SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECIUNILE PERSOANELOR VRSTNICE

Durerea la pacientul varstnic ...................................................................................................... 1 Anorexia ..................................................................................................................................... 1 Pruritul senil ............................................................................................................................... 1 Constipatia .................................................................................................................................. 2 Incontinena fecal ..................................................................................................................... 2 Incontinena urinar.................................................................................................................... 2 Retenia de urin......................................................................................................................... 3 Adenomul de prostata................................................................................................................. 3 Infeciile urinare ......................................................................................................................... 3 Escara ......................................................................................................................................... 3 Atrofiile musculare ..................................................................................................................... 4 Anchilozele................................................................................................................................. 4 Durerea la pacientul varstnic - n Romnia circul printre btrni o zical care spune c "dac te-ai trezit dimineaa i nu te doare nimic nseamn c ai murit". Aceasta arat ct de reala este concepia c intotdeauna btrneea este nsoit de durere. Din pcate, aceast concepie este sprijinit i de statistici, care arat c 50% pn la 70% dintre vrstnicii internai n spitale i 40-50% dintre cei aflai la domiciliu se plng de dureri. Merit, de asemenea, subliniat c durerea la vrsta a treia este simit mai pregnant dect la adult. Nu sunt rare cazurile cnd n clinici sau n cabinetele medicale cei consultai se plng de dou, trei sau chiar cinci diferite feluri de durere (n mod curent dureri de cap, dureri reumatice sau colici). Aceste multiple dureri creeaz probleme medicului consultant, fcnd dificil, n unele situaii, un diagnostic corect. Plecnd de la aceast realitate, n rile dezvoltate au luat natere aa numitele "centre de durere" (independente) sau "nuclee de durere" (n cadrul spitalelor). Nu sunt de neglijat n terapia durerilor cronice la btrni i mijloacele nonfarmacologice, cum ar fi masajul, kinetoterapia, fizioterapia, electroterapia, acupunctura i altele. Att durerea acut, ct i durerea cronic reprezint aspecte majore n patologia vrstei a treia, fiind recunoscut ca o boal n sine. Anorexia este o afeciune obinuit n rndul persoanelor n vrst, n special n cazul persoanelor aflate n aziluri sau alte instituii de ngrijire i tratament. Aceast reducere a apetitului i aportului de alimente, denumit generic anorexia mbtrnirii, are cauze psihologice i contribuie la dezvoltarea anorexiei patologice i a subnutriiei. Pruritul senil, apare dupa 60 de ani, lipsesc leziunile cutanate, se ntlneste mai frecvent la batrni barbati, este foarte rezistent la tratament si nu are o etiologie cunoscuta bine. Suferinta este chinuitoare, mpiedica somnul, se nsoteste de depresii care pot merge pna la suicid.

Modificari ale pielii ce apar odata cu inaintarea in varsta: -pielea devine mai aspra -apar leziuni, precum tumorile benigne -pielea devine mai slabita. Pierderea tesutului elastic (elastina si colagenul) al pielii, specifica varstnicilor, determina aspectul larg, de atarnare al pielii. -pielea devine mai transparenta. Acest lucru este determinat de subtierea epidermului (stratul de la suprafata pielii) -pielea devine mai fragila. Acest lucru este determinat de aplatizarea zonei de imbinare a dermului (stratul de tesut ce se afla imediat sub epiderm) cu epidermul -echimozele (vanatai) apar mult mai usor. Acest fapt se datoreaza subtierii vaselor de sange de la nivelul pielii. In timp, ultravioletele produc deteriorari la nivelul fibrelor pielii numite elastina. Aceasta deteriorare a elastinei determina un pliu cutanat lenes (pielea revine greu dupa ce a fost intinsa). De asemeni, vanataile apar mai usor si se vindeca mai greu. Aceste modificari produse de razele solare nu sunt vizibile la varste tinere, ele devenind evidente mai tarziu. Constipatia - fiziologia colonic i anorectal asociat cu mbtrnirea: -timpul de tranzit colonic poate crete cu mbtrnirea pn la 72 ore; -percepia de distensie rectal - sensibilitatea rectal; -sensibilitatea anal; -leziunile nervului ruinos (mai frecvent la femei, secundar traumatismelor din timpul travaliului) ; Incontinena fecal, este o infirmitate frecventa, cu repercusiuni grave psihosociale, fiind alaturi de incontinenta de urina, escarele de decubit si de dementa, una din marile probleme ale ngrijirilor si asistentei vrstnicului. Ea consta n pierdere involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal. Se asociaza de obicei cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata. Apare n demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei, polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere recto sicmoidiene si constipatia cronica. Cea mai importanta incontinenta anala este cea neurogena, n geriatrie. Aceasta duce la pierderea controlului sfincterian. Tratamentul este descurajant si se reduce la ncercri de reeducare si la ngrijiri generale. Se pot practica clisme, administra purgative Incontinena urinar, este una din marele probleme ale asistentei geriatrice, alaturi de incontinenta anala, de imobilizare, escare si dementa. Este foarte frecvent ntlnita si creste cu naintarea n vrsta. De obicei la bolnavii aflati la domiciliu, incontinenta urinara se ntlneste n 10 - 15% din cazuri, n timp ce la bolnavii spitalizati se ntlneste n 30 - 40% din cazuri. La domiciliu este si mai greu de stabilit deoarece batrnul sau familia, ascund aceasta suferinta din pudoare.

Examenul prostatei la barbat si examenul ginecologic la femei este obligatoriu. Incontinenta de urina poate fi: - de stress, sau de efort, prin pierderea involuntara, dupa un efort de tuse, rs, stranut etc. Este mai frecventa la femei si prognosticul este benign. - tranzitorie. Apare ca reactie fie la o afectiune acuta (infectie urmara, pneumonie, febra, stari confuzionale, accidente vasculare cerebrale), fie la o schimbare psihologica (spitalizare, pierderea independentei etc). Repausul prelungit la pat o favorizeaza. Alteori apare datorita faptului ca unii batrni, nu reusesc sa amne declansarea voluntara a mictiunii pna ce ajung la toaleta. - incontinenta definitiva, este de obicei neurogena si rareori cauzata de un adenom de prostata sau de o retentie de urina cu mictiuni prin "prea plin". Tratamentul este sarac: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exercitii fizice, tratamentul infectiei, reeducare. Retenia de urin - este o tulburare a mictiunii, frecventa n geriatrie, constnd n imposibilitatea eliminarii urinii din vezica. Poate fi acuta sau cronica. Retentia acuta apare brusc si este pasagera. Dispare dupa tratament sau sondaj vezical. Retentia cronica apare la vrstnici, datorita n special hiperfrofiei de prostata. Adenomul de prostata afecteaza aproape totalitatea bolnavilor vrstnici. Diagnosticul se pune nsa de obicei tardiv, medicul fiind consultat n stadii avansate. Mictiunile frecvente (polakiuria, disuria, nicturia), sunt semnele principale. Anxietatea este prezenta n special n caz de retentie de urina. Lentoarea jetului este semnificativa. Infeciile urinare, sunt bolile cele mai frecvent ntlnite la persoanele vrstnice (20% dintre femei si 10% dintre barbati, dupa 65 ani). Adeseori sunt latente, asimptomatice. O alterare inexplicabila a starii generale, tulburari digestive sau o febra izolata, la un vrstnic atrag atentia asupra bolii. Imobilizarea la pat, deteriorarea psihica si incontinenta urinara contribuie la aparitia acestei boli. Incontinenta urinara este frecvent nsotita de incontinenta anala dupa cum s-a mai spus, fenomen care favorizeaza infectia perineului. Escara (Ulcerul de decubit, ulcerul ischemic de presiune) - este o nevroza ischemica a tesuturilor cuprinsa ntre planul osos si structura de sustinere si planul de compresiune (planul dur al patului sau fotoliului). Zona cea mai afectata este proeminenta sacrala n pozitia culcat pe spate, trohanterul mare n pozitia culcat pe o parte si tuberozitatea ischionului n pozitia seznda. Mai afecteaza si calcile, maleolele,-spinele iliace si rotula n pozitia de decubit ventral. n timpul somnului, la omul normal, apar perioade de imobilitate pe intervale mai lungi si totusi nu apar escare, datorita mecanismului reflex de aparare (mai mult de 10 schimbari de pozitie pe ora), care permite n cteva secunde aportul normal de oxigen. Escarele sunt deci provocate de lipsa de oxigen, datorita presiunii prelungite.
3

Intervin si alti factori favorizanti: Imobilizari prelungite prin boli grave mai ales neurologice; imobilizari prin terapii cu neuroleptice si tranchilizante; aparate ghipsate, anestezice; factori care diminua presiunea arteriala si mpiedica aportul de oxigen (hipotensiune, hipovolumie, colaps), etc Profilaxia, vizeaza calitatea lenjeriei, mentinerea acestuia uscata prin schimbare frecventa, ndepartarea cutelor si firimiturilor de pine, igiena riguroasa a pielii, alimentatie corecta. Se combate imobilismul absolut, se impune schimbarea de pozitie la 2 - 3 ore, si protejarea reliefurilor dure, prin utilizarea de colaci de cauciuc, perne sau saltea extra-moale. Concomitent se ngrijeste meticulos pielea, tegumentele se spala de mai multe ori pe zi cu sapun si apa calda, si se usuca. Atrofiile musculare sunt reprezentate de sarcopenia i casexia I - Sarcopenia - reprezinta scaderea masei musculare insotita de declinul fortei musculare si a functionalitatii, intalnita la varsta a treia. O scadere progresiva a masei musculare apare dupa 40 ani. Scaderea este de 8%/decada pana la 70 ani, iar dupa aceasta varsta pierderea este de 15%/decada. Forta musculara a membrelor inferioare scade cu 10-15%/decada pana la 70 ani, apoi scaderea se accelereaza, la aproximativ 25-40%/decada. La barbati pierderea este de doua ori mai mare decat in cazul femeilor, dar acestia pornesc de la o masa musculara mai mare. Factori care contribuie la pierderea de masa musculara si la scaderea fortei musculare odata cu inaintarea in varsta: Pierderea de unitati motorii, proces care apare odata cu inaintarea in varsta. Cu varsta apare o atrofie a fibrelor musculare, predominant afectate fiind cele de tip II (fibre rapide), care contribuie decisiv la efortul fizic de intensitate mare. Cresterea factorilor de inflamatie, ca urmare a modificarilor sistemului imun, odata cu varsta. Lipsa activitatii fizice determina scaderea fortei si masei musculare, Alterarile endocrine aparute cu inaintarea in varsta . Apoptoza (moartea celulara) miocitelor este accelerata la varstnici,. Factorii genetici Aportul nutritional si proteic scazut este frecvent la varstnici. II - Casexia este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos. Este asociata frecvent cu inflamatie, rezistenta la insulina, anorexie, catabolism proteic crescut. Scaderea in greutate este principala manifestare. Se poate intalni la orice varsta , fiind asociata cu o boala. Anchilozele reprezinta imobilizarea unei articulaii (pariala sau totala) survenita fie prin atrofierea sau dispariia cartilajului articular i aderena consecutiva a capetelor arteriale (artrite, TBC, blenoragie, reumatism) fie in urma unor leziuni periarticulare (cicatrici ale pielii, scurtarea tendoanelor, etc). Anchilozele sunt prezente la cei cu afeciuni cronice in mai mare sau mai mica masura i constau in imposibilitatea micarilor unui segment ale unei articulaii. Micarea poate fi uneori foarte dureroasa sau in cazurile mai grave, anchilozele duc la imposibilitatea de a misca articulaia respectiva.