Masini semiautomate pentru coaserea butonierelor drepte

Particularitati constructiv-tehnologice
Butonierele drepte se realizeaza la produse de imbracaminte din materiale de grosime medie si mica, la care sistemul de incheiere cu nasturi si butoniere este solicitat mai putin. Butonierele drepte pot avea forma aproximativ ovala sau dreptunghiulara (figura 10.13), in functie de miscarile transmise organelor lucratoare.

Pe langa aceste forme de baza, la masinile din ultima generatie, inclusiv la cele electronice, pot fi obtinute si alte forme, prin solutionarea diferita a extremitatilor butonierei (ovala, radiala, dreptunghiulara, cu cheita, longitudinala sau transversala etc.). Ca parametri reglabili ai butonierei se mentioneaza: lungimea butonierei L (intre 11 si 38 mm);

 lungimea deschiderii butonierei I (intre 6,5 si 30,2 mm); latimea laturii a (intre 1,2 si 2,3 mm); latimea butonierei b (intre 3,2 si 4,8mm). Forma dreptunghiulara a butonierelor poate fi obtinuta in una din urmatoarele variante (figura 10.14):

a) prin combaterea deplasarilor laterale de amplitudine variabila ale acului, cu deplasari longitudinale si transversale ale semifabricatului. In acest caz, concomitent cu modificarea amplitudinii zigzagului, cand se trece de la coaserea laturii la coaserea cheitei (si invers), semifabricatul este deplasat lateral cu o distanta , egala cu distanta dintre axele de simetrie a cusaturilor (figura 10.14 a). b) prin combaterea deplasarilor laterale de amplitudine variabila ale acului, cu deplasari longitudinale ale semifabricatului. Pentru deplasarea axei de simetrie a cusaturii cu distanta , se transmit comenzi de repozitionare a centrului de oscilare a acului (figura 10.14 b) sau de schimbare a inclinarii axei de simetrie fata de care are loc oscilarea tijei port ac (figura 10.14 c). c) prin combaterea deplasarilor laterale de amplitudine constanta ale acului, cu deplasari longitudinale si transversale ale semifabricatului. Pentru a mari distanta dintre impunsaturile succesive ale acului in zona extremitatilor butonierei, in timp ce acul oscileaza intr-un sens, semifabricatul este deplasat lateral in sens opus, cu distanta (figura 10.14 d). La butonierele de forma ovala, deplasarea laterala a cului are amplitudine contanta pe toata durata ciclului de coasere, in timp ce semifabricatul este

deplasat longitudinal cu cate un pas; in zona extremitatilor butonierei, se comanda si deplasari transversale ale semifabricatului, astfel ca intarirea extremitatilor butonierei se obtine prin suprapunerea cusaturilor celor doua margini. Masinile ce realizeaza cusatura de suveica include in general urmatoarele organe lucratoare si mecanisme: un ac cu miscari obligatorii de ridicare coborare si deplasare laterala, la care se pot adauga, in functie de forma butonierei si particularitatile constructive ale masinii, comenzi de modificare a amplitudinii deplasarii laterale si comenzi de repozitionare a axei de simetrie sau a centrului de oscilare a acului; un apucator cilintric rotativ cu miscare uniforma si raport de transmisie de la Ap egal cu ; un debitor intinzator de fir, cu bare articulate sau cu culisa; un transportor realizat sub forma de masa transportoare cu miscari longitudinale si transversale sau de cadru transportor cu miscari longitudinale. Deplasarile longitudinale si transversale se realizeaza ca miscari discontinui, in intervalele de timp cat acul este deasupra materialului textil. Deplasarea longitudinala poate fi realizata dupa una sau doua impunsaturi ale acului, iar prin marime determina pasul cusaturii si desimea butonierei. Deplasarea longitudinala totala determina lungimea butonierei; cutit pentru taierea deschiderii butonierei la terminarea coaserii; cutite pentru taierea firelor; dispozitiv pentru tensionare/detensionare; mecanism de comanda si schimbare a desimii; mecanism de reducere a turatiei Ap si oprire in pozitie initiala. La masinile ce realizeaza cusatura in lant dintr-u fir, se intalnesc doua apucatoare ce oscileaza in acelasi sens si conlucreaza alternativ cu acul, iar debitorul este realizat ca un conducator de fir, restul organelor lucratoare si al mecanismelor fiind ca la masinile cu cusatura de suveica.

Principalele tipuri de mecanisme

Mecanismele pentru actinarea acului La toate tipurile de masini, acul are miscari obligatorii de ridicare/coborare si de deplasare laterala, la care se pot alatura sau nu, comenzi suplimentare de modificare a amplitudinii zigzagului si de repozitionare a axei de simetrie a cusaturii. La masinile ce realizeaza cusaturi de suveica, miscarea de ridicare/coborare a acului se transmite prin mecanism biela-manivela, iar miscarea de deplasare laterala prin mecanisme ce difera de la o firma constructoare la asta.

Actionarea apucatorului La masinile ce realizeaza o cusatura de suveica, se utilizeaza un apucator cilindric rotativ, cu miscare uniforma si raport de transmisie . Acesta este actionat ca la masinile simple (figura 7.22).

La masinile ce realizeaza o cusatura in lant dintr-un fir, se utilizeaza doua apucatoare oscilante (figura 10.19), ce conlucreza alternativ cu acul.

Actionarea transportorului Pe durata coaserii unei butoniere, semifabricatul textil primeste deplasari longitudinale discontinui, la care, in functie de modul de realizare a butonierei, se pot adauga deplasari laterale. Transportul materialelor este realizat prin intermediul unei mese transportoare si a unui cadru de presare, sau prin intermediul unui cadru transportor, plasat deasupra materialului textil.

Miscarea de deplasare longitudinala este comandata de renura 1, cu traiectorie asemanatoare unei cardioide. La modificarea razei renurii, preluata de rola 2, oscileaza balansierul dublu 3-4, determinand o miscare plan-paralela pentru bieleta 5. Aceasta se articuleaza cu piatra de culisa 6, pe care se plaseaza, prin parghia 8, platforma centrala a mesei transportoare. Deplasarile

longitudinale se realizeaza pe directia culisei 7, practicata la batiu si a ghidajelor din platforma , iar amplitudinea miscarii determina lungimea butonierei. Pentru reglari, se repozitioneaza articulatia din cilisa 4, lungimea butonierei L depinzand de diferenta razelor extreme ale renurii si de raportul razelor de oscilare ale balansierului dublu: L=( )

Miscarea de deplasare laterala este camandata de la renura 9, ce este formata din doua semicercuri cu raze diferite, unite prin trepte. La trecerea rolei 10 de pe un semicerc pe altul, oscileaza balansierul 11-11, fata de articulatia 12 si se deplaseaza lateral platformele si ale mei. Amplitudinea deplasarilor laterale se regleaza prin repozitionarea centrului de oscilare al balansierului 1111 (articulatia 12) in culisa liniara 13. Reglarea deplasarii laterale a mesei poate fi necesara atunci cand se modifica amplitudinea deplasarii laterale a acului, sau atunci cand se impune modificarea distantei dintre laturile butonierei. Deplasarea laterala totala d, poate fi stabilita cu urmatoarea relatie de calcul: d=( )

Actionarea cutitului pentru taierea deshiderii butonierei La masinile Minerva si Textima cutitul pentru taierea deschiderii butonierei este actionat la terminarea coaserii, comanda fiind data de catre o cama fixata pe axul de comanda. La masinile Minerva (figura 10.26), excentricul 1 transmite miscare oscilatorie, pe toata durata coaserii, balansorului 2. Daca intre balansorul 2 si parghia 3 se realizeaza cuplajul c, semioscilarea in jos a balansierului va fi transmisa prin parghiile 4,5,6 si 7 la tija port-cutit 8, ca miscare de coborare.

Lungimea deschiderii butonierei trebuie corelata cu lungimea butonierei, scop in care masinile sunt echipate cu seturi de cutite de schimb. In functie de grosimea si rezistenta la taiere a materialului textil, poate fi reglata presiunea de taiere, prin repozitionarea cutitului pe tija-suport. Mecanismul de oprire La masinile semiautomate de cusut butoniere drepte, in paralel cu comanda de oprire automata a masinii, se realizeaza reducerea turatiei Ap si pozitionarea acestuia in vederea inceperii urmatorului ciclu de functionare. In continuare va fi exemplificat mecanismul de oprire de la masini Textima (figura 10.28).

Comanda de oprire se da de la discul de comanda D, printr-o proeminenta , ce are doua trepte. Pe traseul proeminentelor se plaseaza palpatorul , articulat cu balansierele 1 si 2. O extremitate a balansierului 2 realizeaza cuplajele si cu balansierele verticale 3 si 4. Reducerea turatiei Ap are ca scop protejarea masinii in vederea opririi definitive. Comanda de pornire a masinii se da prin pedala, balansierul 9 determinand oscilarea parghiilor 3 si 4 in sens orar, refacerea ciplajelor si si plasarea cadrului 3 in pozitia I.

Marinescu Irina Clasa: a XIII-a A