o nedee populara, care are loc inainte de Sfantul Ilie. Duminica va fi vernisata expozitia mesterilor populari prezenti la targ si va avea loc un program artistic.Targul de fete testat documentar in 1816, dar are probabil o vechime mult mai mare. Targul de pe Muntele Gaina a fost inregistrat de Consiliul Judetean Alba ca marca la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Targul Caciulilor de la Blaj

este o manifestare cu traditie de peste 100

de ani, care are loc anual, in ziua in care crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Nicolae. "Targul Caciulilor", manifestare anuala in care sunt valorificate multe elemente ale traditiilor mesterilor populari din judetul Alba, in special in ceea ce priveste confectionarea traditionala a caciulilor din piei de animale, ar putea deveni marca inregistrata si promovata cu sprijinul Consiliului Judetean Alba, in colaborare cu Primaria si Consiliul Local Blaj.

7. Baza material turistic Baza de cazare

Municipiul Alba Iulia HOTEL CETATE,2* Alba Iulia, Romania - Str. Unirii, nr 3 Situat in centrul orasului Alba Iulia, in imediata apropiere a celor mai importante centre comerciale, Hotelul Cetate a fost complet renovat si modernizat pentru a le oferi clientilor sai tot confortul necesar. Hotelul dispune de: - 102 camere duble - 7 camere cu un pat - 4 apartamente Toate camerele cu TV, baie si telefon. Alte servicii: sala de conferinta, restaurant

 parcare

VILA ELISABETA 3*, Alba Iulia, Romania - Calea Motilor, nr.158 Va oferim o 'oaza de liniste' si relaxare si un climat optim pentru intalnirile dumneavoastra de afaceri, petreceri, evenimente speciale. Vila Elisabeta este o unitate turistica situata in imediata apropiere a stadionului Cetate. Adaptata ultimelor standarde in vara anului 2005, Vila Elisabeta va pune la dispozitie 24 de ore pe zi personal calificat, prietenos, capabil sa satisfaca cele mai inalte exigente. Restaurantul si taverna, va ofera o gama diversificata de preparate culinare romanesti sau din bucataria internationala, insotite de bauturi selecte si o atmosfera intima. Ambianta discreta si calitatea serviciilor va vor oferi o binemeritata relaxare in timpul unei zile petrecute in Alba Iulia. Servicii Salon restaurant Salon conferinte Decor intim Servire de calitate Taverna Preparate culinare cu specific national si international

 Bauturi selecte Agrement Piscina exterioara luminata noaptea Piscina interioara Sezlonguri pentru plaja Teren de sport

Hotel Parc 2* Situat in parcul central al orasului, in vecinatatea Primariei Alba Iulia, a Prefecturii si a Camerei de Comert a Judetului Alba, Hotel Parc dispune de 72 locuri de cazare la standarde internationale, un restaurant, bar, cofetarie proprie, salon de masaj. Confortul dumneavoastra este completat de linistea parcului si panorama superba a vechii Cetati. La cerere asiguram circuite turistice, degustari de vinuri locale in pivnitele cetatii din Alba Iulia, Aiud, Cetatea de Balta, circuit cinegetic pe Valea Sebesului, etc. Locuri de cazare sunt dotate cu toate utilitatile in conformitate cu standardele internationale. 70 de locuri in camere single/duble/apartament, centrala termica proprie.

 parking propriu. Restaurantul dispune de 60 de locuri si 2 rezerve (18 respectiv 10 locuri). Sala de conferinte: 180 de locuri cu sistem de amplificare, cu posibilitatea de amenajare la cererea clientului.

HOTEL HERMES 3*, Alba, Alba Iulia, Romania - Str. Toporasilor nr. 20 Prin amplasarea sa Hotel Hermes imbina intr-un mod util i comod necesitatea unui confort ridicat cu dinamismul oferit de zona specific unui mic centru comercial. Nimic din toate acestea nu scade ns din oferta spaiului ambiental interior care reprezint practic reeta complet pentru odihn, organizarea unor ntlniri de afaceri sau alte evenimente reuite. Infiinat n 1991 societatea care gestioneaz i administreaza Hotel Hermes se confund practic cu istoria post-decembrista a judeului Alba, oferind astfel sigurana i garania unui profesionalism de necontestat. Nici cea mai mic parte din eforturile noastre nu a fost i nu va fi precupeit pentru a ne mulumi clienii. Camere De la mbinarea plcut i perfect a modernului cu luxul i linitea interiorului i pn la o contopire a culorilor plcute i linititoare, Hotel Hermes v pune la dispoziie 40 de locuri de cazare n camere single, double i apartamente. Camerele dispun de toate dotrile necesare turistului sau omului de afaceri, care alege oferta noastr. De la banala conectare la televiziunea prin cablu, telefon cu serviciu naional i internaional, minibar, grupuri sanitare proprii utilate la un

standard de calitate superior si pn la conexiunea la Internet, toate dotarile stau oricnd la dispoziia clienilor. Restaurant Placerea vieii i a oricrei clipe de relaxare nu poate fi mplinit dect prin perfeciunea gustului. Tradiia fiecrui popor i a ficrei zone, se transmite cel mai bine turistului prin ospitalitatea exprimat printr-o mas mbelugat. Am combinat pentru clienii notrii perfeciunea meseriei de buctar cu specificul culinar i bucuria de culoare, imagine i gust n care se realizeaz servirea. Pentru ca toate acestea s fie mpartite clienilor notrii ct mai complet am pus la dispoziie un restaurant cu bar i 180 de locuri.

HOTEL TRANSILVANIA 2* , Alba Iulia, Romania - Piata Iuliu Maniu, nr. 22 Alba Iulia este cea mai importanta asezare de pe cursul mijlociu al Muresului. Resedinta Judetului Alba, Municipiul Alba Iulia are un trecut milenar, legat de numeroase evenimente din istoria tarii, si monumente valoroase care il situeaza printre localitatile de mare interes turistic din Romania. Minunata sa pozitie in centrul Transilvaniei, la rascrucea unor importante drumuri comerciale, intr-o regiune fertila si bogata in aur si sare, a determinat statornicirea aici a unor asezari omenesti din cele mai vechi timpuri. Hotel Transilvania Hotelul beneficiaza de un vad comercial bun fiind amplasat in zona centrala a municipiului Alba Iulia in vecinatatea unor institutii financiare, juridice si bancare de interes pentru locuitori si vizitatori. Hotel Transilvania - Alba Iulia este o unitate de traditie, fiind urmasa O.J.T. Utilizarea serviciilor se face cu personal bine calificat. Hotel Transilvania - Alba Iulia este una din cele mai vechi unitati hoteliere si de alimentatie publica din zona. 83 camere

 lift magazin de cadouri Facilitati in camera TV color, cablu telefon internet minibar cabina de dus sau cada

Pensiunea MaryLou 3*, - Strada Lalelor nr. 18 Pensiunea Marylou dispune de 8 camere, confortabile, spatioase si elegante: 4 camere duble in regim single si 4 camere duble cu pat matrimonial (fiecare camera dispune de o canapea extensibila). Servicii: - micul dejun inclus in oferta de cazare, - parcare privata in curte, - acces la micul nostru spa gratuit - internet-inclus in tariful de cazare Facilitati cazare: internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, spalatorie, sauna, plata cu cardul, sala de mese, restaurant, sala de conferinte

Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Complex Turistic Terra Mythica La doar 10 minute de Alba Iulia aveti posibilitate de a descoperi o superba locatie. . . Fie ca sunteti doar in trecere prin oras sau doriti sa petreceti o minivacanta in acesta frumoasa zona, Pensiunea Terra Mythica va v-a intrece orice asteptare. Este locul ideal pentru organizarea de tabere, traininguri, team-building-uri, conferinte sau intalniri de protocol, cei 5000 m2 oferindu-va nenumarate posibilitati de relaxare si de petrecere a timpului liber intr-un mod activ. Facitati: - piscina pentru adulti si pentru copii (gonflabila) - teren de voley/bedminton/baschet/fotbal/lap tennis - cu nocturna; - biliard; - masa de ping pong; - tir cu arcul; - vizionare filme/intreceri sportive in aer liber (cinema) - jocuri la dispozitia oaspetilor: sah, rummy, table, carti de joc; - loc de joaca pentru copii cu leagane; - terase acoperite: capacitate 120 de persoane;/60 pers/40 per; - iaz cu barcute; - livada cu fructe specifice fiecarui sezon; - crama veche de 200 de ani;

- oaspetii au la dispozitie: hamace, sezlonguri, balansoare; - Internet wireless - sala de conferinte pentru 100 pers cu toate dotarile (videoproiector, ecran proiectie, flipchart) - acoperire Gsm toate retelele Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, crama, rau in curte, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, biliard, room service, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, bar, sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Hotel Astoria 3* - DN1 km 387 Hotelul este amplasat in Alba Iulia la ieire ctre Cluj Napoca.

Complexul dispune de 18 camere cu 2 paturi, 11 camere cu pat matrimonial si 1 apartament, iar restaurantul 300 de locuri, plus o terasa de 60 de locuri amplasata pe malul unui lac.

Hotel Rustiq 3* - DN1 localitatea Sntimbru, Alba Hotel Rustiq este amplasat la o distan de 3.5 km fa de municipiul Alba Iulia.

Pensiunea MA 3* Strada Ariesului (Stefan Manciulea) nr. 51, Alba Iulia Este situat la o distana de 200 m de oseaua principal si la 2000 m de obiectivele turistice importante ale oraului Alba Iulia. n cele 18 camere si un apartament, dotate la standarde europene, 8 camere sunt cu 2 paturi si alte 9 camere au paturi duble, se pot gzdui peste 40 de persoane. Capacitate: 38 locuri in 18 camere

Hotel Hanul Sfntul Gheorghe 3* - Strada Principala nr. 15, localitatea Ighiu, Alba Hanul Sfntul Gheorghe se afl la o distan de 12 km de Alba Iulia, n localitatea Ighiu. Capacitate: 28 locuri in 14 camere.

Pensiunea Vila Precioasa 4* - Strada Lucian Blaga, nr. 10, Alba Iulia Cazare: 13 locuri in 7 camere matrimoniale lux, dotate cu: telefon, baie cu cabina de du, aer condiionat, frigider, TV cablu, conexiune internet, usctor de par, minibar. Sal de conferine cu o capacitate de 30 de locuri i restaurant cu o capacitate de 95 locuri.

Pensiunea Drumul Dragostei 4* - Drumul spre Vinu de Jos, n zona Trei Poduri, Alba

Pensiunea Vila Steaua Nordului 3* - Strada Republicii, nr. 5A, Alba Iulia

Vila Steaua Nordului a fost construit special pentru servicii complete de cazare, servirea mesei i relaxare, ntr-un municipiu dominat de cateva uniti de cazare cu tradiie, mult prea puine fa de necesarul actual.

Hanul cu Berze 3* - Regimentul 5 Vntori, Nr. 83-85, Alba Iulia Hanul cu Berze pune la dispoziia clienilor si 30 camere dotate la standarde europene, fiecare avnd paturi duble, baie proprie cu du, televizor, frigider. Confortul dumneavoastr este completat de linitea oferit de pescria proprie situat pe malul rului Mure unde se poate pregati un grtar in aer liber. Hanul cu Berze dispune de trei restaurante: unul in incinta hotelului cu o capacitate de 50 locuri i alte dou restaurante separate, avnd cate 250, respectiv 120 de locuri, pretabile pentru organizarea unor evenimente deosebite.

Pensiunea Neptun 3* - Strada Iailor, Nr. 95, Alba Iulia Pensiunea Neptun Alba-Iulia dispune de 12 camere duble, elegante, curate i personalizate, cu dou paturi sau pat matrimonial, in funcie de preferin, dotate cu baie proprie, du, TV, bar, aer condiionat i internet in fiecare camer.

Pensiunea Mihaela 3* - Strada Iederei, nr.39, Alba Iulia Se afl intr-o zona rezidenial a oraului Alba Iulia. Se invecineaz cu dealurile din zona Schitului, unde aerul rarefiat si proaspt al pdurilor ii aduce o nota de elegan. Cazare: 2 camere duble cu sufragerie si 1 baie, 1 camer dubl cu baie proprie, dotate cu TV color i cablu.

Pensiunea Perla Muresului 3* - Strada Biruinei, Nr. 6 Pensiunea Perla Muresului este situata in inima Transilvaniei, la intrarea in municipiul Alba-iulia, inainte de podul de peste raul Mures. Constructia este noua si are 10 camere cu 2 paturi si pat matrimonial dotate cu baie proprie, televizor si internet. Pensiunea dispune de restaurant cu bucstarie traditional romaneasca unde se pot organiza mese festive si alte evenimente, si sala de conferinte echipata corespunzator. Parcarea proprie, terasa, locul pentru agrement cu gratar si cuptor de paine, intregesc oferta noastra.

Simplitatea, amabilitatea si profesionalismul nostru sunt atuurile pe care ne bazam atunci cand spunem ca odata ce ne veti fi trecut pragul o sa reveniti. Facilitati cazare: TV in living, internet wireless, parcare, gradina/curte, terasa, plata cu cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, sala de mese, bar, restaurant, sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Casa Traiana 3* - Strada Arieului, Nr. 49, Alba Iulia Pensiunea are la dispoziie att apartamente pentru gzduire, ct i camere duble, simple i matrimoniale. Camerele dispun de baie proprie, televizor, internet, televiziune prin cablu, telef on,balcon. Ca servicii suplimentare, pensiunea dispune de o sal de fitness, jacuzzi, salon de masaj i saun. De asemenea dispune de un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri.

Pensiunea Cerbu Arini 3* - Lancram, Alba Avnd o amplasare privilegiat chiar la liziera unei pduri de tei, pe malul rului Sebe, departe de poluare, zgomot i stres, la pensiunea noastr agro-turistic Cerbu Arini se mbin armonios calitatea aerului puternic ozonat cu calitatea de excepie a confortului oferit.

Pensiunea Ara 3* - Dragasani 15d, Alba Pensiunea Ara se afl la ieirea din Alba-Iulia ctre Zlatna. Pensiunea dispune de 9 camere: 6 camere cu 2 paturi single, i 3 camere cu pat matrimonial. Restaurantul are o capacitate de 70 de persoane i ofer o ambien placut pentru servirea mesei.

Abrud Pensiunea Filonul de Aur *** - Str. Lucian Blaga, Nr. 3, Abrud, Alba Pensiunea Filonul de Aur dispune de 8 camere, de cte 2 persoane, cu pat matrimonial sau 2 paturi, fiecare dobndind personalitatea proprie prin coloratur.

Fiecare camera este dotat cu televizor, baie proprie, toate fiind in armonie, crend un spaiu unic, personalizat. De asemenea, la Pensiunea Filonul de Aur se gasete un frumos restaurant cu o capacitate de 60 de locuri.

Pensiunea ilinel 3* Strada Lucian Blaga, Abrud, Alba

Pensiunea Comfort 3* Adressa: Traian 2 Telefon: 0258/780117

Aiud

Pensiunea Mobis-AL 3* - Strada Transilvaniei, Nr.120, Aiud, Alba Pensiunea Mobis-AL dispune de un numr de 14 camere, cu un numr total de 30 locuri de cazare. Singura piscina acoperit din Aiud. Piscina are 30 m2, cu o adncime de 1.50 m. Piscina este dotat cu jacuzzi, aparat masaj bule, cascad artificial

Pensiunea Bodrogeni 3* Pensiunea este situata n satul Poiana Aiudului, n apropierea localitii Aiud. Zona este una pitoreasca cu piscuri semee care ies din frunziul codrului, cu izvoare limpezi i iui, case rneti simple, elemente care formeaz cadrul natural i armonios n care stresul citadin va fi dat uitrii. Facilitati: Recepie 24 de ore, Restaurant, Bar, Mic dejun, Parcare gratuit, Zon pentru fumtori, Camere nefumtori, Camere pentru Familii, Permis animale de companie, Camere/Faciliti pentru persoane cu handicap, Teras, Grdin. Acces la Internet este disponibil gratuit. nchirieri biciclete, Apartament nupial, Fax/Copiator, Acces gratuit la Internet, Sli de conferin i petreceri. Grtar, Teren de joac pentru copii, Ciclism, Drumeii, Tenis de mas, Terasa.

Albac Pensiunea STEAUA ARIESULUI 5* Pensiunea "Steaua Ariesului" 5 margarete, dispune de 28 de locuri de cazare, sauna, piscina interioara, sala de fitness, sala de conferinte (50 de locuri), partie proprie de schi langa pensiune (~500 m), locuri de parcate disponibile pentru turistii cazati la aceasta pensiune.

Pensiunea Poiana Verde 4* - Sat Cioneti, Albac, Alba Pensiune agroturistic. Clasificat la nivelul de confort de patru margarete, pensiunea dispune de zece uniti de cazare, mai precis ase apartamente si patru camere duble, spaiu pentru servirea mesei, teras acoperit, cram, pavilion exterior, loc de joac pentru copii. Turitii pot participa la activitile fermei, petrecerile cmpeneti, echitaie, excursii cu ghid la obiectivele turistice, pescuit si vntoare, se pot plimba cu sania sau carua.

Pensiunea Aurora *** - Strada Cloca, Nr. 30, Albac, Alba Pensiunea Aurora este situat in centrul comunei Albac, pe Valea Arieului si este compus din dou construcii: o construcie tradiional din piatr, si una nou, din lemn, cu interioare frumos decorate, cu elemente de artizanat locale, sau trofee de animale. Casa tradiional are 17 locuri de cazare in 9 camere iar casa rustic are 12 locuri de cazare in 5 camere.

Pensiunea Eugenia ** - Strada Crian nr. 15, Albac, Alba Pensiunea Eugenia este aezat ntr-o zona foarte frumoas de pe Valea Arieului Mare, foarte aproape de punctele de interes turistic, precum Petera Scrioara, Petera Coiba Mare, Ghearul Vrtop, Arieeni, prtia Arieseni, Groapa Ruginoas. Pensiunea dispune de 6 camere duble cu baie, buctarie utilat la dispoziie, loc pentru servit masa, 2 holuri mari ce pot fi folosite pentru distracie, curte mare, loc de parcare, posibilitate de campare in curte, magazin alimentar, servicii de clcat, maina de splat etc.

Pensiunea Vila Rustic ** - Strada Crian nr.36, Albac, Alba Pensiunea "Vila Rustic" se gasete n staiunea Albac, judeul Alba la aproximativ 500 de m de centrul staiunii, la ieirea spre Arieeni.

Pensiunea este compus din dou corpuri de cldire, cu 7 camere cu baie proprie si respectiv cu 5 camere si 3 bi: 10 camere cu dou paturi (single), 2 camere cu 3 paturi, 10 bi cu du la fiecare, 1 salon de 25 de persoane pentru servirea mesei i diverse ocazii.

Pensiunea Corina & Cristi ** Strada Crian nr. 37, Albac, Alba Pensiunea cuprinde o cas tradiionala cu 15 locuri de cazare in camere duble si triple, o buctarie tradiional cu acces din curte, 2 bi moderne comune, hol mare decorat in stil tradiional cu broderii, cu acces la terasa; i o cas noua cu 12 locuri de cazare in camere duble, o buctarie echipat, bi moderne cu cazan cu lemne, teras.

Pensiunea Fely Vis ** - Strada Crian nr. 16, Albac, Alba Pensiunea Fely Vis este situat pe DN 75, la 2,3 km dup intrarea in Albac, i cuprinde dou cladiri noi, ce imbin in mod armonios piatra, lemnul i barnele aparente, conferind un aer aparte intregii construcii. Prima construcie are la parter sufragerie mare cu mobil modern, TV color, buctarie cu loc de luat masa, 1 baie modern comun cu cad pe col, teras

exterioar acoperit, hol, iar la etaj doua camere decomandate. A doua construcie are 1 camer cu baie proprie si TV color cablu, sal de mese pentru 10 persoane, iar la etaj 2 camere decomandate cu baie proprie, TV color cablu, teras.

Pensiunea Stelua Pltiniului Albac, Alba Pensiunea Albaceana ** - Cmpeni tei pe DN 75, Albac, Alb O pensiune cochet, plin de caldur, cu legende si poveti care nu te plictisesc, un loc perfect pentru relaxare si vntoare de fotografii pentru c aici peisajele sunt ameitoare si te farmec din prima clipa.

Cabana Ancua ** - Strada Crian nr. 61, Albac, Alba Cazare: 18 de locuri in 8 camere cu 2-3 paturi, cu bi comune pe hol, cablu TV.

Pensiunea URSOAIA 3* Situata intr-o zona pitoreasca cu un peisaj deosebit a panoramei muntilor Apuseni, inconjurata de verdeata si cu multa liniste, Pensiunea Ursoaia va ofera cazare in 5

camere duble cu bai proprii (din care una cu baia pe hol), Tv cablu in fiecare camera, living, curte mare cu locuri de parcare, gratar. Accesul la pensiune se face pe un drum pietruit pe o intindere de aproximativ 3 km.

Vila PERLA ARIESULUI 2* Vila Perla Ariesului, 2 si 3 margarete, dispune de 50 de locuri de cazare, fiecare camera avand televizor, baie, apa calda si caldura permanent. In restaurantul vilei se pot servi atat mancaruri traditionale cat si preparate ale bucatariei occidentale. Mentionam, ca tot aici concertele de muzica populara si dansurile specifice zonei va fac sa va simtiti intr-o lume de vis.

Pensiunea Cerbul Apusean 2* - Strada Crian nr. 27, Albac, Alba Situat in centrul comunei Albac, nu departe de locul in care rul Albac se vars in Arie, pensiunea incearc sa pastreze rusticul specific rii moiilor , reuind sa mbine stilul modern cu cel clasic . Cazare: 10 locuri, 5 camere cu paturi duble

Pensiunea Lenuta 2* - Strada Crian, Nr. 20, Albac, Alba Primul corp de cldire este compus din 2 camere, buctarie, baie si un hol mare, este incalzit cu dou sobe de teracot amplasate in camere. Cel de-al doilea corp beneficiaz de 5 camere spaioase, 2 bi, buctarie complet utilat, nclzire pe central cu lemne.

Pensiunea LA JIANU 2* Departe de zgomotul strazii intr-un peisaj pitoresc, Pensiunea va ofera cazare in 8 camere duble cu bai proprii (dintre care 2 camere cu baie pe hol), sala de mese tip living, TV cablu in fiecare camera, bucatarie utilata la dispozitie, foisor, gratar, loc de parcare.

Arieeni Pensiunea Vraja Muntelui 4* - nr. 76 / A, Arieseni, Alba Cazare: 28 de locuri de cazare in: 11 camere (5 duble si 6 matrimoniale) si 1 apartament (3 camere cu pat matrimonial), dotate cu baie, TV, frigider, telefon, usctor pr. Restaurant cu o capacitate de 50 locuri, cu bucate specifice (crnai uscai, caltabo, jambon, slnin, mamaligu cu tocan, balmo)

Pensiunea Casa Noastr **** - DN 75 Campeni + Stei, Arieseni, Alba Pensiunea Casa Noastr este compus din demisol + parter + etaj 1 + 3 mansarde: la demisol - o crama de 60mp, parter - living-room de 60mp cu emineu din piatr masiv si buctaria pensiunii, etaj 1 - 3 camere duble i o camer tripl cu balcon, etaj 2 - 3 camere duble (2 cu balcon) i o camera tripl, etaj 3 - 3 camere duble (una cu balcon), etaj 4 - 2 camere duble (una cu balcon), dotate cu grupuri sanitare cu du, TV color, mobilier rustic nou din lemn masiv de stejar.

Pensiunea Hanul cu Noroc 3* - Arieeni, Alba Hanul cu Noroc este o pensiune dotat astfel nct s v ofere confortul unui ora modern ntr-un cadru specific satului din Munii Apuseni. Hanul cu Noroc se afl pe DN 75, la KM 28, chiar in Pasul Vrtop, la 28 de km de tei i 45 km de Cmpeni.

Pensiunea Gianina 3* - str. Centru, nr. 31A, Arieeni, Alba Pensiunea agroturistic Gianina v pune la dispoziie la parter, etaj i mansard 8 dormitoare cu grupuri sanitare proprii si 2 apartamente, n total 24 de locuri i o sal de restaurant cu 30 de locuri.

Pensiunea Vila Vank 3* - Centru, Nr. 29 A, Arieeni, Alba Vila dispune de 41 de locuri de cazare n camere pentru 2, 3 sau 4 persoane, precum i dou apartamente, fiecare cu baie proprie: 6 camere a cte 2 locuri, 7 camere a cte 2+1 locuri, o camer de 2+2 locuri i 2 apartamente cu living, a cte 2+2 locuri.

Pensiunea Iuliana 3* - str. Fata Lpu , nr.352b, Arieeni, Alba Pensiunea Iuliana are 20 camere cu 2 sau 3 paturi cu baie, 2 apartamente, saun, cabinet masaj, sal edin 40 persoane, sal de sport la 2 km i restaurant cu o capacitate de 70 de persoane.

Pensiunea Vila Giulia 3* - Arieeni, Alba Cazare: 10 camere; 2 camere de 2 persoane cu baie proprie, 6 camere de 4 persoane cu baie proprie, 2 camere de 2 persoane cu baie comun, dotate cu TV reea TVS, teras.

Pensiunea Aries 3* Pensiunea Aries, situata in Arieseni, ofera cazare in 6 camere dotate cu internet, grup sanitar propriu, televizor. Structurata:

- parter: living, bucatarie, baie; - etaj I: 3 camere duble (baie proprie), terasa inchisa; - etaj Ii: 3 camere duble (baie proprie). Fiecare camera este spatioasa avand 20 mp, dulap pentru haine, dulap de pantofi, cuier, oglinda, Tv Lcd(lg diagonala de 48cm), internet Digi Mobil, baie proprie cu cabina de dus, vas Wc, chiuveta. Pensiunea Aries dispune de: - living (18 locuri); bucataria complet utilata cu aragaz (electric+gaz), frigider, microunde, expresor de cafea; - terasa interioara; - terasa exterioara. Dispune de parcare, curte cu loc pentru gratar, living cu televizor, sala de mese si foisor. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, rau in curte, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese Facilitati camere: internet in camera, incalzire centrala, baie in camera, telefon in camera, camera cu TV

Cabana Miramonte *** - Vrtop, Arieeni, Alba Situat ntr-un cadru permanent verde, la baza unei pduri imense de brazi traversate de Prtia de schi de la Vrtop, Cabana Miramonte ofer o privelite inconfundabil, deosebit, care va rmne permanent vie n mintea celor care i-au clcat pragul.

Cabana Ada 3* - Vrtop, Nr. 88 B (lng prtia Vrtop), Arieeni, Alba Cabana Ada din Arieeni este o super caban de munte, intim si primitoare, cu interioarele frumos decorate cu obiecte tradiionale din zon : strachini pictate, vase rustice, o roat de tors, coarne de cerb.

Pensiunea Iara 3* Un loc de relaxare in inima muntilor Apuseni in comuna Arieseni! ! Pensiunea Iara va ofera cazare in 6 camere confortabile, spatioase, dotate cu dulap pentru haine, 2 noptiere, 2 fotolii, masa, televizor, frigider, uscator de par. Fiecare camera are baie proprie cu apa calda si cabine de dus. Livingul este un loc in care va simtiti ca si acasa. Puteti sta pe canapele in fata semineului, sa va uitati la televizor pe ecranul Lcd, s serviti masa sau sa va alegeti muzica preferata. Pensiunea dispune si de un restaurant cu circuit inchis doar pentru clientii pensiunii. Parcare proprie, terasa, internet wireless. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, crama, se accepta animale, parcare, gradina/curte, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, tichete de vacanta

Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Pensiunea la Vasile 3* - Str. Centru, Nr. 16, Arieeni, Alba Dispune de 12 camere si 4 apartamente, un restaurant, teras, bar, parcare, sal de conferine, sal de mese, living.

Pensiunea Rock 3* - sat Vrtop, Arieeni, Alba Pensiunea este o construcie nou finalizat la nceputul anului 2009, dar ceea ce face ca aceast locaie s fie deosebit este mbinarea dintre rafinament, bun gust, confort cu aerul misterios al naturii montane slbatice i vitalitatea apei pure de izvor.

Pensiunea Viorica 2* - str. Centru, nr. 28, Arieeni, Alba

Cazare: 7 camere, o sufragerie mare cu cablu tv si calculator, o teras acoperit, grtar n curte, parcare n curte, o buctarie utilat.

Pensiunea la Milu 2* - la 1.8 km fa de prtia de la Vrtop, Arieeni, Alba Cazare: 20 de locuri, la parter se afl un living mare cu 30 de locuri la mese, cu buctarie complet echipat, 2 bi de servici; 2 apartamente cu 2 camere i baie proprie, 2 camere duble cu baie proprie; 4 camere duble cu baie proprie.

Pensiunea Casa Mona 2* - Sat Galbena, Nr 383, Arieeni, Alba Pensiunea dispune de 4 camere cu 10 locuri, acces auto, parcare, tv, sufragerie, buctarie complet utilat, ncalzire central, ap cald non-stop, grtar in curte, loc pentru foc de tabar, ghid turistic pentru grupuri organizate.

Cabana Denisa Cabana este situata in comuna Arieseni, satul Dealul Bajului. Pentru a ajunge aici mergeti din centrul comunei Arieseni spre comuna Garda de sus (dn 75) pana in dreptul pensiunii Iuliana, traversati podul peste raul Aries si mai parcurgeti 500 de metri.

Locul e linistit, in departare se vad muntii, aerul este tonic. Amplasarea pe deal va ofera o priveliste incantatoare. Locatia dispune de 6 camere: 3 camere cu 4 locuri; 1 camera cu 3 locurisi; 2 camera cu 2 locuri. Va punem la dispozitie doua living-uri mari cu capacitate de 10 locuri fiecare, o bucatarie utilata si doua bai. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, sanie trasa de cai, TV in living, echitatie, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, camera cu TV

Pensiunea Sofy 2* - Sat Fata Cristesei, Nr. 288, Arieeni, Alba Pensiunea Sofy este situat pe drumul care duce la Padi, fiind compus din dou corpuri, o construcie n stil local, amenajat rustic i o caban din lemn cochet aranjat.

Cabana Vrtop 2* - Centru nr. 14, Arieeni, Alba Cabana dispune de 32 de locuri de cazare n 16 camere, dotate cu inclzire central, Tv, telefon, restaurant cu 160 de locuri, unde putei gusta din preparatele tradiionale de pe Valea Arieului, bar la parter.

Pensiunea Geo 2* - sat Galbena, nr. 392, Arieeni, Alba Pensiunea turistic Geo este amplasat la aproximativ 2 km distan de centrul comunei Arieeni i la numai 6,5 km distana de prtiile de schi Vrtop, din satul Galbena comuna Arieeni.

Pensiunea Heidi 2* Pensiunea Heidi, este situata in Satul de Vacanta Vartop - Arieseni, la limita dintre jud. Bihor si jud. Alba, pe Dn 75, la 110 km de Oradea si 150 km de Deva. Constructia este asezata la 200 m distanta de Partia de ski Vartop ( veche ) si 100 m distanta fata de "Partia Piatra Graitoare", loc frecventat de turisti atat iarna cat si vara. Pensiunea este clasificata la 2 margarete si este construita in anul 2004, fiind dotata cu 9 dormitoare, 8 camere cu cate 2 locuri si 1 camera cu 4 locuri, 7 bai, living, bucatarie, avand in total 20 locuri de cazare. Dintre camere 5 sunt dotate cu baie proprie, iar celelalte au la dispozitie cate o baie pe fiecare etaj. Servicii: - bucatarie utilata

- incalzire centrala, - apa calda si rece permanent, - gratar si balansoar in curte, - televizor cablu in fiecare camera. - de aici puteti inchiria Atv-uri pentru excursii si iarna echipament de partie. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, ATV, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, restaurant, tichete de vacanta Facilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Cabana Lidia 2* - Centru Nr. 139, Arieeni, Alba Caracterizat printr-un design modern Cabana Lidia este situat vizavi de prtia de la Vrtop, la aproximativ 70-80m.

Pensiunea Oana 2* - staiune, Arieeni, Alba Pensiunea Oana este un loc retras pe valea Arieului in Arieeni, cu dou camere cu baie proprie, ncalzire cu sobe de teracot.

Pensiunea Moara Titului 3* Asezata pe un picior de plai mirific, inconjurata de brazi, pensiunea va ofera condisii excelente pentru a va bucura de natura. Cabanele noastre amenajate in stil rustic va ofera tot confortul, iar peisajele, obiectivele turistice si ospitalitatea motilor o sa va determine sa va indragostiti de Muntii Apuseni si de Tara Motilor. Facilitati cazare: internet wireless, rau in curte, se accepta animale, parcare, gradina/curte, room service, terasa, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, bar, restaurant Facilitati camere: internet in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Pensiunea Vila Daria * - Vrtop, Arieeni, Alba Cazare: nivel 1 i 2: cte 3 dormitoare, 1 camera cu pat dublu i 2 camere cu cte 2 paturi (2 cu balcon i 1 far) cu calorifer i ncalzire cu aer cald, parchet laminat, baie cu cada i ncalzire n pardoseala i wc de serviciu; televiziune Dolce.

Vila Sperana *** - Str. Arieseni, nr. 26A, Arieeni, Alba Baia de Aries Pensiunea Casa Apuseana *** - Comuna Lupa, str. Mnstire 1035, Baia de Aries, Alba Pensiunea este situat n comuna Lupa, lng Mnstirea Lupa i ofer multiple posibiliti de cazare n Apuseni, odihn i relaxare. Cazare: 35 de locuri dispuse n 17 camere: 16 cu 2 paturi, i 1 cu 3 paturi, dotate cu baie proprie cu du sau cabina de du.

Pensiunea agroturistica Shanti 2*

Acolo unde incepe drumul spre inima Muntilor Apuseni, spre creste, spre libertate veti regasi Pensiunea Shanti, o frumoasa locatie turistica, amplasata intr-o pasune imensa, departe de drumul principal care leaga satul de Baia de Aries. Este locul pe care vi-l recomandam atunci cand vreti sa evadati departe de zgomotul si aerul poluat al oraselor pentru ca aici doar susurul apei, fosnetul pomilor sau talagile vacilor ar putea sa va disturbe. Cazare 2 corpuri de cladire: cladirea veche: 1 camera cu 4 paturi, cu baie, o camera amenajata pentru servirea mesei (20 persoane) si o bucatarie complet utilata cladirea noua: 5 dormitoare cu 2 locuri cu baie proprie; 3 dormitoare cu 2 locuri cu 2 bai; living

Servicii doua bucatarii (frigider, cuptor cu microunde, aragaz) living cu receptor TV prin satelit, videorecorder, casetofon, videoteca, telefon international, coltar si fotoliu extensibil excursii, drumetii in munti, excursii organizate, pentru vizitarea punctelor turistice din Muntii Apuseni trasee cu masina de teren pe drumuri de munte, vizitare pesteri cu ghid si echipament adecvat

Pensiunea President 3*
Pensiunea President este situata in Satul Brazesti din Comuna Baia de Aries si va asteapta sa va petreceti timpul liber cu 23 de locuri de cazare.

Facilitati:
- Restaurant; - Bar; - Terasa; - Televizor + Cablu TV; - Aer conditionat; - Parcare pazita;

Hotel Parliament * - Strada Izvor nr.106, Brazesti,Baia de Aries Blaj Pensiunea MontAna Popa 3* Strada Gheorghe Bariiu nr. 40

Conditiile ideale de relaxare sunt asigurate atat prin calitatea serviciilor, cat si prin facilitatile pe care, camerele pensiunii le pun la dispozitia clientilor sai: baie cu utilitatile aferente (prosoape, uscator de par, sapun, sampon), televizor, minibar, internet wireless. De asemenea, clientului i se asigura micul dejun intr-o atmosfera placuta, primitoare, in cadrul restaurantului Montana Popa. Pensiunea detine 14 camere duble. Culorile folosite sunt culori calde, relaxante, tocmai pentru a te face sa uiti de grijile cotidiene si sa te bucuri de sederea ta aici. Camerele ofera urmatoarele dotari standard: baie cu cabina de dus, uscator de par, frigider, minibar, TV color i televiziune prin cablu, aer condiionat, seif pentru obiecte de valoare, acces la internet Wi-Fi. Servicii de cazare incluse in pret: - micul dejun care se serveste intre orele 06:30 09:30 a.m. - securitatea vehiculelor parcate in curtea interioara permanent supravegheata - asistenta transport feroviar - internet gratuit - pastrarea obiectelor de valoare.

Cmpeni Hanu Motilor 2* Pensiunea Hanul Motilor este situata in inima Ardealului, Campeni, intr'un cadru minunat al Muntilor Carpati. Pensiunea dispune de camere duble, apartamente( 3 locuri ) toate amenajate cu gust si dotate cu baie proprie, TV cablu, si telefon. Alte facilitati : salon de servire a mesei(mic dejun, pranz si cina), camera media ( birou echipat complet si acces la internet ), parcare.

Hotel Tulnic 2* Hotel Tulnic este situat in centrul orasului Campeni, capitala Tarii Motilor si se poate ajunge pe soseaua DN 75 pe ruta Cluj - Turda - Cameni sau Alba-Iulia Abrud - Campeni sau pe soseaua DN 75A pe ruta Deva - Brad - Campeni. Complex Turistic Tulnic ofera urmatoarele servicii: - 36 de locuri de cazare in camere de 2, 3 si 4 locuri dotate cu baie, frigobar, incalzire centrala proprie si televiziune prin cablu, - sala de conferinte cu o capacitate de 40 de locuri, - parcare, - acces la internet, fax sau telefon international In ceea ce priveste servirea mesei, asiguram mic dejun sau pensiune completa in restaurantul complexului cu o capacitate de 160 de locuri la mese sau pe terasa de vara cu o capacitate de 100 de locuri la mese unde organizam mese festive, nunti, botezuri.

Cib Pensiunea Casa David 2* - Comuna Almau Mare, Cib, Alba

Pensiunea Casa David dispune de 10 camere duble. Pensiunea are: restaurant, bar de zi , bar de noapte.

Cugir Hotel Drgana 2* - str. Alexandru Sahia nr. 20, Cugir, Alba Hotel Drgana este amplasat n centrul oraului Cugir, un punct foarte important de convergen a drumurilor turistice din Munii ureanu: Cugir - Moara Turcului ntre Ape - Curmatur Prisaca - Poarta Raiului - Cabana ureanu. Cazare: 62 de locuri n: 10 camere single, 14 camere double, 8 camere triple, dotate cu: cablu TV, linie telefonic, baie cu cad.

Grda Pensiunea Mama Uta 2* situata pe malul raului Aries dispune de o curte de 3000 mp cu posibilitate de campare avana dusuri si apa si pentru cei care campeaza.Dispune de restauranr cu 3 saloane,dintre care unul de nefumatori,care insumeaza in total 100 de locuri.In timpul verii ...

Pensiunea Marinarul Constructia este relativ noua, destinata exclusiv oaspetilor, si este structurata astfel : - parterul cu hall, kitchineta pentru pregatirea micului dejun, cafea, etc., living cu cablu tv, terasa, baie cu cabina de dus .Tot la parter exista un alt spatiu cu acces separat, unde se pot prepara mancaruri de orice fel .Acesta este totodata si singurul loc inchis in care fumatul este permis ; - etajul cu acces separat, compus din 3 dormitoare (1/2 paturi, 1/matrimonial, 1/XXL) cu baie comuna pe hall, fiecare camera cu iesire pe terase protejate; - mansarda cu acces separat, compusa din 3 dormitoare ( 2/2 paturi, 1/XXL) cu grup sanitar pe hall . Pensiunea este situata pe drumul spre Ghetarul Scarisoara, din Garda de Sus pe valea Garda Seaca, la circa 1.5 Km din centrul comunei, intr-un loc feeric, in imediata vecinatate a padurii .Accesul cu auto este posibil permanent .Pensiunea dispune de curte mare, unde auto pot fi parcate in siguranta, gratare, leagane . Gazde primitoare pot oferi informatii ( in limbile Romana, Engleza, Franceza si Italiana) despre obiectivele de interes turistic din zona, ca de exemplu : Ghetarul Scarisoara, pestera Poarta lui Ionele, Coiba Mare, Izbucul Tauzului, cascada Varciorog, Groapa Ruginoasa, trasee de drumetii in alte zone cu fenomene carstice de-a dreptul minunate.Pe timpul iernii, se poate practica skiatul pe partia de la Vartop (circa 15 Km pe sosea), si, foarte curand pe o partie noua, moderna, din vecinatatea pensiunii (circa 2 Km pe sosea) . Si iarna se pot face drumetii mai scurte, sau sanius pe dealurile din imediata vecinatate .Pescuitul sportiv la pastrav si lipan, se poate practica (in baza obtinerii unui permis special), pe Ariesul Mare sau chiar pe valea Garda Seaca.

Pensiunea Onelia Capacitatea maxima de cazare este pana la 33 de persoane in 11 camere duble. Aceste camere sunt utilate cu grup sanitar propriu, wc, dus, televizor, televiziune prin cablu si internet. Pensiunea are centrala termica proprie cu apa rece/calda permanent. Aveti asigurate locuri de parcare in incinta pensiunii sic ale de acces cu iluminare in nocturna.

Pensiunea Marydor Pensiunea MARYDOR este amplasatain localitatea GARDA DE SUS,la sosea cu intrare in parcare chiar din DN 75,este la distanta de pestera lui Ionele de 3 km si de pestera Scarisoara 11km. Pensiunea are o capacitate de 16 locuri in camere duble si triple. Toate camerele au baie proprie. Pensiunea este dotata cu sala de mese.

Horea Pensiunea Daria Este situata la 7 km de Albac in localitatea Horea-judetul Alba.Are 4 camere, bucatarie cu sala de mese, 2 baii si parcare in curte.Obiective turistice in zona:Casa Memoriala a lui Horea, Dambul lui Gaf, Muzeul lui Horea si posibilitate de drumetii

Pensiunea Padurea Verde Pensiunea Padurea Verde este situata in localitatea Horea , accesul se face cu masina pana in curtea pensiunii, dispune de 6 camere cu 2 locuri, 2 bai, bucatarie utilata, living cu semineu, curte mare cu verdeata.Pensiunea este ideala pentru reuniuni de familie sau cu prietenii, avand posibilitatea sa petreceti, sa gatiti singuri, aceasta fiind inchiriata in totalitate. La cerere se pregateste masa cu mancaruri traditionale si naturale 100% obtinute din gospodaria parintilor, mama Viorica asteptandu-va in fiecare dimineata cu lapte si oua proaspate. Obiective turistice: Gambul lui Gaf,Casa memoriala a lui Horea de la Fericet, Cascada Varciorog, Muzeul de artizanat de la Patrahaitesti,Cetatile Ponorului, Cheile Galbenei,Galeriile de la Rosia Montana, Detunatele, Casa memoriala a lui Avram Inacu,Dealul cu melci,Cascada Miresei, , Muzeul lemnului de la Horea, Pestera Ursilor

Ighiu

Pensiunea Sunflower Inn ***** - Strada Principal Nr. 316, Ighiu, Alba Pensiunea Sunflower Inn dispune de 9 camere duble, 3 apartamente, restaurant tradiional romnesc cu 30 locuri, grdin de 5000mp, parcare cu 15 locuri, sal conferine.

Livezile Pensiunea Cucului 3* Pensiunea Cucului v ofer zile plcute de concediu, dar i o ambian relaxant pentru ntlniri familiale sau ale grupurilor de prieteni in weekenduri i srbtori. Pentru cazare Pensiunea Cucului va ofera 3 camere de 2 paturi, cu bi proprii si 1 apartament familial cu baie. Camerele sunt dotate cu televizor si cablu tv, beneficiaza de incalzire centrala si apa calda permanent. Atat bucataria mobilata si utilat complet cat si livingul stau la dispozitia turistilor pentru a completa pachetul de servicii oferite de pensiunea noastra. Curtea generoas dispune de parcare, grtar, foior i loc de joac pentru copii. Pasionaii de drumeii au posibilitatea parcurgerii unor trasee marcate, la obiective ca: Platoul Bedeleu, Petera Poarta Zmeilor, Huda lui Papar, Cheile Vlioarei, Piatra Secuiului.

Poiana Aiudului Pensiunea Bodrogeni 3* - Nr. 115, Poiana Aiudului, Alba Pensiunea Bodrogeni este situat la poalele Munilor Trascului, la doar 11 Km de Aiud.

Rimetea Pensiunea Demeter Bela Situata in Apuseni in localitatea Rimetea, Pensiunea Demeter Bela va ofera cazare in camere confortabile cu 2 sau 3 paturi, fiecare cu baie proprie si demipensiune cu doar 9 euro/persoana. Va asteptam in Muntii Apuseni, in Rimetea, singurul sat din Romania castigatoare a medaliei internationale Europa nostra si aflata sub observatia unesco world heritage. Loc ideal pentru drumetii si excursii de o zi la Cheile Turzii, Salina Turda, Pestera Scarisoara, Cetatea Coltesti, Manastirea Rimet, manastirile din Buru si multe alte locuri de o frumusete rar intalnita. Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, internet wireless, rau in curte, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, masaj, acces la bucatarie, spalatorie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Kiraly Maria Pensiunile turistice Kiraly Maria sunt situate in Muntii Apuseni la poalele Muntelui Trascau, in comuna Rimetea, unde soarele rasare de doua ori. Pensiunile sunt amenajate in case vechi de 130 de ani, construite din piatra si medaliate cu premiul Europa Nostra pentru arhitectura. Dotari:-fiecare camera are baie proprie - personal calificat pentru deservire si menaj permanent - parcare in curte - gradina - terase - 10 camere a cate doua persoane, unele putand fi extinse pana la 4 persoane - grill - sala de masa in stil rustic - telefon - internet - TV cablu - incalzire cu lemn - frigider - aragaz - cuptor cu microunde - cafetiera

Pensiunea Bitai Magda Str. Principal, Nr. 1 V stau la dispoziie 6 camere: 1 cu 4 paturi, 2 cu 3 paturi i 3 cu 2 paturi. n total sunt deci 16 locuri, dar n caz de nevoie putem aduga paturi suplimentare (1). Fiecare camer dispune de baie separat. Exist posibilitate de parcare n curte pentru 5 autoturisme. Exist deasemenea loc de foc n curte (pt. grtar, mici, gulyas, etc). Avem masa de ping-pong, darts, televizor.

Slciua Pensiunea Sub Piatra In inima muntilor Apuseni, la gura pesterii Huda lui Papara, sub platoul Bedeleului, se afla Pensiunea Sub Piatra, inconjurata de rezervatii naturale. Ofera cazare in 19 camere cu doua paturi, baie proprie si televizor si o camera cu 6 paturi cu baia pe hol, dotate modern. Dispune de o sala de conferinte cu o capacitate de 70 locuri, sala de sport, biliard, masa de tenis, sala de mese, teren de mini fotbal.

Camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu, televizor, incalzire centrala. Punem la dispozitia turistilor parcare, restaurant, bar, terasa, living cu televizor. Pentru iubitorii de sporturi extreme relieful din apropierea pensiunii ofera posibilitatea alpinismului si traseelor pentru Atv Facilitati cazare: masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, rau in curte, echitatie, discoteca, parcare, gradina/curte, teren de sport, biliard, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinteFacilitati camere: baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Larix Situata in comuna Salciua, pensiunea Larix este castigatoare a numeroase premii nationale si internationale. Pe langa cazare va punem la dispozitie restaurant, sala de conferinte, biliard, tenis de masa, darts, salon de recreere cu semineu, gratar in aer liber si multe altele. Structura de cazare a pensiunii este urmatoarea: - 3 apartamente cu pat matrimonial - un apartament cu 2 paturi (Sufrageria apartamentelor este dotata cu o canapea extensibil pentru 2 persoane) - 3 camere cu pat dublu - 3 camere cu 2 paturi Apartamentele sunt compuse din sufragerie situat la parter, i dormitor situat la etaj. De asemenea fiecare apartament dispune de o teras proprie de peste 25 mp cu ieire dinspre dormitor. Soluia arhitectural aleas precum i finisajele din lemn natural, asigur acestor spaii un aspect unic, deosebit de plcut.

Dotri: cad baie, televizor, minibar, usctor pr, demifotolii, covoare. Restaurantul este situat pe 2 nivele i are o capacitate total de 50 persoane. Dispune de mese extensibile pentru 4-6 persoane. Facilitati cazare: frigider in unitate, masa de ping-pong, TV in living, se accepta animale, parcare, gradina/curte, piscina, biliard, spalatorie, terasa, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte Facilitati camere: frigider in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Pensiunea Poarta Zmeilor Pensiunea turistica Poarta Zmeilor, clasificata 2 flori este situata la munte in localitatea Salciua judetul Alba, (in Muntii Apuseni, pe Valea Ariesului) intr-un loc retras, linistit, usor accesibil auto, fiind inconjurata de un peisaj montan unic prin

pitorescul sau. Este compusa din doua corpuri: Prezentare Corp 1 Parter - 1 baie; - 1 bucatarie; - Living cu spatiu de dans si loc pentru servit masa pentru maxim 20 persoane; - Televizor, telefon fix, combina audio, semineu, etc. ; - Doua terase in fata si spatele pensiunii. Servicii: - Cazare in camere cu doua si trei paturi; - Servirea mesei (mic dejun, prinz, cina, pachet de drumetie); - inchiriere pensiuni; - Organizarea de excursii cu mijloace de transport ale turistilor, ale agentiei de turism sau ale pensiunii; - Ghid, bun cunoscator a imprejurimilor. Se poate opta si pentru transport; - Documentatie privind obiectivele turistice din zona (pliante, carti, harti); - Organizare mese festive, Revelion, etc. Meniuri: traditionale, vanatoresti, specialitati; - Drumetii in zonele pitoresti din jurul pensiunii sau vizitarea obiectivelor turistice; - Activitati de vinatoare si pescuit sportiv in apele de munte; - Vizita la stana sau mutatura unde se poate organiza si servirea mesei; - Organizarea de jocuri distractive si Jocuri de tabara; - Transport auto; - Program artistic formatie locala; - Parcare auto in conditii de siguranta; - Folosirea parcului de joaca. Facilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, livada, loc amenajat de joaca Facilitati camere: baie cu cada, baie pe hol, camere cu balcon, incalzire centrala

Sebe Hotel Fan 3* Hotel Fan a fost deschis in decembrie 2007 si dispune de 90 de locuri de cazare structurate in 38 de camere si 3 apartamente finisate in ultimele tendinte si cu mobilier elegant. Camerele sunt dotate cu Tv, minibar, internet, baie, balcon si alte dotari. Pentru clienti, hotelul dispune de parcare proprie pazita. Restaurantul principal de 250 de locuri, si alte doua saloane a cate 80 respectiv 60 de locuri sunt doar unele dintre motive pentru care clientii revin cu placere la noi. Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, se accepta animale, parcare, gradina/curte, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, aer conditionat, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Pensiunea Casa Faur - Sebes 2* Casa Faur isi primeste oaspetii in familia sa punandu-le la dispozitie 17 locuri de cazare in 8 camere aranjate cu eleganta: - 1 camera cu 3 locuri (pat dublu + pat single, baie, balcon) - 2 camere cu 2 locuri (pat dublu, baie, balcon) - 5 camere cu 2 locuri (2 paturi single, baie) - pensiune completa - posibilitate utilizare bucatarie si a salonului pentru diverse evenimente (DVDplayer, statie HI-FI, TV) - posibilitate folosire dotari pentru copiii mici - terasa si parcare luminata

Complex turistic Country Club La Mesteceni 5* La Mesteceni Country Club este un loc in inima Transilvaniei unde linistea si confortul va sunt oferite pentru relaxare. Situat la doar 5 kilometri de Sebes, imediat langa drumul european care face legatura cu Sibiul, La Mesteceni este o oaza de liniste la poalele dealurilor ce se ridica molcom spre masivele muntoase Sureanu si Cindrelul. Mai mult decat un simplu spatiu de cazare si de petrecere a timpului liber, Clubul este, in acelasi timp, locul de start in aventurile calare pe care le organizeaza in muntii Transilvaniei, si loc de relaxare pentru insotitorii calaretilor care, pornind de aici, pot atinge usor multe din atractiile turistice ale zonei. Clasificat la 5 margarete de catre ANTREC, Clubul va ofera cazare in mai multe apartamente luxoase, cu nume de flori. La restaurantul Clubului, pe langa meniurile fixe, oaspetii pot comanda meniuri personalizate si cine festive pentru 12 - 24 pers. Din oferta nu lipsesc preparatele traditionale romanesti, la care se adauga feluri de mancare din bucataria italiana, franceza si englezeasca. Pentru relaxare va stau la dispozitie piscina si terenul de tenis cu nocturna al Clubului, iar dupa o partida de tenis sau de inot nimic nu este mai potrivit decat o sauna si un jacuzzi. Una din facilitatile speciale ale Clubului La Mesteceni este Scoala de calarie, ai carei instructori au fost scoliti in stilul britanic de la Shobdon, Anglia si care va pot introduce in tainele acestui nobil sport.

Pensiunea Boema 3* Pensiunea Boema se afla in localitatea de bastina a marelui ganditor Lucian Blaga, in Lancram, la cateva sute de metri de impresionanta rezervatie geomorfologica " Rapa Rosie", loc ideal si foarte cautat de parapantistii de pretutindeni. Cazare 20 de locuri in 10 camere duble, dotate cu bai cu jacuzzi, cablu TV, minibar Servicii restaurant cu o capacitate de 65 de locuri, sala de conferinte cu o capacitate de 65 persoane, crama, terasa, parcare excursii pe Valea Sebesului, pe urmele lui Mihail Sadoveanu, Lacul Oasa, lacul de acumulare Tau, Manastirea Oasa, Manastirea Tetu, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului, Iezerul de pe Varful Surianu

Hotel Leul de Aur 3* "Leul de Aur" cel mai nou, dar totodat cel mai vechi hotel din Sebe, a fost construit in anul 1255, fiind ani la rand singurul han din vechiul targ al Sebeului, unul din cele mai importante orae ale Transilvaniei medievale. Micul burg este astzi unul din cele mai traversate orae din ar fiind nod rutier pentru cei care vor s ajung la Bucureti, Cluj sau Arad i este situat la 50 km de Aeroportul Internaional - Sibiu. In prezent cldirea, aflat in centrul Sebeului, este in totalitate renovat pstrandu-i ins caracteristicile care au fcut-o celebr, imbinandu-se in renovarea ei trecutul cu dotrile i finisajele de ultim generaie, neschimband nimic din aerul arhitectural al acelor vremuri. Hotelul Leul de Aur ofer clienilor si cazare in cele 21 camere, de trei stele, atat single matrimoniale cat i double. Dac timpul nu v permite prea mult i suntei grbit sau in trecere, ne-am gandit i la dumneavoastr dragii notrii prieteni i am realizat pt dvs o linie rapid de restaurant autoservire cu o varietate larg de preparate, de la ciorbe la deserturi, in care timpul lor de servire depinde doar de decizia dumneavoastr.

Strem Pensiunea Ramet Pensiunea Rame se afla in Muntii Apuseni, Muntii Trascu,la 2,5 km de Mnstirea Rame i la aproximativ 3,5 km de Cheile Rameului. Pensiunea e localizata in satul Geoagiu de Sus, Ctun Faa Pietrei, comuna Strem, judeul Alba, la 30 km de Alba Iulia, 15 km de Teiu i 65 km de Turda, pe Valea Mnstirii. Pensiunea Rame, datorit orientrii sud-est, este expus soarelui doar in orele dimineii, ceea ce inseamna un regim termic agreabil in timpul verii. De pe terasa pensiunii i se ofera turistului o priveliste panoramic incantatoare asupra zonei. La parter se afla un restaurant cu o suprafaa de 69mp+grup social videoproiector. La etaj 12 camere + grupuri sociale+televizor(restaurant). La mansard e sala de conferinte, capacitate de 80 de persoane.

Vadu Moilor Cabana Cotulul Arieului 3* comuna Vadu Moilor, Alba Cazare: 14 camere de cazare dintre care 12 cu 2 paturi iar celelalte 2 cu pat matrimonial. Fiecare camer este dotat cu baie proprie cu du, usctor de par, mini-bar, televizor, telefon, acces internet.

Pensiunea Motilor Comuna Vadul Motilor este localizata in partea nord - vestica a judetului Alba, la poalele Muntelui Mare, in inima muntilor Apuseni si strabatuta de valea Ariesului, la o distanta de aprox. 90 km de Alba - Iulia pe Dn 75 si la 13 km de capitala Tarii Motilor - Campeni. Pensiunia Motilor se gaseste la iesirea din comuna Vadul Motilor spre Albac, pe partea dreapta, cu acces din Dn75. Construita pentru cazare Valea Ariesului, cazare Muntii Apuseni, Pensiunia Motilor va asteapta intr-o zona turistica foarte atractiva pentru ca dumneavoastra sa va petreceti timpul in mod cat mai placut. La cererea dumneavoastra organizam mese festive, asigurand deasemenea servicii complete de cazare, cu posibilitatea de a va oferi produse traditionale din productia proprieFacilitati cazare: frigider in unitate, transport auto, TV in living, rau in curte, parcare, gradina/curte, piscina, teren de sport, acces la bucatarie, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, livada, loc amenajat de joaca Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Vrtop Pensiunea Panoramic Pensiunea Panoramic va ofera posibilitatea petrecerii unor zile de relaxare si odihna sau de distractie de neuitat. Este situata in Muntii Apuseni, la o altitudine de 1250 m, la doar 600 m fata de partia de schi Vartop Arieseni. Va puteti relaxa intr-un cadru mirific, inconjurat de veveritele jucause si ciripitul pasarilor, respirand aerul curat de munte. Daca va plac drumetiile, multitudinea de obiective turistice din zona va asteapta! De asemenea, avem in ingrijire si un ponei, spre bucuria copiilor. Pensiunea dispune de 10 camere (minibar, televizor, internet, bai proprii cu dus si uscator de par, balcon), restaurant, bar, sauna, sala de conferinta dotata cu aparatura corespunzatoare, curte mare amenajata, terasa, parcare proprie supravegheata video, teren de tenis de camp, teren fotbal, masa de tenis. Facilitati cazare: masa de ping-pong, sanie trasa de cai, TV in living, internet wireless, echitatie, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, teren de sport, sauna, terasa, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte, tichete de vacanta Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Cabana Hanul cu Noroc Hanul cu Noroc este o cabana cu specific rustic, dotata astfel incat sa va ofere confortul unui oras modern intr-un cadru specific Satului din Apuseni. Cabana este localizata pe Dn 75, la Km 28, la cinci minute de mers in clapari (sau 350 m) fata de partia de schi Arieseni-vartop. Dispune de 66 de locuri de cazare structurate astfel: - 2 apartamente; - 2 camere cu un pat pentru o persoana; - 8 camere cu cate doua paturi pentru o persoana; - 14 camere cu pat matrimonial; + 10 paturi suplimentare. Fiecare camera este dotata cu: baie proprie, televizor (cablu Tv), uscator de par, papuci de casa, etc. Conexiunea la internet in tot Hanul este de tip Wireles. De asemenea exista balcon la fiecare, mai putin la camerele din mansarda si 18 si 19 de la et. 1. Pentru cei care doresc in unele camere mai putem adauga cite un pat suplimentar cu saltea proprie si pe rotile, pliabil. Turistii gasesc la noi: - parcare gratuita-privata; - restaurant 110 locuri plus o terasa generoasa, cu 48 locuri, cu vedere spre munte; - sala conferinte 40 locuri cu toate dotarile necesare; - sala fitness; - sauna finlandeza (umeda sau uscata! ); - masa de ping-pong. - in prezent se fac demersuri pentru dotarea unui nivel - subsolul - cu spatii de distractie dotate cu doua piste de Bowling, biliard, crama, bar, jacuzzi, etc.

Va asteptam cu caldura. Facilitati cazare: frigider in unitate, fax, transport auto, masa de ping-pong, sanie trasa de cai, internet wireless, rau in curte, echitatie, internet prin cablu, schimb valutar, sala de fitness, parcare, gradina/curte, spalatorie, room service, sauna, terasa, gratar/barbeque, living, bar, restaurant, sala de conferinte, tichete de vacanta Facilitati camere: internet in camera, uscator de par, baie cu cada, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Pensiunea Maria Pensiunea Maria se afla intr-un loc propice pentru iubitorii de sporturi de iarna in statiunea Vartop-arieseni, la 300 m de partie. Dispune de parcare proprie cu acces direct din Dn 75 Oradea-alba Iulia. Este o constructie noua cu 3 etaje( dat in folosinta doar un etaj si parterul ), cu cate 4 camere pe etaj dotate cu mobilier modern, fiecare camera avind terasa care ofera o priveliste deosebita. Camerele sunt la standarde de 3 margarete, fiecare cu baie proprie dotata cu cabina de dus cu hi Dromasaj, incalzire centrala, televizor, internet si terasa. Va Asteptam. Facilitati cazare: frigider in unitate, TV in living, internet wireless, internet prin cablu, parcare, gradina/curte, acces la bucatarie, gratar/barbeque, living, sala de mese Facilitati camere: internet in camera, frigider in camera, uscator de par, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, minibar in camera, camera cu TV

Pensiunea Skipass Pensiunea este situata in apropierea partiei de schi de la Vartop si a fost data in folosinta in octombrie 2007. Dispune de cazare in 10 camere. Asteptam sa ne fiti oaspeti! Facilitati cazare: internet wireless, parcare, terasa, gratar/barbeque, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte, tichete de vacanta Facilitati camere: camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Vidra Pensiunea Vidra de Sus 3* Pensiunea Vidra de Sus, situata in comuna Vidra de Sus, judetul Alba este locul ideal de petrecere a unor momete de liniste si relaxare, intr-un cadru natural feeric, completat de incarcatura istorica a meleagurilor si de voiciunea oamenilor

locului. Situata in apropiere de Muntele Gaina unde se organizeaza anual "Targul de fete de la Gaina", pensiunea dispune de un numar de 5 camere, cu pat dublu si baie proprie. Gazdele dumneavoastra au amenajat baia unei camere, ca o combinatie inedita intre rustic si modern: confortul unei bai moderne, in care se incadreaza un ciubar, in locul cazii. Restaurantul pensiunii dispune de 50 de locuri si atrage tot mai multi clienti deoarece reprezinta un punct de atractie prin originalitatea si serviciile oferite. Localul ofera o mica oaza de liniste intr-o atmosfera rustica. Bucataria traditionala, cu preparate culinare deosebit de gustoase intregeste atmosfera deosebita pe care Pensiunea Vidra de Sus doreste sa v-o ofere cu bratele deschise. Pe langa toate acestea, pensiunea mai aduce o noutate si da inca un motiv vizitatorilor sa ramana cat mai mult: propria pescarie, de unde dumneavoastra puteti pescui patravi, chiar cu mana libera. Un spectacol deosebit la care puteti fi martori. Facilitati cazare: TV in living, internet wireless, rau in curte, discoteca, se accepta animale, parcare, gradina/curte, room service, terasa, ferma proprie, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, semineu, loc amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte Facilitati camere: frigider in camera, camere cu balcon, incalzire centrala, baie in camera, camera cu TV

Zlatna Pensiunea Simona 2* Strada Tudor Vladimirescu nr 14, Zlatna, Alba Amplasata intr-un cadru natural cu totul deosebit, la intrarea in Muntii Apuseni, Pensiunea Simona este, prin arhitectura sa deosebita, eleganta si rafinament, singura locatie de clasa din zona. Oferta de servicii de turism este generoasa, camerele fiind cu un cu grad de confort ridicat, asigurandu-se 30 de locuri de cazare. Toate camerele sunt dotate cu aparate TV color, telefoane moderne, ferestre antifonice, frigider si aer

conditionat. Pensiunea Simona mai cuprinde bar de zi, salon pentru servirea mesei, crama in stil rustic cu mese de biliard pentru crearea unei atmosfere cat mai relaxante pe timpul sederii turistilor.

Baza terapeutic Ocna Mures

La 55 km distanta de Alba-Iulia si la 22 km de Aiud, in partea de Znord-est a judetului Alba, se afla situata localitatea Ocna Mures. Gratie amplasarii sale la altitudinea de 258 m, statiunea balneoclimaterica Ocna Mures dispune de un climat moderat, cu temperaturi medii anuale de 9 grade C (veri cu peste 20 grade C si ierni sub minus 4 grade C). Este un loc cautat de turisti, datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. In trecut, Ocna Mures a oferit multe instalatii de tratament, solariu cu amenajari

pentru aeroterapie si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, bai clade, apa minerala sarata concentrata, etc. Lacurile de la Ocna Mures au o concentratie deosebit de mare de 266 gr/litru, acestea fiind utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni precum cele reumatismale articulare si degenerative, neurologice periferice, ginecologice, postraumatismale, etc.

Amenajri pentru sporturi de iarn

Prtia Arieeni - Vrtop

Vrtop - Prtia Mare
Nivel de dificultate mediu Lungimea 1000 m Lime 90 m Diferen de nivel 250 m Iluminare nocturn este Transport Teleschi

Vrtop - Prtia Mic

Nivel de dificultate uor Lungimea 450 m Lime 50 m Diferen de nivel

101 m Iluminare nocturn este Transport Teleschi

Prtia Garda De Sus

Ghetarul 1

Nivel de dificultate dificila Lungimea 1100 m Lime medie 54 m Diferen de nivel 350 m Iluminare nocturn este Transport Teleschi

Ghetarul 2

Nivel de dificultate medie Lungimea 1600 m Lime medie 20 m Diferen de nivel 350 m Iluminare nocturn este Transport Teleschi

Ghetarul 3

Nivel de dificultate usoara Lungimea 2200 m Lime medie 15 m Diferen de nivel 350 m Iluminare nocturn este Transport Teleschi

 Prtia Sugag
Curmatura 1

Nivel de dificultate usoara Lungimea 1700 m Diferen de nivel 175 m Iluminare nocturn nu Transport Teleschi

Curmatura 2

Nivel de dificultate medie Lungimea 650 m Diferen de nivel 175 m Iluminare nocturn nu Transport Teleschi

Curmatura 3

Nivel de dificultate medie Lungimea 650 m Diferen de nivel 175 m Iluminare nocturn nu Transport

Teleschi
Curmatura 4

Nivel de dificultate usoara Lungimea 800 m Diferen de nivel 175 m Iluminare nocturn nu Transport Teleschi
Sureanu 1

Nivel de dificultate usoara Lungimea 600 m Diferen de nivel 75 m Iluminare nocturn nu Transport Teleschi
Sureanu 2

Nivel de dificultate medie Lungimea 1200 m Diferen de nivel 250 m Iluminare nocturn nu Transport Teleschi
Sureanu 3

Nivel de dificultate dificila Lungimea

1200 m Diferen de nivel 150 m Iluminare nocturn nu Transport Teleschi

Baza de alimentaie public

Restaurant Casa Demian Petreti, strada 1 Mai nr. 55, judeul Alba Restaurant Rustiq - DN1 Drumul Blajului 8 km de Alba, judeul Alba Restaurant Pub 13 - Str. Aleea Capistrano (Cetatea Medieval), Alba Iulia, judeul Alba. Restaurant Clubul Oamenilor de Afaceri Alba - Strada Parcului 3, Alba Iulia, judeul Alba. Restaurant Lutsch 2000 Plus SRL Pianu - DN 7 km 337+480 Vint nr.539, Pianu, judeul Alba Restaurant Firtam SRL Sebes - Strada Zvoiului 1bis, Sebe, judeul Alba Restaurant Flamingo Comp SRL Alba Iulia - Strada Mihai Viteazul 6, Alba Iulia, judeul Alba Restaurantul Cerbu - Strada Arini 1, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Amena - Piaa Iuliu Maniu 1, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Interkonecting - Strada Munteniei 1, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Leo & Grill - Strada Traian 2, Alba Iulia, judeul Alba Pensiunea Detunata Abrud Restaurant - Strada Avram Iancu 56 A, Abrud, judeul Alba Restaurant Pensiunea M.A. - Strada Arieului 51, Alba Iulia, judetul Alba Restaurant Pensiunea Mama Uta - Strada Centru 97, Grda de Sus, judeul Alba Restaurant Pensiunea Prichindelul Horea - Strada Nicola Vasile Ursu 50, Horea, judeul Alba Restaurant Chinezesc - Strada Morii 5, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Milenium - Strada Vasile Goldi 9, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Parc - Strada Primverii 4, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Simy Petreti - Strada Ogorul Nou 2, Petreti, judeul Alba Restaurant Trnavele Blaj - Bulevardul Republicii 1, Blaj, judeul Alba Restaurant Transilvania - Piaa Iuliu Maniu 22, Alba Iulia, judeul Alba

Restaurant Romcan oseaua Clujului km 384, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Sapimex - Bulevardul Transilvaniei 27, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Sarlea - Strada Tudor Vladimirescu 55 A, Blaj, judeul Alba Cafenea Ariel - Piata Avram Iancu, Nr. 6 Cmpeni, judeul Alba Cafenea Coroana Strada Blaga Lucian, Nr. 19 Sebe, judeul Alba Restaurant Hanul Moilor - Str.Horea Nr. 2 Cmpeni, judetul Alba Restaurant Magnolia Piaa Unirii Nr.2 Zlatna, judeul Alba Restaurant Express Strada Constructorilor Nr.2 Cugir, judeul Alba Restaurant Hanul Sfntul Gheorghe Strada Principal nr. 50, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Fan - Drumul Sibiului 45, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Elisabeta - Calea Moilor, Nr. 158, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Boema Strada Principal 276, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Preciosa Strada Lucian Blaga 10, Alba Iulia, judeul Alba Restaurant Cerbul Arini Alba Iulia DN1, judeul Alba Restaurant Pasaj Cetate Bulevardul 1 decembrie 1918, Alba Iulia, Alba Restaurant Ulpia Traiana Strada Toporailor 20, Alba Iulia, Alba Restaurant Zorbas Petreti 1 mai nr 55, judeul Alba Restaurant Mioria Comuna ugag, judeul Alba Cafenea Antiq Piaa Iuliu Maniu, Alba Iulia, judeul Alba Cafenea Bliss Cafe Strada Grii nr 49, Alba Iulia, judeul Alba Cafenea Chic Cafe Strada Unirii, Alba Iulia, judeul Alba Cafenea Majestic Cafe Calea Moilor, Alba Iulia, judeul Alba Cafenea Vista Cafe Piaa Iuliu Maniu 16. Alba Iulia, judeul Alba Cofetria Mio Delicia Strada Traian nr.2, Alba Iulia, judeul Alba Cofetria Mio Delicia Strada Arnsberg nr. 36, Alba Iulia, judeul Alba Cofetria Laura Bulevardul Victoriei nr 125, Alba Iulia, judeul Alba Cofetria Corina Calea Moilor nr. 50, Alba Iulia, judeul Alba Cofetria Maroon Bulevardul 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, judeul Alba Cofetria Michelle ma Belle Bulevardul Lucian Blaga nr. 7, Sebe, judeul Alba Pizzeria Tortuga Bulevardul Transilvaniei, Alba Iulia, judeul Alba Pizzeria Del Baffo Calea Moilor, Alba Iulia, judeul Alba Pizzeria Erol Pasaj Unirea, Alba Iulia, judeul Alba Pizzeria Roberta Bulevardul Transilvaniei, Alba Iulia, judeul Alba

8. Potenialul de comunicare

Cai rutiere Judetul Alba este strabatut de o retea totala de drumuri de 749 km, 056 m mpartita astfel Drumuri nationale - 178 km E81 (DN1) - intrare dinspre Nord din judetul Cluj, Turda -> Ocna Mures -> Aiud -> Teius -> Alba Iulia -> Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu E68 (DN7) - intrare dinspre Vest din judetul Hunedoara -> Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu 75 - intrare dinspre Nord din judetul Cluj, Turda -> Salciua -> Baia de Aries -> Lupsa -> Bistra -> Campeni -> Vadu Motilor -> Albac -> Garda de Sus -> Arieseni -> iesire in Nord-Vest inspre judetul Bihor 74 - Alba Iulia -> Ighiu -> Zlatna -> Abrud -> iesire in Vest, inspre judetul Hunedoara, Brad 74 A - Campeni -> Abrud 14B - Teius -> Blaj -> iesire inspre judetul Mures, Copsa Mica Drumuri judetene - 361 km Drumuri comunale - 209 km

Cai ferate
Judetul Alba este strabatut de o retea totala de cale ferata de 133 km din care 64 km linii principale simple, 21 km linii secundare simple si 48 linii nguste. Statii importante : Teius, Alba Iulia, Vintul-de-Jos, Zlatna, Aiud, Abrud. Linii de cale ferata: - Teius -> Blaj - Alba Iulia -> inspre judetul Hunedoara, Deva - dinspre judetul Cluj, Campia Turzii -> Baia de Aries -> Campeni -> Abrud

Trasee turistice in judetul Alba

Alba Iulia resedinta de judet - Muntii Apuseni - Podisul Tarnavelor/raul Mures la varsarea raului Ampoi Deal Aiudului - Muntii Trascau

Cetatea "Alba Carolina" Catedrala "Sf. Treime", Biblioteca Batthyaneum, capela "Lazo", Palatul princiar sec.13, Schitul "Sf. Lazar", Palatul Apor - Piatra Craivii- cetate/centru religios "Apulum" (Balgrad-vechea denumire) la 3 km de Alba Iulia (Valea Popii) sos. Campeni (SV), statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (1968 sculptor Oscar Han), pe Dealul Furcilor/Platoul Romanilor -Obeliscul "Horia, Closca si Crisan (din 1937 sculptor Ion Negrulea) Trasee spre Muntii Trascau: - spre NV Sard (sat) SV pe Valea Ampoiului confluenta Gura Ampoitei - V pe Valea Ampoitei Pietrele Ampoitei (Stogurile Popii - 394m alt) Ampoita (sat) Remetea (sat) Cheia Ampoitei Pestera Liliecilor Lunca Ampoitei (sat) NV Vf. Prislopului (1029m alt) N Lacul Ighiu Platoul Ciumernei Vf. Baiesul (1300m alt) Vf. Albii (1275m alt) Valea Galdita (panorama) Vf. Lacustii Pestera Gaura Calului (la 1190m alt) ( varianta spre Vf. Ciuha Pestera Bisericuta (la 1150m alt)) Valea Galdita Necrilesti (sat) aval pe raul Galdita - Cheile Galditei Intregalde (sat) Alba Iulia sat Micesti (Mircesti) - Muntii Apuseni - Podisul Tarnavelor Deal Aiudului/raul Mures si Ampoi Manastirea "Sf. Ioan Botezatorul " (M) 1924/1937/Valea Popii-Mircesti Abrud oras Muntii Metaliferi (E), Bihor (V) pe raul Abrud la varsarea raului Cernita si Buces - Biserica romano-catolica (1270), Cetatuia (fortificatii romane sec.2-3), Biserica reformata, Biserica "Petru si Pavel" 1787, bustul lui Horea (din 1963) - C.F. "Mocanita" - 'Alburnus Minor' nume roman - punct de plecare spre Detunatele (rezervatie naturala) Aiud oras zona: Muntii Trascau - Valea Muresului - Dealurile Aiudului/raul Aiudu de Sus Deal Paza (367m alt) - Colegiul confesional Bethlen (carti rare), Muzeu istorie, Muzeu de stiinte ale naturii, Muzeu raritati, Penitenciar comunist, Cultura

Cotofeni, "Brucla" - asezare romana, Palat (princiar) voievodal sec.16 (muzeu istorie) - Oase de mamut - Cetate urbana "Aiud" sec.13-16 cu biserica reformata, Manastirea Minorita 1728, Manastirea "Inaltarea Sfintei Cruci - Aiud" Trasee spre Muntii Trascau: spre V (spre com. Ramet) Padurea Sloboda (rezervatie naturala) cabana Sloboda Ramet (sat) Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) Vf. Bedeleu (1200m alt) Bradesti (sat) trasee spre Vanatarile Ponorului si Huda lui Papara spre NV pe raul Aiudu de Sus Cheile Valisoarei ( Cheile Aiudului) pesteri spre SV Padurea Uscutii (658m alt) Cabana Sloboda Deal Saltan (914m alt) bazinul Garbovei sosea - Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) (de pe varful de langa drum se vad muntii calcarosi - Fata Pietrei, Piatra Cetii, Bulzul, Piatra Craivii, Sfredelasu ) Ramet (sat) Izvorul carstic "Fantana Felut" (obarsia raului Garbova) poteca dr. de-a lungul coastei releu tv campuri de lapiezuri - Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) crucea din lemn belvedere coborare in lungul crestei (se vede satul Valea Uzei) relief rezidual grohotis dolina de prabusire (40m lg, 8m lat, 5m adancime) campuri de lapiezuri spre SV Padurea Uscutii (658m alt) Cabana Sloboda Deal Saltan (914m alt) bazinul Garbovei sosea - Vf. Pleasa Rametului (1250m alt) (de pe varful de langa drum se vad muntii calcarosi - Fata Pietrei, Piatra Cetii, Bulzul, Piatra Craivii, Sfredelasu ) Ramet (sat) Izvorul carstic Fantana Felut (obarsia raului Garbova) Creasta Prisecii (1150m alt) paraul Plesii Manastirea Ramet Cheia Manastirii - Cabana Ramet traseu rutier NV pe Valea Aiud Livezile (sat) Poiana Aiudului (sat) Cheia Aiudului Vf. Rachis (779m alt) pesteri accesibile numai profesionistilor - Valisoara (sat) N - Coltesti (sat) N pe Valea Trascaului Coltii Trascaului (1129m alt) Piatra Secuiului (1090m alt) pesteri Rimetea (sat) Cheile Trascaului confluenta cu Ariesul - Buru (sat) Pietrele (sat) Albe NV Cheile Iarei Surduc

Aiud sat Magina Muntii Trascau - Deal Aiudului/raul Aiudu de Sus la varsarea raului Neau - Manastirea "Sf. Treime si Sf. Evanghelist Ioan - Magina" (M) 1611/2002 Baia de Aries oras - Tara Motilor Muntele Mare/raul Aries - Piatra Galbena (1210m alt), Carbunari (1256m alt) - Biserica"Invierea Domnului" 1769 - "Fagul Imparatului" - mimetism (nu-si pierde frunzele iarna) aur Trasee spre Muntii Metaliferi: spre SE pe Valea Cioara Samulesti (sat) Vf. Tulburelu (1304m alt)

Baia de Aries sat Brazesti Tara Motilor - Muntele Mare/raul Aries si Izvorul Calugarului - Masive: Ticului (1332m alt), Piatra Galbena (1210m alt) - Biserica din lemn "Invierea Domnului" 1769 Baia de Aries sat Muncelu - Tara Motilor - Muntele Mare/raul Aries si raul Izvorul Calugarului - Manastirea "Martirii Neamului - Muncel" (F) 1993 Blaj oras - Podisul Tarnavelor - Confluenta Tarnavelor (Tarnava Mare cu Tarnava Mica si Secas formarea raului Tarnava) Lacul Chereteu (1ha, 2,20m adanc - lac de alunecare) - Muzeu, Palat Episcopal, Catedrala greco-catolica, Ansamblul "Adunarea de la Blaj", statui, Academia teologica (Manastirea bazilienilor) sec.18, Catedrala "Sf. Treime" 1738 - 'Campia libertatii' pe malul raului Tarnava Mare (marea adunare nationala din 3-15 mai 1848 in care s-a cerut egalitatea in drepturi a romanilor cu celelalte nationalitati din Transilvania) cea mai veche Gradina botanica - 'Teiul lui Eminescu' (monument natural) Campeni oras - Tara Motilor Muntii Bihor, Trascau, Muntele Mare/raul Aries la confluenta cu paraul Valea Caselor - Muzeul "Avram Iancu" 1989, case vechi, Schitul "Sf. Ierarhi Ilie Iorest si Sava Brancovici " 2002 la 600m altitudine, Statuia ecvestra a lui Avram Iancu (din 1940 sculptor Ion Dimitriu-Barlad), bustul lui Avram Iancu (1992 sculptor M. Buculei), Cladirea legiunii romane Trasee spre Muntele Mare Gilau: spre NV pe Valea Bistrei Deal Nedeia (1594m alt) canton Steaua variante de trasee N pe Valea Racatau canton Dobrus - variante de

trasee N Crucea Iancului N - Lacul Belis-Fantanele Belis Fantanele (statiune) Calatele spre NV pe Valea Bistrei Deal Nedeia (1594m alt) canton Steaua variante de trasee N pe Valea Racatau canton Dobrus - variante de trasee N Crucea Iancului SV Valea Belis Poiana Horea (sat) Albac sat Albac zona Tara Motilor- Muntii Bihor, Muntele Mare/raul Ariesul Mare la confluenta cu raul Albac Masive in apropiere: Ciocului (1227m alt), Cerbu (1132m alt) - Manastirea "Sf. Prooroc Ilie - Albac" (F) 1990 - Satul lui Horea (Horea, Closca si Crisan) - Bustul lui Horea (din 1967 - sculptor Romulus Ladea) - 620m alt, "Cheile Albacului" rezervatie naturala, drumetii spre Sfoartea si Poiana Horia, pesteri Trasee spre Muntii Bihor: traseu spre Padis iar de aici numeroase trasee spre pesteri traseu spre N pe Valea Albacului Matisesti N Poiana Horea V parau Beles (amonte) Vf. Cocuti (1457m alt) Calineasa NV Vf. Batrana (1579m alt) - Avenul din Batrana NV Padis NV Avenele din Varasoaia Cetatea Radesei Pestera Cuculeu Pestera Dosul Capitei traseu spre N pe Valea Albacului Matisesti N Poiana Horea V parau Beles (amonte) Vf. Cocuti (1457m alt) Calineasa NV Vf. Batrana (1579m alt) - Avenul din Batrana NV Padis SV Izbucul Ponor Pestera Caput Cetatile Ponorului Izbucul Galbenei Pestera din Peretele Gardului N - Pestera de la Varseci Ghetarul Focul Viu N Pestera Neagra Pestera Zapodie Ghetarul de la Barsa traseu spre N pe Valea Albacului Matisesti N Poiana Horea V parau Beles (amonte) Vf. Cocuti (1457m alt) Calineasa NV Vf. Batrana (1579m alt) - Avenul din Batrana NV Padis V Pestera Padis Pestera Sura Bighii S Vf. Balaleasa (1146m alt) Pestera Ghetarul de la Barsa Pestera Zapodie Pestera Neagra Vf. Piatra Galbena (1234m alt) Cetatile Ponorului

Almasu Mare sat Almasu Mare Masiv Fericelii/raul Ardeu Masive in apropiere: Breaza (1121m alt), Marul Rosu, Fericelii (1171m alt), Trampoiele (1030m alt), Baba (1104m alt) - Colectia "Achim Emilian", Biserica "Buna Vestire" 1418 misterul Muntelui Marul Rosu, misterul picturii "Iuda-sfant" Almasu Mare sat Cheile Cibului - Depr. Zlatna/raul Cib zona: Cheile Cibului Dealuri: Cerchez (882m alt), Plesa Ardeului (855m alt) - Manastirea "Buna Vestire - Cheile Cibului" 2002 Arieseni sat Arieseni Parcul Natural Apuseni zona Podisul Padesului/raul Ariesul Mare la confluenta cu Raul Alb, Cobles (Coblis/Lapus), Valea Galbena, Valea Varciorog, Valea Cepelor / Muntii Bihor - Tara Motilor - Defileul Ariesului - Ghetarul de la Vartop - defileul Ariesului drumetii spre satul Casa de Piatra Masiv Cristesei/raul Ariesul Mare (izvor) Pestera Ghetarul de la Vartop (1200m alt) monumente naturale din pestera: Sala Domului, Sala Minunilor, Sala Mare Biserica din lemn din "Inaltarea Domnului" 1792 monument istoric si de arhitectura - "Padurea Dosu Biharia", "Cascada Varciorog" rezervatii, formarea raului Ariesul Mare din confluenta Raului Alb cu Coblesul - 840m alt, drumetii spre Cetatile Ponorului, pesteri, Groapa Ruginoasa, " Cheile Gardisoarei" si "Cascada Varciorog" rezervatii naturale, Valea Bucinisului spre Muntele Gaina, Valea Iarba Rea (Ghizghitului), Poiana Florilor, Padis, izvoarele Crisului Negru Trasee spre Podisul Padesului: traseu NV pe Valea Lapusului sat Coblis Cornul Ponisa (1151m alt) intoarcere pe la Bubesti Coblis

traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) Bubesti traseu spre Groapa

Ruginoasa traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) Bubesti traseu spre Pestera Muncelului Pestera Dracoaia Pestera Coliboaia Pestera Magura Pestera Corbasca Pestera Tibocoaia (Valea Sighistel) traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) de la izvor stanga traseu spre Pestera Izvorul Crisului Pestera Portile Bihorului sat Baita E sat Baita Plai traseu E spre Piatra Graitoare (1657m alt) SE Tarnita Bihorului sat Flocosi - Arieseni

Arieseni sat Casa de Piatra zona: Tara Motilor - Cheile Gardei Seci - Gardisoara Podisul Padesului/Garda Seaca (Gardisoara) Masive in apropiere: Cristesei (1426m alt), Batrana (1579m alt), Glavoaia (1426m alt), Ocoale (1325m alt), Chicera (1244m alt) Pesteri: Corobana de la Coiba, P. Coiba Mare si P. Coiba Mica pe Valea Gardisoara, P. Vartopasu, P. Oilor (langa sat), P. Ghetarul de la Vartop si P. Huda Orbului pe Paraul Orbului (aproape de confluenta cu Valea Garda Seaca) Pestera Ghetarul de la Vartop (1200m alt) este monument al naturii (Sala Domului, Sala Minunilor, Sala Mare) Avram Iancu sat Avram Iancu - Tara Motilor Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu Valea Utului, Parau Prisaci, Valea Dobrani, Valea Ciorasa Masive in apropiere: Stiubeiului (1327m alt), Gaina (1486m alt) "Dealul cu melci" rezervatie naturala - specific: Avram Iancu (1824-1872) Muzeu memorial Avram Iancu - Numele vechi-Vidra de Sus - punct de plecare spre Muntele Gaina - Arta lemnului Bistra sat Bistra Tara Motilor - Muntele Mare-Gilau/raul Aries, Bistrisoara, Valea Mare Masiv in apropiere: Vf. Balomireasa (1632m alt) - Rezervatia botanica "Molhasurile Capatanei" Trasee spre Muntele Mare Gilau: spre NE pe Valea Mare Valea Devii Piatra Grosilor (1756m alt) N Piatra Alba Vf. Dumitreasa (1638m alt) Lacul Negruta Valea Somesului Rece Maguri Racatau (sat) Blandiana sat Acmariu - Culoarul Muresului - Muntii Metaliferi/raul Acmariu Biserica din lemn "Sf. Nicolae" 1768 Bucium sat Bucium Muntii Trascau/Muntii Metaliferi - Deal Bucium/raul Bucium si raul Abruzel - Castru roman - Detunatele: Detunata Goala - Detunata Flocoasa" monument al naturii, "Poiana cu narcise de la Negrileasa" rezervatie, Horea, Closca, Crisan eroii anului 1784 Bucium sat Valea Sesii Muntii Trascau/Muntii Metaliferi - deal Geamana Bucium Sasa - o ora pe poteca acces catre monumentul naturii Detunata Goala 1170m alt. si "Detunata Flocoasa" 1265m alt.

Bucium - Pasul Bucium 915m alt - Muntii Metaliferi, Trascau Traseu intre Muntii Trascau si Muntii Metaliferi (traseu de culme): spre E Vf. Valcoi (1348m alt) izvorul raului Valcoi izvorul Fenesului Vf. Negrileasa (1364m alt) parau Mlacii (izvorul Galzii) Vf. Negrileasa Mogosului (cumpana de ape a patru bazine geografice: Aries, Ramet, Galda, Ampoi) Vf. Buza Magurii (1264m alt) SE Vf. Arsurii (1151m alt) Platoul Ciumerna (numeroase pesteri) Pestera Bisericuta Vf. Baiesului (1300m alt) NE - Poiana Ascunsa (pesteri) Deal Albii (1275m alt) Deal Hulmurilor (1252m alt) - Vf. Sfredelasu (1133m alt) E Piatra Craivii (1078m alt) NE Cheile Cricaului Vf. Piatra Bulzului (941m alt) Cheile Intregalde N Deal Dostina (898m alt) Piatra Cetii (1233m alt) raul Cetea Cheile Tecsestilor Vf. Prisacii (1150m alt) Fata Pietrii (sat) Cheile Manastirii (cheia) Manastirea Ramet NV pe Valea Manastirii N pe Valea Uzei Valea Uzei (sat) Valea Inzelului confluenta cu paraul Dragoi Cheile Plesii (cheia) Vf. Butanului (1052m alt) Vf. Stermina (1144m alt) Vf. Bedeleului (1227m alt) Platoul Bedeleu Vf. Cornului (1238m alt vs. V) Vf. Ciresului (1239m alt) N Cheile Paraului Muntelui Vf. Ardascheia (1250m alt) NE Rimetea (sat) numeroase pesteri Vf. Piatra Secuiului (1090m alt) NE izvorul paraului Pietroasa Vf. Torsa (898m alt) Moldovenesti (sat) Cornesti (sat) NV Cheia (sat) - cariera de alabastru Deal Dumbrava (785m alt) NE Deal Bisericii (794m alt) Cheile/Cheia Turzii (pesteri) Calnic sat Calnic - Podisul Secaselor/raul Calnic - Cetatea medievala Kelling 1200monument UNESCO cu biserica, ziduri si turn de aparare (donjonul Siegfried), Cultura Petresti-ceramica mil.3 I.Hr. Cergau sat Cergau Mic - Podisul Secaselor/izvorul raului Spatac "Cergaul Mic" (M) cu biserica "Sf. Ap. Petru si Pavel" sec.17 Cetatea de Balta sat Cetatea de Balta - Podisul Tarnavelor/raul Tarnava Mica Ruinele Cetatii de Balta 1197-refacuta de Matei Corvin, Castelul 'Bethlen Haller' 1570/1615, Biserica reformata sec.13 Ciuruleasa - Muntii Metaliferi/pe raul Buces - spre Pasul Vulcan din Masivul Vulcan (1257m alt) Manastirea

Craciunelu de Jos sat Bucerdea Granoasa Podisul Tarnavelor/raul Tarnava Biserica reformata sec.16 Cricau sat Craiva Muntii Trascau, Masiv Piatra Craivii - Inaltimea Piatra Craivii (1083 m alt) - urme de cetate sec.2 i.Hr-1d.Hr, Biserica sec.13 Cricau sat Cricau Muntii Trascau - Mv Piatra Craivii/raul Cricau - Biserica reformata-bazilica romanica sec.13 Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe paraul Cricau Cheile Cricaului Piatra Craivii (1078m alt) V Vf. Sfredelasu (1133m alt) NV Vf. Dragului (1177m alt) (variante de traseu) N raul Turcului Cheia Galditei Cugir oras - Muntii Sureanu/Sebes - Deal Cetatii/Raul Mare (Cugir) la confluenta cu paraul Raul Mic - Biserici "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1808 si "Sfanta Treime" 1808, Punctul "Cetatuia" urme geto-dacice (Singidava) Ptolemeu, tezaur de argint si aur - Iezerul Sureanu (rezervatie naturala) Trasee spre Muntii Sureanu: traseu spre SE pe Valea Raului Mare (Cugir) Vf. Hodinilor (815m alt) Culmea Mistretul E Goasele S Moara Turcului Lacul Canciu izvorul raului Cugir Culmea Prigoana (varianta spre SE Colonia Fetita Lacul Oasa) SV Poarta Raiului Lacul Sureanu Vf. Sureanu (2959m alt) NV Vf. Comarnicel (1894m alt) N Vf. Negru (1862m alt) Saua Sinca NV Vf. Scarna NE Culmea Certezului Vf. Molivisului (1460m alt) NV Vf. Lupsea (1487m alt) Saua Prislop (1100m alt) N Vf. Fata Batrana (1124m alt) Deal Frasinei (904m alt) Valea Raul Mic - Cugir traseu spre S pe Valea Raului Mic (amonte) spre izvoare Vf. Molivisului (1460m alt) SE Nisipiste SV Vf. Batrana (1792m alt) - Saua Sinca S - Vf. Negru (1862m alt) SE - Vf. Sureanu (2959m alt) Lacul Sureanu Poarta Raiului E - Colonia Fetita Lacul Oasa traseu SE pe Culmea Scaunel Bucuru Bocsitura Vf. Rachita (1236m alt) Deal Molivisului (1460m alt)

Cugir sat Calene Muntii Sureanu - Schitul "Calene - Acoperamantul Maicii Domnului" (F) 1991 Cugir sat Goasele Muntii Sureanu/raul Cugir Mv. Goagele (Goasele 1098m alt) Daia Romana - Podisul Secaselor/raul Daia - "Paraut" urme asezare neolitica (Cult. Petresti), "Turnu" urme asezari suprapuse (Cult. Wietenberg) - epoca fierului (Cult. Hallstadt si La Tene) dacica si romana, Biserica "Sfanta Treime" sec.17 Dostat sat Boz - Podisul Secaselor - Cetate cu biserica evanghelica 1523 Farau Podisul Tarnavelor/raul Valea Farau si Drumu Podului - Mana stirea

"Sfanta Treime - Farau" Galda de Jos sat Benic Muntii Trascau -Dealurile Aiudului/raul Galda - ruine biserica sec.13-16 - monument istoric Trasee spre Muntii Trascau: spre N pe Valea Cetea (amonte) Magura Stremt (461m alt) - Cetea (sat) V Cheia Cetii (Baile Romane) Piatra Corbului NV Cheia Tecsestilor Tecsesti (sat) Piatra Cetii (1233m alt) - Stanca Calugarii - Avenul Gaura Calului (varianta spre S Valea Galzii Cheia Intregaldelor) - SV Modolesti (sat) Valea Galzii cabana Intregalde Galda de Jos sat Galda de Jos - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Galda Biserica "Nasterea Maicii Domnului" 1715 cu picturi murale din 1752, castel feudal sec.17 Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe raul Galda confluenta SV pe raul Cricau Cricau (sat) amonte la izvorul raului Cricau Vf. Piatra Craivii (1078m alt) Ighiu (sat) NV pe raul Ighiu - Iezerul Ighiel (lac de baraj natural pe Platoul Ciumerna la obarsia raului Iezerul) spre NV pe raul Galda confluenta amonte pe raul Galda Mesentea (sat) Benic confluenta (cu raul Cetea) amonte pe raul Galda Cheile Galdei (300m lungime dar foarte abrupte si inguste) Poiana Galdei (sat)

Cheile Intregalde (3km lungime rezervatie naturala numeroase pesteri mici) spre NV pe raul Galda confluenta amonte pe raul Galda Mesentea (sat) Benic confluenta amonte pe raul Cetea Cetea (sat) Masivul calcaros Piatra Cetii (1233m alt) unde se afla, sapate in calcar, baile romane si Avenul din Piatra Cetii Garbova sat Reciu - Podisul Secaselor/raul Reciu Muntii Cindrel (N) - Biserica 1491 Garda de Sus sat Garda de Sus - Valea Ariesului Mare Muntii Bihor Mv. Curcubata Mare/raul Ariesul Mare la varsarea raului Garda Seaca - Pesterile Coiba Mare (pestera la 1000m alt. - la 12 km N de comuna pe valea Gardisoara - pestera activa - greu accesibila), Pestera Ghetarul Scarisoara (1165m alt) intre raul Garda Seaca si Valea Ocoale-ghetar (3000 ani-monument natural si rezervatie speologica-accesibil), Pojarul Politei (pestera-monument natural) - Biserica din lemn "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" 1792 cu picturi interioare din 1804

Imagine din Garda de Sus Trasee spre Muntii Bihor-Vladeasa: - traseu Garda de Sus N Mununa de aici se desprind doua trasee care se intalnesc la Calineasa iar de la Calineasa NV catre complexul carstic Padis spre N Cabana Scarisoara Poiana Ursoii (cu varianta pe la Ghetarul Scarisoara Avenul din Sesuri - Ocoale) Vf. Catanilor (1480m alt) Calineasa

spre NV pe Valea Garda sat Garda Seaca Pestera Cotetul Dobrestilor La Turci Vf. Chicera (1244m alt) Casa de Piatra (confluenta cu Valea Gardisoara Pestera Coiba Mare) NE Calineasa

Ghetarul Scarisoara Trasee spre Muntii Gilau: de la Cabana Scarisoara (1108m alt) NV - Ocoale (sat) Poiana Ursoii Valea Ordancusii pana la izvoare Vf. Clujului Poiana Marsoaia canton Ursoaia (sosea) Vf. Ursoii Vf. Petreasa (1564m alt) Sa Vf. Varfului intersectie de trasee aval pe Valea Racatau (vs. stg.) pod Vf. Chicera Baicului canton Maguri Suseni coborare pana Valea Somesului Rece cotul mare al Somesului Rece vs. dr. Racatau (sat)

Cheile Ordancusei

pasi feerici spre Pestera lui Ionele

Horea sat Horea - Muntele Mare, Gilau/raul Albac - casa memoriala si bustul lui Horea, un obelisc aici s-a nascut Horea in 1731 (Vasile Ursu Nicola -principalul conducator al Rascoalei taranesti din Transilvania din 1784) pestera Darninii (P. Darnancii, P. din Peretele Darninii) acces spre Muntii Bihorului - Dealul PleiuluiLocul "Fleiu" - Valea Albacului izvor (vr. dr.) Horea sat Zanzesti - Muntele Mare, Gilau/raul Albac - "Joamba fericirii" natalitate Dambul lui Gif-mister Ighiu sat Ighiel - Muntii Trascau/raul Ighiu - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1750 pictata in 1783 cu fresce colorate - Rezervatia complexa - Lac Ighiu (Iezerul Ighiel) - brau de calcare in jurul Muntilor Trascau, Unelte epoca bronz, Iezerul Ighiel-nume vechi al lacului Ighiu (alge verzi si albastre) Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe raul Ighiu Cheile Ighiului Piatra Taiata confluenta SV pe Valea Ighiel Vf. Runcului (878m alt) Lacul Ighiu Platoul Ciumerna (pesteri) NV - Vf. Baiesului (1300m alt) variante de trasee - Pestera Bisericuta NE Poiana Ascunsa (pesteri) Valea Galdita Cheia Galditei Intregalde (sat)

spre NV pe raul Ighiu Cheile Ighiului Piatra Taiata confluenta SV pe Valea Ighiel Vf. Runcului (878m alt) Lacul Ighiu SE - Vf. Frasinului (1111m alt) Lunca Metesului (sat)

Ighiu sat Ighiu Muntii Trascau/raul Ighiu asezari romane sec.2-3, Biserica cu zid de incinta sec.15 Ighiu sat Sard - Muntii Trascau/raul Ighiu la varsarea in raul Bucerdea - necropola romana sec.2-3, Biserica cu zid de incinta sec.15-18 Trasee spre Muntii Trascau: spreN pe paraul Bucerdea Bucerdea Vinoasa (sat) NV Piatra Craivii (1078m alt) V Vf. Sfredelasu (1133m alt) NV Vf. Dragului (1177m alt) (variante de traseu) N raul Turcului Cheia Galditei Intregalde sat Intregalde - Muntii Trascau/raul Galda - Biserica din lemn "Sf. Ilie" 1774 pictata in 1789 - Cheile Intregalde (rezervatie floristica) Trasee spre Muntii Trascau: spre NE pe Valea Galda confluenta N pe Valea Galcerului (Modolesti) Deal Geoagiului Valea Pravului Cheia Pravului (pesteri) Cheia (sat) variante de trasee Jidvei sat Balcaciu - Podisul Tarnavelor - Biserica fortificata-evanghelica sec.14 Livezile sat Livezile - Muntii Trascau/raul Aiudu de Sus - Schitul "Livezile" (2002) Necropola tumulara din epoca bronz, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1611 Livezile sat Poiana Aiudului - Cheile Valisoarei - Muntii Trascau - Deal Poiana Aiudului (699m alt)/raul Aiudu de Sus la confluenta cu Rachis - "Cheile Valisoarei" rezervatie naturala Trasee spre Muntii Trascau: spre N defileul Vaii Rachisului (lung de 8km) Rachis (sat) Podeni (sat) numeroase trasee cariere de calcar campuri de lapiezuri NV

Coltii Trascaului (1129m alt) SV Coltesti (sat) - intoarcere la Poiana Aiudului (sat) Lopadea Noua sat Bagau - Podisul Tarnavelor/raul Ratu - Biserica din lemn "Sf. Theodor Tiron" 1733 - "Tau fara fund" (lac de alunecare la 450m alt 3,5ha rezervatie naturala) Lunca Muresului sat Lunca Muresului - Campia Turzii - Valea Muresului/raul Mures - Biserica din lemn "Pogorarea Duhului Sfant" 1723 cu picturi interioare din 1810 Lupsa sat Lupsa - Tara Motilor - Muntele Mare Mv. Margaia/raul Aries Manastirea "Lupsa" (M) 1421 cu Biserica "Sf. Gheorghe" 1421 ctitor Cneaz Vladislav, muzeu etno, Biserica Sf. Nicolae 1429 Trasee spre Muntele Mare-Gilau: spre N Vf. Sesul Lupsanului (1636m alt) - NE Vf. Muntele Mare (1826m alt) Cabana Muntele Baisorii variante de trasee NE - Baisoara (sat) spre N Vf. Sesul Lupsanului (1636m alt) - NE Vf. Muntele Mare (1826m alt) V Vf. Prislop (1729m alt) - variante de trasee N Piatra Grosilor (1756m alt) Vf. Dumitreasa (1638m alt) Lacul Negruta Valea Somesului Rece Maguri Racatau (sat) Lupsa sat Valea Lupsii - Tara Motilor - Muntii Metaliferi Muntele Mare/raul Lupsa - Biserica din lemn "Sf. Nicolae" 1429 cu candelabru din lemn, colectie icoane sec.18, Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1799 Metes sat Ampoita - Defileul Ampoiului Muntii Trascau (S)/raul Ampoita Cheile Ampoitei - asezare Cotofeni - 2500-I.Hr., asezare Wietenberg, asezare romana "Legiunea XIII-a Germina" Calcarele de la Ampoita, Piatra Corbului/Pietrele Ampoitei" Izbuc si rezervatie geologica monumente ale naturii, poiana cu narcise Metes sat Metes - Defileul Ampoiului Muntii Trascau (S)/raul Ampoi la confluenta cu raul Ampoita - Necropola sec. 3 i.Hr. - "Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului", "Piatra Varului", "Piatra Boului", "Calcarele de la Valea Mica" rezervatii paleontologice-monumente ale naturii

Metes sat Tauti - Defileul Ampoiului - Muntii Trascau (S)/raul Ampoi - Ruinele Cetatii Tauti 1276/pe varf de munte Piatra Corbului monument natural (calcare fosilifere) Mihalt sat Obreja - Podisul Tarnavelor (V)/raul Tarnava asezare neolitica-cultura Petresti, asezare daco-romana sec.2-4, castelul Wesselenyi din 1901 21 mai-2 iun 1848 - Macelul de la Mihalt Miraslau sat Miraslau - Cheile Aiudului - Dealurile Aiudului/raul Mures la confluenta cu raul Miraslau pe Dealul Dambu Rotund la 18 sept 1600 a avut loc Batalia intre Mihai Viteazul si armata imperiala ungara condusa de gen. Giorgio Basta care s-a soldat cu infrangerea voievodului roman Mogos sat Mogos Muntii Metaliferi - Muntii Trascau/raul Geoagiu (Stremt) "Chemarea narciselor" etno-folclor (luna mai) Noslac sat Noslac - Podisul Tarnavelor - Terasele Muresului/raul Mures - Cultura Petresti mil. 3 i.Hr, Cultura Wietenberg sec.16-13 I.Hr, asezare romana sec. 2-3, urme necropola sec.4-7 cu inventar, Biserica reformata sec.15, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1803 cu picturi din 1822 Nucet pas Vartop Muntii Bihor Masive Piatra Graitoare, Tapul/raul Crisul Baitei - Piatra Graitoare (1658m alt) - trecerea din jud. Alba in jud. Bihor Ocna Mures oras - Podisul Tarnavelor - Lunca Muresului/raul Mures balneoclimat sedativ, ape minerale indicate in afectiuni reumatologice, abarticulare, inflamatorii, posttraumatice, neuro-periferice, ginecologice, Necropola Wietenberg, asezare romana, Ceatea Uioara sec.12 - Biserica "Sf. Nicolae"- Icoana Maicii Domnului-facatoare de minuni , Ocna de sare - exploatari de sare, lacuri formate pe masive de sare (guri de ocna) in lunca Muresului Ocna Mures sat Uioara de Jos - Podisul Tarnavelor - Lunca Muresului - Ruinele cetatii Uioara sec.12, capela din 1296 si Biserica romanica sec.14 Ocna Mures sat Uioara de Sus - Podisul Tarnavelor - Lunca Muresului - Castelul Teleky-1742, Biserica "Sf. Nicolae" - Biserica romano-catolica sec.18

Ocolis sat Vidolm Muntele Mare/raul Aries Defileul Ariesului - "Padurea Vidolm/Laricetul de la Vidolm" padure de larice/zada (rezervatie forestiera cu arbori seculari de 35-40m), drumetii spre pestera, " Cheile Runcului si ale Pociovalistei" Trasee spre Muntii Trascau: spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie Rezervatia de larice Vidolm Saua dintre Vf. Ugerului (1244m alt) si Vf. Ardascheia (1250m alt) cumpana de ape Paraul Muntelui Cetatea Coltestilor Coltesti (sat) spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie Rezervatia de larice Vidolm Saua dintre Vf. Ugerului (1244m alt) si Vf. Ardascheia (1250m alt) cumpana de ape varianta NE spre Rimetea (sat) Ohaba sat Secasel - Podisul Secaselor/raul Secas - Manastirea "Sf. Arh. Mihail si Gavriil - Obarsiei" 2000 Pianu sat Pianu de Sus - Muntii Sureanu/raul Pianu - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" sec.18 "Oul Arsitei" rezervatie naturala de goruni seculari, lemn incrustat Pianu sat Strungari - Muntii Sureanu - Deal Varatec/raul Valea Tonii la confluenta cu paraul Ghenea - Manastirea "Sf. Ioan Botezatorul - Strungari" (F) 1990 lemn incrustat Poiana Vadului sat Poiana Vadului Muntii Bihor/raul Neagra la confluenta cu raul Magura - Punct plecare spre Vf. Curcubata Mare/Muntii Bihor si spre Muntele Gaina Ponor sat Ponor Muntii Metaliferi - Muntii Trascau/raul Cheia si Geogel Pestera Dalbina - "Vanatarile Ponorului" zona calcaroasa-rezervatie naturala, pesteri, doline, cascade (rezervatie naturala) Ponor sat Valea Bucurului Muntii Metaliferi Muntii Trascau - Masiv Gosa (1053m alt), Citera Lespedarului (1352m alt), Poienita (1437m alt) - raul Valea Bucurului

Posaga sat Posaga de Jos Muntii Trascau (N), Muntele Mare (E) Valea Ariesului pe raul Aries la confluenta cu raul Posaga - Schitul "Izvoru Posaga" (M) 1935 cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1935, muzeu etno - "Sesul Craiului" de la Scarita Belioara

(rezervatie raritati floristice) Ramet sat Valea Manastirii - Cheile Rametului- Muntii Trascau (N) - Culmea Rametului - Vf. Trascau (1217m alt)/raul Stremt (Geoagiu) si raul Mogos Manastirea "Ramet" (F) 1376/1982 hram "Izvorul Tamaduirii" si Biserica dublu hram "Adormirea Maicii Domnului si Sf. Ap. Petru si Pavel" 1992 - muzeu icoane pe sticla - Biserica de piatra din 1214 (cazare) mister: "Izvorul Tamaduirii" - "Cheile Manastirii" (chei deosebit de salbatice, guri de pesteri) rezervatie naturala Trasee spre Muntii Trascau: Cabana Ramet (pe stg. Raului Ramet la 425m alt) se trece podetul V defileul sapat de Valea Ramet Cheia Rametului (1189m alt) grote cascade Portal (arcada) La Cuptor - ocolire pe la baza versantului sector periculos balti adanci prin care se trece anevoie sectorul tunel cascade bulboane rupturi de pante Cheia (sat) confluenta N - Valea Cheia Piatra Nicaia (1099m alt) punte obarsia paraului Cheia (unirea paraielor Geogel cu Valea Bradestilor) N pe Valea Bradestilor urcus greu Bradesti (sat) variante de trasee - Valea Poienii Valea Poienii (sat) Vanatarea (dolina - 80m adancime) pe fundul careia, in anotimpul ploios, se formeaza lac cu adancime pana la 25m - traseul ocoleste dolinele locul unde converg cele trei paraie - cascada paraului Poienii Valea Cheia cascade de 2m inaltime cu zgomot asurzitor - pinten calcaros cascade de 4m inaltime marmite - Pestera Vanatarea (inaccesibila) - reintoarcere deasupra dolinei (punct de intersectie al traseelor) Sub Piatra (sat) Valea Morilor lumea de basm Pestera Huda lui Papara (lacuri, Cascada Evantai, Inima de Piatra, Sala Minunilor, Sala Virgina, Sala Tacerii, Lumea Framantata sifon la 20m de fundul dolinei Vanatara) coborare pe Valea Morilor defileu Mv. Bedeleu confluenta Vaii Morilor cu Ariesul Salciua de Jos (sat) - varianta periculoasa

Rimetea sat Coltesti Muntii Trascau (N)/raul Paraul Muntelui, Rimetea formarea raului Trascau - castru roman sec.2-3, ruinele Cetatii Coltestilor sec 1315, Biserica "Sf. Gheorghe" 1727 - "Cheile Silosului" rezervatie naturala Trasee spre Muntii Trascau: spre V ruinele Cetatii Coltestilor stg. urcus greu - Cheia Urdasului Padurea Gradina Cetatii (1213m alt) Vf. Cornului (1238m alt) Vf. Ciresului (1239m alt) relief carstic de platou SV Vf. Bedeleu (1227m alt) variante de trasee SV Vanatara Rimetea sat Rimetea - Cheile Rimetilor Muntii Trascau (N)/raul Rimetea si raul Sireatului Piatra Secului (1129m alt), Ardascheia (1250m alt) - Manastirea "Rimetea" (Remetea) (F) 1998 - fortificatii epoca de fier sec.5 I.Hr., Monumentul eroilor din I-ul razboi mondial, muzeu etno - cabana Rimet - punct de plecare catre Cheile Rimetilor (pe poteca 1h)

Trasee spre Muntii Trascau: spre SV Vf. Ardascheia (1250m alt) urcus greu Saua dintre Coltii Trascaului (1129m alt) si Piatra Secuiului din care se pot face ascensiuni catre varfuri S pe platou Valea Gusteagului SE Paraul Muntelui Coltesti (sat) Rosia Montana sat Carpinis - Munceii Rosiei Montane - Muntii Metaliferi (N)/raul Rosia - case vechi-taranesti - Closca - Ion Oarga 1747-1785 Muzeu memorial Horia, Closca si Crisan Rosia Montana sat Rosia Montana - Munceii Rosiei Montane- Muntii Metaliferi (N) - Taul Brazilor (lac), Taul Cornii (lac), Taul Mare (lac), Taul lui Anghel (lac) "Alburnus Maior" Traian-asezare romana, muzeu minerit, galerii de mina din epoca dacica, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.18, case vechi-memoriale muzeu etno - "Piatra Corbului" - "Piatra Despicata" rezervatii geologica, mine de aur, lacuri antropice, punct de plecare spre Detunatele

Salciua sat Salciua de Jos Muntii Trascau, Muntele Mare, Bendii (1217m alt)/raul Aries si raurile Salciuta si Valea Morilor Pestera Huda lui Papara strabatuta de raul Ponor (4km S de sat), cu sali, cascade, sifoane - Sala Minunilor - greu accesibila, pestera de la Grosi "Poarta Zmeilor" (monument al naturii), muzeu istorie Trasee spre Muntii Trascau: spre NE pe Valea Ariesului gura Vaii Morilor SE Pestera Huda lui Papara spre NE pe Valea Ariesului gura Vaii Morilor S Vanatara Cheia Rametului cabana Ramet Manastirea Ramet spre NE pe Valea Ariesului gura Vaii Morilor coborare peste rau - drept inainte (perpendicular pe Valea Morilor) urcus pe Mv. Bedeleului traseu foarte greu defileul Ariesului - ascensiune dificila La Balcon Sipote Cascada de travertin bifurcatie (marcaj) varianta dr. panta deosebit de accentuata grota (popas) Vf. Bedeleu (1227m alt) - platoul Bedeleu (lipsa marcaj si numeroase poteci pastorale apelati la calauze din partea locului) Pestera de la Poarta Zmeilor spre E zona cu doline si dalme Izvorul Bedeleu NE Valea Pietrelor lacuri formate pe fundul dolinelor Cheile Vaii Pietrelor (cascade, repezisuri, marmite torentiale) Vf. Cornului (1238m alt) si Vf. Plesii (1130m alt) traseu periculos Izvoarele (sat) SE pe Valea Aiudului Valisoara (sat) pesteri (accesibile numai alpinistilor si specialistilor - orientate invers decat sensul de curgere al raului Aiud) Vf. Rachis (779m alt) Cheia Aiudului Poiana Aiudului (sat) Trasee spre Muntii Metaliferi: spre V (traseu rutier) Baia de Aries spre S pe Valea Larga Dealul Caselor (sat) Dealul Fetii (728m alt) spre izvoare Salciua sat Sub Piatra Muntii Trascau, Muntele Mare/raul Salciuta Pestera Huda lui Papara - Manastirea "De Sub Piatra / Sub Piatra - Salciua " (F) 1450 cu

Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1798 mister: la Pestera Huda lui Papara-soarele apare de 2 ori/fenomen optic (lacuri, Cascada Evantai, Inima de Piatra, Sala Minunilor, Sala Virgina, Sala Tacerii, Lumea Framantata) rezervatie naturala Salistea sat Margineni - Muntii Sureanu Deal Varatec/raul Cioara - Manastirea "Afteia - Sf. Imp. Constantin si Elena" (Cioara) (M) sec.16 Salistea sat Salistea Depr. Orastiei - Deal Varatec/raul Cioara la confluenta cu paraul Freman - Tezaur dacic-sec.1 I.Hr, Manastirea "Afteia - de la Cioara"/ (Sihastria Plaisor) (M) sec.16/1975 Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1798-cazare, Casa "Barcsay"-sediul Primariei Sancel sat Panade - Dealurile Tarnavei Mici Dl Chirei (468m alt)/raul Tarnava Mica la confluenta cu Panade Taul Panade (Taul fara Fund 1,5ha si 2,80m adancime lac de baraj natural) pe Dealul Chirei Santimbru sat Santimbru - Podisul Secaselor - Muntii Trascau - Deal Bilag/raul Mures - Biserica veche - reformata sec.13 cu picturi murale sec.15 - Iancu de Hunedoara a invins turcii in 1442 Sasciori sat Capalna Muntii Sureanu - Valea Sebesului - Podisul Secaselor - Deal Capalna/raul Sebes vestigii cetate dacica sec.2 I.Hr - "Fetele de la Capalna" ansamblu folcloric Sasciori sat Sebesel - Muntii Sureanu - Valea Sebesului - Podisul Secaselor/raul Sebes - casa pictorului Sava Hentia 1848-1904 - ruinele Cetatii medievale din sec.13, monumentul eroilor Sasciori sat Sasciori - Muntii Sureanu - Valea Sebesului - Podisul Secaselor pe raul Sebes - vestigii cetate medievala sec.13 - icoane pe sticla, ceramica rosie Sebes oras - Podisul Secaselor/raul Mures la confluenta cu raurile Sebes si Secas Muzeu istorie, ruine cetate Sebes, Biserica evanghelica 1241, Casa Zapolya, Capela Sf. Iacob, Manastire dominicana sec.14, casa breslelor sec.17, Biserici: "Sf. Bartolomeu" romano-catolica sec.14, "Adormirea Maicii Domnului" 1778 - "Rapa Rosie" rezervatie geologica-monument al naturii

Sebes sat Lancram - Podisul Secaselor/raul Sebes - Lucian Blaga - poet (18951961) iconari Sibot sat Sibot - Lunca Muresului/raul Mures la confluenta cu raul Cugir - Biserica "Adormirea Maicii Domnului' sec.18, monumentul lui Pavel Chinezul -erou al luptei de la Campu Painii in 13 oct 1479 Sohodol - Tara Motilor Muntii Bihor/raul Sohodol - Lucia Mica, Lucia Mare (pesteri ocrotite) - Manastirea "Poiana Sohodol Sohodol sat Valea Verde - Tara Motilor Muntii Bihor - Proiectul german Natura pura Sona sat Biia - Dealurile Tarnavei Mici/raul Tarnava Mica Taul cel Lung si Taul fara Nume (lacuri) - Tezaur din aur din epoca de bronz Sona sat Valea Sasului - Podisul Tarnavelor/raul Broaga 3 lacuri de alunecare Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1790 Spring sat Spring - Podisul Secaselor/raul Spring - obelisc pentru eroii celui de-al II razboi mondial Stremt sat Fata Pietrii - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) Rezervatie naturala "Cheile Manastirii" Culmea Ramet Stremt sat Geoagiu de Sus Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) - Manastirea 1521-Radu de la Afumati (ruine) - Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1724 Stremt sat Stremt - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) Ruinele cetatii Diodului sec.13-14 Sugag sat Dobra - Cheile Sugagului - Muntii Sureanu (Sebes), Candrel (Cindrel) Raul Sebes la confluenta cu raul Dobra - "Pintenii din Coasta Jinei" rezervatie Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel): SE pe Raul Dobra pana la izvoare Vf. Pogoana (1424m alt) Vf. Maura (1335m alt)

SE pe Raul Dobra confluenta SV pe raul Sugagu Vf. Muntisoru (1353m alt) Mocirlele SE Vf. Porumbelu (1366m alt) Vf. Paltineiu (1588m alt)

Sugag sat Sugag - Cheile Sugagului - Muntii Sureanu/raul Sebes - Manastirea "Tet" (F) 1955 iar la 10km se afla Manastirea "Oasa" (M))/punctul Tau/pe deal la 1400m alt - Biserica din lemn ctitorita de Ionel Pop si Mihail Sadoveanu stramutata din cauza lacului de la Fetita (Alba) "Zi-i bade cu fluiera" manifestare folclorica anuala (luna mai) - Nicolae Cernat (1892-1962) sculptor in lemn (casa memoriala), prelucrare artistica a lemnului - "Tinoavele din luncile Prigoanei" rezervatie botanica, "Pintenii din Coasta Jinei", "Masa Jidovului" si "Stanca Grunzii" rezervatii geomorfologice (monumente naturale) - Novaci - Oasa - Sebes = sosea transalpina, hidrocentrale: Galceag-1980, Sugag-1984 si Sasciori-1987 Trasee spre Muntii Sureanu: spre S pe raul Sebes Masa Jidovului Lacul Tau Bistra V - Lacul Oasa Colonia Fetita Poarta Raiului Lacul Sureanu Vf. Sureanu (2059m alt) S Curmatura Sureanu Vf. Ausel (2009m alt) E Vf. lui Patru (2130m alt) SE Vf. Smida Mare (1774m alt) Vf. Salanele (1709m alt) Poiana Muierii (1756m alt) (varianta spre S la Obarsia Lotrului ) E Pasul Tartarau Vf. Tartarau (1777m alt) spre N pe Valea Frumoasa Lacul Oasa N Sugag Sugag sat Tau Bistra - Cheile Sugagului Muntii Sureanu Dealuri: Tet, Ivanusu/raul Sebes la confluenta cu raul Bistra - Tau Bistra (lac) - Manastirea "Oasa" (M) 1990 hramuri: "Adormirea Maicii Domnului, Sf. Mc. Pantelimon" la 1300m alt. pe marginea Lacului Oasa (cazare) - Manastirea "Tet" (F) 1995 hramuri: "Sf.M.M. Gheorghe, Nasterea Maicii Domnului" (cazare) la 20km de Oasa Trasee spre Muntii Sureanu: drumetii spre Muntii Sureanu Lac Oasa/raul Sebes-izvor Vf. Piatra

Tomnatecu (1280m alt) traseu spre V Vf. Tomnaticel (1375m alt) S Magura Lacul Canciu SV pe Valea Bosorog (amonte)

traseu spre V Vf. Tomnaticel (1375m alt) S Magura Lacul Canciu SE Saua Prisaca SV Poarta Raiului Lacul Sureanu Vf. Sureanu (2059m alt)

traseu spre V Vf. Tomnaticel (1375m alt) S Magura Lacul Canciu N Preluca Grosilor

traseu spre E Valea Sebesului (N) Masa Jidovului La Turloaie Sugag

Sugag Colonia Fetita Muntii Sureanu Lacul Oasa: NV Culmea Prigoanei SV Luncile Prigoanei pe Valea Prigoana Poarta Raiului V Cabana Sureanu Lacul Sureanu Vf. Sureanu (2059m alt) Sugag pas Tartarau (1777m alt) Muntii: Sureanu, Lotrului, Latoritei - Obarsia Lotrului, Masiv Salanele (1709m alt), Tampa din Parau (1809m alt) Trasee spre Muntii Sureanu: spre NE Poiana Muierii (1756m alt) NE - Valea Salanele (aval) - Culmea Runcu - Vf. Smida Mica - Lacul Oasa N - Dambul Sarpelui Colonia Fetita spre NE Poiana Muierii (1756m alt) V Culmea Sterminosu Cabana Voievodul (trasee pe vaile raurilor spre izvoare) spre NE Poiana Muierii (1756m alt) N Vf. Salanele (1709m alt) Vf. Smida Mare (1774m alt) NV Gura Potecului Vf. lui Petru (2130m alt) Vf. Ausel (2009m alt) N Curmatura Sureanu Lacul Sureanu Vf. Sureanu (2059m alt) Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului) spre NV - Culmea Principala a Muntilor Steflesti (Lotrului) Vf. Piciorul Tampei (1831m alt) Vf. Tampa din Parau (1809m alt) Curmatura Balu Vf. Piatra Alba (2178m alt) Vf. Cristesti (2233m alt) Vf. Steflesti (2244m alt) Vf. Contu Mare (2080m alt) Vf. Balindru Mare (2207m alt) Vf. Negovanu Mare (2135m alt) Vf. Clabucet (2054m alt) Plaiul Clabucet Curmatura Buceciu Poiana Tiganului Vf. Voinesita (1848m alt) SE

Cacacea Vf. Sterpu (2142m alt) Vf. Parcalabu (2060m alt) Culmea Stanisoara Coasta Cainenilor (1916m alt) Vf. lui Vlad (1352m alt) Plaiul Vladului Valea Oltului Rau Vadului (sat) spre NE aval pe Valea Tartarau cantonul Tartarau Vf. Slimoiu (1509m alt) Vf. Podele (1670m alt) Gura Curpatului (variante de trasee pe vaile Curpatu Mic si Curpatu Mare) Lacul Oasa Vf. Oasa Mare (1771m alt) Cabana Oasa Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel): spre NE aval pe Valea Tartarau cantonul Tartarau Vf. Slimoiu (1509m alt) Vf. Podele (1670m alt) Gura Curpatului Lacul Oasa Vf. Oasa Mare (1771m alt) Cabana Oasa E Vf. Oasa Mare (1771m alt) Culmea Domnilor Vf. Cibanu (1885m alt) Vf. Serbota Mare (2007m alt) Lacul Iezerul Mic Vf. Candrel (2244m alt) Lacul Iezerul Mare Cabana Canaia SE canton Serbanei SV pe Valea Sadu Curmatura Steflesti aval pe paraul Steflesti Culmea Tarnii canton Tartarau Teius oras - Dealurile Aiudului/raul Geoagiu (Stremt) - Platoul Cetatuianecropole, Biserica reformata sec 13/18, Biserica romano-catolica 1449-ctitor Iancu de Hunedoara, Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1597 Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe Valea Geoagiu (numita si Valea Stremt sau Valea Manastirii sau Valea Mogosului) Stremt (sat) Geoagiu de Sus (sat) ( varianta spre Manastirea Ramet la 8km de sat ) Cheile Manastirii Vf. Pleasa Rametilor (1250m alt) Vf. Priseaca (1150m alt) Cheile Rametilor Mv. Fundoi Mv. Uzmezeu Pestera de Cuart Cheia (sat) in apropiere se afla Vf. Trascau (1217m alt) Unirea sat Dumbrava - Campia Turzii - Dealurile Aiudului - Manastirea "Sf. Mare Mc. Dimitrie - Dumbrava" (F) 1997 Vadu Motilor sat Lazesti - Valea Ariesului Mare Muntii Bihor, Muntele Mare/raul Lazesti - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil"-sec.18 cu picturi din 1749, Schitul "Sf. Siluan Athonitul" (F) 1994

Valea Lunga sat Tauni - Podisul Tarnavelor/raul Valea Lunga - Manastirea "Acoperamantul Maicii Domnului - Tauni" (F) 1992 Vidra comuna - Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu paraul Slatina "Dealul cu Melci" (650m alt) rezervatie paleontologica - Vf. Rachita - punct plecare spre Muntele Gaina Vidra sat Vidra - Muntii Bihor/raul Ariesul Mic - Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.13 Vintu de Jos sat Vurpar Muntii MetaliferiMasiv Gorganu Culoarul

Muresului/raul Mures - Cetate sec.13, conacul "Kendeffy-Horvath" sec.18, Biserica reformata fortificata sec.16, castel sec.16 Zlatna oras intre Muntii Trascau, Metaliferi Dealurile Dambau, Breaza, Jidovu, Magura Dudasului/raul Ampoi - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1424 cu picturi interioare originale, "Sf. Nicolae" sec. 18 (icoane pe sticla, muzeu), "Nasterea Maicii Domnului" sec.17 - zona etnografica si folclorica, aici a invatat Avram Iancu, in 1838 prima masina cu aburi din Transilvania, 1619 - Gabriel Bethlen a colonizat mineri germani si slovaci - depresiune tectonica

Trasee spre Muntii Trascau: spre NE Valea lui Lal La Homoroci Vranita Plesii Platoul Dambau pesteri Vf. Dambau (1369m alt) Cheia Fenesului Lacul Fenes (variante de trasee) E Poiana Magurii (1235m alt) N Pestera Haldahaia - Vf. Ciumerna (1282m alt) Vf. Baiesului (1300m alt) Pestera Bisericuta SE izvoarele paraului Ighiu Lacul Ighiu aval spre E pe Valea Ighiel Vf. Runcului (878m alt) Cheile Ighiel Ighiel (sat) spre N pe raul Valtori spre izvoare

Zlatna sat Fenes - intre Muntii Trascau, Metaliferi - Dealuri Dambau, Breaza, Jidovu, Magura Dudasului/raul Fenes Biserica "Nasterea Maicii Domnului" 1754 pesteri

Trasee spre Muntii Trascau: spre N pe Valea Fenesului Cheile Fenesului Lacul Fenes Deal Devii (1226m alt) spre N pe Valea Fenesului Cheile Fenesului Lacul Fenes baraj SV spre Vf. Dambau (1369m alt) spre N pe paraul Calineasa Vf. Magulita (1262m alt)

Zlatna sat Izvoru Ampoiului - intre Muntii Trascau, Metaliferi - Dealuri Dambau, Breaza, Jidovu, Magura Dudasului/raul Ampoi - Castelul regelui - minereu de cinabru drumetii spre Pasul Bucium Zlatna sat Patrangeni intre Muntii Trascau, Metaliferi - Dealuri Dambau, Breaza, Jidovu, Magura Dudasului/raul Ampoi - Manastirea "Buna Vestire - Negreaia Patrangeni" (Patranjeni) (F) sec.17 Zlatna sat Suseni - Cheile Fenesului - Muntii Trascau - Masive: Dambau (1369m alt), Dosul Blidarului (1094m alt) - raul Fenes - Biserica "Schimbarea la Fata" 1822 Trasee spre Muntii Trascau: spre N izvoare Vf. Magulita (1262m alt) Culmea Piatra Caprei pesteri Vf. Corabia (1307m alt) N Vf. Poiana Magurii (1235m alt) intrare in traseul de culme variante de trasee spre N pe paraul Bradu

Mijloace de transport pe cablu Teleschi - Arieseni: Partia Vartop - mare Teleschi - Arieseni: Partia Vartop mica Teleschi Sureanu: Noul complex de schi Sureanu Teleschi - Curmatura: Noul complex de schi Sureanu

Bibliografie 1. Fondul morfoturistic http://stiri.turismalba.ro/?p=4640 http://www.parcapuseni.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=68&Itemid=79&lang=ro http://www.vilarustica.ro/obiective/rezervatia_detunata.php http://www.arieseni-apuseni.ro/index.php? option=com_content&view=article&id=90&Itemid=67&lang=ro http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Apuseni http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Alba http://www.arieseni-apuseni.ro/index.php? option=com_content&view=article&id=93&Itemid=70&lang=ro http://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/dictionar.php?lit=R http://www.carpati.org/geografie_articol/2.1.1._relieful_muntilor_apuseni/182/ http://www.padis.ro/specific.html http://www.referat.ro/referate/Valea_Sebesului_cf692.html http://videonews.antena3.ro/action/viewphoto/10781/Apuseni---Valea-AriesuluiMare/

http://www.plecatdeacasa.net/2010/09/cascada-pisoaia-din-apuseni.html www.didactic.ro/materiale-didactice/descarcare/136773
BLEAHU M., DIMIAN M.(1967) :Studii stratigrafice i tectonice n regiunea Fene-IghielIntregalde(Munii Metaliferi), D. d. S. Inst. Geol.; Vol. L III/1, pp. 293-297, Bucureti. BLEAHU M., BRADESCU VL.,(1976):Rezervaii naturale geologice din Romnia,Ed. TehniMARINESCU FL. c, pp.29-32, Bucureti. CETM ALBAMONT (2002): Arii Protejate n Munii Trascu i Munii Gilu din Judeul Alba., Proiect finanat prin programul PHARE-ACCES.,pp 2527.

http://clubapuseni.ro/index.php? option=com_content&task=view&id=27&Itemid=49 http://geocaching.plus.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=90 http://www.albaiulianul.ro/turism-in-alba/355-cheile-cetii-.html 2. Fondul climatoturistic http://www.tititudorancea.com/z/climatoterapia.htm http://www.clubromania.ro/romania/counties/alba/index_ro.htm 3. Fondul turistic hidrogeografic http://www.alea.ro http://www.hartaturistului.com http://www.balti.ro/rauri http://www.carpati.org http://www.romaniahighlights.ro/ro/lacuri http://www.focuseco.ro http://www.infomontan.ro http://www.ariiprotejate.3x.ro http://www.arpm7c.ro/documents/radioactivitatea 4. Fondul turistic biogeografic http://www.cjalba.ro http://www.tourismguide.ro/x/judetul_alba/ http://info.romserv.com/Alba_1_Turism_6.html http://www.clubromania.ro/romania/counties/alba/index_ro.htm#tourism http://www.parcapuseni.ro/ 5. Fondul turistic cultural-istoric Wikipedia http://www.sate-comune.ro/turism.php Mocean Ioan Alba: monografie 6. Fondul turistic etnografic i folcloric http://www.calatoreste.ro/2006/jurnale-de-calatorie| jurnal/journalID_19/locationID_40/Valea-Sebesului.html http://www.funromtour.ro/atractii_zona_208/Etnografice_in_Apuseni_Tara_Motilor.h tml http://www.evz.ro/detalii/stiri/obiceiuri-unice-in-tara-motilor-437712.html

http://www.primariametes.ro/presaca_ampoiului.html 7. Baza material turistic www.romaniaturistica.ro www.turistinfo.ro www.mareea.ro www.kazare.ro http://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_Mure%C5%9F http://www.viaromania.eu/index.cfm/param/ski-Partii_de_schi.html http://www.schisureanu.ro http://stiri.turismalba.ro/?p=4640 8. Potenialul de comunicaie http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee-turistice-alba Harta rutiera: http://romanialivewebcam.blogspot.com/2007/08/harta-rutieraromaniei.html Harta feroviara: http://www.igpr.ro/DPT/images/jpg/cai_ferate.jpg