Sunteți pe pagina 1din 6

Turismul de afaceri

Turismul de afaceri -definirea conceptului si particularitati Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitatii turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, n deosebi, a celor economice se reflecta n cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri. Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, avnd partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, n general, deplasarea ntr-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitateade origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. Turismul de afaceri se refera, n sens larg, la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile n interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate de ntreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentantii lor. Desi aceste actiuni presupun desfasurarea unei activitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea si realizarea lor implica utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agrement ct si consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de calatorii. Turismul de afaceri are motivatii si forme de manifestare proprii, inconfundabile. Ca principala motivatie a turismului de afaceri se poate considera si ntalnirea cererii cu oferta n cadrul trgurilor si expozitiilor, al ntalnirilor de afaceri, a tranzactiilor si negocierilor, n desfasurarea programelor unor misiuni economice, dar si a unor ample actiuni de promovare a unei firme, a unor produse, a unor noutati n diferite domenii cu caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale acestei manifestari se finalizeaza cu ncheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase n cadrul diviziunii internatoionale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor, ca forme ale schimbului de valori si valori de ntrebuintare. Turismul de afaceri se desfasoara n tot timpul anului, n spatii special amenajate, antrennd servicii specifice de expunere, de tranzactionare, cazare, securitate, amenajari estetice, mijloace de telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii de presa, grafica etc. Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele: reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate; atinge cote maxime primavara si toamna, dar nregistreaza activitati si n lunile de vara si iarna; completeaza sectorul turismului liber; investitiile n turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana; multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute n special pentru turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, facilitati n transport si comunicatii ) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena;

calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se regaseste n serviciile prestate de acestia; cercetarile sugereaza ca aproximativ 40 % din turisti de afaceri care se rentorc cu familiile in aceleasi destinatii nsa de data aceasta pentru calatorii n scopuri personale; turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului dect turismul clasic; 2. Formele turismului de afaceri Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern n functie de beneficiarul nemijlocit si rezultatele acestora. Formele turismului de afaceri avnd caracter intern se adreseaza salariatilor unei ntreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului n scopul cresterii productivitatii muncii si mbunatatirii performantelor. Ele se concretizeaza n: seminarii sau ntruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru cunoastere, rezolvarea unor probleme, pentru mpartasirea experientei.); actiuni de formare a personalului si actualizarea pregatirii; calatorii recompensa (incentive); Actiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a activitatilor si prosperitatea firmelor n ansamblul lor si consta n deplasari cu caracter profesional (lucru pe santier, acordarea de asistenta) si participarea la trguri, expozitii, congrese, colocvii. De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat si n urmatoarele forme: Turismul general de afaceri se refera, n principal, la activitatile persoanelor care lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, n afara locului de resedinta (de exemplu ziaristii) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul ntlnirilor, conferintelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor si este considerat una dintre cele mai obisnuite forme ale turismului de afaceri. Principalele destinatii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu 894 actiuni, Franta (757), M. Britanie(722), Germania (505), Olanda (385) si orasele Paris (361), Londra (268), Bruxelles (194), Viena (177),Geneva (166). Trguri si expozitii care se definesc prin prestari de produse si servicii destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vnzare sau a informa vizitatorul; Ca forma de turism ele stimuleaza calatoria adoua categorii de persoane: expozantii si vizitatorii.

Turismul de afaceri corespunde unor domenii deosebit de diverse, in sfera sa inscriinduse: reuniunile diplomatice la nivel mondial si intrunirile intre reprenzentantii diferitelor state, reuniunile economice si negocierile comerciale, ntlniri pentru schimbul de informatii stiintifice si tehnice, pentru comunicarea rezultatelor unor proiecte de cercetare-dezvoltare, ntlniri culturale si educative, precum si manifestari specifice diferitelor forme de manifestare culturala, competitii sportive s.a. Turismul de afaceri include, n sens larg, calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplasarile n interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate de ntreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentantii lor. Desi aceste calatorii presupun desfasurarea unor activitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece implica utilizarea dotarilor turistice si consumul unor servicii specifice. Din punctul de vedere al continutului, formele turismului de afaceri se structureaza in : calatoriile de afaceri individuale (delegatiile), comune multor meserii, pentrucare persoanele implicate accepta sa se deplaseze n afara orasului de resedinta; turismul de reuniuni, ntlniri, care include gama larga de evenimente (conferinte, seminarii, team-bilding-uri, lansari de produse, ntlniri anuale, etc.) ale unor companii sau asociatii, pentru a facilita comunicarea cu si ntre angajati, clienti, actionari sau membri; trguri si expozitii, foarte diverse, destinate n general prezentarii de produse; calatorii stimulent (incentive), respectiv acele calatorii pe care angajatii le primesc de la angajator ca premiu pentru rezultate bune n munca; evenimente corporate, incluznd forme generoase de distractie pe care companiile le ofera celor mai valorosi clienti sau potentiali clienti, pentru a construi sau a intensifica relatiile de afaceri. Turistii de afaceri sunt mai exigenti, mai putin sensibili la pret si mult mai preocupati de statut. De asemenea, ei au un program anume, care trebuie respectat. n consecinta, serviciile de transport sunt de mare importanta: mijlocul de transport folosit este rapid, confortabil si adecvat ca si program,punctualitatea si prestigiul transportatorului sunt de interes, sistemele de rezervare trebuie sa fie eficiente (G. Stanciulescu , 2004). Ca si modalitati de cazare, sunt preferate hotelurile de lant, al caror standard este cunoscut si care ofera, pe lnga servicii de calitate, formule diverse de fidelizare, cu un impact ridicat n cazul turistilor de afaceri (carduri de fidelitate, punctaje, uneori cumulate celor obtinute pe liniile aeriene etc.). Se poate ajunge chiar la situatia n care alegerea unei destinatii sa fie determinata de existenta unui hotel apartinnd unui anumit lant. Pentru toate categoriile de servicii la care se apeleaza, calitatea este deosebit de importanta. n zilele noastre, turismul international de afaceri a devenit o industrie sofisticata. Aceasta s-a impus ca una dintre cele mai dinamice si profitabile componente ale industriei

turismului. Printre particularitatile turismului de afaceri care au contribuit la aceasta caracterizare a sa se numara: profiturile mari ale organizatorilor si prestatorilor de servicii; independenta fata de conditiile naturale si contributia la atenuarea sezonalitatii; utilizarea mai buna a dotarilor materiale; impactul redus asupramediului. TURISMUL DE AFACERI IN ROMNIA; STRATEGII POSIBILE DEDEZVOLTARE Romnia are calitatii reale de a deveni una dintre cele mai cautate tari din Europa de Est n ceea ce priveste turismul n general si turismul de afaceri n particular. Elementele care favorizeaza aceasta forma de turism sunt legate de mai multe aspecte cum ar fi:. destinatie inedita, cu valori naturale, culturale si istorice nealterate, ideal plasata n spatiul european si usor accesibila prin legaturi aeriene cu majoritatea capitalelor; milenii de cultura, istorie si traditii ce sunt reflectate n mostenirea culturala a Romniei;. bine-cunoscuta ospitalitate a romnilor, existnd un stadiu avansat de implementare a standardelor internationale n industria ospitalitatii;. veche experienta n organizarea de trguri si expozitii;. aparitia pe piata a noi centre de afaceri, precum si a noi lanturi hoteliere: Marriot, Hilton, Crowne Plaza, Intercontinental, Howard Johnson, Sofitel, Best Western,Ibis, Golden Tulip, Novotel, cu o extindere de la an la an; infrastructura dedicata, n proces de extindere si modernizare;. specializarea profesionala a unor companii romnesti si cresterea capacitatii acestora de a prelua integral procesul de organizare a reuniunilor de mare anvergura; stabilitatea politica si civila; ncadrarea n Uniunea Europeana; cresteri economice n ultimii ani. Din punct de vedere organizatoric, din decembrie 1997, industria romneasca de gen nu mai este o exceptie de la nivelul mondial, prin existenta Romanian Convention Bureau, care este denumirea cansacrata a Asociatiei Nationale a Organizatorilor Profesionidti de Conferinte si Expozitii, care actioneaza n favoarea membrilor sai si a beneficiarilor locali si internationali. RCB este o entitate non-guvernamentala si non-profit, n 1999 devenind membru al celei mai importante organizatii de specialitate, ICCA. Romanian Convention Bureau reuneste n prezent 55 de institutii publice si companii private, capabile sa asigure ntreagagama de servicii dedicate pentru congrese, conferinte, seminarii, trguri, expozitii specializate, turism de afaceri si motivational. Categoriile de membri RCB sunt: organizatori profesionisti de conferinte si expozitii, agentii touroperatoare si demanagement al destinatiei, centre de conferinte si expozitii, hoteluri cu facilitati dereuniuni, furnizori de servicii si echipamente dedicate (audio-video, traducatori-interpreti, publicitate, IT & multimedia), transportatori aerieni si auto, institutii bancare si de asigurari, loctaii culturale(www.conventionbureau.ro). Membrii RCB gestioneaza integral sau furnizeaza segmente de servicii specializate pentru o medie anuala de cca 800 de evenimente,din care peste 100 sunt trguri si expozitii si peste 600 sunt congrese, conferinte,seminarii, lansari de produse si sesiuni de training.Aceste evenimente reunesc anual

cca 1.200.000 1.500.000 participanti si genereazaun venit anual de peste 1.000 mld lei.n domeniul turismului de afaceri opereaza o gama larga de ntreprinderi: agentii de turism, hoteluri, agentii de interpreti,organizatori de trguri si conferinte, centre de afaceri etc. Acestea sunt reunite n structura profesionala Convention Bureau. Alaturi de Romanian Convention Bureau, trebuie mentionata si o alta asociatie profesionala cu activitate semnificativa n domeniul trgurilor si expozitiilor-ASOEXPO. Asociatiile profesionale n domeniul turismului de afaceri au meritul de a promovaunitar tara noastra ca destinatie pentru manifestarile specifice, acordnd consultantii si sprijin n dezvoltarea acestei forme de turism, aflata n Romnia nca la nceput de drum, nscrisi nsa pe o tendinta pozitiva. Majoritatea agenaiilor de turism au nteles profitabilitatea ridicata a turismului de afaceri si si-au adaptat astfel activitatea n directia oferirii de servicii specifice cercetatorilor de afaceri. Oferta agentiilor de turism n domeniul turismului de afaceri cuprinde servicii oferite de acestea pentru organizarea de congrese, conferinte, simpozioane, reuniuni si alte evenimente specifice acestei forme de turism. Cteva dintre agentiile care s-au specializat n acest sens sunt: Marshall Turism, TiriacTravel, Agentia Happy Business Travel & Conference, Eurotravel TGV, GlobalBusiness Travel, Olimpic International. Turismul de afaceri este nsa considerat principala sursa de venituri pentru industria hoteliera autohtona, n Bucuresti si n principalele orase ale tarii. Turismul de afaceri este singura componenta a industriei ospitalitatii romnesti evidentiata n mod obiectiv ca fiind eficienta si n crestere, pe baza ncasarilor hotelurilor din mediul urban, sitund ponderea turismului de afaceri n totalul ncasarilor la un nivel n jur de 70%. Majoritatea clientilor provin din Europa (respectiv Ungaria, Germania, Italia, Turcia, Polonia, Franta, Austria, Cehia,Marea Britanie, Olanda etc.). Organizarea profesionala de conferinte, reuniuni si alte evenimente poate ficonsiderata componenta cea mai eficienta si mai profitabila din turism. Poatetocmai de aceea se constata un interes crescnd al investitorilor n dezvoltareaacestei oferte, mai ales n Bucuresti, Timisoara, Brasov, Oradea, Arad, Cluj, Sibiu,Constanta si altele. Cu toate acestea, specialitatii din turism sustin ca, la ora actuala, exista nca o insuficienta a spatiilor de gazduire a evenimentelor, mai ales pentru acele evenimente care presupun participarea unui numar mare de persoane (peste 300 de persoane). O componenta de asemenea dinamica este si organizarea de voiaje de tip incentive; tot mai multe firme romnesti, avnd un management modern, folosesc drept mijloc de motivare calatoriile platite de firma si oferite angajatilor merituosi. Tot ele sunt si cele care recurg la metode moderne de training, delansari de produse sau de team-bilding. Astfel, au aparut tot mai multe agentii de turism specializate n oferirea de servicii legate de aceste tipuri de evenimente. Pentru a-si putea dovedi dinamismul si eficienta, turismul de afaceri n Romnia trebuie sa beneficieze de un sprijin puternic din toate directiile. n primul rnd, cresterea economica trebuie continuata, la fel si politica de atragere a investisiilor straine, pentru a determina o crestere a fluxului de turisti n scop de afaceri. Dezvoltarea infrastructurii de transport va avea, n acest sens, un rol hotartor. n al doilea rnd, sectorul turistic trebuie sa urmareasca acelasi trend crescator, cu privire la: capacitatea de cazare, care trebuie extinsa n special n marile orase, cu unitati moderne, de categorie superioara de confort, oferind spatii si servicii aferenteturismului de afaceri;calitatea serviciilor oferite de hoteluri si restaurante, de agentiile de turism specializate, de centrele de afaceri si reuniuni; profesionalismul operatorilor si organizatorilor de evenimente; atragerea de evenimente internationale, proces n care administratia centrala poateavea un rol dosebit de important;

promovarea turismului de afaceri si reuniuni n tara noastra, la diferite trguri internationale specializate; pregatirea profesionala si morala a tuturor angajatilor din industria ospitalitatii, caelement esential pentru asigurarea calitatii serviciilor turistice. Sectorul turistic romnesc sufera n general de lipsa unei strategii coerente si din lipsa de profesionalism. Acestea ar trebui sa fie prioritati ale activitatii organismelor centrale, locale sau a prestatorilor de servicii n domeniu. Romnia trebuie sa profite de trendul ascendent al turismului de afaceri pe plan mondial si national, avnd n vedere avantajele economice clare ale acestei forme de turism. Bucurestiul poate deveni destinatia nr. 1 a Estului Europei Turismul de business nregistreaza o evolutie constanta, an de an avnd o crestere medie de 20%. Cel putin n Bucuresti, numarul de hoteluri creste, de asemenea, de la an la an, nsa capacitatea de cazare pentru business (minimum 3 stele) este nca insuficienta, nedepasind 78.000 de locuri. n ctiva ani, Bucurestiul are sansa de a deveni cea mai importanta destinatie turistica de afaceri din sud-estul Europei. Aici au loc investitii importante n hoteluri, iar n urmatorii ani toate lanturile hoteliere internationale vor fi prezente. Alte orase care se dezvolta din punct de vedere al turismului de afaceri: Timisoara,Cluj, Iasi, Brasov, Constanta. Revenind la Capitala, la ora actuala se doreste realizarea Asociatiei de Promovare Regionala Bucuresti, care sa creioneze strategia de dezvoltare turistica a Capitalei (n prezent ea nu exista!). Primaria Capitalei nu a participat n 2007 la Trgul de Turism Bucuresti, organizat de ANAT. Din pacate, nu se cunoaste mai nimic despre Centrul Istoric. Nu se ofera informatii, nu sunt chemati investitori. Care este capacitatea hoteliera la nivelul Capitalei? La ora actuala, n Bucuresti sunt 8 hoteluri de 5 stele, 36 de hoteluri de 4 stele si 66de hoteluri de 3 stele, deci 110 hoteluri care ar satisface, mai mult sau mai putin,clientela de business. Dintre acestea, o parte sunt de lant international: InterContinental, Marriott, Hilton, Crowne Plaza, Howard Johnson, Radisson SAS,Best Western, din grupul ACCOR - marcile Sofitel, Novotel si Ibis, Golden Tulip,Ramada, Best Western. Pentru urmatorii ani, lanturile hoteliere Sheraton, Four Seasons si Hyatt studiaza intrarea pe piata romneasca.Potrivit specialistilor internationali, Bucurestiul este bine pozitionat pe piatainternationala a conferintelor, nsa numarul insuficient de locuri de cazare si lipsaunui centru de conferinte modern cu minim 5000 de locuri, cu sala principala sialte sali adiacente pentru ntruniri pe grupe de lucru, constituie un impediment.