Sunteți pe pagina 1din 22

Cuprins

INTRODUCERE....................................................................................................................................2 CAPITOLUL I. Suma asigurat i limite de asigurare.......................................................................3 1.1 Suma asigurat............................................................................................................3 1.2 Limitele poliei............................................................................................................3 1.3 Tipuri de limite de asigurare n asigurarea de bunuri.................................................5 1.4 Tipuri de limite n asigurarea civil..........................................................................13 CAPITOLUL II. ncheierea i rezilierea contractului de asigurare................................................15 2.1 ncheierea contractului de asigurare.........................................................................15 2.2 Rezilierea asigurrii..................................................................................................18 2.3 Rezilierea de ctre asigurat.......................................................................................19 2.4 Rezilierea de ctre asigurtor....................................................................................20 2.5 Rambursarea primelor la rezilierea polielor............................................................21 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................23

Introducere
Contractul de asigurare este actul juridic consensual, aleatoriu, sinalgamatic, cu titlu oneros i cu executare succesiv, prin care asiguratul se oblig s plateasc o anumit sum de bani numit prim de asigurare, n schimbul creia asigurtorul ii asum obligaia c la producerea evenimentului (riscul asigurat) s plateasc asiguratului sau beneficiarului despgubirea i onorarea obligaiilor de raspundere civil ce revin asigurailor fa de teri. Contractul de asiguare este un contract personal, consensual, sinalagmatic, unic, oneros, cu executare succesiva, aleatoriu si de adeziune. Condiiile de validitate ale unui contract de asigurri const n faptul c acesta trebuie s conina urmtoarele elemente: capacitatea de a contracta a parilor contractante, consimmntul valabil al parii ce se oblig, un obiect determinat i o cauz licit. Orice contract de asigurare are la baz anumite principii care pot fi tratate drept condiii pentru ncheierea i derularea sa, i anume: interesul asigurabil, maxima bun credina, cauza proxim, despgubirea, subrogarea, i contribuia. Conform legii 136/1995 privind asigurrile i reasigurrile n Romnia, contractul de asigurare nu poate fi probat prin martori1, de aceea forma sa este de cele mai multe ori scris. Procesul de ncheiere a contractului de asigurare presupune analizarea pe larg a elementelor eseniale ale acestuia, i anume: riscul, suma asigurat i prima de asigurare. n cele ce urmeaz voi ncerca s explic complexitatea contractului de asigurare prin analizarea unor termeni ce fac parte din coninutul su: sume asigurate i limite de asigurare, dar i prin analizarea modului n care se ncheie i se reziliaz contractul de asigurare.

Ciurel Violeta, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Ed. Allbech, Bucuresti, 2000, p.193 2

CAPITOLUL I Suma asigurata si limite de asigurare


1.1 Suma asigurata:
Suma asigurata este valoarea pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii riscului asigurat1. Stabilirea acestei sume se realizeaza prin operatiunea denumita evaluare de asigurare. Pe baza sumei de asigurare se vor calcula ulterior primele ce trebuie platite de asigurat. In cazul asigurarilor de bunuri,suma asigurata poate fi mai mica sau egala cu valoarea bunului asigurat. In nici un caz suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea reala. O astfel de situatie ar incalca principiul despagubirii,conform caruia despagubirile nu pot fi mai mari decat pierderile suporate de asigurat. In asigurarile prin efectul legii,suma asigurata se stabileste pe baza normei de asigurare(suma de asigurare stabilita prin lege pe unitate de asigurare). La asigurarile facultative suma de asigurare se stabileste, in general, la propunerea clientului,insa, pentru anumite bunuri,aceasta poate fi stabilita de asigurator2. Asa cum am precizat anterior,polita de asigurare de viata nu reperezinta un contract de despagubire. In schimbul primelor platite de asugurat asiguratorul se oblige sa plateasca, daca se produce riscul,suma asigurata. Aceasta asigurare exclude existenta oricarui raport intre pagubele suferite si suma asigurata,viata oamenilor neputand fi evaluabila in bani. Aceeasi situatie se intalneste si in cazul asigurarilor de raspundere civila. Deoarece, in momentul incheierii asigurarii nu se poate determina o valoare pentru posibilele daune, suma asigurata se stabileste la propunerea asiguratului si cu acordul asiguratorului.

1.2 Limitele politei:


Majoritatea politelor de asigurare de bunuri sau de raspundere civila contin una sau mai multe limite ale sumei platibile de catre asigurator ca despagubire. Limitele politei sunt exprimate, de obicei, in valori monetare insa se inatalnesc,ocazional, si limite nemonetare - ca de exemplu cele temporale (exprimate in numar de ore sau zile). Ciurel Violeta, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Ed. Allbeck, Buburesti, 2000, p.223 2 Anghel, Dan, Constantinescu, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p.117
1

Limitele politei reprezinta sumele maxime pe care asiguratorul le va plati pentru pagubele carora se aplica limita. Aceasta fixeaza nivelul superior al sumelor pe care asiguratorul este obligat contractual sa le plateasca asiguratilor conform politelor de asigurare de bunuri, sau, in interesul asiguratilor, conform politelor de asigurare de raspundere civila."1

Scopul limitelor politei:


Limitele politei fac parte din instrumentele utilizate de asiguratori pentru a exprima marimea obligatiunilor lor contractuale. Alte metode, precum excluderile sau conditiile, limiteaza obligatia maxima a asiguratorului in termini verbali. Limitele politei, stabilesc obligatia maxima a asiguratorului in termeni valorici. Din punctual de vedere al asiguratului, includerea conditiilor verbale fara a preciza limite banesti ar elimina multe probleme determinate de efectul inflatiei asupra sumelor asigurate. Totusi, limitele politei sunt utile in majoritatea politelor, deoarece indeplinesc cateva functii utile,precum limitarea obligatiilor asiguratului, adaptarea la preferintele consumatorului si reflecatrea capacitate de asigurare a asiguratorului.

Limitarea obligatiilor asiguratorului:


Desi este evident faptul ca limitele politei fixeaza obligatia asiguratorului, scopul acestora este mai putin evident. Explicatia unui specialist a fost aceea ca limitele politei dau posibilitatea legii numerelor mari sa opereze. Fara o limita superioara, pagubele potentiale pentru anumite tipuri de asigurare pot fi infinit de mari facand mai dificila cel putin theoretic- predictia mediilor pagubelor. Ca urmare a reducerii capacitatii de estimare, asiguratorii sau reasiguratorii lor ar solicita sume mai ridicate, pentru a-si putea permite un grad mai mare de incertitudine, sau s-ar retrage de pe piata. Un alt scop al limitarii valorice a obligatiilor asiguratorului este evident in situatiile in care limitele verbale nu sunt adecvate. Exemplele pot include obiectele de arta inestimabile sau revendicarile de raspundere civila formulate de miile de utilizatori ai unui produs.

Anghel, Dan, Constantinescu, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p.118 4

Adaptarea la preferintele consumatorului


Consumatorii pot avea cel putin doua avantaje atunci cand li se ofera posibilitatea de a stabili limitele politei: Consumatorii pot alege o limita de asigurare pentru bunuri sau raspundere civila care satisface nevoile sau cerintele lor de acoperire Deoarece primele se reduc pe masura ce scad limitele politei si viceversa, consumatorii pot alege o valoare care corespunde cu capacitatea lor de plata. In practica, optiunile consumatorilor sunt supuse unor restrictii. Asiguratorii nu doresc, in general, sa furnizeze o asugurare de bunuri pentru sume ce sunt cu mult sub sau peste valoarea bunului asigurat. Subasigurarea nu serveste nevoilor consumatorilor care se confrunta cu o paguba inadecvat acoperita. Supraasigurarea nu serveste asiguratorului care plateste peste valoarea daunelor efective.mai mult decat atat, atunci cand exista posibilitatea de a incasa o despagibire din asigurarea de bunuri ce depaseste in mod semnificativ caloare proprietatii,apare un risc subiectiv.

Reflectarea capacitatii de asigurare a asiguratorului:


Un asigurator stabileste o limita de asigurare pentru a mentine marimea obligatiilor in cadrul capacitatii financiare de absorbtie a pagubelor. Exemplu, un asigurator de incendiu poate refuza sa subscrie o acoperire de 100.000 milioane lei pentru o cladire neprotejata cu o valoare asigurabila de 600.000 milioane lei. In acest caz limitele politei fixeaza expunerea la paguba a asiguratorului la un nivel corelat cu capacitatea financiara a acestuia de a absorbi pagubele, tinand cont si de conditiile de reasigurare.

1.3 Tipuri de limite de asigurare in asigurarea de bunuri:


In politele de asigurare de bunuri se folosesc o varietate de limite, ele putand fi grupate in cateva categorii. Din pacate nu exista denumiri pentru aceste categorii care sa fie aplicate in mod consecvent in practica. In cadrul politelor de asigurare propiu-zise, limitele nu sunt obligatoriu numite : limite speciale, limite-patura, sublimite sau altele asemanatoare. Pentru a analiza si compara diferite moduri de interpretare a limitelor politei, este necesar sa alegem cateva denumiri descriptive ce nu corespund in mod obligatoriu cu denumirile utilizate in politele de asigurare, desi sunt intalnite in cadrul vocabularului specific al specialistilor in asiguare. 5

Limitele per articol si limite per incident . Anumite limite ale asigurarii de bunuri
sunt aplicate fiecarui articol, in timp ce altele se aplica per incident. Se pare ca exista putine diferente practice intre acoperirea per articol si acoperirea per incident, inaintea producerii pagubei. Intrebarea care apare este Ce se intampla cu limitele ce se aplica bunurilor acoperite dupa ce asiguratorul a platit o despagubire pentru acele bunuri?. Sunt posibile diferite modalitati de interpretare: Anumite polite precizeaza in mod simplu ca limitele sunt restabilite automat sau ca plata despagubirii nu va reduce limitele politei Altele stabilesc ca limitele nu se reduc daca se produce o paguba partiala. Dupa producerea unei daune totale insa, asiguratorul ramburseaza primele necuvenite pentru asigurarea acelui bun. Limitele per accident nu necesita astfel de conditii. Accentual cade asupra incidentului si nu asupra bunului, iar fiecare incident este acoperit pana la o anumita limita. Limitele banesti in vigoare pentru fiecare nou incident.

Limite specifice
O limita specifica este o valoare baneasca ce fixeaza limita superioara a despagubirii pe care o va plati asiguratorul, per articol sau per incident, pentru fiecare paguba asociata unui anumit bun sau categorie de bunuri.

Limite separate
Atunci cand o polita contine mai multe limite specifice aceste limite sunt considerate limite separate. Limitele separate pot fi aplicate fiecaruia din cele cateva articole sau categorii de bunuri. Sa consideram, de exemplu, o polita de asigurare a bunurilor persoanelor juridice ce cuprinde urmatoarele limite: 120.000 milioane lei pentru cladirea din Strada Mare, nr 114 80.000 milioane lei pentru bunurile aflate in cladirea din Strada Mare, nr 114 140.000 milioane lei pentru cladirea din Strada Sudului, nr 312 60.000 milioane lei pentru bunurile aflate in cladirea din Strada Sudului, nr 312

_______________________ Anghel, Dan, Constantinescu, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p.120 6

Fiecare din aceste limite specifice este intr-adevar o limita separata. Limita pentru o cladire nu poate fi aplicata unei alte cladiri sau limita pentru o cladire nu poate fi aplicata acoperirii bunurilor si viceversa.

Limite pentru bunuri identificate si limite pentru bunuri neidentificate


Limitele specifice se aplica, de obicei, unui singur articol (asemenea cladirii) sau unei categorii de bunuri (ca de exemplu, articolele personale). Articolele personale nu sunt, de obicei, inventariate separat sau identificate si astfel,limitele politei se aplica tuturor articoleleor neidentificate apartinand categoriei de bunuri acoperite. De exemplu, in polita de asigurare a gospodariilor se aplica o singura limita de asigurare pentru toate bunurile personale fara a inventaria separate nici un obiect de proprietate. Se spune ca bunurile sunt identificate atunci cand polita prevede o lista de obiecte de proprietate, fiecare fiind inventariat si precis identificat prin descrieri, numar de serie au alte semne de identificare. In acest caz se stabileste o limita de asigurare pentru fiecare obiect de proprietate identificat. Uneori atat bunurile identificate cat si cele neidentificate sunt acoperite in cadrul aceleeasi polite; fiecare bun identificat este supus propriei sale limite, in timp ce limita pentru bunurile neidentificate se aplica in mod colectiv tuturor articolelor din cadrul acestui grup. De exemplu, o politza emisa pentru un colectionar de timbre poate sa asigure un numar de timbre identificate, cu o limita de asigurare precizata separat pentru fiecare timbru descris. Aceeasi polita contine o alta limita pentru bunurile neidentificate, pentru cateva albume de timbre mai putin valoroase.

Limite patura:
O limita patura (blanket limit) este o limita a politei care se aplica pentru doua sau mai multe articole sau categorii de bunuri si/sau unui bun cu doua sau mai multe amplasamente teritoriale. Sa presupunem ca asiguratul detine cladiri si bunuri personale la doua adrese, ale caror valori sunt prezentate mai jos: 120.000 milioane lei pentru cladirea din Strada Mare, nr. 114 80.000 milioane lei pentru bunurile aflate in cladirea din Strada Mare, nr. 114 140.000 milioane lei pentru cladirea din Strada Sudului, nr. 312 60.000 milioane lei pentru bunurile aflate in cladirea dint Strada Sudului,nr 312 7

Daca aplicand metoda limitelor specifice, o persoana poate cumpara limite separate de asigurare pentru fiecare dintre acestee patru articole, in asigurarea blanket, in schimb, aceasta persoana poate sa cumpere o limita de asigurare de 400.000 UM pentru paguba adusa oricarei sau tuturor acestor articole. O limita blanket este utila in situatia in care valoarea agregata a bunurilor mobile ale organizatiei este aproape constanta, insa se poate intampla ca aceste bunuri sa fie transferate de la un loc asigurat la altul. In exemplul de mai sus, asigurarea blanket ar putea furniza o protectie completa, daca , la momentul pagubei, asiguratul are bunuri personale ale firmei de 90.000 milioane lei in Strada Sudului si de 40.000 de milioane in Strada Mare. Asigurarea specifica pentru sumele prezentate mai sus nu ar putea acoperi paguba de 90.000 mulioane lei in Strada Sudului si ar implica o supraasigurare si o pierdere de prime, atunci cand in Strada Mare se afla bunuri personale in valoare de 40.000 milioane lei. Este mult mai dificil sa justificam utilizarea asigurarii patura pentru acoperirea cladirilor, deoarece valoarea lor nu se transfera sau nu se modifica rapid. In general. Prin utilizarea limitei blanket pentru toate amplasarile posibile si in locul unei limite specifice pentru fiecare amplasare, asiguratul reduce probabilitatea de a fi penalizat, dupa producerea pagubei, pentru subestimarea (si respective,subasigurarea) valorii bunurilor aflate la oricare din amplasamente1. De asemenea, limita aplicabila nu este mai mica decat valoarea pagubei la oricare dintre amplasari. Desi asigurarea blanket poate parea a fi mai simpla decat asigurarea specifica,aceasta este, de fapt, mult mai complicat de aplicat. Asigurarea blanket mareste complexitatea procesului de subscriere, avaluare si solutionare a revendicarilor.

Sublimite
Limitele discutate mai inainte, care de obicei sunt alese de asigurat si incluse in clauzele politei, sunt limitele superioare ale valorii despagubirii. In plus, fata de aceste limite superioare, politele de asigurare de bunuri contin una sau mai multe sublimite. O sublimite este o limita in cadrul unei limite superioare care reduce acoperirea pentru anumite tipuri debunuri sau de pagube.

Anghel, Dan, Constantinescu, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p.122 8

Asigurarea gospodariilor prevede un anumit numar de sublimite sub titlul limite de raspundere speciale asa cum sunt prezentate mai jos: UM pentru bani, bancnote, lingouri de aur in afara obiectelor din aur, argint, platina, monede si medalii. UM pentru hartii de valoare, bilanturi, documente, evidente ale creantelor, scrisori de credit, note de plata altele decat bancnote, manuscripte, inregistrari personale, pasapoarte, bilete sau timbre. Aceasta limita include costul de cercetare, de reinlocuire sau refacere al informatiei din materialul pierdut sau deteriorate. UM pentru ambarcatiuni, incluzand pontonul,lemnaria, echipamentul si motoarele exterioare. UM pentru deteriorarea si furtul bijuteriilor, ceasurilor, blanurilor, pietrelor pretioase si semipretioase. UM pentru paguba determina de sustragerea armelor de foc. UM pentru furtul obiectelor de argint, obiectelor placate cu aur si obiectelor din alpaca. UM pentru bunurile aflate in cladire UM pentru bunurile aflate in afara cladirii

Asa cum am mentionat, aceste sublimite nu maresc limita totala maxima aplicabila bunurilor acoperite. Mai curand, acestea impugn limite mai reduse categoriilor de bunuri listate. Trei dintre aceste sublimite se aplica doar pagubei produse prin sustragerea unor categorii specificate de bunuri; paguba cauzata de alte pericole nu este restrictionata prin sublimite. Pentru a ilustra aplicarea sublimitelor prezentate sa presupunem ca in locuinta asiguratului s-a produs un incendiu, ce a distrus in intregime o parte a bunurilor din cladire. Sa presupunem ca focul a distrus 500 UM in bani, 800UM in hartie de valoare, o barca de 1000UM, un motor exterior de 600 UM si o blana de 4000UM (subtotal:6900 UM) plus imbracaminte, mobilier si obiecte de uz casnic. Pentru a determina valoarea totala a despagubirii ( fara a considera fransizele deductibile), asiguratul ar putea incasa: 200 UM in bani (vezi sublimita 1) 800 UM in hartii de valoare (valoarea actuala, mai putin sublimita 2) 1000 UM pentru ambarcatiuni, incluzand motorul (vezi sublimita 3) 4000 UM pentru blana (sublimita 4 se aplica pagubei prin sustragere si datorata focului) 9

Aceasta totalizeaza 6000 UM lasand 900 UM neacoperiti. Daca valoarea ramasa a pagubei nu este mai mare de 44000 UM( respectiv, limita de 50000 UM minus 6000 UM pentru pagubele pentru bunurile acoperite, discutate mai inainte), asiguratul va fi compensat in intregime pentru intreaga proprietate ramasa. Daca valoarea pagubei ramase este mai mare de 44000 UM, asiguratul ar primi despagubiri doar de 50000 UM (limita politei). Dar chiar daca valoarea bunurilor ramase este mai mica decat 44000 UM, asiguratul nu va fi compensate pentru paguba de 900UM ce depaseste sublimitele.

Limite ce nu sunt exprimate in valori banesti:


Nu toate limitele de asigurare sunt exprimate in valori monetare, asa cum o dovedesc urmatoarele exemple: Limita de raspundere pentru daunele aduse autovehiculelor reprezinta de obicei valoarea ramasa a bunurilor furate sau deteriorate sau valoarea costului reparatiilor sau a inlocuirii bunului, oricare din acestea este mai mica. Anumite polite de asigurare a gospodariilor acopera costul garantat al inlocuirii. Nefiind supus nici unei limite banesti prestabilite, asiguratorul va plati costul efectiv de reparatie sau de inlocuire a cladirii deteriorate sau distruse. Acoperirea clientilor unei curatatorii asigura uneori imbracamintea clientilor sau alte bunuri fara precizarea unor limite banesti. Politele de asigurare a persoanelor juridice acopera pierderile de venit suportate timp de douasprezece luni consecutive de la producerea pagubei. Aceasta acoperire aditionala nu este supusa unei limite de asigurare.

Limite variabile
In ultimele decenii, rata inflatiei a fost accelerate. In general, oamenii sunt constienti ca valoarea multor obiecte tinde sa creasca in timp, crescabd in proportii ce depind de o varietate de factori externi. _______________________ 10

Anghel, Dan, Constantinescu, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p.123 Aceste schimbari de valoare ridica probleme serioase privind corelarea limitelor de asigurare monetare cu valoarea bunului. Asiguratul care cumpara initial limite corespunzatoare poate avea, la momentul expirarii politei, limite ce sunt chiar inadecvate. Pe de alta parte, asiguratul care cumpara o limita mai mare decat cea potrivita la inceput, plateste pana la expirarea politei mai mult decat este necesar. Exista diferite metode ce se adreseaza acestei probleme, metode detaliate in urmatoarele paragrafe.

Cresterile anuale ale sumei asigurate


Anumiti asiguratori solutioaneaza problema inflatiei prin cresterea automata a asigurarii bunurilor si a primelor la fiecare reinnoire anuala, in afara cazului in care cresterile sunt refuzate de asigurat. Valoarea acestei cresteri se bazeaza de obicei pe rata anuala medie a inflatiei. Desi, evident, este o metoda sigura, aceasta nu garanteaza limite de acoperire adecvate pentru detinatorii de polite, din urmatoarele motive: Detinatorul politei care este subasigurat la inceputul perioadei de asigurare, va fi subasigurat si dupa reinnoire; Chiar daca acoperirea este potrivita la inceputul perioadei fiecarei polite, aceasta va fi probabil inadecvata la momentul pagubei- in special daca paguba totala se produce chiar inaintea reinnoirii. Aceasta este consecinta faptului ca limitele de asigurare nu se maresc intre datele de reinnoire. Asiguratorii de bunuri au apelat la cateva metode in care limitele cresc automat, conform unei metode prestabilite, pe timpul perioadei politei.

Protectia contra inflatiei


Metoda protectiei contra inflatiei, conform chiar denumirii acesteia, urmareste sa protejeze contra inflatiei economice, fiind elaborate initial pentru politele proprietarilor de locuinte. Ulterior ea s-a extins si in asigurarea cladirilor comerciale. Clauzele privind protectia contra inflatiei mareau acoperirea la fiecare trei luni cu un anumit procent (de fapt, de trei ori pe durata politei de un an). Aceasta metoda reduce problemele asociate cresterii valorii bunului pe perioada unui an, insa nu face nimic pentru cresterea corespunzatoare fiecarei perioade de trei luni. Politele actuale stabilesc 11

un procent de crestere determinat pe zi si nu pentru o perioada de trei luni, prin impartirea procentului de crestere anuala la numarul de zile. De exemplu, sa presupunem ca caldirea Clyde este asigurata printr-o polita cu o limita de asigurare de 365000 UM. Protectia contra inflatiei este realizata printr-o crestere a sumei asigurate de 10 procente annual. Acesta inseamna ca acoperirea va creste cu 10 procente din 365000 UM, mai prcis cu 36500 UM pe parcursul unui an. In fiecare zi se aplica o crestere de 100 UM, reprezentand 1/365 din valoarea cresterei anuale (36500 UM/365= 100 UM). Daca paguba se reduce la 100 de zile de la intrarea in vigoare a politei, limita aplicabila nu este de 365000 UM ci de 375000 UM( limita de 365000 UM + 100 UM per zi x 100 zile= 375000 UM). Metoda protectiei contra inflatiei a deposit evident, anumite deficiente ale limitelor banesti fixe, insa aceasta nu este o solutie perfecta din doua motive: Daca detinatorul politei este subasigurat de la inceput, aceasta metoda nu va corecta acoperirea initiala inadecvata. Procentul de crestere ales, care se presupune a fi bazat pe rata inflatiei, poate san u acopere sau san u coreleze cu rata efectiva a inflatiei

Limite indexate:
Asigaratorii au oferit ocazional limite indexate in incercarea de a reflecat rata efectiva a inflatiei. In general o limita indexata a politei este o limita a politei care este asociata, intr-o maniera predeterminata, de un indice al preturilor. Limitele indexate pot fi mult mai precise in mentinerea unei limite adecvate decat metoda protectiei contra inflatiei. Totusi, nu exista limite indexate fara deficiente. Indicii guvernamentali sunt utilizati in principal pentru ca sunt disponibili in mod prompt. Insa indicii nivelului preturilor masoara modificarile agregate ale nivelului preturilor. Acestia nu surprind totusi in mod precis cresterea costurilor fortei de munca si ale materialelor necesare pentru repararea sau inlocuirea unui bun asigurat la momentul si la locul pagubei.

Noi emisiuni de polite


In timp ce metodele de mai inainte incearca sa mareasca limitele totale ale politei pentru a reflecta inflatia, acestea nu au efect in ceea ce priveste sublimitele politei exprimate in sume fixe. O limita de 1000 UM pentru bijuterii, de exemplu, poate deveni, treptat, inadecvata pe masura ce 12

valoarea pietrelor sau a aurului creste in timp. Daca s-ar emite o noua polita, astfel de sublimite ar putea fi marite. Aceste modificari nu sunt deloc automate si nici nu sunt sub controlul asiguratului.

1.4 Tipuri de limite in asigurarea civila


Limitele de asigurarein polita de raspundere cpot fi exprimate din mai multe perspective. Desi in anumite asoecte se aseamana cu limitele asigurarii de bunuri, natura distincta a asigurarii de raspundere civila determina cateva diferente.

Limite per incident:


In functie de evenimentele ce declanseaza acoperirea, politele de asigurare a raspunderei civile contin limite ce se aplica per accident, per incident sau per revendicare. O limita unica cunoscuta de asemeni ca limita unica combinata stabileste nivelul maxim de despagubire aplicabil tuturor evenimentelor (accidente, incidente, revendicari) indifirent daca acestea implica vatamari corporale, pagube materiale sau ambele. Urmatoarea clauza din sectiunea de raspundere civila din polita auto personala prezinta un exemplu: Limita de asigurare de raspundere civila prezentata un polita reprezinta nivelul maxim de despagubire pentru toate revendicarile rezultate intr-un accident auto. Acesta este maximul pe care il platim indifferent de numarul: 1. asiguratilor 2. reclamantilor 3. vehiculelor asigurate 4. vehiculelor implicate intr-un accident auto. O piata auto personala cu o limita unica combinata de 500.000 UM ar furniza o acoperire de pana la 500.000 UM pentru raspunderea civila pentru vatamare corporala, paguba materiala sau orice combinatie a celor doua. Limitele divizate, mai putin obisnuite decat in trecut, fixeaza limite separate pentru revendicarile privind raspunderea civila ca urmare a vatamarii corporale sau pagubei materiale. De exemplu, o polita poate contine limite de asigurare a raspunderii pentru vatamare corporala de 500.000 UM si pentru pagube materiale de 100.000 UM. Acestea pot fi uneori exprimate sub forma : 500/100.

13

Anumite limite divizate contin, de fapt, trei limite separate o limita pentru vatamare corporala aplicabila fiecarei persoane prejudiciate, o limita mai larga, aplicabila la doua sau mai multe persoane si o limita pentru pagube materiale. Limitele divizate sunt de fapt limite separate. Sa presupunem ca Andrei este asigurat printr-o polita de asigurare auto care are limitele : 25/50/10 (respective, 25 000 UM per persoana sau ranirea corporala a unei persoane sau a mai multor persoane, 50 000 UM per accident pentru ranirea corporala a doua sau mai multor persoane si 10 000 UM per accident pentru pagube materiale). Andrei a cauzat din neglijenta un accident provocand o paguba de 15 000 UM masinii celuilalt sofer, fara insa a rani pe cineva. Asiguratorul nu va plati mai mult de 10 000 UM pentru aceasta paguba - Andrei nu va putea utilize limita pentru vatamare corporala pentru a-si acoperi raspunderea civila pentru paguba materiala. In mod similar, daca Andrei cauzeaza, din neglijenta, o vatamare corporala in valoare de 25 000 UM doamnei Ionescu si de 4000 domnului Ionescu, asiguratorul ar plati cel mult 25 000 UM doamnei Ionescu si de 4000 UM domnului Ionescu. Daca el ar fi raspunzator pentru ranirea corporala a celor cinci membri ai familiei Ionescu, in valoare de 134 000 UM si, de asemenea, pentru 15 000 UM ca urmarea a averii masinii familiei Ionescu, asiguratorul va plati reclamantilor nu mai mult de 60 000 UM respectiv, 50 000 UM pentru prejudicial corporal si 10 000 UM pentru pagubele materiale, suma maxima platibila pentru orice accident conform limitei 25/50/10 din cadrul politei.

Limite agregate:
O limita agregata reprezinta maximul sumei pe care asiguratorul o va plati pentru toate despagubirile aferente tuturor evenimentelor acoperite pe o perioada de asigurare. Valoarea limitei agregate reprezinta, de obicei, de doua sau de trei ori valoarea limitei ce se aplica per eveniment (respective limita per accident, per incident sau per revendicare) si este de obicei exprimata ca o limita anuala. Ca exemplu, sa presupunem ca polita are o limita unica, per incident, de 1000 000 UM si o limita anuala agregata de 300 000 UM. Se produc trei pagube acoperite in primele sase luni ale politei, prima de 50 000 UM, a doua de 120 000 UM si a treia de 200 000 UM. Asiguratorul va plati 50 000 UM pentru prima sic ate 100 000 UM pentru a doua si a treia paguba, pentru un total cumulat de 250 000 UM pe primele sase luni. La acest moment asiguratul a acumulat 250 000 UM de pagube asigurate si ar mai avea doar 50 000 UM (respective 300 000 UM 250 000 UM) acoperire 14

disponibila pentru ultimele sase luni ale perioadei politei. Daca un alt incident separate determina despagubiri de 60 000 UM, despagubirea de 50 000 UM va epuiza limita agregata anuala de 300 000 UM; 300 000 a fost maximul pe care asiguratorul a acceptat sa-l plateasca pentru toate despagubirile cumulate pe intregul an al politei. Odata ce limita agregata a fost atinsa, polita nu mai ofera nici o acoperire. 1 Limitele agregate sunt intalnite uneori in asigurarea de raspundere civila a proprietarilor de locuinte, in asigurarea auto personala si alte polite ce acopera expuneri personale si ale familiei. Practice, persoanele individuale sau familiile au rareori doua sau trei pagube substantiale de raspundere civila, separate, pe durata unei singure perioade de asigurare. De asemenea, limitele agregate sunt foarte intalnite in asigurarile de raspundere civila comerciala.

CAPITOLUL II Incheierea si rezilierea contractului de asigurare

2.1 Incheierea contractului de asigurare:


Conditii care stau la baza validitatii contractului de asigurare
Contractul de asigurare este valid daca sunt indeplinite o serie de conditii: Partile sa aiba capacitatea de a contracta. Orice persoana poate contracta, daca nu este declarata necapabila de lege. Problema este legata de existenta capacitatii de exercitiu, la persoanele fizice, respectiv juridice. Persoanele juridice dobandesc capacitatea de exercitiu din momentul infiintarii si alegerii organelor lor de conducere. Persoanele fizice au capacitate de exercitiu daca au implinit 14 ani si nu sunt puse sub interdictie. In asigurarile de persoane, varsta minima necesara pentru incheierea asigurarii este, de regula, de 16 ani, cuexceptia unor asigurari de persoane, unde asiguratii trebuie sa aiba cel putin 14 ani, daca realizeaza venituri din munca proprie. Existenta consimtamantuli partilor. Comsimtamantul este valabil daca nu a fost dat prin eroare, obtinut prin violenta sau prin dol.

Anghel, Dan, Constantinescu, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998, p.128 15

Spre exemplu, un caz de eroare apare in situatia in care se incheie un contract de asigurare, ca o conditie a acordarii unui imprumut de catre o banca. Daca banca refuza acordarea imprumutului, contractul de asigurare se anuleaza, datorita erorii referitoare la persoana care a contractat. De asemenea, daca uneia din parti consimtamantul i-a fost smuls prin violenta (situatie rar intalnita in asigurari) contractul de asigurare este nul. Dolul este folosirea, de catre una dintre parti, a unor mijloace viclene, pentru a determina cealalta parte de a contracta, astfel incat sa fie evident ca in absenta acestei practici, cealalta parte nu ar fi contractat; in aceasta situatie, contractul se anuleaza. civila. In asigurarile de daune, pe langa bunurile propriu-zise pot face obiect al asigurarii si lucrurile care desi nu sunt distruse sau avariate, sunt susceptibile de micsorare sau nerealizare, reprezentand o pierdere pentru asigurat. Astfel, la asigurarea marfurilor transportate poate constitui obiect al asigurarii si beneficiul sperat, care s-ar fi obtinut daca marfa nu ar fi fost distrusa sau avariata; de asemenea, poate fi cuprinsa in asigurare pierderea de venituri datorata nefolosirii bunului distrus total sau partial. Cauza contractului trebuie sa fie licita si morala. Un contract de asigurare este valid daca s-a incheiat fara incalcarea legii sau a bunelor moravuri. De aceea, nu se asigura activitatea de contrabanda sau nu se incheie contracte pentru bunurile rezultate din savarsirea unor infractiuni. Existenta unui obiect determinat sau determinabil al contractului de asigurare. Obiectul asigurarii este specific fiecarei ramuri de asigurare: de bunuri, de persoane, de raspundere

Cererea (declaratia) de asigurare si analiza acesteia


Declaratia (cererea) de asigurare este un document special elaborat de asigurator, prin completarea si semnarea caruia asiguratul isi manifesta voita de a incheia contractul. Continutul sau este in asa fel conceput incat permite asiguratorului sa-si faca o imagine asupra manifestarii riscului si astfelk sa decida daca accepta sau nu incheierea contractului, iar in caz afirmativ, ce prima sa solicite asiguratului. Declaratia de asigurare contine informatii referitoare la: o identificarea asiguratului: nume, domiciliu, sediu legal; o obiectul de activitate; 16

o durata de asigurare solicitata; o bunul sau persoana asigurata, cum sunt: - localizarea bunului si alte date specifice fiecarui tip de contract - varsta, starea de sanatate, antecedente medicale, iar pentru asigurari de accidente: mediul de lucru, profesia si ocupatia. o suma asigurata solicitata de asigurat; o beneficiarul asigurarii. Analiza declaratiei de asigurare are ca finalitate acceptarea sau nu a asigurarii si stabilirea marimii primei de asigurare.

Momentul incheierii si continutul contractului de asigurare2


Contractul de asigurare cuprinde drepturile si obligatiile partilor, este emis de asigurator si constata acordul de vointa al asiguratului si asiguratorului. Contractul are forma scrisa, deoarece consimtamantul trebuie exprimat in scris, neputand fi dovedit cu martori. Forma scrisa se adopta deoarece: - dovedeste existenta contractului; - face posibila stabilirea certa a unor elemente ca momentele incheierii, intrarii in vigoare, inceperii si incetarii raaspunderii asiguratorului, constituind o garantie a indeplinirii obligatiilor partilor si evitand neintelegerile ulterioare. Contractul de asigurare are doua parti principale. Prima contine clauzele tiparite, reglementand raporturile intre asigurat si asigurator, sub forma unui extras din conditiile generale de asigurare. A doua reprezinta partile neimprimate, care vor fi completate, dupa caz cu indicarea exacta a asiguratului, denumirea unor riscuri, suma asigurata, prima de asigurare, durata contractului cu mentionarea datei intrarii in vigoare a contractului, alte elemente specifice fiecarei tip de contract. De regula, contractul se intocmeste in doua exemplare. In asiguarea de bunuri contra incendiului de exemplu, reprezentantul asiguratorului se va deplasa la fata locului pentru a constata situatia si starea bunurilor masurile de prevenire a avenimentului asigurat1. D., Gheorghe, Bistriceanu, Asigurari si reasigurari in Romania, Ed. Universitara, Bucuresti, 2006, p. 168 2 Suportul de curs, Cap IV, Elemente Tehnice ale asigurarilor si contractul de asigurare, p.141
11

17

In asigurari buna credinta a partilor este esentiala. Astfel, asiguratul trebuie sa faca declaratii complete iar daca, pe parcurs, imprejurarile privind riscul se modifica, trebuie sa anunte imediat asiguratorul. In caz contrar, asiguratorul isi rezerva fie de a modifica sau denunta contractul, fie de a refuza despagubirea solicitata de asigurat. Contractul de asigurare se considera incheiat prin plata primelor si emiterea documentului de asigurare. Inscrisul constatator se numeste polita de asigurare, la asigurarile de persoane si contract de asigurare la asigurarile de bunuri. In practica insa s-a generalizat termenul de polita de asigurare. De obicei, contractul de asigurare se considera incheiat la data indicate in cererea de asigurare, daca asiguratorul o aproba . in contractile de asigurare desfasurate intre absenti, data de incheiere a contractului reprezinta momentul in care solicitatntul a luat cunostinta de acceptare, respective cel al primirii politei.

2.2 Rezilierea contractului


Rezilierea este o actiune speciala, realizata de asigurator sau de asigurat, pentru a intrerupe acoperirea care altfel ar fi continuat pana la implinirea datei scadente a politei. Reziliera trebuie diferentiata pe cativa termini asociati, utilizati interschimbabil, dar inexact, de catre nespecialisti: Expirare polita ajunge la scadenta. In acest moment acoperirea inceteaza, cu exceptia cazului in care aceasta este reinnoita (se extinde acoperirea pe un alt termen) Nonreinnoire o actiune a companiei de asigurare ce nu mai pune la dispozitie o acoperire viitoare dupa expirarea politei curente. Uneori termenul este folosit referitor la decizia asiguratului de a nu continua acoperirea oferita de asigurator pentru o perioada suplimentara. Incheiere incetarea acoperirii prin reziliere, expirare sau reinnoire. O polita expira in mod obisnuit, este reinnoita sau nu, la data aniversarii sale, care specifica ziua si luna in care intra initial in vigoare. Data aniversarii (de exemplu, 11 Aprilie) ramane mereu aceeasi. Datele de intrare in vigoare sau de expirare precizeaza si anul si deci se schimba in functie de ani (de exemplu 11 aprilie 1997). Politele cu perioade de asigurare a caror marime este mai mare de un an prevad incheierea sau recalcularea primelor la fiecare aniversare. 18

De obicei, politele de asigurare de bunuri si de raspundere civila se mentin in vigoare pana cand expira si, atunci cabd se schimba asiguratorul, se schimba doar data expirarii, cunoscuta de obicei ca data X. In majoritatea cazurilor, un asigurat poate reinnoi polita cand aceasta expira. Asiguratorul poate rufuza acoperirea viitoare, desi I se pot solicita prin lege sau prin contract trimiterea de un preaviz de non-reinnoire asiguratului. Desi schimbarea asiguratorilor sau intreruperea politelor se face, de obicei, doar la aniversarea politei, exista posibilitatea de a rezilia polita la mijtocul termenului. Din aceasta cauza este necesar ca politele de asigurare sa include clauze care sa indice daca, cand si in ce conditii poate fi reziliata polita, cine are dreptul de a initia rezilierea, cu cat timp inainte este necesar a fi anuntata, ce proceduri trebuie urmate, cum se determina primele de platit sau rambursarile1.

2.3 Rezilierea de catre asigurat


De obicei, asiguratul poate rezilia polita in orice moment, cu conditia sa urmeze anumite proceduri. In mod normal rezilierea se poate realiza prin inapoierea politei catre asigurator si a unui anunt scris, anticipat, privind data la care polita va fi reziliata. Anuntul anticipat previne problemele ce pot aparea daca s-ar permite un anunt de reziliere retroactive. Un asigurat poate sa solicite rezilierea la o data anterioara, daca in perioada precedenta nu s-au produs pagube. Insa daca a survenit o paguba pe timpul acestei perioade, asiguratorul va fi obligat sa o acopere. Prin aceste doua posibilitati asiguratul poate detine echvalentul unei asigurari libere. Anuntul anticipat nu este intotdeauna necesar iar cererile de reziliere sunt onorate fara probleme. Daca I se solicita acest lucru, asiguratorul poate rezilia acoperirea retroactive, in situatia in care asiguratul a cumparat o alta asigurare ce intra in vigoare la acea data sau in cazul in care asigurarea a ramas fara obiect. Totusi, multe polite asigura o anumita acoperire chiar si dup ace riscul a incetat sa mai existe. De exemplu, un asigurator poate fi solicitat sa rezilieze polita de asigurare auto a unei anumite masini, de la o anumita data in care asiguratul si-a vandut vehiculul. Aceasta cerere este logica deoarece riscul principal nu mai exista. Totusi asiguratorul poate avea un motiv solid pentru a refuza rezilierea retroactive. Desi vehiculul descries a fost vandut, asiguratorul acopera in continuare posibilele revendicari privind daunele fizice ce implica alte vahicule. Asiguarea auto

Ciurel Violeta, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Ed. Allbeck, Bucuresti, 2000, p. 135
1

19

prevede, de mai multe ori, atat acoperirea pentru daunele aduse autovehiculului mentionat in polita cat si a autovehiculelor inchiriate sau a celor nou achizitionate. Preavizul intocmit in forma scrisa elimina disputele posibile privind conditiile acordului verbal privind rezilierea acoperirii. Daca se confrunta cu o paguba care altfel ar fi fost acoperita, un asigurat poate dori sa uite cererea de reziliere verbala, neconfirmata printr-un document. O cerere scrisa reduce probabilitatea ca asiguratorul sa comita o eroare in rezilierea politei, confirmarea prin documente a intentiei asiguratului ajutand asiguratorul sa corecteze orice erori.

2.4 Rezilierea de catre asigurator


Multe polite de asigurare pot fi reziliate de catre asigurator inaintea implinirii termenului politei. Totusi, de obicei, asiguratorul nu poate cere rezilierea imediata. El este obligat, in general, sa anunte partile principale, in scris, cu un anumit numar de zile in avans fata de data rezilierii, (in multe polite de asigurare doar primul asigurat principal trebuie anuntat). Anuntul anticipat trebuie sad ea asiguratului timpul necesar pentru a obtine o noua asigurare. Creditorul ipotecar al asiguratului este de asemenea indreptatit la un preaviz de reziliere. Multe polite interzic asiguratorului rezilierea politei in vigoare, cu exceptia anumitor motive specificate, precum neplata primelor. Unele polite reduce numarul de zile de preaviz, daca rezilierea se datoreaza neefectuarii unei plati. Politele de asigurare a cladirilor din cateva state contin o clauza privind optiunile de reziliere, care acorda asiguratorului permisiunea de a rezilia acoperirea cu un preaviz de doar cinci zile pentru urmatoarele cause: Cladire vacanta sau neocupata mai mult de sase zile; O dauna pentru care nu s-au initiat reparatii in termen de treizeci de zile de la acordarea despagubirii; Mutarea dependintelor sau a altor elemente de constructie ce pot fi recuperate; Neasigurarea utilitatilor pentru mai mult de treizeci de zile sau neplata impozitelor de proprietate mai mult de un an. O cladire ce are una sau multe din aceste caracteristrici poate sa fi ajuns la sfarsitul duratei sale de utilizare. Oricare din aceste conditii indica posibilitatea unui risc subiectiv, cladirea putand fi 20

supusa unei incendieri premeditate. Dupa ce ia cunostinta de astfel de conditii, asiguratorul poate rezilia asigurarea. Drepturile de reziliere si nonreinnoire sunt uneori restrictionate prin lege. Totusi, atunci cand asigurtorilor le este dificil sa rezilieze politele, acestia devin in mod inevitabil, mult mai precauti in subscrierea si acceptarea acestor polite. Astfel, restrictiile privind rezilierea cu intentia de a imbunatati disponibilitatea asigurarii au de multe ori un efcet contrar.

2.5 Rambursarea primelor la rezilierea politelor:


Cand o polita este reziliata inainte de data normala de expirare, asiguratorului nu I se cuvin, de obicei, primele pentru intreaga perioada a politei. I se cuvin doar o parte, cele aferente timpului in care polita a fost in vigoare. Presupunand ca primele au fost platite in avans, asiguratul este indreptatit la o rambursare a primelor necuvenite. Modul in care sunt calculate primele necuvenite poate depinde de cel care initiaza rezilierea sau de motivul rezilierii. Daca polita este reziliata de catre asigurator, prima rambursata este calculata pe baza proportionala. De exemplu, daca o polita de un an este reziliata de un asigurator, iar rezilierea intra in vigoare exact la sase luni dupa data inceperii politei, asiguratorul va rambursa exact 6/12 sau 50% din prima asiguratului. Daca polita este reziliata de catre asigurat, prima rambursata este calculate, in anumite polite, pe baza metodei short-rate. Cand o polita este reziliata pe baza metodei short rate, asiguratul pastreaza o parte suplimentare din prime, rambursand, de obicei, numai 90% din prima necuvenita. Asiguratul pierde asa numita penalizare short rate. Aceasta penalizare acopera cheltuielile administrative suportate de asigurator. Va amintiti ca asiguratorul a suportat cheltuieli pentru emiterea politei, care se anticipeaza a fi in vigoare pe intreaga perioada de asigurare; cheltuieilile initiale ale asiguratorului detin un procent de prima cuvenita pentru intreaga perioada a politei. Penalizarea short rate se datoreaza faptului ca cheltuieilile de emisiune a politei sunt suportate in continuare, chiar daca nu s-a incasat prima pentru intreaga perioada.

21

Bibliografie

Constantinescu Dan Anghel, Asigurari si reasigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998; Ciurel Violeta, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Ed. Allbech, Bucuresti, 2000; Bistriceanu D. Gheorghe, Asigurari si reasigurari in Romania, Ed. Universitara, Bucuresti 2006; Titel Negru, Asigurari.Ghid Practic, Editura C.H.Beck 2006 Suport de curs, Bazele asigurarii, Feaa Iasi, 2010; www.asigurari.ro.

22