Sunteți pe pagina 1din 12

Gastrostoma

Deschiderea chirurgicala a stomacului la peretele abdominal, pentru a permite introducerea alimentelor in stomacprintr-o sonda evitand astfel esofagul.

Gastrostoma definitie:
Etimologie: gastros [gr.] = stomac[4] stoma [gr.] = orificiu[4] Intervenie chirurgical care const n deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele, n scopul de a se permite alimentarea printr-o sond, n cazul n care calea esofagian este ntrerupt[1][3]. Presupune punerea n contact a stomacului cu exteriorul, n scopul de a favoriza menine rea sub control a circuitului digestiv superior, cu rol n nutriie / screening i terapeutic[2]. Uneori, este folosit temporar dup intervenii chirurgicale pe esofag, pentru protejarea acestuia pn la vindecare [1]. Gastrostomia este rezolvarea chirurgical a unor deziderate clare (contenie, rezervor i permeabilitate), toate fiind exprimate prin bilanul nutritiv pozitiv[2]. Gastrostomia presupune practicarea unei interventii chirurgicale, dar se poate efectua i endoscopic (gastrostomie endoscopic percutanat sau PEG percutaneous endoscopic gastrostomy)[1].

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR NAZOGASTRICA SI GASTROSTOMA :

PE

SONDA

Pe langa faptul ca ofera o alternativa in alimentatia pacientului, montarea sondei nazogastrice cat si gastrostomia permit si adminstrarea medicamentelor pe aceasta cale. Inaintea adminstrarii medicamentelor pe aceasta cale, trebuie verificata cu atentie pozitia si permeabilitatea sondei. Adminstrarea medicamentlor uleioase este contraindicata pe acesta cale deoarece ele se lipesc de peretii sondei si mixeaza cu alte lichide adminstrate, obstruand-o astfel.

Materiale necesare: medicatia prescrisa aleza seringa speciala cu piston de 50-60 ml comprese

recipient pentru mixarea medicamentelor daca este necesar apa leucoplast pensa pentru clampat tub de pentru gastrostoma si palnie daca este necesar

Pregatirea materialelor: lichidele care se administreaza trebuie sa fie la temperatura camerei. Administrarea de lichide reci pe sonda nazogastrica poate da crampe abdominale desi nu este o procedura sterila, se va verifica ca toate materialele folosite sa fie curate

Administrare: se verifica medicatia se spala mainile daca medicatia prescrisa este sub forma de tablete aceasta trebuie sfaramata pentru a pute fi dizolvata intr-un lichid. De preferat sa se ceara medicatie sub forma de lichide de la farmacie pentrru a fi administrata pe aceasta cale se explica procedura pacientului si i se asigura intimitate se confirma identitatea pacientului se protejeaza pacientul cu un prosop pus pe piept se ridica patul astfel incat pacientul sa stea cu capul usor ridicat se clampeaza sonda si se ataseaza seringa se declampeaza sonda si se aspira pentru a verifica pozitia sondei daca apare lichid gastric , sonda este bine pozitionata( se pot pune cateva picaturi pe o banda de masurare a pH-ului pentru a fi siguri ca este lichid gastric- pH-ul trebuie sa fie mai mic de 5) daca nu apare lichid gastric, sonda cel mai probabil este in esofag si trebuie repozitionata daca se intalneste rezistenta la aspirare se va opri procedura. Rezistenta la aspirare poate fi cauzata de o sonda nefunctionala (obstruata , de exemplu) sau de o proasta pozitionare a sondei. De asemenea, trebuie stiu ca sondele de calibru mic se pot colaba la aspirare

dupa verificarea pozitiei sondei si repozitionarea ei daca este necesar, se clampeaza si se lasa capatul liber pe comprese se amesteca medicamentul cu apa sau alt lihid de adminstrare. Daca este tableta se va verifica ca este suficient de sfaramat astfel incat sa poata trece fara sa obstrueze sonda, daca este capsula se va scoate invelisul si se va dizolva continutul se amesteca bine pentru omogenizare medicamentul cu lichidul in care se dizolva se reataseaza seringa, de data aceasta fara piston si se declampeaza sonda medicamentul preparat se pune in seringa cate putin si se controleaza rata de curgere prin ridicarea sondei lent daca medicatia curge fara probleme se va adauga putin cate putin pana la terminarea intregii doze daca medicatia curge greu se va mai dilua , vascozitatea putind fi unul din motive, sau se va opri procedura pentru a reverifica pozitia sondei.Nu se va forta introducerea medicatiei se va supraveghea pacientul in timpul adminstrarii. Daca se observa semne de disconfort se va opri procedura imediat dupa admistrarea intregii doze, se va spala sonda cu 30-50 ml apa pentru a preveni obstruarea acesteia cu resturile de medicament. La copii se va spala doar cu 15-20 ml apa dupa spalarea sondei se clampeaza rapid sonda si se detaseaza seringa montandu-se un capacel in capatul sondei si fixand-o intr-o pozitie cat mai comoda pentru pacient se indeparteaza aleza pacientul este pozitionat pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de minute de la adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in stomac si previne refluxul gastro-esofagian administrarea medicatie pe gastrostoma necesita pregatirea pacientului si a materialelor necesare ca la administrarea pe sonda nazogastrica se verifica pielea din jurul stomei pentru a observa eventualele iritatii. Daca acestea exista, va fi anuntat medicul se indeparteaza compresle de pe capatul tubului, se ataseaza seringa si se declampeaza tubul se introduc aproximativ 10 ml apa pentru a verifica permeabilitatea stomei daca apa curge greu sau deloc se va se va anunta medicul se adminstreaza medicatia avand grija sa nu se goleasca seringa de tot pentru a evita patrunderea aerului

dupa adminstrare se va spala cu 50 ml apa se clampeaza din nou, se acopera cu comprese si se fixeaza bine cu leucoplast se pozitioneaza pacientul pe partea dreapta cu capul usor ridicat pentru inca 30 de minute de la adminstrare. Aceasta pozitie permite buna patrundere a medicatiei in stomac si previne refluxul gastro-esofagian

Consideratii speciale: pentru a preveni administrarea unei cantitati prea mari de lichide odata (mai mult de 400 ml la adulti), se va evita sa se adminstreze medicatia la ora mesei daca totusi trebie adminstrata si medicatia si hrana in acelasi timp, se va administra intai medicatia daca pacientul primeste continuu hrana, aceasta se va opri si se va verifica reziduul stomacal. Daca acesta este mai mare decat 50% din cantitatea de hrana adminstrata cu o ora inainte, se va opri orice administrare de hrana sau medicamente si va fi anuntat medicul. Acesta poate fi un semn de ocluzie intestinala sau ileus paraliticus daca sonda nazogastrica este atasata la o punga colectoare sau sistem de aspirare acesta trebuie oprit si sonda clampata cel puti 30 de minute dupa administrare daca pacientul necesita tratament administrat pe aceasta cale timp indelungat, va fi invatat sa-si adminstreze singur acasa in mod corect

NGRIJIREA POSTOPERATORIE COMPLEXA A STOMELOR DE HRANIRE


Dragos Serban, Costel Savlovschi, Cristian Branescu, Mihaela Bongeag, Corneliu Tudor, Dan Rahnea, Ana-Maria Dascalu, Mircea Oprescu, Sorin Oprescu Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

Lucrarea prezentata este rodul activitatii de echipa pe parcursul unei perioade de 20 de ani (1985-2005), in clinica de Chirurgie Digestiva Superioara a Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti. Numeroasele aspecte intalnite, incidentele cat si accidentele au facut sa sintetizam instruirea noastra, a personalului mediu, dar si a pacientului. Parcurgerea tehnicilor de gastrostomie ne-a permis sa surprindem mai mult de 20 de procedee chirurgicale. Impunerea tehnicilor endoscopice si/sau endolaparoscopice au confirmat necesitatea prezentarii experientei noastre. Am folosit in 99% din cazuri tehnica cu guleras peritoneal tip Gavriliu, la pacienti cu dificultati severe de alimentatie, constand in disfagie completa, cu o patologie esofaringo-traheo-bronsica. Din aceasta, cea esofagiana a fost de 78,4% si a cuprins afectiuni benigne (43,2%) si maligne (56,8%). Afectiunile asociate au fost unice sau multiple, si anume:pulmonare (82,9%), cardiace (48,3%), metabolice (78,6%), renale (34,3%), altele (24,3%). Specificul acestor bolnavi l-a reprezentat deficitul cu intreaga lui plurivalenta: de la o scadere in greutate cu cca 10%, pana la casexie severa. Tehnica instalarii gastrostomelor a corespuns principiilor de contentie si de pozitionare la un nivel la care rolul de rezervor al stomacului sa fie mentinut. In majoritatea cazurilor am folosit tuburi Pezzer nr. 40, 42, 39. De fiecare data cand aceste principii au fost respectate, secventionalizarea ingrijirii bolnavilor a putut fi cuprinsa intr-un algoritm: 1. Postoperatorul imediat (0-24 ore) 2. Postoperatorul la 24-48 ore 3. Aprecierea tolerantei gastrice la volum minim perfuzabil pe tubul Pezzer 4. Introducerea alimentatiei tip A 5. Introducerea alimentatiei normale pe tubul PeZzer 6. Externarea bolnavului 7. Reevaluare la 14 zile Ingrijirea in teritoriu a cuprins cele doua patologii distincte: neoplaziile si patologia benigna stenozanta esofagiana. In ambele s-a putut constata ca respectarea tehnicii de contentie prin guleras peritoneal tip Gavriliu, cat si pozitionarea cu predilectie la nivelul versantului vertical al micii curburi gastrice au determinat buna evolutie a postoperatorului si succesul nursingului. Postoperatorul imediat: In sala de operatie, la sfarsitul interventiei chirurgicale, tubul Pezzer, pozitionat la nivelul stomacului, se conecteaza la drenaj decliv. Acest drenaj evalueaza aspectul si cantitatea lichidului gastric putand suprinde eventualele sangerari. Postoperatorul la 24-48 ore: Aspectul bilios al stazei gastrice, cat si reducerea volumului / 24 ore cu reluarea spontana a tranzitului impun dop la tubul Pezzer pentru intervale de timp de cca 3-4 ore.

Aprecierea tolerantei gastrice: La 72 de ore, se apreciaza oportunitatea introducerii pe tubul Pezzer a unei cantitati de cca 500 ml/12 ore de solutie glucozata 5-10% (test de toleranta gastrica). Concomitent se mentine perfuzarea endovenoasa cu ser fiziologic/glucoza +/- solutii proteice. Introducerea alimentatiei de tip A: Dupa testarea tolerantie gastrice, se poate incepe introducerea in sistem perfuzabil pe tubul Pezzer a primului aliment: lapte 500 ml/2-3 ore (diluat in l ceai). Dupa prima administrare se monteaza dop la gastrostoma, cu mentinerea lui un interval de 3-4 ore. Controlul stazei gastrice cu detasarea dopului poate surprinde fie vacuitate, fie staza gastrica. Introducerea alimentatiei normale: La 48 de ore de la introducerea laptelui se incepe secventionalizarea meselor cu introducerea carnii mixate 100 grame X 3/24 ore, 3-4 oua/24 ore, 100g zahar/24 ore, 10 ml ulei, lapte 1-2 l/zi. Numarul meselor este de 6-8 ore/24 ore, volumul fiind progresiv crescator de la 50-100 ml/doza, in prima saptamana pana la 200-250/doza, in saptamanile urmatoare. Frecventa meselor va scadea, cantitatea crescand gradat, fapt ce permite cresterea volumului rezervorului gastric. Se controleaza in peralabil vacuitatea gastrica prin scoaterea dopului si declivitatea tubului Pezzer. Staza mai mare de 50 ml impune amanarea realimentarii cu cca 30 de minute. Evolutia plagii postoperatorii: Nu este necesare pe perioada spitalizarii schimbarea zilnica a pansamentului. In marea majoritate a cazurilor simpla montare a gastrostomei nu impune o incizie ma mare de 4 cm, cu doar patru fire la piele, tubul Pezzer fiind ancorat sus/jos cu cate un fir de nylon 5. In functie de tare asociate, de neoplazie, firele de la cei doi poli ai inciziei au fist scoase la 10-14 zile postoperator; au fost mentinute firele de ancorare a tubului Pezzer. De rutina s-a folosit intraoperator profilaxie antibiotica (cele mai bune rezultate au fost obtinute cu cefepime 1g doza unica si 2g/24 ore, 5 zile in functie de evolutie, in cazurile severe neoplazii, casexii, fistule esobronsice, bronhopneumonii). La bolnavii la care mentinerea tubului Pezzer a fost indelungata, s-a folosit unguent cu oxid de zinc. Nu au existat, in majoritatea cazurilor, eriteme cutanate datorate secretiei acide gastrice. Diametrul tubului a reprezentat reperul pentru dimensiunea palniei ce se adapteaza de fiecare data la introducerea mancarii mixate sau/si lichidiene. Dupa fiecare administrare a mancarii pe tub se impune lavajul cu un lichid caldut (ceai), cu rolul de a favoriza degresarea tubului. Intre mase sonda Pezzer e prevazuta cu un dop de etanseizare. Pozitia pacientului in timpul administrarii meselor poate fi sezand sau in decubit dorsal. Au existat incidente imediate (HDS minore 8,35%) si tardive (0,2%).

Datorita gulerasului peritoneal am avut o contentie foarte buna, fara scurgeri pe langa tub. Infundarea tubului Pezzer cu alimente neprelucrate prin mixare a impus solutie mecanica de desfundare cu un mandren trans-Pezzer urmata de verificarea permeabilitatii prin sifonajul cu ser fiziologic. Singurul inconvenient major rezulta din periodicitatea schimbarii tuburilor Pezzer. Respectarea detaliilor de tehnica a facut ca in cazul ruperii sau scoaterii tubului Pezzer inchiderea stomei sa se faca spontan in cca 3-4 zile. Cazurile clinice intalnite au fost clasificate din punct de vedere aldificultatilor de ingrijire in:

Cazuri standard:

a) Gastrostome paliative pentru neoplasme cu interesare intrinseca sau extrinseca esofagiana; Reprezinta tehnica-chirurgical imaginat i practicat n cazul n care stomacul

nu poate fi adaptat din diverse motive la tehnicile chirurgicale de gastrostomie. Reperarea unghiului Treitz face posibil diversitatea tehnicilor chirurgicale. ngrijirea acestor stome are anumite particulariti. Introducerea alimentaiei se face direct n segmentul enteral, la nivel jejunal, eliminnd att faza masticatorie ct i cea gastric. Acest fapt face ca jejunostoma s aib practic un beneficiu inferio r celei gastrice (din datele statistice supravieuirea bolnavilor cu jejunostoma este inferioar acelora la care s-a practicat gastrostoma). Continena este, ca n orice stom de hrnire, imperios necesar, fapt obinut prin detaliile de tehnic chirurgical. Marea majoritate a jejunostomelor practicate n serviciul nostru au fost de tip Maydl i s-au folosit tuburi Pezzer, exteriorizate cu predilecie n flancul stng (n 85% din cazuri). Specificul administrrii alimentaiei pe jejunostoma rezult din cal ibrul tubului jejunal, existena undelor peristaltice i antiperistaltice, volumul secreiei biliare, factori care pot determina dificulti n alimentaie, ct i o simptomatologie dureroas difuz abdominal. Din experiena cazurilor avute (mult mai redu se dect n cazul gastrostomelor), s-a putut sintetiza urmtorul algoritm: n postoperatorul imediat: sonda Pezzer este conectat la un drenaj decliv care surprinde aspectele cantitativ volum redus (sub 100 ml/24 ore), mediu (pn n 500 ml/24 ore), important (peste 1 litru) calitativ aspect bilos sau sanguinolent. Volumul sczut al drenajului ct i aspectul bilos permit punerea dopului la tubul Pezzer. Scoaterea intermitent a dopului la un interval de timp de 3 -5 ore permite aprecierea momentului introducerii pe tubul de gastrostom a unui volum perfuzabil de glucoz.

Reluarea tranzitului intestinal trebuie considerat elementul de referin n administrarea pe jejunostoma a primei cantiti lichidiene (glucoz 10%, 500 ml/12 ore). Tolerana la un volum de glucoz de cca 30-40 ml/min perfuzabil pe tubul Pezzer permite ulterior introducerea laptelui n amestec cu ceai. Se ncepe cu 1 l/zi i se apreciaz intervalul de timp dintre administrri n funcie de volumul rezidual la desfacerea dopului. Dup aceste etape, se poate introduce laptele un litru/zi n amestec cu 3 ou, 100 g zahr repartizate n 4-5 mese la un interval de 2-3 ore n ritm de perfuzie de 2030 picturi/min, pe Pezzer, astfel nct tranzitul s nu fie foarte accelerat i s nu papar dureri abdominale. b) gastrostome ca timp iniial n stenoze benigne esofagiene, n vederea esofagoplastiei. La toate acestea, intervenia chirurgical a fost minim, iar ngrijirea postoperatorie conform algoritmului. Reintervenii: a) pentru repoziionare de gastrostom; b) din esofagoplastii (cu tub gastric sau colon); n aceste cazuri, permeabilitatea pilorului a impus momentul introducerii alimentelor. Am avut cazuri cnd staza gastric a depit un litru, fapt constatat prin apariia unei jene dureroase n hipocindrul stng, fr a constata modificri la nivelul plgii operatorii sau la nivelul tubului pezzer, a crui contenie a fost perfect. Meninerea stazei gastrice de 1-2 litri/ 24 ore impune controlul radiologic baritat ct mai precoce. Surprinderea imposibilitii de drenaj piloric decide de urgen soluia chirurgical de restabilire a tranzitului. S-au folosit n alte cazuri i montajele de hrnire cu sonde trans-gastro-piloroduodenale, pn la nivelul celei de-a doua anse jejunale, n cazurile la care s-a impus alimentaie imediat, sau la care s-a efectuat antroplastie n vederea pregtirii materialului gastric pentru esofagoplastie. n aceste cazuri, sonda jejunal de hrnire a fost conectat la perfuzia alimentar, iar tubul Pezzer s-a meninut n permanen la drenaj decliv de punere n repaus a stomacului. Nursingul simultan de hrnire/drenaj a urmat aceleai principii. Cntrirea periodic a devenit singurul etalon al eficienei nursingului gastrostomei. Este important creterea valorii calorice prin introducerea ct mai precoce a principiilor alimentare majore astfel nct valoarea caloric s depeasc necesarul zilnic la pacienii cu deficite metabolice severe/casexie. Au existat alte cazuri, cnd aspectul i volumul sngerrii au impus reintervenia de urgen, postoperator, nursingul stomei nu a fost influenat.

Un caz rar: o pacient cu esofagoplastie cu tub gastric presternal, care s -a prezentat n clinic la 10 ani de la intervenie cu perforaie cutanat a unui ul cer gasrtic pe vechea zon a fostei gastrostome, a necesitat spitalizare prelungit (30 de zile), nursingul constnd n repunerea n valoare a acelorai principii. n toat aceast perioad de timp se menine hidratarea pe ven cu un bilan hidric pozitiv raportat la pierderi. Posibilitatea apariiei unei presiuni intraluminale intestinale crescute determin dificulti n introducerea preparatelor de hrnire cu coninut mixat (carne, ou, lapte). n aceste cazuri am recurs la utilizarea seringilor tip Guyon (60 ml), care, adaptate la tubul Pezzer, permit introducerea mncrii sub presiune controlat, etaneitatea la tubul Pezzer a seringii fiind necesar. Bolnavul este instruit s-i autoadministreze cantiti fracionate de mncare, a cror aport caloric trebuie s ajung la 2.000 cal/zi, nsumnd 1500-2000 ml/24 ore. Tolerana digestiv este cea care impune modul de administrare, dar i valoarea nutritiv i osmolar a soluiei de hrnire. Literatura de specialitate n cazul gastrostomelor reclam: eritemu l cutanat secundar aciditii sucului gastric, incontinen, infecia i nefuncionalitatea; n cazul jejunostomelor, eritemul secundar aciditii lipsete, incontinena, infecia i nefuncionalizarea sunt secundare tehnicii alese. Noi am folosit, n marea majoritate a cazurilor, tehnica Maydl, care, executat n condiiile standard, nu a creat inconvenientele sus-menionate. Pacientul poate reclama tulburri de tranzit cu scaune apoase, acuze mult mai frecvente dect n cazul gastrostomelor, pentru care putem administra pe tubul Pezzer medicaie adjuvant (gen furazolidon, imodium), concomitent cu ajustarea hidric dorit i cu supravegherea electrolitic. Au existat bolnavi care prezentau tulburri severe acido -bazice, care au necesitat supraveghere i corecie de specialitate. Supravieuirea bolnavilor hrnii pe jejunostoma este inferioar ca timp celor cu gastrostoma, datorit dificultilor n aprecierea cantitativ a volumului soluiilor de hrnire, a inducerii frecvente a tulburrilor osmolare cu efe ct asupra tranzitului, cu imposibilitatea compensrilor imediate hidrice i electrolitice. De asemenea, aspectul calitativ al confortului comparativ cu cel pe gastrostoma, cu dispariia rezervorului i, implicit, al timpului gastric fac din jejunostoma o soluie chirurgical de ultim intenie. Se pot efectua jejunostome temporare n cazul patologiei reconstructive digestive superioare sau cu caracter definitiv paliative n patologia oncologic digestiv esogastric. Nu s-au efectuat jejunostomii paliative n cazul n care intraoperator s-a constatat ascit. Nursingul stomelor digestive de hrnire devine un subiect de referin pentru medici, personalul mediu spitalicesc, dar n special pentru bolnavul asistat de serviciile ambulatorii de ngrijire medical la domicilui.

ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOMA

ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOMA OBIECTIVELE PROCEDURII -Punerea in repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidentala sau voluntara de substante caustice. -Asigurarea aportului hidric si nutritional inaintea interventiei pentru esofagoplastie PREGATIREA -O palnie din -Recipientul cu lichid alimentar -Regimul de stenoza esofagiana: alimente solide tocate -Bagheta pentru propulsarea alimentelor MATERIALELOR plastic (supa, ceai) marunt si pasate pe sonda

PREGATIREA PACIENTULUI a) PSIHICA: -Oferiti pacientului informatii clare, accesibile despre modul de alimentare pe stoma pentru a-i reduce teama si a obtine colaborarea sa Incurajati pacientul sa se alimenteze singur pentru a-si recapata autonomia b) FIZICA: -Asezati pacientul n pozitie sezand, pe marginea patului sau pe un scaun cu spatar, astfel incat sonda sa fie mentinuta in pozitie verticala, paralela cu toracele EFECTUAREA PROCEDURII: Explicati pacientului care se alimenteaza singur: -sa-si spele minile -sa indeparteze dopul de la sonda -sa adapteze plnia la capatul sondei mentinand-o in pozitie verticala -sa introduca pe rand felurile de mancare din regimul de stenoza, astfel: -lichidul sa-l toarne incet pe palnie, nu mai mult de 100 ml o data pentru a nu destinde brusc stomacul -alimentul solid pasat sa-l verse in palnie si sa-l impinga pe sonda cu ajutorul baghetei de plastic sau lemn -sa adauge din cnd in cnd lichid alimentar, pentru a usura inaintarea alimentului pasat -sa nu introduca la o "masa" mai mult de 400 g de alimente pasate datorita tulburarilor de digestie si de absorbtie existente -sa termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spala lumenul sondei -sa astupe capatul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc -sa fixeze sonda in pozitie verticala, paralela cu toracele -sa evite pozitia de decubit dorsal dupa masa intrucat favorizeaza "regurgitarea" continutului pe sonda -sa-si spele mainile dupa masa INGRIJIREA PACIENTULUI -Observati tegumentul din jurul stomei -Protejati pielea cu un unguent cu zinc si refaceti pansamentul din jurul stomei in cazul

regurgitarii

sucului

gastric.

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII Rezultate asteptate/dorite: -Pacientul este compliant si respecta indicatiile oferite. -Toleranta digestiva este buna. -Cantitatea de alimente este adaptata posibilitatilor de digestie si de absorbtie ale stomacului. Rezultate nedorite / Ce faceti -Pacientul nu este compliant. -Pacientul manifest atitudini de respingere a imaginii corporale a modificate. -Incurajti pacientul sa-si accepte imaginea -Toleranta digestiva este scazuta. -Capacitatea de digestie si de absorbtie a stomacului este redusa iar pacientul prezinta semne de denutritie. -Informati medicul pentru a stabili conduita terapeutica

Asistentul va urmari abdominala; intestinale; scaunului. abdominale.

a)Clinic: -Distensia -Zgomotele -Frecventa, consistenta, culoarea -Manifestarile pacientului: balonare, greata, b)Paraclinic: -Uree; -Glicemie; -Transaminaze; -Proteinele; -Lipidele; -Colesterolul; -Glicozuria.

si volumul varsaturi, dureri

Complicatiile nutritiei enterale: -Sonde prea groase: pot aparea senzatia de disconfort, esofagita, eroziuni esofagiene si gastrice; -Malpozitia sondei ( in caile aeriene, n cavitate peritoneala); -Obstructia sondei (se previne prin spalarea sondei cu 10-20 ml apa la 6-8 ore sau ori de cte ori se impune) -Perforatia gastrica sau intestinala; -Refluxul gastroesofagian si bronhopneumonia de aspiratie:

Apare mai frecvent n cazul sondelor nasogastrice; Se poate preveni prin: -Pozitie semiseznda 35-45 grade; -Verificarea pozitiei sondei si aspirarea reziduului gastric , nainte de fiecare

administrare (reziduu peste 150 ml amana administrarea alimentelor cu 2 ore). Sindromul diareic poate aparea datorita unei formule inadecvate (osmolaritate mai mare de 600mOsm) sau unei rate de administare prea mare.

Prevenirea colonizarii bacteriene se administrarea profilactica de antibiotice. -Complicatii metabolice (

face

utiliznd

tehnici

aseptice

si

hiperglicemie,

dezechilibre influentata

ionice).

Eficacitatea -Precocitatea -Folosirea -Folosirea -Monitorizare -Masuri

nutritiei unei unei de

enterale este instituirii tehnici diete ngrijiri

de: acesteia; corecte; corespunzatoare; adecvata; specifice.

Un suport nutritional adecvat mbunatateste prognosticul pacientului sporind sansele de supravietuire si recuperare a acestuia, asistentul medical avnd un rol important, bine delimitat si esential n instituirea nutritiei enterale. Nutritia parenterala se impune mai mult ca o solutie adjuvanta, atunci cnd calea enterala nu permite administrarea suportului nutritional.