Sunteți pe pagina 1din 4

MODELUL CONVINGERILOR DESPRE SANATATE Definitie si Istorie

Modelul convingerilor despre sanatate sau The Health Belief Model ( HBM ) a fost dezvoltat in anul 1958 de catre psihologii sociali Hochbaum , Rosenstock si Kegels care lucrau in Serviciul de Sanatate Publica , S.U. Prin modelul convingrilor despre santate incearca sa se explice si sa se prezica acele comportamente benefice pentru propria sanatate. Acest lucru poate fi facut , focusandu-ne pe atitudinile si credintele indivizilor. . Modelul convingerilor despre sanatate este un model psihologic prin care se reprezinta modalitatea conform careia persoana adopta sau nu un comportament de risc in functie de - perceptia sa asupra comportamnetului respectiv, - vulnerabilitatii personale, - gravitatea bolii care poate fi declansata de acel comportament, - capacitatea sa de a renunta la comportamentul de risc si - de avantajele si dezavantajele practicarii comportamentului sanatos. Aceste perceptii vor determina intentia care declanseaza comportamentul sanogen sau patogen. Modelul a fost dezvoltat in urma esuarii unui program gratuit de screening pentru turculoza. De atunci , HBM, a fost adaptat pentru a explora o varietate de comportamente de sanatate pe termen scurt , dar si pe termen lung . Un bun exemplu de cum ar putea functiona acest model include adoptarea comportamentelor fara risc in cazul transmiterii virusului HIV. Modelul este bazat pe intelegerea ca o persoana va actiona intr-un mod sanatos, daca acea persoana: 1. Crede ca o conditie sanatoasa negativa ( cum este HIV ) poate fi evitata 2. Are o expetatie pozitiva ca daca va indeplini un comportament recomandat , va evita o conditie de sanatate negativa ( de exemplu, ca, folosirea prezervativelorvor fi eficiente in prevenirea HIV) 3. Crede ca va putea indeplini acea actiune recomndata ( de exemplu, ca poate sa foloseasca prezervativele comfortabil si

cu incredere sau ca pur si simplu , isi va putea permite sa le cumpere )

Principii Principiul de baz al MCS se refer la faptul c un individ mai bine informat poate lua decizii mai bune, n ceea ce privete sntatea sa i ia n considerare dou variabile de care poate depinde un tip de comportament: - valoarea atribuit de ctre individ unui obiectiv particular i - estimarea realizat de ctre individ a probabilitii de a transpune n practic obiectivul respectiv Mai mult decat atat, fiind un model care apartine teoriilor motivationale , MCS, ia in evidenta si dorinta de a preveni starea de sanatate negativa , dar si credinta subiectului intr-un plan comportamental care va putea ameliora sau preveni boala Janz i Becker au propus un model pentru nelegerea determinanilor psiho-sociali ai comportamentului sanogen sau nesanogen, cu ase variabile. Perceptia susceptibilitatii, perceptia severitatii bolii, perceptia beneficiilor si perceptia costurilor . Acestora patru li se mai adauga si probabilitatea actiunii si autoeficacitatea fiecarui individ in parte n cadrul modelului sunt doua aspecte centrale, care vizeaz reprezentrile individului asupra sntii i comportamentului si un alt aspect ce tine de insusiri personale Perceptia amenintarii care depinde de 1) percepia susceptibilitii de mbolnvire care se refer la percepia subiectiv a individului asupra riscului de mbolnvire 2) percepia severitii bolii i a consecinelor acesteia care se refer la percepia individului asupra gradului mbolnvirii i a consecinelor bolii si poate fi influentata de variabile demograce (vrst, sex, etnie, etc.), socio-psihologice (personalitate, clas social, presiunea gru pului etc.) structurale (cunotine despre afeciunea n cauz, contact anterior cu acea afeciune etc.), precum i modaliti de aciune, n cadrul educaiei pentru sntate

Probabilitatea de adoptare a comportamentului sanogen care depinde de


1) percepia beneciilor (ecacitatea aciunii preventive)

de ctre individ vizeaz opinia personal a individului despre ecacitatea schimbrii comportamentului, n sensul reducerii riscului de mbolnvire sau a severitii bolii 2) costurile sau barierele percepute n aplicarea unui tip de comportament vizeaz percepia costurilor tangibile, psihologice implicate n schimbarea comportamentului Insusiri personale
3) Proabilitatea de a actiona reprezinta factorii interni

sau externi care stimuleaza indivizii sa actioneze ( bazat pe percetptiile sale ) 4) Autoeficacitatea reprezinta nivelul de incredere pe care indivizii il au in abilitatea lor de a actiona si care este unul dintre factorii personali cei mai importanti asupra caruia ar trebui intervenit Educatia pentru sanatate Educaia pentru sntate reprezint - inuenarea pozitiv a comportamentelor care vizeaz sntatea, - inuenarea indivizilor n vederea dez voltrii atitudinilor pozitive fa de sntate i a practicilor sanogene, - inuenarea adoptrii unui stil de via sntos, a dezvoltrii unui nivel nalt de autoapreciere i creterii calitii vieii, suprapunndu-se nevoilor de ngrijire percepute de acetia, n contextul special al activitii ser viciilor de sntate . Modelul credinei n sntate reprezint una dintre primele ncercri de a privi sntatea ntr-un context social, constituind un pilon important n educaia pentru sntate, deoarece 1) a atribuit o valoare crescut atitudinilor individului 2) a recunoscut importana pregtirii acestuia n sensul schimbrii comportamentului

Revista de stomatologie , Carol Davila Cercetri ntreprinse au evideniat corelaiile dintre aciunile curente i credine i etapele MCS. Astfel, studiile cross-secionale au evideniat corelaii certe ntre comportamentele care vizeaz igiena orala i etapele corespunztoare ale MCS ns acestea nu au conrmat i valoarea predictiv a MCS. O posibil explicaie a acestei contradicii aparente este faptul c, n studiile cross-secionale, compor tamentul este evaluat dup producerea schimbrii, astfel nct indivizii raporteaz c, pe msur ce sau schimbat credinele acestora, s-au schimbat i comportamentele corespunztoare. Cu toate acestea, modicarea credinelor, pe msura creterii informrii, nu sunt suciente pentru schimbarea comportamentului, ceea ce explic motivul pentru care cercetrile nu au conrmat valoarea predictiv a MCS. Avantajul MCS este reprezentat de conrmarea valorilor i a atitudinilor individului fa de comportamentele sanogene, iar limitele acestuia se refer la faptul c mbuntirea informrii i schimbarea credinelor individului nu sunt su ciente pentru a determina schimbarea comportamentului acestuia.