Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DE LECTIE

DATA CLASA VIII PROFESOR Nedelcu Mihai-Claudiu OBIECTUL - GEOGRAFIA ROMANIEI SUBIECTUL LECTIEI LACURILE , APELE SUBTERANE SI IZVOARELE TIPUL LECTIEI - MIXTA COMETENTE SPECIFICE 1.1 Identificarea termenilor geografici n texte diferite 1.2. Definirea, n cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de baz 3.2 Explicarea fenomenelor i proceselor specifice mediului nconjurtor din ara noastr 4.4. Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentri cartografice 7.1 Aplicarea cunotinelor i deprinderilor nvate OBIECTIVE OPERATIONALE. sa numeasca principalele tipuri genetice de lacuri din tara noastra . - sa clasifice lacurile dupa urmatoarele criterii:- originea cuvetei in care sunt situate , unitatea geografica in care se afla utilizand harta din manual - sa perceapa legatura dintre formele de relief, clima si lacuri . - sa clasifice apele subterane utilizand textul din manual sa aprecieze calitatea apelor utilizate in scop terapeutic si importanta lacurilor antropice STRATEGII DIDACTICE - dirijata, cognitiva, euristica METODE SI PROCEDEE - expunerea si explicatia, conversatia, comparatia, lucru cu harta si manualul MATERIALUL DIDACTIC - Harta fizica a Romaniei, , atlasele scolare, manualul MATERIAL BIBLIOGRAFIC - manualul Geografie cls.a VIII-a, autor Silviu Negrut,Gabriela Apostol,Nihai Ielenicz

DESFASURAREA LECTIEI

ETAPELE LECTIEI Organizarea activitatii 1 minut

ACTIVITATEA PROFESORULUI - verificarea prezentei elevilor - aranjarea materialului necesar lectiei Adreseaza interogaii de control privitoare la continuurile predate i invaate anterior -De unde izvoraste Dunarea ?
Care sunt sectoarele Dunrii de pe teritoriul Romniei ? - Artai-le la hart! - Ce este un bazin hidrografic ? - Cum sunt grupate rurile din ara noastr ? - Care sunt rurile din grupa de vest ? - De cine sunt colectate aceste ruri ? - Artai-le hart aceste ruri ! - Care sunt rurile colectate direct de Dunre ? - Artai-le la hart ! - Care sunt rurile din grupa de est i cele din Dobrogea? - Prezentai-le la harta !

ACTIVITATEA ELEVILOR Pregatirea caietelor si a documentelor scolare

Verificarea orala a cunostinelor din lectia anterioara cu titlul Raurile interioare prin intrebri scurte

Ascult, analizeaz, gandesc si formuleaz rspunsurile asteptate, fiind indrumati de profesor


- definesc noiunea de bazin hidrografic - enumer i prezint la hart rurile din grupele de vest, sud, est i din Dobrogea

10 minute

Activitatea introductiv

Anunarea leciei

Dirijarea invrii

Se recomanda elevilor sa deschida manualul la paginile 56-57 i s observe i analize harta cu lacurile Romaniei Profesorul prezint etapele pe care le dorete sa le parcurg pe durata leciei Noteaz pe tabl titlul leciei - Lacurile Profesorul prezinta suprafaa pe care o ocup lacurile in Romania i definiia lacurilor. Profesorul le cere elevilor s numeasc principalele tipuri genetice de lacuri utilizand harta din manual (pagina 57) - Prezint clasificarea lacurilor dup originea chiuvetei i modul formare a lor cerandule elevilor sa le indentifice pe harta

Observa Analizeaz Rspund Noteaz titlul leciei in caiete

Elevii ascult, noteaz Elevii analizeaz harta si numesc principalele tipuri de lacuri din ara noastra dnd exemple

- Citesc notiunile expuse in manual spre analiza. - Reflecteaz - Sub indrumarea profesorului, elevii explic noiunile sesizate, le

- lagunele maritime, - limanele maritime TAAUL, MANGALIA, TECHIRGHIOL - limanele fluviatil SNAGOV, CLDRUANI, - lacuri n crovuri MOVILA MIRESEI, Profesorul ii intreaba pe elevi daca se poate realiza o corespondenta intre relief, clima si lacuri
- lacuri formate n doline se ntlnesc n zonele carstice din Munii Bihor VROAIA i Podiul Mehedini ZTON, - lacuri formate pe masive de sare TELEGA, SLNIC, COTIUI, URSU,etc

mentioneaz si aplica in alte situaii cunostintele invaate.

Elevii reflecteaz si raspund sub indrumarea profesorului

Fixarea cunoatinelor

Analizai textul din manual si realizati o classificare a apelor subterane Explicati ce importanta au lacurile pentru om si mediul natural Profesorul le cere elevilor s numeasca cateva izvoare minerale cu caracter terapeutic Profesorul pune cateva intrebari in clasa pentru a fixa cunostintele
- Prezentai o definiie a lacului ! - Cum s-au format lacurile glaciare ? - Ce origine au lacurile din zona montan nalt ? - n ce scop au fost realizate lacurile antropice ? - Dai exemplu de cteva lacuri antropice pe care le cunoatei.

Reanalizeaza, sintetizeaza. Selecteaz informaiile pentru completarea schiei si formularea corect a raspunsurilor.

Anunarea pentru acas

Se comunica tema pentru acasa


Realizai un tabel cu lacurile din judeul preferat, respectnd clasificarea prezentat n lecia de astzi.

Asculta si notez pe caiet tema pentru acasa .

SCHEMA LECTIEI

LACURILE , APELE SUBTERANE SI IZVOARELE


-Sunt suprefete depresionare ocupate permanent cu apa. -In Romania sunt cca. 3500 lacuri ce reprezinta cca. 1 % din suprefata tarii. -Au suprafete variabile, cel mai intins fiind complexul lacustru Razim-Sinoe (cca. 700 km2). -Cele mai multe lacuri au apa dulce, dar sunt si lacuri cu apa sarata si namol folosit in tratament (Lacul Sarat, Amara, Techirghiol, etc.), cu vegetatie si fauna specifica. -Prezinta importanta pentru alimentarea cu apa a populatiei, in industrie, agricultura, tratament, navigatie, prevenirea inundatiilor, turism, sport, etc.. -Se intalnesc in toate formele de relief, avand origini diferite. -Dupa localizarea geografica se impart in lacuri: de munte, de deal, de campie, din lunca si Delta Dunarii, de pe tarmul marii. Lacurile de munte Dupa modul de formare deosebim : Lacuri glaciare, formate prin acumularea apelor din ploi sau topirea zapezilor in depresiunile create de ghetari: Bucura (cel mai intins) si Zanoaga (cel mai adanc) in Muntii Retezat, Galcescu in Muntii Parang, Capra, Podragu, Iezer, Balea in Muntii Fagaras, Lala in Muntii Rodnei. Lacuri in crater vulcanic, formate prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins: Sfanta Ana din Muntii Ciomatu Mare. Lacuri de baraj natural, formate prin stavilirea cursului unei ape in urma alunecarilor de teren: Lacul Rosu in bazinul superior al Bicazului. Lacuri formate in masivele de sare (ocnele de sare parasite): Costiui si Ocna Sugatag in Depresiunea Maramuresului. Lacuri formate in tinuturile calcaroase (in doline): Varasoaia si Ighiu in Muntii Apuseni. Lacuri de baraj antropic (de acumulare) create de om pentru alimentarea cu apa a hidrocentralelor: pe Bistrita (Izvorul Muntelui si alte trei in aval), pe Buzau (Siriu), pe Teleajen (Maneciu), pe Ialomita (Scropoasa si Bolboci), pe Arges (Vidraru si alte trei mai mici), pe Olt, Sadu, Lotru (Vidra), Sebes, Raul Mare (Gura Apei), Cerna, Motru, Tismana, Dunarea (Portile de Fier I), Barzava (Valiug), Somesul Mic (Fantanele si Tarnita), Crisul Repede. Lacuri de deal Dupa modul de formare deosebim : 1 lacuri formate in masive de sare: Ursu de la Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures, Turda, Ocna Dejului, Ocnele Mari, Slanic, Telega ; 2 lacuri formate in tinuturi calcaroase: Ponoare; 3 iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele secetoase si piscicultura in Campia Transilvaniei si Campia Moldovei (Dracsani); 4 lacuri de acumulare pe Bistrita, Siret, Prut (Stanca Costesti), Ialomita (Pucioasa), Arges, Olt, Jiu (lacul Ceauru), Dunare (Portile de Fier I).

-caracteristici generale-

Lacuri de campie

Dupa modul de formare deosebim : lacuri sarate sau cu apa dulce formate in mici depresiuni (crovuri) din Campia de Vest si Campia Baraganului. Unele au apa sarata datorita evaporarii apelor freatice in perioada calda si secetoasa (Movila Miresei, Amara, Lacul Sarat); limane fluviatile formate prin bararea unor afluenti mici cu aluviunile raului principal la varsarea in acesta: in Campia Romana (Snagov, Caldarusani, Balta Alba, Mostistea); lacuri formate intre sirurile de dune din Campia Olteniei si Campia de Vest; iazuri si helesteie amenajate pentru retinerea apei in perioadele secetoase si piscicultura (in Campia Ramana si Campia de Vest) ; lacurile din apropierea capitalei amenajate de om pe raul Colentina pentru agrement (Herastrau, Floreasca, Baneasa, Pantelimon, Tei) ; lacuri de acumulare construite pentru alimentarea cu apa a hidrocentralelor situate pe Olt in aval de Slatina. Lacuri din lunca si delta Dunarii Dupa modul de formare deosebim: 1 limane fluviatile care s-au format prin bararea cu aluviuni a unor afluenti mici ai Dunarii (Oltina, Bugeac) ; 2 balti in Lunca Dunarii (Bistret, Suhaia, Brates) ; 3 din Delta Dunarii: Matita, Gorgova, Fortuna, Lumina, Dranov, Merhei, Rosu ; 4 lacuri de acumulare: Ostrovu Mare pe Dunare. Lacuri de pe tarmul marii 2 limane maritime formate prin bararea gurilor de varsare ale unor rauri, cu praguri de nisip depuse de mare: Babadag, Tasaul, Agigea, Techirghiol, Tatlageac, Mangalia ; 3 lagune maritime formate prin inchiderea partiala cu cordoane de nisip a unor golfuri, de curentii marini: Complexul lagunar Razim (Razim, Golovita, Smeica , Sinoe) si laguna Siutghiol. Ape subterane si izvoarele - ape freatice se afl situate spre suprafa n stratele de roci sedimentare, cu precdere n terasele rurilor.n zonele deluroase sunt influenate de structura geologic i sunt mineralizate, - apele de adncime se acumuleaz sub stratele de roci sedimentare i se recicleaz ntr-un interval de timp mai lung. n vestul rii ele au un caracter termal. - izvoarele apar n locul unde apele subterane apar la suprafa, n mod natural sau prin intermediul forajelor. Izvoarele care au o concentraie mare de minerale se numesc izvoare minerale , apar n zonele unde au existat erupii vulcanice ( aureola mofetic) VATRA DORNEI, BORSEC, TUNAD.

ntrebri:
- Prezentai o definiie a lacului ! - Cum s-au format lacurile glaciare ? - Ce origine au lacurile din zona montan nalt ? - n ce scop au fost realizate lacurile antropice ? - Dai exemplu de cteva lacuri antropice pe care le cunoatei.