Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

PROIECT DE AN

Tehnologii de Deformare Plastica la Rece

(specializare T.C.M)

Profesor Indrumator: GHEORGHE SINDILA Numele si prenumele studentului:GALITU EUGEN-

MADALIN

Grupa: 631 AA

Anul calendaristic:

* 2009-2010*

-

1 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

A. PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRAE

Aceasta parte a proiectului are ca scop final stabilirea, pe baza unor considerente tehnice si economice, a succesiunii operatiilor(in cazul desfasurarii procesului de prelucrare( pe mai multe stante sau matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfasoara pe o singura stanta sau matrita).

1Analiza piesei

Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar (stante si matrite) se face pe baza datelor initiale ale temei de proiecatare: desenul de executie al piesei, volumul de productie, productivitatatea prelucrarii, costul piesei prelucrate, volumul de investitii necesar, dotarea tehnica etc. Deoarece desenul de executie reprezinta principalul document tehnic care sta la baza activitatii de proiectare, este justificata preocuparea proiectantului ca acesta sa fie complet si corect. In multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit de specialisti in domeniu si, ca urmare, ar putea contine greseli sau ar putea fi incomplet. Din acest motiv inainte de inceperea oricarei activitati propriu-zisa de proiectare trebuie realizata cu responsabilitate, o analiza amanuntita a desenului de executie. Aceasta analiza se face din mai multe puncte de vedere, principalele fiind mentionate in continuare.

1.1Rolul functional al piesei

Proiecatarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa se execute, stabilirea dimensiunilor si a abaterilor acestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in

- 2 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

ansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o schita a ansamblului din care face parte piesa, punandu-se in evidenta(prin linii groase) piesa a carei tehnologie trebuie proiectata. Se mentioneaza in mod concret rolul functional al piesei. Pe desenul de executie al piesei se identifica prin numerotare suprafetele ce o definesc. Se mentioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de deformare plastica la rece prin care aceasta poate fi realizata. Se evidentiaza suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare plastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de prelucrare ale acestora.

1.2 Verificare desenului de executie

Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul intelegerii formei constructive a piesei, al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului de executie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa fl incat acesta sa ofere o imagine completa si unica a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proiectari corecte.

Desenul de executie trebuie sa cuprinda suficiente vederi, detalii si sectiuni incat piesa sa poata fi unic definita si sa nu dea nastere la interpretari subiective. Astfel, piesa “Suport lama” este prezentata in plan vertical, orizontal si lateral. Desenul se considera complet si nu este necesara interventia celui care a proiectat piesa. Pe desenu de exescutie sunt suficiente vederi si sectiuni care sa determine in mod univoc forma piesei. Pe ambele laturi exista un orificiu cu diametrul de 4,2 mm, respectiv doua oriici filetate M2,5. Ele sunt reprezentate vizibil, nu exista dubii cu privire la existenta acestora.

- 3 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Piesa este definita ca forma in vederile desenului de executie, grosimea este de 1,5 mm, diametrele de 4,2 mm, respectiv M2,5. Pentru a crea o imagine corecta a piesei, a oportunitatilor intre dimensiunile care o definesc, intre piesa si eventualele detalii ale acesteia, este necesar ca piesa si detaliile sa fie realizatela o scara convenabila, scara ce trebuie mentionata si respectata pe desen. In cazul de fata scara este de2:1, fiind specificata in indicator.

Razele de racordare in cazul piesei “Suport lama” este de 0,5mm. Orice desen care nu are trecuta raza in mod explicit pe desen, sau nu contine nicio referire la ea, inscrisa deasupra indicatorului, este incomplet si se trateaza ca atare. Grosimea materialului din care se executa piesa este trecuta pe desenul de executie. Grosimea piesei este de 1,5 mm. Cotele libere se vor tolera conform STAS 11111-86, clas de precizie mijlocie. Din cele mai multe ori indicaiile privind calitatea suprafetei se refera la rugozitatea acesteia. Pentru piesa “Suport lama” rolul functional al aceteia este asigurat de forma ei si nu de

calitatea suprafetelor obtinute in urma stantarii. Rugozitatea rezulta

prin stantare obisnuita(6,3

Greutatea piesei nu este specificata in desenul de executie astfel incat aceasta trebuie calculata. Semifabricatul este notat in conformitate cu standardele actuale, cu indicatii in legatura cu natura materialului, forma de livrare, gradul de ecruisare, etc.

12,5µm)

este suficienta.

- 4 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.3 Materialul piesei.

Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se

executa piesa vor fi folosite in urmatoarele etape ale procesului de proiectare, din standardele corespunzatoare se vor extrage date referitoare la:

.

Proprietati fizico-mecanice.

.

Compozitia chimica.

.

Forme si dimensiuni de livrare

Din standarde se vor extrage toate formele si dmensiunile de livrare pentru grosimea de material din care se executa piesa fiind prezente in tabelu 1.

Tabelu 1

Material

Stare

Rezistenta

Compozitie

Greutate

Forme si dimensiuni de livrare

STAS

de

la rupere

chimica

specifica

livrare

Rm

[%]

γ

 

[kg/dm3]

[N/mm2]

benzi

foi de tabla

0

1

2

3

4

5

6

         

10,12,14,15,16,

 

CuZn37

HA

370

440

37%Zn

8,2

18,20,21,22,24,

500x2000

 

63%Cu

25,26,28,29,30,

560x2000

1000x2000

   

32,35,36,40,42,

45,46,47,48,50,

 

52,55,56,60,63,

 

65,70,72,75,80,

81,85,90,94,95,

100,103,105,10

6,110,115,120,1

30,135,140,145,

150

- 5 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Caracteristici de material prescrise:

- Semnificaţia codului materialului:

Cod material: CuZn37 (Alamă) Semnificaţie: 37% Zn, restul Cu

- Compoziţia chimică - se prezintă tabelar

- Structura metalografică - se prezintă tabelar

- Proprietăţi fizico-mecanice - se prezintă tabelar (rezistenţa de rupere, duritate, alungire etc.)

Compozitia chimica a aliajelor cupru-zinc(STAS 95-90)

este reprezentata in tabelul 2 .

Tabelul 2

   

Compozitia chimica %

   

Marca

Elemente de

 

Duritate

aliaj

aliere

 

Impuritati,max

 

Kg/dm 3

Cu

Zn

Pb

Fe

Mn

Al

Sn

Total

CuZn37

62-64

Rest

0,3

0,2

0,1

0,3

0,1

0,8

8.4

- 6 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.4 Determinarea caracteristicilor suprafeţelor reprezentate in tabelul 3 .

TABELUL 3

     

Rugozitatea,

Toleranţa(-e)

Poziţia

 

Forma

Dimensiuni şi

de formă

relativă

Alte

S

nominală

 

a

Ra

[mm]

b

[μm]

(duritate,

a

acoperiri de

t

protecţie etc.)

e

ri

mm]

[

S

1

plana

6±0,6/42±1,2

6,3

-

-

-

S

2

elicoidala

M2,5/1,5

3,2

-

-

-

S

3

plana

1,5±0,6/6±0,6

6,3

-

-

-

S

4

plana

8±0,8/8,5±0,8

6,3

-

-

-

S

5

plana

1,5±0,6/8±0,8

6,3

-

-

-

S

6

Plana

1,5±0,6/42±1,2

6,3

-

-

-

S

7

cilindrica

R2/R0,5

6,3

-

-

-

S

8

plana

1±0,6/1,5±0,6

6,3

-

-

-

S

9

cilindrica

Ø4,2/1,5±0,6

6,3

-

-

-

S

1

Plana

1,5±0,6/9,5±0,8

 

6,3

     

0

-

-

-

S

1

Cilindrica

R0,5/6±0,6

 

6,3

     

1

-

-

-

S

1

cilindrica

R0,5/R2

 

6,3

     

2

-

-

-

S

1

Plana

1,5±O,6/7±0,8

 

6,3

     

3

-

-

-

S

1

plana

1,5±0,6/6±0,6

 

6,3

     

4

-

-

-

S

1

elicoidala

M2,5/1,5

 

3,2

     

5

-

-

-

* Abaterile pentru cote libere luate din STAS 11111-86 -

- 7 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.5 Functiile suprafetelor (presupuse) reprezentate in tabelul 4 .

Tabelu 4

 

S

Funcţia(-ile)

S 1, S 4

Supafete de contact.

S 3,s S 5, S 6,

 

S

7,

S 8, S 9,

Suprafete de margine/delimitare a piesei.

S 11, S 12, S 13

S 10, S 2, S 15

Suprafete de fixare a piesei

S 14

 

Suprafata de pozitionare a suprafetei S 1 cu S 4

S 1 S 15 S 14 S 13 S 12 S 10 S 2 S
S 1
S
15
S
14
S
13
S 12
S
10
S 2
S 9
S
8
S 3
S
11
S S S S 7 6 5 4
S
S
S
S
7
6
5
4

Fig 1

S 1 cu S 4 S 1 S 15 S 14 S 13 S 12 S

- 8 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Suprafetele plastica la rece.

1.6 Masa si volumul piesei.

S 2 si S 15 nu se pot obtine prin deformare

Masa si volumul piesei calculate cu ajutorul programului INVENTOR .

1 5 nu se pot obtine prin deformare Masa si volumul piesei calculate cu ajutorul programului

ffig2ff

- 9 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.7 Împărţirea piesei în categorii de dimensiuni

1.7.1 Lungimea desfăşuratei plane se calculează cu următoarea formulă :

unde :

L = ΣL i + ΣL φi

L

i = lungimile porţiunilor rectilinii ale piesei ;

L

φi = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ;

φ i = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ; Fig 2 Dimensiunile din zona

Fig 2

Dimensiunile din zona razelor se calculează utilizând următoarea formulă :

L φi = [πφ i /180](r i + xg) , unde :

φ i = unghiul porţiunii curbe [grade];

r i = raza interioară;

x = coeficient care determină poziţia fibrei neutre pentru îndoirea cu rază de

racordare;

Unghiul porţiunii curbe se calculează cu relaţia :

Φ = 180 0 – α

unde :

α = unghiul interior de îndoire [grade].

- 10 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Valorile coeficientului x diferă în funcţie de raportul rază/grosime, astfel pentru cazul de faţă avem următoarele variante :

Pentru L φ raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;

În funcţie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5:

Tabelul 5

Raportul r/g

0,333

Coeficientul x

0,356

Calculul L φ1 :

φ = 180 0 – α = 180 0 – 90 0 = 90 0 L φ = [πφ/180](r + xg) = [π*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

Calculul L1=42-r i -g=42-0,5-1,5=40 mm

Calculul L2=3-r i -g=3-0,5-1,5=1 mm

În concluzie lungimea desfăşuratei plane (pentru porţiunea îndoita) este următoarea :

L = (L1 + L2) + L φ =40+1+1,624=42,624 mm

- 11 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1.7.2 Lungimea desfăşuratei plane se calculează cu următoarea formulă :

unde :

L = ΣL i + ΣL φi

L

i = lungimile porţiunilor rectilinii ale piesei ;

L

φi = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ;

φ i = lungimea fibrei neutre de pe porţiunea curbă ; Fig3 Dimensiunile din zona razelor

Fig3

Dimensiunile din zona razelor se calculează utilizând următoarea formulă :

L φi = [πφ i /180](r i + xg) , unde :

φ i = unghiul porţiunii curbe [grade];

r i = raza interioară;

x = coeficient care determină poziţia fibrei neutre pentru îndoirea cu rază de

racordare;

Unghiul porţiunii curbe se calculează cu relaţia :

Φ = 180 0 – α

unde :

α = unghiul interior de îndoire [grade].

Valorile coeficientului x diferă în funcţie de raportul rază/grosime, astfel pentru cazul de faţă avem următoarele variante :

Pentru L φ raportul r/g = 0,5/1,5= 0,333 ;

În funcţie de aceste valori avem pentru x valorile din tabelul 5:

Tabelul 5

Raportul r/g

Coeficientul x

0,333

0,356

- 12 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Calculul L φ1 :

φ = 180 0 – α = 180 0 – 90 0 = 90 0 L φ = [πφ/180](r + xg) = [π*90/180](0,5 + 0,356 *1,5) = 1,624 mm

Calculul L1=14,5-r i -g=14,5-0,5-1,5=12,5 mm

Calculul L2=10-r i -g=10-0,5-1,5=8 mm

În concluzie lungimea desfăşuratei plane (pentru porţiunea îndoita) este următoarea :

L = (L1 + L2) + L φ =12,5+8+1,624=22,124 mm

2 Studiul tehnologicităţii piese

Tehnologicitatea unei piese este o caracteristică a acesteia care evidenţiază gradul în care piesa poate fi executată în condiţii normale de lucru. de execuţie, cu posibilitaţi1e pe care le oferă procedeele de deformare respective, valori ce se găsesc recomandate în literatura de specialitate. Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastică la rece se analizează din mai multe puncte de vedere caracteristice fiecărui procedeu de deformare în parte

- 13 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

2.1 Tehnologicitatea condiţiilor tehnice impuse

În tabelul de mai jos sunt prezentate preciziile impuse piesei prin desenul de execuţie şi preciziile posibil de realizat prin procedee de deformare plastică la rece pentru fiecare dimensiune nominală, reprezentete in tabelul 6. Tabelul 6

Dimen-

Precizia impusă piesei prin desenul de execuţie

 

Precizia posibilă de realizat prin procedee de deformare plastică la rece

Con-

Biblio-

siunea

cluzii

grafie

nomi-

 

nală

Abateri

Abateri

Abateri

Rugozi-

Abateri dimensio- nale

Abateri

Rugozi-

dimen-

la cote

de

tatea

de

tatea

sionale

libere

forma

suprafe-

Defor-

Defor-

forma

suprafe-

STAS

ţei

mare

mare de

ţei

11111-86

normală

precizie

42

-

±1,2

-

6,3

±0,10

±0,03

-

3,2

DN

 

3

-

±0,6

-

6,3

±0,10

±0,03

-

3,2

DN

 

1,5

-

±0,6

-

6,3

±0,10

±0,03

-

3,2

DN

 

8,5

-

±0,8

-

6,3

±0,10

±0,03

-

3,2

DN

 

24

-

±1

-

6,3

±0,10

±0,03

-

3,2

DN

 

8

-

±0,8

-

6,3

±0,10

±0,03

-

3.2

DN

 

6

-

±0,6

-

6,3

±0,10

±0,03

-

3,2

DN

 

10

-

±0,8

-

6,3

±0,10

±0,03

-

3,2

DN

 

14,5

-

±1

-

6,3

±0,10

±0,03

-

3,2

DN

 

2.5

-

±0,6

-

6,3

±0,52

±0,25

-

3,2

DN

 

4,2

-

±0,6

-

3,2

±0,04

±0,02

-

3,2

DN

 

2

-

±0,6

-

3,2

±0,04

±0,02

-

3,2

DN

 

5

±0,5

-

-

6,3

±0,10

±0,04

-

3,2

DN

 

2.2 Tehnologicitatea suprafeţelor obţinute prin decupare

Pentru decupare dimensiunile conturului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: h ≥ 1,2g; a ≥ 1,2g; b < 15g.

- 14 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig1 În cazul piesei ” Suport lama “ sunt întâlnite

Fig1

În cazul pieseiSuport lama “ sunt întâlnite următoarele situaţii pentru conturul decupat reprezentat in Fig 2:

situaţii pentru conturul decupat reprezentat in Fig 2: a>1,2g Fig2 8>1,2x1,5 8>1,8 Fiind

a>1,2g

Fig2

8>1,2x1,5

8>1,8

Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa “Suport lama “ poate fi obtinuta prin decupare.

2.3 Tehnologicitatea suprafeţelor obţinute prin perforare

Având în vedere limitele procedeului de perforare în ceea ce priveşte forma suprafeţelor perforate precum şi condiţiile dimensionale şi de poziţie relativă se compară piesa reală cu piesele model din următoarea figură:

- 15 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig. 3 – Condiţii limită pentru perforare Fiind

Fig. 3 – Condiţii limită pentru perforare

Fiind indeplinita conditia rezulta ca piesa “Suport lama “ reprezentata in

Fig 4, poate fi obtinuta

a>g

2>1,5

prin perforare.

- 16 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig 4 2.4 Tehnologitatea formelor indoite ale piesei Pentru

Fig 4

2.4 Tehnologitatea formelor indoite ale piesei

Pentru piesa apar ,in plus, conditii de tehnologicitate referitoare la raza minima de indoire , distanta minima intre marginea orificiilor si liniile de indoire , lungimea minima a laturii indoite sunt prezente in Fig5 si Fig 6

minima a laturii indoite sunt prezente in Fig5 si Fig 6 Fig5 Raza minima de indoire

Fig5

Raza minima de indoire este egala cu 0,3g deoarece piesa este facuta din

CuZn37.

- 17 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig6 r≥0,3g 0,5≥0,45 h>2g 10>3

Fig6

r≥0,3g

0,5≥0,45

h>2g

10>3

t>r+d/2

4>0,5+4,2/2 =>4>2,6

Avand in vedere consecintele favorabile ale acestor conditii de tehnologicitate asupra posibilitatilor de realizare eficienta a pieselor rezulta ca piesa “Suport lama” poate fi executata prin deformare plastica la rece.

3.Analiza diferitelor variante de procese.

- 18 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Pentru orce problema sociala, tehnica, economica exista mai multe variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete , una sau alta din variante poate fi considerata optima la un moment dat. Exista urmatoarele variante tehnologice de desfasurare a procesului de prelucrare:

- pe stante si matrite simple;

- pe stante si matrite complexe;

- pe matrite combinate.

Varianta 1:

- decuparea conturului exterior al piesei pe o stanta simpla de decupat;

conturului exterior al piesei pe o stanta simpla de decupat; Fig 3.1 Piesa Dcuparea piesei este

Fig 3.1 Piesa

Dcuparea piesei este reprezentata in Fig 3.2.

- 19 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig3.2 Perforarea semifabricatului astfel obtinut pe o

Fig3.2

Perforarea semifabricatului astfel obtinut pe o stanta simpla de perforat este reprezentata in Fig 3.3.

pe o stanta simpla de perforat este reprezentata in Fig 3.3. Fig 3.3 Indoirea semifabricatului perforat,

Fig 3.3 Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este reprezentata in Fig 3.4

- 20 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig3.4 Varianta 2 Perforarea si decuparea se pot realiza pe

Fig3.4

Varianta 2

Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune succesiva

Fig3.5

se pot realiza pe o stanta cu actiune succesiva Fig3.5 Fig3.5 Indoirea semifabricatului perforat, pe 2

Fig3.5

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este reprezentata in Fig 3.6

- 21 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig3.6 Varianta 3 Perforarea si decuparea se pot realiza pe
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig3.6 Varianta 3 Perforarea si decuparea se pot realiza pe

Fig3.6

Varianta 3

Perforarea si decuparea se pot realiza pe o stanta cu actiune simultana Fig3.7

se pot realiza pe o stanta cu actiune simultana Fig3.7 Fig3.7 Indoirea semifabricatului perforat, pe 2

Fig3.7

Indoirea semifabricatului perforat, pe 2 matrita simpla de indoit este reprezentata in Fig 3.6

- 22 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Varianta 4 Fig3.6 Toate prelucrarile se realizeaza pe o

Varianta 4

SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Varianta 4 Fig3.6 Toate prelucrarile se realizeaza pe o aceeasi matrita

Fig3.6

Toate prelucrarile se realizeaza pe o aceeasi matrita combinata cu actiune succesiva.

pe o aceeasi matrita combinata cu actiune succesiva. Fig3.7 Nr Varian Denumir       cr

Fig3.7

Nr

Varian

Denumir

     

cr

ta

tehn.

ea

Denumirea fazei

Schita

t

operatie

i

operatiei

Observatii

1

0

2

3

4

6

- 23 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
     

a.Introducerea benzii;

 

Productie scazuta .Scule simple.Precizie scazuta.Timp de productie indelungat.Necesita un numar mare de muncitori.Necesita un numar mare de prese.

Pe

Decupar

1.Decupare

scule

 

e

b.Avansul benzii

Fig3.2

simpl

 

c.Scos piesa

e

1

Perforar

a.Introdus semifabricatul in stanta;

b.Orientarea semifabricatului;

 
 

e

Fig3.2

 
 

1.Perforare;

c.Scos piesa.

 

Indoire

a.Introdus piesa in matrita; b.Orientare;

 
 

1.Indoire;

Fig3.3

c.Scos piesa.

 

a.Introdus banda;

.Productie scazuta.Scule simple dar mai complexe decat pe scule simple.Numar mare de muncitori.Precizie mai buna decat pe scule simple.

 

Perfora

1.Perforare;

re+decu

b.Avans;

pare

2.Decupare;

Pe

c.Scos piesa.

scule

Fig3.4

2

compl

exe

a.Intodus piesa;

Timp de productie indelungat.

 
 

Indoire

b.Orientare;

 

1.Indoire;

Fig3.5

 

c.Scos piesa.

   

Perfora

a.Introdus banda;

.Productie scazuta.Scule simple dar mai complexe decat pe scule simple.Numar mare de muncitori.Precizie mai

re+decu

1.Perforare+decupare;

pare

b.Scos deseu;

c.Scos piesa.

Fig3.6

buna decat pe scule simple.

 

3

 

Indoire

a.Introdus piesa; b.Orientare;

 
 

1.indoire

Fig3.5

Timp de productie indelungat.

c.Scos piesa

Nr

Variant

Denumirea

 

Schita

Denumirea

Observatii

cr

a

Denumirea fazei

operatiei

sculei

t

tehn.

operatiei

- 24 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1

0

2

3

4

5

6

     

a.Introdus banda;

   

Productie

1.Perforare;

mare.Scule

2.Slituira;

complexe.Pre

3.Indoire;

cizie

4.Retezare

buna.Numar

Perforare+

b.Scos piesa

Matrita

mic de

Slituire+

.

combinata

muncitori.Nec

Indoire+

cu actiune

esita o

Pe scule

retezare

succesiva

singura

combin

Fig3.7

presa.

4

ate

- 25 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

4. Analiza croirii semifabricatului

Ponderea cu care costul materialului intervine in pretul piesei(peste70%) impune ca etapa de analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala cale de eficientizare a procesului de deformare.

a. Croirea dreapta cu deseuri, pe rand ,cu asigurarea pasului prin intermediul poansonului de pas este reprezentata in fig 4.1

intermediul poansonului de pas este reprezentata in fig 4.1 Fig4.1 b. Croirea dreapta ,cu deseuri ,

Fig4.1

b. Croirea dreapta ,cu deseuri , pe un rand cu asigurarea pasului cu ajutorul opritorului este reprezentata in fig4.2.

- 26 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig4.2 c. Croirea dreapta pe un rand,cu deseuri putine,cu

Fig4.2

c. Croirea dreapta pe un rand,cu deseuri putine,cu asigurarea pasului cu ajutorul opritorului este reprezentata fig 4.3.

pasului cu ajutorul opritorului este reprezentata fig 4.3. Fig4.3 d.Croirea dreapta, pe un rand, cu deseuri

Fig4.3

d.Croirea dreapta, pe un rand, cu deseuri putine, cu poanson de pas este reprezentata in fig4.4

- 27 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig 4.4 e.Croirea pe doua randuri,cu deseuri putine,cu

Fig 4.4

e.Croirea pe doua randuri,cu deseuri putine,cu poanson de pas este reprezentata in fig 4.5

putine,cu poanson de pas este reprezentata in fig 4.5 Fig4.5 f.Croirea combinata este reprezentata in fig4.6

Fig4.5

f.Croirea combinata este reprezentata in fig4.6

- 28 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig4.6 g.Croirea fata in fata, cu desuri, cu poanson de

Fig4.6

g.Croirea fata in fata, cu desuri, cu poanson de pas este reprezentata in fig4.7

cu desuri, cu poanson de pas este reprezentata in fig4.7 Fig4.7 Lungimea fasiei calculate si lungimea

Fig4.7

Lungimea fasiei calculate si lungimea foi de tabla standardizata sunt reprezentate in talelul 7

- 29 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Nr.

Variante de croire

Modul de

Schita

Lungimea benzi

crt

realizare

croirii

a pasului.

Calculata l c

Standardizata

I

STAS

0

 

1

2

3

4

 

5

1

 

dreapta pe

cu poanson de pas

Fig4.1

48,18

50

un rand

2

cu

cu opritor

Fig4.2

46,18

47

3

deseuri

fata in

cu poanson de pas

Fig4.7

27,68

28

fata

4

 

pe mai

cu poanson de pas

Fig4.5

47.92

48

cu

multe

deseuri

randuri

putine

5

dreapta pe

cu opritor

Fig4.3

42,82

45

6

un rand

cu poanson de pas

Fig4.4

44,82

45

7

combinata

cu poanson de pas

Fig4.6

51,28

52

Lungimea benzi:

L=

500

y

g

m

500

L= 8,2

1,5

=40,65m

Alegem L=45m

Tabelul 7

Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire asigura luarea in considerare a acelor scheme de croire care permit

- 30 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

desfasurarea proceselor de prelucrare in conformitate cu conditiile initiale impuse.

Conditiile rezultate in urma selectarii tehnice sunt prezente in talelul 8.

Tabelul 8

Nr.

 

Criterii de selectare

 

Decizia

SCT

 

SCTA

P

 

Tehnice

Tehnologice

 

sau

Cntur

Forme

Conditii

Produc-

Directia

Com

SCTN

curb

complexe

tehnice

tivitate

de

plex-

tangent

de

laminare

itatea

precizie

sculei

1

A

A A

 

A

A

A

SCTA

2

A

A A

 

A

A

A

SCTA

3

A

A N

 

A

A

A

SCTN

4

A

A A

 

A

A

A

SCTA

5

A

A

A

A

A

A

SCTA

6

A

A

A

A

A

N

SCTN

7

A

A

A

A

A

N

SCTN

Criteriul economic aplicat schemelor

de croire ethnic acceptabile

(SCTA) conduce la determinarea schemei de croire optime (SCO). Criteriul economic este reprezentat in tabelul 9.

- 31 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Nr

 

CRITERIUL ECONOMIC

Ierarhizarea

SCTA

 

schemelor

K

c [%]

u [%]

K

1

82,50

84,16

4

2

87,77

89,54

3

4

91,67

93,52

2

5

91,98

93,88

1

Tabelul 9

Calculul puntitelor

a=k1xk2xk3xa1;

b=k1xk2xk3xb1;

k 1 =1 pentru alama k 2 =1(o singura trecere); k 3 >0,8 pentru ghidare precisa a 1 ,b 1 - stas a 1 =1,6mm b 1 =2,2mm

a=1x1x0,8x1,6=1,28mm

b=1x1x0,8x2,1=1,68mm

a-puntita intermediara; b-puntita laterala;

Valoarea puntitei c pe care poansonul de pas o transforma in deseu se alege din tabelul 9.

- 32 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Grosimea materialului g[mm]

<1

1,5… 2,5

2,5… 3,5

Puntita c[mm]

1.5

2

2.5

Tabelul 9

Din tabelul 9 se allege valoarea puntitei c=2mm iar pentru opritor c=o.

Calculul coeficientului de croire k c a materialului:

1.k c =

n

A

p

l

100

2. k c =

n

A

p

l

100

=

973 ,584

1

23

, 6

50

=

973 ,584

1

23

,6

47

4.k c=

5.k c=

n

A

p

l

100

n

A

p

l

100

=

=

973 ,584

1

23

,6

45

973 ,584

2

44

,1

48

100

100

100

100

=82,50%

=87,77%

=91,67%

=91,98%

n-numarul de randuri de croire; A-aria piesei determinate de conturul exterior al acesteia; p-pasul de croire; l-latimea benzi;

Calculul latimii benzii:

- 33 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Abaterea de latime a semifabricatului

1. a 1 =1,7=>

a= k 1* k 2* k 3* a 1 =1*1*0,8*1,6=1,28

b 1 =2,2=> b= k 1* k 2* k 3* b 1 =1*1*0,8*2,1=1,68

c=2mm

=>p=22,32+1,28=23,6mm

Δ B=±0,4

L c =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42.82+(1-1)*1,28+2*1,68±0,4+1*2=48.18±0,4

2. a 1 =1,7=> b 1= 2,1

a= k 1* k 2* k 3* a 1 =1*1*0,8*1,6=1,28 b= k 1* k 2* k 3* b 1 =1*1*0,8*2,1=1.68

c=0 (opritor)

Δ B=±0,4

=>p=22.32+1.28=23,6mm

L c =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*1.68 ± 0,4+1*0=46,18±0,4

3. a 1 =1,7=> b 1= 2,1

a= k 1* k 2* k 3* a 1 =1*1*0,8*1,6=1,28 b= 0

c=0 (opritor)

Δ B=±0,4

=>p=22.32+1.28=23,6mm

L c =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42,82+(1-1)*1,28+2*0 ± 0,4+1*0=42,82±0,4

4. a 1 =1,7=>

b

c=2mm

1 =0

=>

a= k 1* k 2* k 3* a 1 =1*1*0,8*1,6=1.28 b= 0

=>p=22.32+1.28=23.6mm

Δ B=±0,4

L c =n*D+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*42.82+(1-1)*1.28+2*0±0,4+1*2=44.82±0,4

5. a= k 1* k 2* k 3* a 1 =1*1*0,8*1,6=1,28 b= 0

a 1 =1,7=> b 1 =0

c=2mm

=>p=42,82+1,28=44,1mm

Δ B=±0,4

L c =(n+1)*d+a+2*b+Δl+k*c=2*22,32+1,28+2*0±0,4+1*2=47.92±0,4

6. a 1 =1,7=>

a= k 1* k 2* k 3* a 1 =1*1*0,8*1,6=1,28

b 1 =2,2=> b= k 1* k 2* k 3* b 1 =1*1*0,8*2,1=1,68

c=2mm

=>p=22,32+1,28=23,6mm

Δ B=±0,4

L c =(n+1)*d+a+2*b+Δl+k*c=2*22,32+1,28+2*1,68±0,4+1*2=51,28±0,4

7. a 1 =1,7=>

a= k 1* k 2* k 3* a 1 =1*1*0,8*1,6=1,28

=>p=4+1,7+20,82=26,52mm

- 34 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

b 1 =2,2=>

c=2mm

b= k 1* k 2* k 3* b 1 =1*1*0,8*2,1=1,68

Δ B=±0,4 L c =n*d+(n-1)*a+2*b+Δl+k*c=1*22,32+(1-1)*1,28+2*1,68±0,4+1*2=27,68±0,4

Calculul coeficientului de utilizare:

1.k u =

N

Ao

L

l

100

=

1694

993 ,731

40000

50

N

Ao

2. k u =

4. k u =

k u =

L

N

l

Ao

L

N

l

Ao

l

100

100

100

5.

L

= 1694

993 ,731

40000

47

= 993 ,731

1694

40000

45

= 993 ,731

1814

40000

48

100

=84,16%

100

100

100

=89,54%

=93,52%

=93,88%

n-numarul de piese care rezulta dintr-un semifabricat.

L

N= p

Ao-aria efectiva a piesei; L-lungimea benzi; l-latimea benzi; p-valoarea pasului.

Varianta optima de croire este croirea pe doua randuri, cu deseuri putine, cu poanson de pas . Piesa fiind marginita de contruri drepte aceastea sunt dispuse chiar pe marginea semifabricatului si dispar puntitele laterale. Schema optima de croire este prezentata in fig4.8:

- 35 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.
SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M. Fig4.8 p C = 44,1mm p c -valoarea pasului de

Fig4.8

p

C= 44,1mm

p c -valoarea pasului de croire;

l=45mm

l-lungimea benzi;

c=2mm

c-lungimea puntitei indepartata de poansonul de pas;

a=1,7mm

a-puntita intermediara;

5. Proiectarea schenei tehnologice.

Pe schema de croire optima se va concepe mai multe variante de scheme tehnologice posibile reprezentate in

fig5a),b),c),d),e),f).

- 36 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Schema tehnologica optima este reprezentata in fig.5f.

6. Calculul fortelor si stabilirea pozitiei centrului de presiune.

Pentru a putea dimensiona si verifica fiecare poanson, pentru a putea determina pozitia centrului de presiune si pentru a putea alege utilajul de presare (presa) este necesar calculul fortelor de deformare.

- 37 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Fortele

de

deformare

sunt

reprezentate

in

tabelul

10.

Nr.

Forma si

Formula de

Forta de deformare

 

Forta total

crt

dimensiun

calcul

         

pe

ile

poansonl

sectiunii

 

F

st

F

ind

F

sc

F

imp

F

el

“i” [N]

transversa

         

le

a

parti

active

a

poansoane

lor

1

1 F=K 1 *l*g*τ 3487,168   34,87 20,92   3542,96x4

F=K 1 *l*g*τ

3487,168

 

34,87

20,92

 

3542,96x4

.

-

-

2

2 F=K 2 *l*g*τ 7323,05 - 73,23 43,938 - 7440,2x2

F=K 2 *l*g*τ

7323,05

-

73,23

43,938

-

7440,2x2

3

3 F=K 3 *l*g*τ 73082,4 - 730,82 438,49 - 74251,71

F=K 3 *l*g*τ

73082,4

-

730,82

438,49

-

74251,71

4

4 F=K 4 *l*g*τ 6660   - 66,6 39,96 - 6766,56x2

F=K 4 *l*g*τ

6660

 

-

66,6

39,96

-

6766,56x2

5

5 F=K 5 *l*g*τ 8880   - 88,8 53,28 - 9022,08

F=K 5 *l*g*τ

8880

 

-

88,8

53,28

-

9022,08

6

6 F i n = σ*b*g 2 / 4*l 0 - 486 - - - 486x2

F in = σ*b*g 2 / 4*l 0

-

486

-

-

-

486x2

7

7 F=K 7 *l*g*τ 25807,5 - 258,07 154,845 - 26220,415

F=K 7 *l*g*τ

25807,5

-

258,07

154,845

-

26220,415

8

8 F i n = σ*b*g 2 / 4*l 0   475,7       475,71

F in = σ*b*g 2 / 4*l 0

 

475,7

     

475,71

-

1

-

-

-

 

Σ =F i =

Forta totala de deformare

 

163527.145

Tab.10

- 38 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

1. F st =l*g*σ

σ=370N/mm 2

F

F

F

F

F

st =370*2*π*1*1,5=3487,168N

sc =K sc *F st

sc

=0,01*3487,168=34,87N

imp =K im *F st

imp

=0,006*3487,168=20,92N

2. F st =l*g*σ

σ=370N/mm 2

F

F

F

F

F

st =370*2*π*2,1*1,5=7323,05N

sc =K sc *F st

sc

=0,01*7323,05=73,23N

imp =K im *F st

imp

=0,006*7323,05=43,938N

3. F st =l*g*σ

σ=370N/mm 2

F

F

F

F

F

st =370*(2*34,32+2*36,52)*1,5=73082,4N

sc =K sc *F st

sc

=0,01*73082,4=730,82N

imp =K im *F st

imp

=0,006*73082,4=438,49N

4. F st =l*g*σ

σ=370N/mm 2

F

F

F

F

F

st =370*12*1,5=6660N

sc =K sc *F st

sc

=0,01*6660=66,6N

imp =K im *F st

imp

=0,006*6660=39,96N

5. F st =l*g*σ

- 39 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

σ=370N/mm 2

F

F

F

F

F

st =370*16*1,5=88800N

sc =K sc *F st

sc

imp =K im *F st

imp

=0,01*8880=88,8N

=0,006*8880=53.28N

6.F ind = σ*b*g 2 /4l 0

b=6mm

l 0

=r p +r pl +1,5=0,5+0,5+1,5=2,5

F ind =(370*6*1,5 2 )/4*l 0 = 486 N

7. F st =l*g*σ σ=370N/mm 2

F

F

F

F

F

st =370*46,5*1,5=25807,5N

sc =K sc *F st

sc

=0,01*25807,5=258,07N

imp =K im *F st

imp

=0,006*25807,5=154,845N

8.F ind = σ*b*g 2 /4l 0 b=8mm

=2r p +r pl +21,5=2*0,5+2*0,5+1,5=3,5 F ind =(370*8*1,5 2 )/4*3.5 = 486 N

l

0

Forta totala

F tot =163527.145N

- 40 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Conform calculelor efectuate am ales Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneasca PAI 25.

Presa cu excentric cu simplu efect, de fabricatie romaneasca

Caracteristici tehnice

Tipul presei

Unitatea de masura

Cuplaj cu pana rotitoare

PAI 25

Forta nominala, F N

25

10

4 N

Nr de curse duble, n

120

mm

-1

Domeniul de reglare al cursei, C

10 100

mm

Reglarea lungimii bielei,

50

mm

M

Distanta maxima intre masa si berbec

250

mm

Inclinarea maxima a presei

30

grade

Locasul pt cep(Φx1)

40x70

mm

Dimensiunile mesei (AxB)

560x400

mm

Dimensiunile orificiului din masa (Φ)

160

mm

Grosimea placii de inaltare

75

mm

Dimensiunile orificiului placii

90

mm

Puterea motorului

2,2

kw

Lungimea

993

mm

Latimea neinclinata

1485

mm

Latimea inclinata

1700

mm

Inaltimea

2205

mm

- 41 -

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

„POLITEHNICA DIN BUCURESTI” FACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE SPECIALIZARE T.C.M.

Centre de presiune.