PRIMUL CERC Limbul e luminat si aici sunt situati marii filozofi, poeti, savanti, singurul lor pacat fiind

d acela ca s-au nascut inainte Hristos. .AL DOILEA CERC Pacatosii din dragoste, desfranatii e guvernat de Minos cunoscut pentru spiritul lui de dreptate. Aici se afla Cleopatra, Didona, Paolo si Francesca de Rimini, Elena din Troia, Ahile, Tristan si Isolda etc. Didona regina Cartaginei indragostita de Eneas, intemeietorul Romei. Sufletele indragostite sunt condamnate sa rataceasca asemena unor frunze in vant, intr-o miscare eterna si extenuanta. Al TREILEA CERC Lacomii aici totul e cuprins de noroi, iar pe tarana maloasa cad continuu poli, zapada si grindina. Cercul e guvernat de Cerber. Specificul acestui chin consta in monotonie pentru ca nici ei nu au facut altceva in viata decat sa stranga averi. .AL PATRULEA CERC avarii si risipitorii sunt paziti de Pluto si sunt fortati sa impimga greutati enorme cu pieptul. AL CINCILEA CERC necredinciosii stau in mlastina Styxului, ei isi rup carnea ciocnindu-se, batandu-se, in vreme ce sunt plini de noroi din cap pana-n picioare. AL SASELEA CERC Ereticii AL SAPTELEA CERC Primul brau pazit de Minotaur; aici stau violentii impotriva aproapelui, acestia balacindu-se, bagati pana la gat, in sange: Al. Macedon, Atila, Dionis etc. Al doilea brau reprezinta un desis plin de crengi noduroase cu tepi otravitori si fara nici o frunza; aici stau sinucigasii paziti de Harpi. Ei sunt transformati in arbori nodurosi care vorbesc. Atunci cand Dante rupe o creanga, ei sangereaza. Al treilea brau reprezinta un loc pe care nu creste nimic, acoperit cu nisip unde multimi de duhuri goale si parjolite plang amarnic in vreme ce de sus cad fulgi de foc. Aici stau violentii impotriva lui Dumnezeu si cei impotriva firii adica sodomitii (homosexualii), camatarii. .AL OPTELEA CERC In prima si a doua zona se gasesc codosii(pestii) seducatorii de femei, inselatorii si lingusitorii, toti loviti de doi draci cu biciuri de foc. In urmatoarea zona stau cei care fac negot cu darurile sfinte, acestia condamnati sa stea cu capul in jos in niste gropi adanci, in vreme ce pe talpi au jar. Cel care se tanguie cel mai rau este Papa Nicolau al III-lea recunoscut pentru comertul cu obiecte bisericesti in folosul familiei lui. In zona urmatoare stau ghicitorii (toti cu capul intors la ceafa).In zona a cincea stau cei care fura bunul obstesc, zona fiind de fapt un imens ceaun plin cu zmoala clocotita.In zona a sasea este stapanita de ipocritii care marsaluiau striviti de greutatea mantiilor poleite ce aveau pe interior plumb. Aici mai stau calugarii care isi tradasera ordinele calugaresti si tot aici sunt intalniti Ana si Caiafa. Zonele urmatoare sunt ocupate de hoti mari, rau sfatuitori, intriganti, falsificatori. .CERCUL AL NOUALEA Tradatorilor tradatorii de rude (Cain). tradatorii de tara - tradatorii de binefacatori. aici stand Lucifer, cel mai frumos dintre toti ingerii, cea mai desavarsita creatura iesita din mainile divinitatii

Dante Aligheri 1265-1321 s-a nascut in Florenta, prin studii si calatorii asimileaza o cultura vasta ce se va reflecta in opera sa.exilat in 1302 de catre adverasari sai politici , pribegeste dupa cum a marturisit prin mai toate tinuturile cu grai italienesc, murind la Ravenn.Opera lui Dante,:vita nova(opera in versuri si in proza inspirata de iubirea pt Beatrice),tratate filozofice , literare si politice, scrisori , este o opera care n toat complexitatea i valoarea ei, a constituit un reper chiar pentru contemporaniCu toate c Vita Nuova este unanim cunoscut ca cel mai nobil manifest al liricii italiene [], dar mai ales candida, ingenua poveste a iubirii lui Dante Aligheri pentru Beatrice Portinari, aa cum confirm Alexandru Balaci, numele lui Dante a devenit sinonim cu Divina Comedie. Scriitorul a nceput s-i redacteze capodopera nc din 1307, nainte de anii exilului, i ea a constituit opera capital pe care Dante a dezvoltat-o pn n ultima clip a vieii. Dante ia intitulat lucrarea Commedia(care insemna atunci opera ce avea un inceput trist si un final implinit), dar Boccaccio i-a ataat atributul de divina, pe care posteritatea l-a preluat i la consacrat,. Acest statut nu este ntmpltor, ci generat de faptul c lucrarea se constituie ntr-o autobiografie moral, o dram a epocii, o lucrare de sintez politic, o epopee i, firete, un poem alegoric.Divina comedia a fost scrisa in limba italiana nu in limba latina si create intr-un stil accesibil tuturor. Cltoria este proiectat n trei mari cantice (Infernul, Purgatoriul i Paradisul), fiecare dintre acestea articulat pe cte treizeci i trei de cnturi scrise in tertine, la care se adaug prologul. Cele o sut de cnturi, organizarea lor n treine i ncheierea fiecreia dintre cele trei cantice prin cuvntul stele InfernulIesira iar catre lumini si stele ,purgatoriuCurat si dornic de-a urca la stele, paradisul Iubirea ce roteste sori si stele confirm idealul renascentist al perfeciunii i al simetriei spre care aspira Dante. n sprijinul aceleiai idei, critica literar a interpretat i structura prilor poemului, cci numerele simbolice trei, nou i zece reprezint osatura ntregului text. , numere considerate in evul mediu simbolul perfectiuni.Infernul cuprinde zece pri, o cmpie ntunecat i nou ceruri, Purgatoriul grupeaz alte zece spaii simbolice, rmul mrii, coasta muntelui, cele 7 brane ale acestuia si gradina paradisului pamantesc, iar paradisul din nou ceruri mobile i un cer fix, Empireul.Simetria compozitionala a facut ca divina comedia sa fie comparata cu o catedrala medievala, Ca orice opera literara valoroasa este bogata in sensuri fapt accentuat de regulile poetici medievale, Dante insusi a stabilit cele 4 sensuri in care poate fi interpretata. Sensul literar cel mai apparent conform caruia Dante calatoreste intr-un interval de 7 zile din anul 1300 prin cele 3 taramuri ale lumi de dincolo. Sensul alegoric se refera la purificarea sufletului prin coborarea in Infern prin urcarea muntelui Purgatoriu pana la cel mai inalt cerc al Paradisului Formula care deschide cltoria imaginar a poetului prin inuturile morii este un laitmotiv al literaturii medievale. n amiaza vieii, Dante, cuprins de regretul de a se fi irosit dup moartea Beatricei n plcerile iluzorii ale vieii, are o viziune care i ofer un nou sens existenial. .Alegoria incepe cand poetul iesind dintr-o padure intunecata simbolizand viata plina de pacate , este impiedicat sa ajunga la lumina de trei fiare o panter uoar, o lupoaic numai os i piele i un leu cu bot flmnd - , ale cror nelesuri alegorice sunt lesne de descifrat: necumptarea, violena i viclenia. Autorul atrage atentia cititorilor asupra acestui sens alegoric prin versurile O, voi ce teferi v-ati nascut la minte,/catati cu sarg ce talc ascund de gloata,/sub tainic val, ciudatele-mi cuvinte ca si DCantemir in Istoria ieroglifica. Sensul moral indica un model de conduita pt toti oameni care ar trebui sa se infraneze de la pacate sa se salveze de o viata nedemna prin ratiune (Virgilius) si iubire (Beatrice) pt a avea acces la viata vesnica. Suprasensul se refera la conditia umanitatii pe cale de a iesi din padurea intunecata a evului mediu insangerat de razboaie si umbrit de dezbinarii , prin unirea in cadrul unui mare imperiu , o restaurare a Imperiului Roman., de aceea si alege ca ghid pe Virgilius. Divina Comedia este o sinteza a literaturii si culturii medievale dar si un moment de tranzitie spre renastere..