CRESTEREA NUTRIILOR CA INDELETNICIRE PROFITABILA Ion Ananii din Chisinau este un autodidact care "a revolutionat" tehnologia de crestere

a nutriilor si spre surprinderea tuturor a obtinut succes.

Nascut in stanga Nistrului Ion Ananii se numeste in gluma separatist prin aceasta explicand si metoda sa deosebita de crestere a nutriilor . "Deoarece sunt separatist inseamna ca sunt contra si fac totul invers, inclusiv si nutriile le cresc invers decat scrie in carte", ne spune mos Ion si ma indeamna sa-i vad "miniferma" de nutrii. Vesel din fire mos Ion zice ca are un teanc de carti de specialitate, dar dupa ce le-a consultat a facut totul invers decat scrie in ele. Cele vreo 120 de rozatoare cafenii sunt crescute intr-un subsol a casei compartimentat in vreo cinci parti, adica altfel decat recomanda cartile de specialitate. "Eu si gainile le tin in subsol. Deoarece aici este mentinuta o temperatura constanta anul imprejur, am montat un bec electric care arde permanent si gainile mele spre deosebire de a vecinilor se oua zi si noapte. Tot sub pamant cresc si porcii", ne spune mos Ion.

Aici nutriile sunt ferite de curenti si de zgomot, iar ca sa-I fie mai simplu sa le ingrijeasca a sapat de-a lungul compartimentelor un sant pentru apa. Cu o pompa speciala apa este schimbata o data in zi fara a intra in adapostul animalelor. "Desi cartile propun ca bazinul de apa sa fie separat de custile in care sunt intretinute animalele si sa fie construit sub un anumit unghi metoda mea este mult mai eficienta", ne spune el.

La capitolul inventii mos Ion este de neintrecut. Dintr-un rulment de la ZIL a confectionat un aparat pentru jupuirea animalelor. "In gospodaria mea si cuptorul este invers construit dupa principiul unui termos si datorita acestui lucru eu nu numai ca pot coace paine dar pot afuma si carnea. Peretii dubli mentin temperatura foarte mult timp", ne spune mosul. Tot el a inventat si o moara, care macina toate cerealele. Astfel pe langa orzul, graul, iarba care intra in ratia alimentara a animalelor mos Ion mai include si hlujani macinati, care este deliciul animalelor. "Din cate animale am crescut in jurul casei nutriile sunt cele mai rentabile si mai usor de crescut", ne spune mos Ion. Asta pentru ca

cresc repede, sunt rezistente la boli, consuma putin si sunt utile pentru blana lor pretioasa, dar si carnea delicioasa. In plus, nu necesita multa ingrijire si mos Ion ne repeta inca o data sloganul preferat - "cu efort minim venit maxim". Din acest motiv mos Ion spune ca reuseste sa lucreze ca instructor la o scoala auto si sa ingrijeasca animalele. Daca pe timpuri a crescut si nutrii cu blana bej dupa mai multe incrucisari a obtinut rasa cea mai solicitata - nutrii cu blana cafenie intunecat. Ca sa ne argumenteze parerea sa ne spune ca o nutrie matura de vreo doi ani poate atinge o greutate de vreo 7 kg. si asta in timp ce zilnic consuma doar vreo 200 gr de grauntoase. "Anual de la o femela pot obtine de la 10 pana la 20 de pui. Nutriile se inmultesc in tot cursul anului, femelele introducandu-se la reproductie la varsta de 5-6 luni si perioada de gestatie dureaza doar vreo 4 luni", ne mai spune mos Ion. El ne mai spune un grup de nemti, care l-au vizitat I-au propus pentru un kg de carne de nutrii 150 de lei si mos Ion a incercat sa porneasca o afacere. Din cauza unor impedimente birocratice, insa a renuntat peste o jumatate de an. "Am incercat sa obtin permisiunea de a creste si a comercializa carnea nu numai in stare proaspata dar si afumaturi, dar obtinerea actelor si permisiunilor

necesare mi-ar fi inghitit tot bugetul familiei si mi-ar fi luat foarte mult timp. De aceea am renuntat", ne spune fermierul. Acum mos Ion spune ca se ocupa de cresterea nutriilor din placere si pentru a hrani familia. Or, carnea de nutrii este foarte delicioasa si fina, iar din blana lor mos Ion a invatat singur sa confectioneze cusme si blanuri. Timp de 25 de ani de cand se ocupa de cresterea nutriilor si-a perfectionat si metodele de prelucrare a blanurilor. Acum acasa are propriul atelier de croitorie, in care toate strungurile incepand cu aparatul de frezat si terminand cu masina de cusut sunt creatia proprie. Fermierul spune ca este un autodidact si totul a invatat pe greselile proprii stricand mai multe blanuri. Acum la el vin sa invete mai multi ucenici, in special rude care au ramas incantate de blana pe care I-a cusut-o fiicei sale, Anisoara. Sotia sa spune ca I-au placut animalele imediat ce le-a vazut acum vreo 25 de ani la niste prieteni si a insistat sa creasca si ei. acum nu mai renunta la aceste animale deoarece are impresia ca sunt permanent bine dispuse si-I zambesc. "Sunt foarte delicate, curate si nu fac zgomot", ne spune ea. Natalia Costas

TOTUL DESPRE CRESTEREA NUTRIILOR Cresterea nutriilor poate deveni o afacere rentabila pentru fermierii din Republica Moldova, daca sunt luate in calcul toate particularitatile acestei specii si recomandarilor expertilor in domeniu. "Fermierul" iti ofera informatia de care ai nevoie.

Victor Efros, presedintele Societatii republicane a crescatorilor de nutrii si iepuri "Myocastorlepus", sustine ca cresterea nutriilor ar fi o afacere de familie profitabila pentru fermierii din Republica Moldova, fiindca nu cere investitii considerabile, iar profitul poate fi obtinut chiar in primul an. "In comparatie cu iepurii, nutria este foarte rezistenta la maladii, asa ca pierderile de capete sunt practic excluse si cheltuielile pentru vaccinuri nule. Totodata animalul nu e pretentios la hrana, consumand resturi vegetale, ierburi etc.", mentioneaza dl Efros.

Nutria este un animal rozator, semiacvatic, intalnit in stare salbatica in regiunile mlastinoase din America de Sud. Animalul adult cantareste la varsta de un an in jur de 5 kg. Pe piata autohtona pretul unui kg ajunge pana la 40 de lei, acest gen de produs practic lipsind. Totodata de la nutrii sunt utile si blanurile, o pielcica costand circa 150 de lei.

Problema primordiala cu care se confrunta crescatorii de nutrii din Republica Moldova este achizitionarea materialului genetic corespunzator. In republica noastra practic nu exista crescatorii care ar oferi fermierilor masculi si femele pur sange, desi speciile Nutria neagra, Nutria standart, Nutria lemon pot fi gasite la membrii Societatii "Myocastor-lepus" din Donduseni, Grigoropol, Causeni, Chisinau etc. Pretul unui animal matur de 4-5 luni, care ar avea sub 4 kg, este de 200-250 lei. Pentru infiintarea unei familii aveti nevoie de 10 femele si un mascul.

Terenul

Expertii afirma ca terenul pe care se organizeaza crescatoria de nutrii trebuie sa fie permeabil, in plan usor inclinat, ferit de curenti si de zgomote neobisnuite, aproape de sursa de apa potabila si de reteaua electrica. Nutriile sunt foarte sensibile la curenti, care provoaca aparitia mucozitatilor, totodata din cauza zgomotului (latratul cainelui, muzica la volum ridicat etc.) animalele pot pierde pohta de mancare, pierzand astfel din greutate.

Incinta se imprejmuieste cu gard din plasa de sarma zincata, cu ochiuri de maximum 30/30 mm, inalt de 1,5-2 m. Adapostirea se face in custi suspendate (la minimum 35-45 cm deasupra solului) sau in compartimente situate la sol. Custile suspendate pot avea diferite marimi, in generale, de la 100-110 cm lungime si 65-70 cm latime pana la 200 cm lungime, 80-90 cm latime si respectiv 40-50 cm inaltime. Acestea se confectioneaza din sarma groasa, zincata, cu ochiul de 25/25 mm. Fiecare cusca

este prevazuta cu 1-2 usite de vizitare si la unul din capete cu un bazin de scaldat. Bazinul se confectioneaza din tabla galvanizata, situat pe latimea custii, 40-55 cm din lungimea acesteia. La celalalt capat al custii se ataseaza cuibarul, care se face din scandura rezistenta, protejata din interior contra roderii cu plasa din sarma.

Pe de alta parte, in cazul compartimentelor situate la sol o familie de 11 membri poate fi amplasata pe 4-5 metri patrati. Victor Efros afirma ca metoda la podea este mai avantajoasa, fiindca sunt economisiti bani din amplasarea custilor suspendate si bazinului.

Animalele adulte de reproductie, masculii si femelele, inclusiv cele cu pui de alaptare, sunt cazate individual iar puii, dupa intarcare, in grup. Tineretul provenit din aceeasi fatare trebuie cazat in aceeasi cusca.

Inmultirea

Nutriile se inmultesc pe tot parcursul anului, femelele introducandu-se la reproductie la varsta de 5-6 luni, iar masculii la 7-8 luni. La prima imperechere animale trebuie sa aiba masa corporala de cel putin 3,5-4 kg. Caldurile dureaza circa 36 de ore si se repeta la intervalele de 24-30 de zile. Perioada de gestatie este in medie de 132 zile. Femelele produc, in medie, 4-6 pui viabili la o fatare. Primele calduri, dupa fatare, apar la 1-3 zile, insa se recomanda ca femela mama sa fie data la monta in urmatorul ciclu.

La nutrii durata vietii este de 6-8 ani, insa prolificitatea, in conditiile cresterii in captivitate, scade accentuat, dupa varsta de 3-4 ani.

Raportul poligamic este variabil, de la un mascul la o femela, in cazul cresterii in perechi, pana la 1/10, 1/15. Expertii recomanda crescatorilor incepatori un raport de cel putin 1/10.

Imperecherea se face individual (monta la mana) sau in grup (monta in harem). Monta la mana se practica de obicei in cazul femelelor dupa fatare, iar monta in harem, in cazul tineretului care intra pentru prima data la reproductie.

Pentru obtinerea imperecherii individuale, femela se introduce in cusca masculului sapte zile la rand incepand cu a 24-a zi dupa fatare. In cazul in care nu se realizeaza monta, incercarile se reiau in perioada de 48-54 zile dupa fatare.

Fatarile survin de obicei in timpul noptii sau dimineata devreme. Puii se intarca in jurul varstei de 24 de zile si se transfera, grupati pe sexe, in compartimente de cazare colective, stiut fiind ca intr-un grup format nu se mai pot introduce alte animale, cu exceptia masculilor in haremul femelelor.

Alimentarea

Zilnic o nutrie trebuie sa consume cel puti 200250 de grame de furaj concentrat. Desi face parte din ordinul rozatoarelor nutria suporta cu dificultate celuloza si aceasta inrautateste calitatea celorlalte furaje: fiecare procent suplimentar de celuloza micsoreaza cu 1-2% digestibilitatea substantelor nutritive calorigene (proteine, grasimi si hidratii de carbon). Expertii recomanda ca hrana sa se dea sub forma de amestec umectat de sfecla si de fan sau masa verde tocata, furaje concentrate bine maruntite si saruri minerale. Totodata este foarte important ca apa nutriilor sa fie schimbata zi de zi, animalele cu greu suportand murdaria.

Productia de blanuri Recoltarea blanurilor se face la varsta de 8-9 luni a tineretului de productie, cand parul secundar este dezvoltat si cel intermediar este naparlit, indiferent de sezon. In scopul obtinerii unei calitati corespunzatoare, recoltarile din sezonul cald sunt precedate de o perioada de pregatire, in care se pune accentul pe ferirea animalelor de lumina solara directa si pe marirea

frecventei imbaierilor cu apa proaspata.

Dupa degresare blanurile sunt imbracate simetric pe sanuri in vederea uscarii. Uscarea se face intr-o incapere incalzita la temperatura de 25-30 de grade, avand grija ca blanurile sa nu fie mai aproape de 1,5-2 m de sursa de caldura.

Productia de carne Odata cu blana de la o nutrie se obtin si 2,5-3 kg carne iar de la un tineret, in varsta de 6-8 luni, 1,6-2 kg. Carne de nutrie este un aliment pretios. Din punctul de vedere a continutului in substante nutritive, nu este inferioara carnii de iepure de casa si de bovine. Are un continut deosebit de ridicat de hemoglobina musculara: 800-1000 mg% (fata de 150-200 mg% la iepure de casa).

Apararea sanatatii nutriilor

Nutriile sunt in general rezistente la boli. Totusi, pot fi afectate de unele maladii contagioase, cum sunt: paratifoza, septicemia hemoragica, colibacterioaza, tricofitia, galbeaza si trichineloza.

Din categoria bolilor necontagioase, la nutrii pot aparea:

- Intoxicatii cu furaje alterate, mai frecvent cu nutreturi incinse, fermentate, mucegaite (atentie la furajele inghetate, de asemenea la preintampinarea formarii nitratilor in bulboradacinoase preparate);

- Intoxicatii cu plante otravite, printre care, plantele supraingrasate cu azot, volbura, sorgul, mustarul, rapita, varza in exces, cartofii cruzi incoltiti (atentie la loboda, macrisuri, frunze de sfecla si stir, care contin acid oxalic);

- Intoxicatii cu compusi chimici, cum sunt pesticidele, seara de bucatarie in exces, vopselele, care contin plumb.

Pentru prevenirea imbolnavirilor la nutrii crescatorii trebuie sa aiba in vedere recomandarile specialistilor:

- Procurarea animalelor se face din zone si crescatorii indemne de boli specifice nutriilor, sanatatea animalelor fiind testata prin certificat veterinar.

- Mentinerea in permanenta a curateniei uneltelor, ca si in adaposturi, evacuarea frecventa a gunoiului si apei murdare, preintampinarea inmultirii mustelor etc.

- Hranirea rationala a animalelor, controlul zilnic

al nutreturilor dupa aspect, miros, prezenta sau absenta mucegaiurilor, respectiv a plantelor toxice din masa verde. Apa trebuie sa fie potabila si cat mai proaspata.

- Dezinfectia bianuala a intregii crescatorii (incinta, mijloacele de cazare, inventar, haine de lucru), primavara si toamna, cand animalele sunt mai susceptibile la imbolnaviri. Dintre mijloacele de dezinfectie pot fi folosite: flambarea cu lampa de benzina, apa clocotita si lesia de cenusa.

Opinia expertilor Victor Efros, presedintele Societatii republicane a crescatorilor de nutrii si iepuri "Myocastorlepus":

- In cazul in care crescatorii de nutrii ar fi asigurati cu material genetic de calitate, atunci ramura data ar putea prospera considerabil in Republica Moldova. Societatea "Myocastor-

lepus" incearca sa stabileasca relatii de colaborare cu crescatorii din Polonia si in caz de succes am putea infiinta ferme comune, polonezii oferindu-ne material genetic, consultanta, iar noi in schimb, blanuri si carne.

Afacerea este una rentabila - in urma sacrificarii unui animal (masa corporala curata 2,5 kg) si comercializarii carnii si blanurilor se poate obtine un profit curat de circa 150 de lei. Pe piata din RM practic lipsesc aceste produse asa ca cumparatori se vor gasi cu duiumul.

Dumitru Negru, crescator de nutrii din judetul Chisinau:

- La infiintarea unei familii de nutrii trebuie sa urmarim ca masculul sa fie si liderul familiei. Daca una din femele incearca sa-l inlocuiasca, atunci ea trebuie exclusa pentru a nu zadarnici inmultirea animalelor. Totodata este necesar sa tinem cont ca trecerea de la hrana uscata la cea

verde si invers se face lent, timp de 7-10 zile, pentru a evita aparitia unor probleme digestive la nutrii. Nu in ultimul rand, cotetele pentru pasari nu trebuie amplasate deasupra custilor cu nutrii, fiindca acestia au o boala comuna care poate fi transmisa de la gaini la nutrii.

Cheltuieli la infiintarea unei familii (11 nutrii) Procurarea materialului genetic 11x250-2750 lei Constructia adapostului - circa 150 lei Hranirea unei nutrii timp de un an - circa 75 lei NOTA BENE. Specialistii considera ca daca femela la o fatare aduce 5-6 produsi atunci rentabilitatea afacerii este asigurata. Dumitru Lazur

DUPA IARNA A VENIT VARA

Arsita din primele doua saptamini ale lunii mai ia speriat pe agricultori, multi dintre care inca nu si-au revenit dupa ingheturile de la inceputul anului. Daca vremea torida se va mentine si in continuare, plantele agricole aflate in plina vegetatie, in special unele legume, nu vor mai rodi anul acesta.

In opinia lui Valeriu Cebotari, seful Directiei legumicultura a Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, vara anului curent s-ar putea sa fie foarte secetoasa, iar in lunile iunie si iulie vom avea parte de temperaturi deosebit de ridicate. "Savantii afirma ca suntem intr-un ciclu de seceta continua, care dureaza 7 din 11 ani, spune V. Cebotari. Specificul anului agricol 2003 este ca am trecut brusc de la iarna la vara, fara sa avem o primavara in adevaratul sens al cuvintului. Desi iarna a fost bogata in precipitatii, caldurile inregistrate la inceputul lunii mai au

facut ca umiditatea solului si a aerului sa scada alarmant...".

Pentru a diminua efectele arsitei de lunga durata asupra culturilor legumicole, specialistii recomanda, bineinteles, efectuarea irigatiilor, chiar daca costurile acestora sunt mari. Trebuie valorificate, rational si cu pierderi minime, toate resursele de apa disponibile. Pentru a obtine rezultatele scontate, este de dorit ca irigarea sa fie facuta strict pe timp de noapte sau spre dimineata. O metoda foarte buna (desi costisitoare), prin care pot fi diminuate consecintele secetei, este asa-numita irigare prin picurare. Astfel, pierderile de apa pot fi reduse cu circa 50 la suta. Specialistii recomanda, de asemenea, afinarea solului si curatirea terenurilor de buruieni. Atentie la ingrasamintele minerale: dozele aplicate trebuie reduse cu circa 20 la suta (in unele cazuri, si mai mult).

Ceea ce mai pot face legumicultorii (in special, cei care cultiva legume din seminte) pentru a

micsora pierderile in cazul in care se va mentine vremea secetoasa, este sa rareasca culturile. Astfel, plantele care vor ramine vor avea mai multa umiditate. Specialistii-practicieni recomanda ca ceapa sa fie rarita in jumatate, reiesindu-se din proportia de 500-600 mii de fire la hectar (distanta dintre plante trebuie sa fie de 5-6 centimetri). Morcovul si patrunjelul trebuie rarite la distanta de 4-5 cm, varza - la 50-60 cm, tomatele - la 30-35 cm. Plantele care vor fi semanate de acum incolo, inclusiv cele tehnice, trebuie incorporate in sol la o adincime mai mare ca de obicei, iar intervalul dintre lucrarile de cultivare, cele de semanat si de tavalugire va fi cit mai scurt posibil. In cazul culturilor de cimp alimentare, compromise de seceta intr-o masura mai mare sau mai mica, ele pot fi recoltate pentru furaj, in locul lor semanindu-se altele.

Afinarea solului e o metoda foarte eficienta de mentinere a umiditatii in sol si pomicultorii ar trebui sa tina cont de acest lucru, daca vor sa obtina recolte satisfacatoare de fructe, afirma specialistii Institutului de Cercetari pentru Pomicultura. Acest procedeu agrotehnic trebuie efectuat dupa o irigare abundenta iar ulterior, pe

solul afinat, se va intinde o pelicula de polietilena, alba sau neagra (pe o distanta de 1,5-2 metri de la baza pomului), se va presara rumegus sau pleava. Ion Sclifos

DESPRE OI...

Un grup de crescatori de oi din R. Moldova au vizitat Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ovine si Caprine "Palas" din Constanta, Romania. Vizita de studiu a fost organizata de Federatia Nationala AGROinform in cadrul Programului de parteneriat Alianta pentru sustinerea Pietei Agricole si a avut scopul de a-i ajuta pe crescatorii de oi din Moldova sa imbunatateasca fondul genetic al ovinelor. Institutul "Palas" dispune de 6 statiuni de cercetare in diferite zone ale Romaniei, dintre care functioneaza doar trei.

Statiunile de cercetare ale Institutului "Palas" au laboratoare si ferme specializate, unde sunt intretinute 3000 capete de oi. Pina acum, Institutul a produs patru rase de oi proprii. Este vorba de linia de carne "Palas", linia de reproducere "Palas, linia de lina "Palas" si linia de lapte si carne "Merinos de Palas".

Crescatorii de oi din Romania activeaza astazi in citeva directii de baza:

Producerea animalelor vii, care sunt exportate de-a lungul anului (in special, in tarile musulmane);

Producerea brinzeturilor, care sunt comercializate preponderent pe piata interna. Aproximativ 20% din cantitatile de lapte sunt valorificate prin unitatile specializate de productie, restul laptelui fiind utilizat pentru productia de branzeturi in stine. Produsele lactate sunt destinate vinzarii in pietele

agroalimentare din mediul urban sau in parcarile soselelor cu trafic intens;

Producerea linii, care este comercializata atit pe piata interna, cit si pe cea externa.

In timpul vizitei la Constanta, fermierii din Moldova au manifestat interes pentru rasele de oi de la Institutul "Palas". Cea mai solicitata de catre producatorii nostri a fost rasa de carne si lapte "Merinos de Palas". Or, astazi si in Moldova, si in Romania se pune accentul anume pe producerea carnii si a laptelui de oi, caci in ultimii ani lina a scazut considerabil in pret. Institutul "Palas" comercializeaza oile de prasila la un pret de 60.000 lei romanesti pentru un kilogram (circa 25 MDL).

In Romania se dezvolta si ramura prelucrarii laptelui de oaie. Astfel, in regiunea Constantei exista mai multi producatori de brinzeturi, iar unii dintre acestia dispun de mini-linii de prelucrare a

laptelui, cu o productivitate de pina la o tona pe zi. Apropo, la aceste linii este prelucrat si laptele de oaie, si cel de vaca. Producatorii colecteaza laptele din satele megiese, avind propriile retele de colectori, cu masini mici, a caror capacitate de transportare este de 500 de litri.

Din spusele producatorilor romani de brinzeturi, pentru instalarea unei astfel de linii de prelucrare (este vorba de o incapere de cca 150 m.p.) este nevoie de echivalentul a 250-260 mii lei moldovenesti. Sortimentul de produse al unei asemenea linii este compus din:

1. Lapte de vaca pausterizat ambalat (capacitati de 0,5 si 1 litru).

2. Iaurt ambalat (capacitate de 5 kg, se produce din lapte combinat: de oaie si de vaca).

3. Branza-telemea ambalata in caldari de 5-6 kg. Brinza se produce din amestec de lapte de vaca si oaie in proportie de aproximativ 30/70 (in functie de grasimea laptelui de oaie). Procesul tehnologic dureaza 6 ore. Brinza-telemea se desface la comercianti cu pretul de 60.00070.000 ROL (in jur de 30 MDL).

4. Cascaval de 2-3 feluri din lapte de vaca.

Toate produsele sunt vindute in judet, in special in municipiul Constanta, care are o populatie de cca 300.000 locuitori.

Chiar daca dispun de utilajul necesar, producatorii romani isi doresc linii de prelucrare a laptelui mai moderne, dar o asemenea linie de productie costa 250-300 mii dolari americani.

De mentionat faptul ca fermierii din Romania

care cresc oi, nu exporta prea multa brinzatelemea. In tarile Uniunii Europene (UE) se exporta numai cascaval de oaie, care necesita o anumita perioada de timp pentru maturatie, costurile de productie fiind mai mari. In rest, fermierii se specializeaza in producerea si exportul carnii de oaie. Conform studiilor de marketing, in anul 2002 in UE s-a inregistrat un deficit de carne de oaie de 40%, iar piata europeana este dependenta de importuri de carne pe parcursul intregului an.

Majoritatea crescatorilor de oi din regiunea Constantei s-au asociat, formind Asociatia crescatorilor de ovine din Dobrogea (la moment, intruneste 640 membri - crescatori de ovine mari si mici din judetele Constanta si Tulcea). Aceasta structura ofera asistenta tehnica si economica pentru a creste, ameliora si valorifica produsele ovicole. Potrivit estimarilor specialistilor Asociatiei, o exploatatie de ovine este rentabila cind numarul de animale in turma este cuprins intre 500 si 3000 de capete. Ca rezultat al activitatii Asociatiei, in ultimii 3 ani pretul la carne pe piata din Romania a crescut cu 80%. Iar in timpul cel mai apropiat crescatorii

de ovine din Dobrogea intentioneaza sa se lanseze si pe piata externa a carnii de oaie, prin ameliorarea raselor existente. Au toate sansele sa reuseasca. Sergiu Volociuc, AGROinform in cadrul ASPA