Sunteți pe pagina 1din 55

RADU TODERESCU

MYSTAGOGIA ANGELORUM
Studii despre anghelism
1
INTRODUCERE
O lucrare despre ngeri este o lucrare pe care o scriem cu mare bucurie.
1
Lucrarea de Iat este rezultatul a mai
multor ani de cercetare si de studiu reIeritoare la ngeri. Timp de mai multi ani m-am preocupat ct se poate de mult de
problema ngerilor. As putea spune c odat ce am auzit despre existenta lor am nceput s caut s aIlu ct mai multe
lucruri. n general am putea sune c despre ngeri se stiu primele lucruri din Iamilie. Prin urmare, timp de mai multi ani
avut ocazia s m Iamiliarizez cu tematica ngerilor si s aproIundez taina existentei lor. n sens propriu este destul de
nenatural s ne reIerim la ngeri ca si la un Iel de Ipturi complete. ngerii sunt numai o parte din existenta lor ierarhic.
nc de la nceput trebuie s precizez c problematica teologic a ngerilor m-a Irmntat de mai multe vreme. n
special n ultimii ani putut vedea din partea a mai multor persoane un interes reIeritor la existentele angelice.
2
Vom
ncerca n rndurile de mai jos s prezentm o raportare ortodox la existenta ngerilor si a rolului lor n creatie.
3
n
vremurile contemporane ngerii au devenit subiectul chiar si al desenelor animate pentru cei mici.
4
Acest interes a dus
n mai multe domenii la un aport larg la literatura religioas. Multi dintre tinerii zilelor noastre si ridic mari semne de
ntrebare reIeritor la ngeri si la lucrarea lor. Multi dintre adulti au mari semne de ntrebare dac cu adevrat exist
ngeri? n Iiecare existent care prinde viat trebuie s reaIirmm din nou si din nou necesitatea studiului legat de
ngeri. Pentru multi ar Ii destul de surprinztor s aIle de exemplu c ngerii sunt Iiinte intelectuale sau existente care au
Iost nzestrate cu o mare capacitate intelectual. n aceste sens am putea spune despre ngeri c sunt realitti ale unei
existente care depseste categoriile lumii noastre. Trebuie s spunem astIel c este Ioarte greu s Iacem pe cei din jurul
nostru constienti de existenta si de modalitatea de a Ii a ngerilor. n acest sens se obisnuieste s se spun c 'ngerii
sunt pzitorii omului.
5
n aceste sens trebuie s spunem c n sens real, ,aripile ngerilor cu care sunt reprezentati
ngerii sunt doar un Iel de simboluri, n sensul c ngerii ca si Iiinte imateriale pot strbate distante imense numai n
cteva Iactiuni de secund Iiindc nu sunt supusi spatiului si timpului ca si oamenii.
6
Prin urmare, trebuie spus nc de a
nceput c ngerii nu trebuie tratati superIicial. Se cuvine s avem o preocupare ct se poate de intens si de bine pus la
punct reIeritor la ngeri. n acest sens, am putea spune c asta este misiunea Bisericii de a Iace pe mai multi oameni
constienti de existenta ngerilor, a ierarhiilor lor si a modului lor de existent.
7
n acest sens, trebuie s stim c
conceptul de ngeri pentru prima dat a primit notiunile cele mai de baz n Talmud.
8
nc de la nceput trebuie s
precizm c titlul acestei crti este unul sugestiv si intentionat de a Ii simbolic. A scrie despre ngeri este un subiect ct
se poate de diIicil. Nu este usor a da deIinitii veridice ngerilor si a Iormelor existentelor lor. Forma de existent a
,ngerilor transcede existenta omeneasc.
9
Lucrarea este rezultatul a mai multor ani de studiu si de aproIundare a unei
dintre celei mai interesante subiecte ale teologiei: angheologia. Prezentul volum se vrea o dezbatere a unei teme care a
Irmntat de mult vreme mai toate doctrinele religioase ale planetei. n mai toate doctrinele religioase ale planetei
ntlnim reIerinte la ngeri si la lucrrile lor.
10
n acest sens ngerii trebuie s precizm c au Iost asimilati cu o ,sIer
separat sau o ,regiune diIerit a umanului.
11
Sentimentele pe care omul le-a avut reIeritoare la ngeri au Iost dintre
1
Douglas K. Connelly, Angels. 8 Studiess for Individuals or Groups (InterVarsity Press; Revised edition, 2004).
2
http://avatare-messenger.blogspot.com/2007/04/avatare-cu-ingeri.html.
3
Serafim Rose din 'Sufletul dup moarte` Editura Tehnopress 2003 trad.. Prof. Gratia Lungu Constantineanu.
4
A se vedea n acest sens Galaxia ngerilor, productie de desene animate hentai janopez.
5
A se vedea n acest sens rugciunea ,nger ngerelul meu care este rostit n special de cei mai mici dintre noi.
6
Douglas K. Connelly, Angels. 8 Studiess for Individuals or Groups (InterVarsity Press; Revised edition, 2004).
7
http://www.escortsoIangels.com/angel-in-jewish-culture.html.
8
http://www.sacred-texts.com/jud/talmud.htm.
9
http://neurohack.com/transcendence.
10
http://www.myjewishlearning.com/ideasbelieI/god/OverviewAboutGod/Angels.htm.
11
,Heruvimii cei cu ochi multi sunt pe locul doi dup seraIimi n ierarhia ngerilor, stnd naintea Dumnezeului a-toate-stiutor n lumina
ineIabil. Ei sunt ntotdeauna strlucitori de lumina cunoasterii lui Dumnezeu si a ntelepciunii Sale si a cunoasterii tainelor lui Dumnezeu.
Numele de 'heruvim' nseamn 'ntelegere deplin' sau 'emanarea ntelepciunii' n ebraic, ei sunt iluminati si astIel, prin heruvimi,
ntelepciunea este trimis n jos si altora si iluminarea ochilor spirituali este dat pentru vederea lui Dumnezeu si pentru a primi ntelepciunea
2
cele mai diverse. Aceste sentimente au variat ntre cinstire, adorare, team, inspiratie, delir etc. Tema ngerilor a Iost o
tem care a Irmntat de multe vreme omul. Pe internet se gsesc la ora actual peste 178.000.000 articole despre
ngeri. Gama acestor articole este ct se poate de divers. Pe internet numele de nger este asimilat cu diIerite lucruri
dintre care unele se leag de Iormatii muzicale, companii de produse cosmetice, industrie usoar etc. n ansamblu am
putea vedea pe sursele de inIormare virtual de pe internet un Iel de ,relativizare a ngerilor, o reducere a ngerilor la
contingentul imediat. Am putea s ne ntrebm dac toate aceste studii abundente inIormational n lumea contemporan
sunt si n conIormitate cu cerintele reale ale omului. Am putea spune aici c una dintre cele mai mari metropole a
umanittii este numit ngerii.
12
Este vorba de localitatea Los Angeles din Statele Unite ale Americii.
13
n acest sens am,
putea spune c exist o anumit nvttur ct se poate de ,popular despre ngeri despre prezenta lor la Iel ca si
despre rolul n umanitate.
14
S-au scris chiar piese de teatru care au ca si protagonisti ngeri.
15
Se poate nregistra astIel
un cumul de studii Ir precedent n istoria umanittii a studiilor si a preocuprilor omului despre ngeri. Pentru omul
contemporan poate prea lipsit de noim aparitia unui nou volum de initiere n taina existentei lumii angelice. n
general s-a obisnuit de mai multi teologi s se scrie despre ngeri. Scrierea despre ngeri poate Ii considerat o
participare la taina ngerilor sau o ,ncercare a ptrunde n proIunzimea lor. n acest sens, un studiu disponibil pentru
cei interesati despre ngeri nu este un lucru detrimental studiilor de teologie modern. Prin urmare cititorul acestor
rnduri trebuie s stie c volumul de Iat este un volum simbolic.
16
n acest sens, n Ortodoxie s-a obisnuit de mai multi
autori elaborarea unor termeni simbolici. Am putea spune c putem vorbii de o simbolic a ngerilor. n acest sens, n
stadiile de vietuire avansat a Bisericii putem vorbii de ngeri ca si existente sau prezente ,simbolice.
17
Prin urmare,
perceptia existentei ngerilor poate Ii una simbolic. n general n Biserica Ortodox se vorbeste de o ,simbolic a
ngerilor. Simbolismul ngerilor nu nseamn negarea realittii lor sau a existentei lor. n primul rnd volumul se vrea
un Iel de prinos adus ngerilor, un Iel de si multumire omeneasc n Iata lor. Multumirea n Iata ngerilor este un
sentiment pe care omul l are ct se poate de natural si de Iiresc. n acest sens Ortodoxia propovduieste sau
promoveaz o ,cinstire adus ngerilor sau chiar un ,cult al ngerilor. Acest lucru l-a Icut n Vechiul Testament
Avraam cnd un nger trimis din cer a oprit sacriIicarea sau jertIirea Iiului su Isaac. Realiznd existenta lor si
raportarea ngerilor la existenta noastr nu putem dect s nu Iim multumitori existentei lor. AstIel de scrieri au Iost
elaborate de mai putine ori.
n general, caracterul stiintiIic si teologic al studierii ngerilor uit si de rolul euharistic al abordrii ngerilor.
18
De Iapt orice aIirmatie teologic nu poate s nu aib n sine un continut simbolic. Termenul de 'angelorum are de Iace
n special cu vechiile denumiri latine ale ngerilor. n limba latin termenul Iolosit pentru ngerii a Iost 'angelus. n
limba romn termenul Iolosit pentru ngeri este 'nger.
19
n limbile europene, n general cuvntul rdcin provine
din latinescul angelus.
20
Termenul de nger este un termen care provine din denumirea latin. Uitndu-ne n jurul nostru
ne putem da seama c pentru multi din zilele de astzi tema ngerilor este o tem care merit din nou si din nou a Ii
analizat. Simpla analiz a ngerilor si a nsusirilor lor este un exercitiu al proIunzimilor. n general misticii au Iost cei
Lui. Cu alte cuvinte, Dumnezeu st ntre heruvimi (2 Samuel 6:2). Reprezentnd tainele de deasupra, n Vechiul Testament, Iigurile heruvimilor
decorau sanctuarul. O pereche de heruvimi din aur erau asezati pe scaunul milei si Domnul vorbea poporului su dintre ei (Iesirea 25:17-22).
Figuri de heruvimi erau tesute pe perdelele tabernacolului. n timpul SIintei Liturghii a credinciosilor, se cnt cntecul heruvimilor ceea ce
reprezint c Domnul st ntre heruvimi. http://ro.orthodoxwiki.org/Heruvim.
12
http://www.articolecrestine.ro/article.php?id157.
13
http://ro.wikipedia.org/wiki/LosAngeles,CaliIornia.
14
http://en.wikipedia.org/wiki/Urbanism.
15
A se vedea n aceste sens Valetin Nicolau, Taina ingerilor |pies n dou acte|.
16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolism. salut
17
http://www.revistateologica.ro/blog.php?id145.
18
http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolism.
19
Termenul ebraic pentru nger este malak.
20
http://en.wikipedia.org/wiki/Angelus.
3
care au nteles cel mai bine rolul si menirea ngerilor. Ei au Iost cei care au Iost capabili s elaboreze o prezentare a lor
ct mai proIund si mai elaborat.
ncepem aici un volum despre ngeri mentionnd c denumirea ngerilor este una care n general are de a Iace
cu raportarea omului la ngeri.
21
Dup cum vom vedea pe parcursul studiului problema realittii ngerilor este mult mai
proIund si mai nuantat dect pare la prima vedere. Tema ngerilor este una dintre cele mai preIerate de teologi dar nu
numai si de alte persoane din domenii neteologice.
22
Am putea spune astIel c de mai multe ori au existat un Iel de
curente culturale sau stiintiIice care au scris sau analizat ngerii. A existat astIel chiar o mod literar de a scrie despre
ngeri. n diIerite epoci ale existentei umanittii a Iost la mod s se scrie despre ngeri. Cele mai proIunde scrieri
reIeritoare la ngeri au Iost Icute ns de Printii Bisericii care au si ajuns probabil la o stare asemntoare ngerilor n
partea luntric a existentei lor. Analiza vietuirii ngerilor este o tem care apare recurent n mai toate curentele
religioase ale umanittii. Omul nc de la nceputul existentei sale n intervalul pmntesc a simtit un Iel de atractie n
spre viata ngerilor. n general am putea spune c omul la un anumit nivel se simte atras de ngeri si prin urmare el vrea
s i imite. n acest sens putem vorbii de o ,imitatio angelorum.
23
Trebuie s mentionm c el nu este unicul astIel de
imitator. n vremurile contemporane s-au scris din Iericire enorm de multe lucruri despre ngeri din diIerite puncte de
vedere: cultural, social, spiritual, religios etc. Despre ngeri s-a scris mult n ultimele decade. Acesta este un lucru bun
dar trebuie s ne dm seama c nu s-a scris tot ceea ce se putea scrie despre ngeri. n vremurile contemporane putem
spune c s-a ncercat un Iel de ,umanizare a ngerilor. Totusi trebuie s ne dm seama c tema ngerilor este o tem pe
care nu poate s o analizele oricine si n orice stadiu. Este nevoie de mult curtie si de o viat duhovniceasc proIund
pentru a ajunge s ptrundem tainele existentei ngerilor. Una dintre cele mai analizate teme teologice din toate
timpurile este problema ngerilor. ngerii sunt prezenti n mai toate religiile de pe planet. Am putea spune c odat ce
omul a simtit c exist o lume nevzut a nceput s apar astIel o categorie aparte n disciplina sa. n limba greac
aceast disciplin a Iost denumit angheologie. Este vorba de disciplina legat de ngeri. n primul rnd prezenta
ngerilor o putem simtii prin intermediul slujbelor sau a rugciunilor n care este invocat cel mai mult prezenta lor.
ngerii sunt ns mult mai mult dect att. ngerii sunt ,modele ale transcendentului. n momente n care nu stim n
spre ce directie ne putem ndrepta ntotdeauna putem s ne sprijinim pe existenta ngerilor. ngerii sunt astIel puncte de
reper ori de cte ori avem nevoie n viata noastr duhovniceasc sau mai mult n toate deprinderile pe care le realizm.
n acest sens, trebuie s spunem c ngerii transced lumea noastr. ngerii sunt existente care vin dintr-o existent care
este antecedent nou.
24
Prin urmare ei ne sunt anteriori din punct de vedere al existentei. ntelegem prin aceasta c
ngerii ne sunt o tain pe care nu putem s o abordm din punct de vedere discursiv cu Iaculttile noastre rationale. Nu
este ns nimic eronat a scrie mai multe despre ngeri.
25
n general, terminologia biblic Iolosit reIeritoare la ngeri este
una ct se poate simbolic, prin care de multe ori ngerii sunt asociati cu caracteristici omenesti cum ar Ii: auzul,
vorbitul, mini, picioare etc. De Iapt si n iconograIia ortodox s-a obisnuit ca ngerii s Iie asimilati cu un Iel de chip
,antropomorIic.
26
n acest sens, tendinta antropomorIic reIeritoare la angheologie poate Ii ntr-un anume sens destul
21
http://www.opusangelorum.org/english.html.
22
http://www.esotericarchives.com/dee/invocat.htm.
23
A se vedea n acest sens Toma de Kempis, Imitation Christi, (Timisoara, 1993).
24
Despre ngerii pgnismului, cI. F. Cumont, Les anges du paganisme, n RHR, 72, 1915, p. 159.182; despre semniIicatia initial de .vestitor.
a termenului uco (ucoi), cI. A. Gotia, Jestitorul homeric, n Echinox, Cluj, 7-8-9, 1996, p. 23; despre ngeri n mazdeismul persan, cI. A.
Piras, I progenitori degli angeli. Gli angeli nella religione :oroastriana, n Le Ali di Dio. Messagerri e guerrieri alati tra Oriente e Occidente, a
cura di M. Bussagli e M. D.OnoIrio, Bari, 2000, p. 13-16; despre ngeri n cultul lui Sabazius, cI. A. Ferrua, La Catacomba di Jibia, n RAC,
47, 1971, p. 7-62; despre sanctus Saba:ius, cI. R. Turcan, Cultele orientale in lumea roman, traducere de M. Popescu, Bucuresti, 1998, p. 361-
371; despre ngeri n cultele siriene si despre inscriptia de la Ostia . I(ovi) o(ptimo) m(aximo) angelo Heliopolitano, cI. S. Sanie, Cultele
orientale in Dacia roman, I, Cultele siriene i palmiriene, Bucuresti, 1981, p. 149-150, 182; despre dedicatiile ctre Ocio Aco Nco,
Ocio Aciko, uu0o uco si Aco Ooio Aikuio descoperite la Stratoniceea n Caria, cI. L. Robert, Reliefs votifs et cultes
d.Anatolie, n Anatolia, 3, 1956, p. 108-122.
25
http://www.credinta-ortodoxa.ro/spip.php?article84.
26
'AntropomorIismul const n atribuirea de nsusiri si calitti umane unor Iiinte non-umane, obiecte sau Ienomene naturale ori supernaturale.
O Iorm de personiIicare (atribuirea calittilor umane sau animale unor obiecte statice). AntropomorIismul este similar prozopopeei sau
4
de problematic dac se merge n sensul umanizri depline a ngerilor. n general putem atribui ngerilor nsusiri
antropomorIice. Acest lucru a Iost Icut de mai multe ori n literatura european.
27
,Prezenta SIintilor ngeri n
Scriptur este una comun. La Iel, n Vietile SIintilor, SIintii din cer si ngerii sunt prezente Iamiliare si nu sunt
considerate niste imixtiuni nedorite n viata personal. Dimpotriv, comuniunea de credint si de dragoste dintre
membrii Bisericii de pe pmnt si a celei din cer, cere apropierea si nu deprtarea unora de altii. Unitatea si armonia
dintre Puterile ceresti se nIptuieste si ntre noi n Biseric. Cei care caut s si sIinteasc viata se unesc ntre ei cu cei
de dinaintea lor si cu Puterile ceresti. Imaginea de pe SIntul Disc, unde Puterile ceresti sunt mpreun cu SIintii
naintea Domnului arat c cele ceresti nu sunt separate de cele pmntesti, c ngerii nu sunt separati de oameni, ci
sunt mpreun vietuitori cu ei.
28
Trebuie s spunem astIel c ngerii au Iost un Iel de subiect care a primit conotatii
chiar mitologice.
29
S-a creat astIel chiar o mitologie despre vietuirea lor. Aceast mitologie n general a Iost una
degenerescent.
30
, n toate religiile antichittii, alturi de mai multele sau mai putinele divinitti sau eroi divinizati
care populau panteonul Iiecrui popor, apare un stol de Iiinte intermediare ntre om si Dumnezeu, unele cu Iunctie de
bine, altele cu Iunctie de ru. Biserica, n planul lui Dumnezeu, are mai multe trepte si dou prti distincte: Biserica
desvrsit, ideal sau triumItoare, alctuit din sIinti si ngeri, si Biserica lupttoare, suIeritoare, care suntem noi,
slujitori si credinciosi laolalt. Legtura ntre biserica triumItoare si cea lupttoare, cea spre desvrsire, o Iormeaz
ngerii, ca Iiinte slujitoare, create de Dumnezeu n scopul preamriri Sale.
31

Prin urmare am putea vorbii nc de la nceput de o IilosoIie a ngerilor.
32
Probabil c IilosoIia legat de ngeri
este una dintre cele mai superioare dintre curentele IilosoIice existente.
33
n general nu s-a elaborat o IilosoIie legat de
ngeri care s cuprind un sens IilosoIic deplin.
34
n acest sens putem spune despre ngeri c sunt Iiinte extrem de
apropiate nou.
35
n acest sens, au Iost putine curentele IilosoIice sau mai bine spus intelectuale care au privit Iiintele
angelice ca si realitti care au depsit limitele noastre de ntelegere. ntelegerea noastr a ngerilor presupune o
aproIundare din ce n mai ampl a realittilor ceresti. Lumea cereasc este o lume care este ct se poate de diIerit de a
noastr. Lumea ngerilor este o lume care de obicei a Iost asimilat cu o lume a imaginarului. Prin urmare trebuie s
ntelegem c ngerii nu sunt Ipturi umane. n acest sens ei nu se cstoresc si nici nu se reproduc ca si oamenii.
Numrul ngerilor este nelimitat.
36
n acest sens n Vechiul Testament ngerii sunt mentionati de peste 108 ori si de 165
de ori n Noul Testament. n acest sens, ngerii sunt mentionati n 34 din crtile Bibliei. n acest sens am putea spune c
Scripturile sunt o baz destul de proIund pentru a ntelege Iiintele angelice. n acest sens trebuie s aIirmm o anumit
creatie a ngerilor. Din cte se pare am putea spune c diIerit de om ngerii au Iost creati dintr-o dat. ntr-o descriere
mai proIund am putea spune c ngerii sunt mai mult duhuri Iiindc ei nu au trupuri.
37
Autorul de Iat consider c una
dintre cele mai proIunde orientri ale ngerilor este cea care este conIerit de traditia iudeo-crestin prin care ngerii au
o Iunctie ritualic si cultic. n acest sens ngerii sunt Iiinte slujitoare care l slujesc pe Dumnezeu si i ascult
poruncile. Din aceast misiune cultic am putea spune c s-a ajuns la o misiune social a lor.
38
n acest sens, trebuie s
personiIicrii, atribuirea calittilor umane sau animale unor obiecte statice. Animalele, Iortele naturii si personaje invizibile sau neidentiIicate
reprezint adeseori subiecte ale antropomorIozei. http://wapedia.mobi/ro/AntropomorIism.
27
Angelus Silesius, Cltorul heruvimic, (Editura Humanitas, Bucuresti, 1999).
28
http://bastrix.wordpress.com/2007/06/24/ostirea-lui-dumnezeu-sau-despre-ingeri-in-viata-noastra.
29
Fred C. Dickason, Angels. Elect and Evil (Chicago: Moody, 1975).
30
http://IrI.cncsis.ro/documente/483nemetisorinRaportdeCercetare.doc.
31
http://vestitorul.egco.ro/articol804.php#titlu.
32
http://www.angelIocus.com.
33
http://www.angelsthatcare.org.
34
http://www.geocities.com/~enchantedlakes/angels.
35
http://www.angelsplace.org.
36
Daniel 7:10; Matthew 26:53; Hebrews 12.
37
http://www.christiananswers.net/q-acb/acb-t005.html.
38
http://www.angelhouse.org.
5
mentionm c Biserica nu crede c lumea ngerilor este o lume virtual sau o lumea a potentei ci este o lume a realului,
nu este o lume a imaginarului. ngerii sunt mentionati de la Facere. ngerii sunt astIel subiectul unor mari creatii
literare.
39
Am putea spune c prima creatie literar care se reIer la ngeri care a Iost luat n considerare n istoria
umanittii este Biblia.
40
AstIel, trebuie s spunem c numai Dumnezeu poate s ne oIere o ntelegere real a ngerilor
Iiindc Dumnezeu este Cel care i-a si creat.
41
Am putea spune c pe parcursul existentei umanittii precum oamenii au
devenit din ce n ce mai constienti de natura existentei lor si-au dat seama si de existenta ngerilor.
42
Omul este o Iiint
care este ct se poate de proIund si care poate ajunge spre deosebire de animale la o ntelegere a sensului existentei
ngerilor.
43
n mare suntem siguri c animalele nu sunt constiente de existenta ngerilor.
44
n acest sens, pentru prima
dat Adam dup ce a Iost izgonit din Rai, unul dintre heruvimii cu sabie de Ioc |a crui nume nu se cunoaste exact| a
Iost pus s pzeasc portile Edenului. Prin urmare n Biserica Ortodox spunem c noi ,credem ntr-un singur
Dumnezeu Ictorul cerului si al pmntului, al tuturor celor vzute si nevzute... Prin Iacerea celor nevzute ne
39
An Angel Came; Schultz, Richard; Paperback; 1993. Angel Medicine: How to Heal the Body and Mind With the Help oI the Angels; Doreen
Virtue; Hardcover; 2004. Angel on My Shoulder; Martin, Timothy L. ; Hardcover; 1999. Angel Visions II: More True Stories oI People Who
Have Seen Angels, and How You Can See Angels, Too; Virtue, Doreen, ; Paperback; 2001. Angel Visions: True Stories oI People Who Have
Seen Angels, and How You Can See Angels, Too!; Virtue, Doreen ; Paperback; 2000; $13.95 Angel Watch - Goosebumps, Signs, Dreams and
Other Divine Nudges; Lanigan, Catherine ; Paperback; 2001. Angels; Steiner, RudolI; Paperback; 1996. Angels Among Us; Fearheiley, Don;
Mass Market Paperback; 1996; 4.40 Angels Around the World; Steiger, Brad \ Sherry Steiger; Paperback. Angels: Celestial Spirits in Legend
and Art; Carey, Jacqueline ; Hardcover; 2001. Angels & Dreams; Martinez, Susan Erling; Paperback; 1995; 7.95 Angels in the Army oI God
(Spirit Guides); Kalina, Norma; Mass Market Paperback; 1997; 4.79 The Angels' Message to Humanity; Schueler, Gerald; Paperback; 1996;
15.96 The Angels Speak : Secrets Irom the Other Side; Martin, JenniIer; 1995; (Out of Print) Angels : What You Need to Know Quick
ReIerence Guide; Rhodes, Ron; Paperback; 1997; 1.59 Approaching the Millennium : Essays on Angels in America; Geis, Deborah R.;
Paperback; 1997; 17.95 Approaching the Millennium : Essays on Angels in America; Geis, Deborah R.; Hardcover; 1997; 42.50 Archangels &
Ascended Masters: A Guide to Working and Healing With Divinities and Deities; Doreen Virtue; Paperback; 2004 ; Archangel Michael;
SchroII, L.; Paperback; 1993; 12.00 The Archangel Michael: His Mission and Ours : Selected Lectures and Writing; Steiner, RudolI ;
Paperback; 1996; Are You Ready Ior a Miracle?... With Angels: A Practical Guide to Understanding Angels in Everyday LiIe; Wagner,
Angelica Eberle ; Paperback; 2000 Blessed Angels; Hall, Manly P. ; Paperback; 1996; The Blessed Angels; Hall, Manly P. ; Paperback; 1999;
Boo Book; Cunningham, Sunny Anne ; Paperback; 2000; The Book oI Angels; Melville, Francis ; Hardcover; 2001; The Book oI Angels: All
Your Questions Answered; Trickey-Bapty, Carolyn ; Paperback; 1994; Brotherhood oI Angels and Men, Quest ed.; Hodson, GeoIIrey;
Paperback; 1982; 7.20 The Call oI an Angel; Chilkes, Jayne ; Paperback; 2001; A Company oI Angels; Lawson, David ; Paperback; 1998; The
Complete Enochian Dictionary; Laycock, Donald C.; Paperback; 1994; 13.56 ConIessions oI a Closed Male: A Story oI Spiritual Awakening;
Chance, Kenneth Byrd ; Paperback; 2000; Connecting Heaven and Earth; Sulick, Deanna I. ; Paperback; 2000; Conversations with My
Guardian Angel; Smith, Arthur Thomas ; Paperback; 1999; Divine Encounters: A Guide to Visions, Angels and Other Emissaries; Sitchin,
Zecharia; Mass Market Paperback; 1995; Do Angels Really Exist? : Separating Fact Irom Fantasy; Dykes, David O.; Paperback; 1996; 8.79
The Encyclopedia oI Angels; Briggs, Constance Victoria ; Paperback; 1997; The Everything Angels Book; Abadie, M.J. ; Paperback; 2001; The
Everything Angels Mini Book; Abadie, M.J. ; Paperback; 2000; Finding Your Guardian Angel : Through Incense and Candle Burning; Howard,
Michael; Paperback; 1996; 7.20 The Four Seasons and the Archangels; Steiner, RudolI \ P. Vehrle (Translator) ; Paperback; 1996; A Handbook
oI Angels; Moolenburgh, H.C.; Paperback; 1989; 11.16 Hot Chocolate Ior the Mystical Soul: 101 True Stories oI Angels, Miracles, and
Healings; Ford, Arielle \ Mark Victor Hansen ; Paperback; 1998; In the Presence oI Angels: Stories Irom New Research on Angelic InIluences;
Smith, Robert C. ; Paperback; 1993; Ladder oI Lights: A Step by Step Guide to the Tree oI LiIe and the Four Worlds oI the Qabalists Including
the Angelic and Archangelic Realms; Gray, William G.; Paperback; 1994; (Out of Print) A Little Light on Angels; Cooper, Diana; Paperback;
1997; 8.76 Love Ever AIter: How My Husband Became My Spirit Guide; Mitchell, Joy ; Paperback; 2000; $13.95 Meetings with Angels; A
Hundred and One Real-LiIe Encounters; Moolenburgh, H. C.; Paperback; 1993; 15.96 Messengers oI Light : The Angels' Guide to Spiritual
Growth; Taylor, Terry Lynn; Paperback; 1993; 7.96 More Hot Chocolate Ior the Mystical Soul: 101 True Stories oI Angels, Miracles, and
Healings; Ford, Arielle ; Paperback; 1999; Omens oI Millennium: The Gnosis oI Angels, Dreams, and Resurrection; Bloom, Harold;
Paperback; 1997; 10.40 On the Wings oI Heaven: A True Story Irom a Messenger oI Love; Hardin, G. W. ; Paperback; 1999; Return oI the
Angels; Gonzalez-Wippler, Migene ; Paperback; 1999; Shalom my Love - The story oI a true love that bridges heaven and earth; Ariel, Sunny \
Gadi Danzig ; Paperback; 1999; Then an Angel Came; Gino, Carol; Hardcover; 1997; 22.00 To Fly With The Angels; Byrd, Charles W. ;
Paperback; 2000; Touched by Angels; Freeman, Eileen Elias; Paperback; 1994; 7.99 Touched by Angels: How Angels InIluence Our Daily
Lives; Sechler, Flower Arlene \ Newhouse, Stephen Isaac ; Paperback; 1998; UFO Contact Irom Angels in Starships; Dibitonto, Giorgio;
Hardcover; 1990; Where Angels Walk: True Stories oI Heavenly Visitors; Anderson, Joan Wester; Paperback; 1993; Wings oI Light: The Art oI
Angelic Healing; Prevost, Ninon; Paperback; 1998; A Word Irom the Angels; Chapman, Carmen ; Paperback; 1999.
40
http://www.angel-guide.com/angel-links.html.
6
reIerim si la ngeri.
45
Prin urmare ngerii au avut un anume rol n relatia omului cu Dumnezeu.
46
n acest sens, la nivel
de umanitate s-a simtit n vremurile recente o cutare de ntelegere a tainei existentei ngerilor, a rolului lor proIund n
raportul lor cu mediul nconjurtor.
47
AstIel, am putea detecta un anumit rol cosmologic al ngerilor, mai precis prezenta
lor n Iata omului si rolul lor n crearea lumii vzute.
48
ConIorm reIeratelor biblice ngerii sunt cei care au dat girul
creatiei materiale.
49
Dup cartea lui Iov prin ei Dumnezeu s-a orientat n creatia lumii vzute si tot prin ei a realizat
cosmosul n toat complexitatea lui. AstIel trebuie s spunem c Biserica Ortodox a rnduit srbtori de cinstire a
ngerilor.
50
ngerii sunt si Iiinte cosmologice care au avut un puternic cuvnt se pus la crearea omului. n acest sens am
putea spune despre ngeri c sunt ,antropologi, adic au Iost nzestrati cu o proIund cunoastere a Iiintei umane.
51

,We are not to think that man is the highest Iorm oI created being. As the distance between man and the lower
Iorms oI liIe is Iilled with beings oI various grades, so it is possible that between man and God there exist creatures oI
41
http://ourguardianangels.com/angelarticles.htm.
42
http://www.collegeoIangelicstudies.co.uk/angelreadings.html.
43
http://www.cuplari.ro/reIerate/reIeratseminar-de-dogmatica-1062.html.
44
'Nu toti ngerii sunt egali. ncepnd de la vrIul ierarhiei celeste aceasta include seraIimi, heruvimi, tronuri; stpniri, domnii, puteri;
nceptori, arhangheli, ngeri. ngerii au diIerite Iunctii. Unii nu Iac dect s l venereze pe Dumnezeu. Altii sunt trimisi s duc mesaje
creaturilor de pe pmnt. Unii sunt trimisi s Iie protectori, iar altii sunt trimisi s se lupte cu diavolii, care sunt considerati a Ii initiatorii
tentatiilor negative. Desi ngerii sunt spirite lipsite de natur Iizic, cei care cred n ngeri nu au probleme s si-i imagineze si s i descrie.
ngerii, spun suporterii acestora, sunt invizibili dar pot lua Iorme vizibile. Ei sunt de obicei portretizati cu aripi si artnd ca oameni adulti sau
copii. Aripile au Ir ndoial legtur cu statutul lor de mesageri ai Domnului care se gseste n cer. AntromorIizarea este de nteles.
Portretizarea ntreste credinta. Dar o Iiint Ir corp nu poate Ii descris. Ilustrarea unei creaturi ca avnd o statur inIerioar celei umane ar Ii
lipsit de demnitate si nepotrivit pentru Iiintele celeste. Totusi este enigmatic modul n care gndeste si simte o Iiint Ir corp. A vorbi despre
un spirit ca Iiind o Iiint Ir corp este ca si cum ai vorbi despre ptrat rotund. ncercnd s ne imaginm gndirea sau simtirea ca avnd loc
independent de un corp este asemntor cu imaginarea Iormei sIerice a unei mingi dar Ir minge. Deoarece ngerii sunt invizibili dar capabili
s ia Iorme vizibile este de nteles c au avut loc multe aparitii. Teoretic orice poate Ii un nger si orice experient poate Ii angelic. Existenta
ngerilor nu poate Ii negat. Partea proast este ns c nici nu se poate demonstra c ngeri exist cu adevrat. Orice ar putea Ii un nger poate
Ii n acelasi timp altceva. Orice experient care poate Ii cauzat de un nger poate a avea la baz o alt cauz. Credinta n ngeri, aparitii si
experiente implicnd ngeri sunt n totalitate o chestiune de credint. Chiar dac ei exist doar n imaginatia noastr ngerii pot Ii Iolositori.
Acestia pot servi la monitorizarea comportamentului si protejarea copiilor. Un printe poate ncerca s controleze comportamentul copilului
convingndu-l c exist un nger care l supravegheaz ncontinuu. ngerul este prezentat ca Iiind un Iel de paznic, dar copilul trebuie s
realizeze c ngerul de asemenea tine cont de Iaptele sale bune sau rele atunci cnd printii nu sunt prin preajm. Conceptul de nger pzitor
este reconIortant si versatil constituind baza multor mituri. Multe crti, Iilme si programe de televiziune Iolosesc conceptul de nger pzitor
adesea transIormndu-l ntr-un supraom cu puteri oculte. Credinciosii traditionali nu sunt singurii care iubesc ngerii. Creatorii de mituri New
Age au pus bazele unei ntregi industrii bazate pe ngeri. Zeci de crti care leag ngerii de orice pornind de la cluzirea n viata zilnic si pn
la convorbirea cu cei morti si vindecarea psihic sunt publicate n Iiecare an, iar vnzrile de Iigurine reprezentnd ngeri si alte produse
materiale au luat amploare. http://www.intrebare.ro/Ingerii.html.
45
Orthodox Life, Vol. 27, Nr. 6 (Nov.-Dec., 1977).
46
http://www.misiune.ro/resurse-crestine/predici/04-mai-ingerii-buni-agentii-lui-dumnezeu.html.
47
,n aIara Iunctiei principale de mesageri divini, ngerii joac diIerite roluri. Exist ngeri pzitori ai Iiintelor umane, dar exist si ngeri
gardieni ai unor planete sau stele, sau ai unor natiuni sau grupuri mari de oameni. Exist ngeri ai iubirii, ai armoniei, ai creatiei, ai
ntelepciunii, ai drepttii, ai purittii, ngeri care vegheaz mplinirea legilor divine, etc. Practic, exist nenumrate entitti angelice si ele exist
pretutindeni n ntreaga Creatie a lui Dumnezeu, n toate planurile maniIestri. Prin ,lumea tainic a ngerilor ne reIerim la o dimensiune
subtil astral paradisiac elevat Ioarte pur, n care exist predilect astIel de entitti angelice, desi ele se maniIest pretutindeni si pot actiona
oricnd si oriunde. Lumea tainic, minunat, sublim a ngerilor este caracterizat de iubire, nltare, pace, bucurie, lumin, Irumusete, exaltare
suIleteasc. Vom avea Iiresc tendinta, intrnd n comuniune cu lumea ngerilor, de a ne orienta spre Dumnezeu cu dragoste si reverent, intuind
misterele coplesitoare si tainele de neptruns ale Iiintei supreme care este Dumnezeu Tatl. http://misa-yoga.blogspot.com/2008/08/lumea-
ngerilor.html.
48
,ngerii au Iost Icuti nainte de om, astIel nct la crearea vietii pe Terra ei au izbucnit n cntece de bucurie si slav la adresa lui Dumnezeu
c o alt planet Iusese adus la existent. (Iov 38,4-7) n neantul vesniciei, care nu are nceput si nici sIrsit (potrivit bibliei, nu stiintei)
Dumnezeu, Creatorul perIect a tot si a toate s-a nconjurat de Iiinte inteligente, libere, rationale si complexe, crora le-a rezervat nenumrate
misiuni n dinamica Universului. Dumnezeu a creat o armonie complet n vastul circuit al galaxiilor, unde toate Iiintele create i aduceau slav
pentru Iericirea, pacea si ntelegerea n care triau. nainte de aparitia pcatului n mintea lui LuciIer, despre care vom vorbi alt dat, toti
7
higher than human intelligence and power. Indeed, the existence oI lesser deities in all heathen mythologies presumes
the existence oI a higher order oI beings between God and man, superior to man and inIerior to God. This possibility is
turned into certainty by the express and explicit teaching oI the Scriptures. It would be sad indeed iI we should allow
ourselves to be such victims oI sense perception and so materialistic that we should reIuse to believe in an order oI
spiritual beings simply because they were beyond our sight and touch.
52
n acest sens, este ct se poate de important s stim c ngerii pot Ii studiati si pot Ii ct se poate de mult ntelesi
n mai toate Iunctiile si n nsusirile lor.
53
AstIel, este ct se poate de bine s ne dm seama de semniIicatia ngerilor si a
atributele lor de a l slujii pe Dumnezeu si creatia Sa. Am putea s ne ntrebm astIel de ce este necesar s studiem
ngerii sau la ce bun ne-ar Iolosii studierea lor ntr-o lume n care problemele economice, cele militare sau cele sociale
sunt mult mai grave? Este ct se poate de clar c studierea ngerilor nu ar putea aduce cu sine o rezolvare implicit a
acestor probleme cu care se conIrunt omul contemporan. n sine studiul angheologiei nu este un studiu empiric.
ngerii si toate creaturile lui Dumnezeu se bucurau de o liniste si o Iericire care nu cunostea margini. De exemplu, descrierea biblic a lui
LuciIer nainte de cderea sa n pcat este impresionant n Ezechiel 28,13-15. Si tot n cartea lui Ezechiel, ngerii seraIimi si heruvimi,
acoperitorii si sustintorii tronului sInt al lui Dumnezeu sunt descrisi ntr-un limbaj care denot o slav si mretie pe care nu ne-o putem nici
mcar imagina. (Ezechiel cap 1) ngerii apar n biblie de nenumrate ori n diIerite contexte, de-a lungul istoriei agitate a omenirii. ngeri care
blocheaz intrarea n Paradis dup cderea omului (Geneza 3,24), ngeri care viziteaz Sodoma si Gomora, ngeri care l viziteaz pe Avraam,
pe Ghedeon, pe printii lui Samson, etc. ngerii,servitori ai lui Dumnezeu par angajati ntr-un permanent du-te vino ntre cer si pmnt pentru a
mplini Iel de Iel de misiuni pentru oameni.
n cartea lui Iov, n capitolul 1,6 exist o scen deosebit de interesant n care Dumnezeu se ntlneste cu niste Iii ai Lui. Cine erau acestia? Nu
pot Ii oameni deoarece dup pctuire, omul nu mai poate avea acces n prezenta lui Dumnezeu nici mcar pe pmnt (Exodul 19,12-23),
darmite n ceruri, acolo unde nu exist pcat. Acestia sunt exact acei Iii de Dumnezeu despre care vorbeam la nceput din Iov 38,7. Adic
locuitori ai altor planete locuite care vin regulat naintea Domnului pentru un raport oarecare. Ca s ntelegem mai bine, dac citim n Geneza
1.28, Adam a Iost desemnat de Creator ca stpn absolut al pmntului, peste orice animal, plant si pasre. Dar datorit rzvrtirii sale, lui
Adam i-a Iost Iurat acest drept chiar de LuciIer, pe care l vedem acum Iurisndu-se cu tupeu naintea acestei adunri sIinte de pe "muntele
dumnezeilor" si punnd n discutie caracterul lui Iov(Iov 1,7-12). Faptul c acest Iel de ntruniri au un caracter regulat reiese clar din capitolul
2, unde dup ce Satana l ispitise pe Iov Ir s reuseasc de a-l Iace s pctuiasc, observm pe Iiii lui Dumnezeu strnsi din nou naintea lui
Dumnezeu si din nou Satana apare n mijlocul lor. Deci iat cteva rapoarte biblice din care reiese c nu suntem chiar singuri ntr-un univers
imens, ba dimpotriv c suntem teatrul de lupt dintre bine si ru, dintre Creator si LuciIer, spre care stau atintite privirile a miliarde de Iiinte
ceresti. Citirea ntregului context din Iov 1 si 2 este de dorit pentru o ntelegere mai clar. Dar apropo, cti ngeri exist n cer? Cte civilizatii
inteligente? Putine sunt locurile unde putem gsi amnunte, dar exist cteva pasaje care ne pot oIeri o imagine vag, ce-i drept, a exploziei
demograIice ceresti. Cea mai cunoscut dintre toate este cea din cartea proIetului Daniel 7,10. Aici este relatat scena unei judecti prezidat de
Dumnezeu. http://www.diligenta.com/bibliaraspunde/page16.html.
49
http://www.perspectivechicago.com/article.php?id43.
50
'n calendarul (Sinaxarul) ortodox se aIla cinci zile liturgice nchinate pomenirii si cinstirii SIintilor ngeri in cursul anului bisericesc, dintre
care una singura este srbtoare cu tinere. a) Aceasta este Soborul SIintilor Mihail si Gavriil si a tuturor Puterilor ceresti celor Ir de trupuri,
care se srbtoreste la 8 noiembrie. La origine a Iost simpla aniversare anuala a sIintirii unei biserici a SIntului Arhanghel Mihail, ridicata la
termele lui Arcadius din Costantinopol ; de aceea, in cele mai vechi sinaxare apare ca o srbtoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai trziu si-
a lrgit obiectul la cele doua cpetenii ngeresti (Mihail si Gavriil) si apoi a devenit o srbtoare comuna a tuturor SIintilor ngeri. In aIara de
aceasta srbtoare principala a SIintilor ngeri, in Mineiele ortodoxe mai gsim nc patru zile liturgice (srbtori Ir tinere) consacrate
pomenirii sIintilor arhangheli sau unor minuni Icute prin puterea lor, si anume : b) La 6 septembrie, se svrseste pomenirea unei minuni
Icute de SI. Arhanghel Mihail, la Chones, in Colose din Frigia, unde exista nc din vechime o vestita biserica a SIntului Arhanghel
Mihail, devenita centru de pelerinaj. Srbtoare locala la nceput, ea a Iost generalizata in toata Ortodoxia in timpul mpratului Manuel
Cornnenul, in sec. XI. c) La 26 martie, a doua zi dup praznicul Buneivestiri, prznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil, cel
de al doilea personaj principal al evenimentului Buneivestiri. Srbtoarea pare a Ii destul de veche, Iiind preluata de Bizant din tipicul
Ierusalimului si al mnstirii SI. Sava. Ea exista probabil nc din sec. V, deoarece o gsim si la sirienii monoIiziti, la aceeasi data ca la
ortodocsi. d) La 13 iulie, prznuim iarsi Soborul (al doilea) al marelui arhanghel Gavriil, care este, probabil, la origine ziua sIintirii vreunei
biserici vestite a SIntului Arhanghel Gavriil sau ziua artrii lui in vreo astIel de biserica. e) La aceasta, am mai putea adaug o alta serbare a
arhanghelului Gavriil din Adin, in ziua de 11 iunie (Ir slujba), cnd se comemoreaz aparitia acestui sInt arhanghel la o chilie din SI. Munte
(Adin), unde el ar Ii invitat pe un clugr sa cnte pentru prima oara partea de la nceput a Axionului SIintei Fecioare : Axion esti, adic :
Cuvine-se cu adevrat... ; Iaptul s-ar Ii ntmplat prin sec. X, iar serbarea a rmas pana azi limitata la mnstirile atonite.
http://www.crestinortodox.ro/SarbatorileSIintiloringeri7300.html.
8
Angheologia nu a oIerit nici un rspuns la marile probleme cu care s-au conIruntat marile imperii sau marile organizatii
politice ale umanittii nc din cele mai primare timpuri. Ce stim n acest sens sigur despre ngeri este c ei se bucur
de ntoarcerea omului la pocint. n acest sens, am putea spune c ngerii sunt interesati n si de existenta noastr.
ngerii au Iost antecedenti creatiei omului. Ei posed liberul arbitru, voint si sentimente.
54
n acest sens, exist n plan
luntric o asemnare ntre om si ngeri. Aceast asemnare a luntrului omului trebuie cultivat din ce n ce mai mult.
55
Asadar trebuie s spunem c Hristos este centrul lumii angelice. O alt caracteristic a ngerilor este c ei sunt prezenti
pe tot parcursul istoriei mntuirii omului. Arhanghelul Gabriel a Iost cel care a anuntat nasterea lui Ioan Boteztorul.
56
Prin urmare ne putem da seama c ngerii sunt cei care au un anumit rol n diIerite evenimente importante din viata
omului.
57
Ca si consecint, ngerii sunt Iiinte care am putea spune c vd n mintea lui Dumnezeu sau cunosc gndurile
si intentiile lui Dumnezeu mai bine dect omul. Ei sunt cei care pot ntr-un anume sens s le vesteasc acestea prin
Iaptul apropierii lor imediate de Dumnezeu.
58
Trebuie s spunem c o deplin angelizare a omului nu se v-a putea
realiza niciodat. Procesul de angelizare al omului poate Ii numai realizat ntr-o msur mai mic.
59
O angelizare
deplin a omului n intervalul existentei pmntesti ar nsemna o deplin ,schimbare a substantei omului.
60
Trebuie s
ntelegem c orict s-ar apropia omul de ngeri el nu poate s si schimbe deplin umanitatea lui. Prin urmare umanitatea
poate Ii angelizat dar nu poate n nici un caz s Iie schimbat radical.
Fondul actualizrii studiului despre ngeri este ns mult mai pregnant n zilele noastre. Enorm de multe
persoane din contemporaneitate investesc sume enorme n dezvoltarea unor retele de exploatarea a vietii sexuale prin
pornograIie sau erotism. Vedem ns c sensul angelismului sau a vietii angelice raportat la aceste investitii este mult
mai mic. Omul contemporan preIer mult mai mult alternativa plcerilor hedoniste ale sexualittii dect pe cele ale
51
Lewis Sperry ChaIer, Lewis Sperrv Chafer Svstematic Theologv, Vol. 1, Abridged Edition, John F. Walvoord, Editor, Donald K. Campbell,
Roy B. Zuck, Consulting Editors, Victor Books, Wheaton, Ill., 1988.
52
http://www.bible.org/page.php?pageid712#P863405.
53
Edward P. Meyers, A Studv of Angels, (Howard Books; Revised edition, 1978).
54
J.Hampton Keathley, Angelology The Doctrine oI Angels, www.bible.org.com.
55
Doreen Virtute, Angels 101. An Introduction to Connecting, Working, and Healing with the Angels (Hay House; 1 edition, 2006).
56
http://www.christusrex.org/www1/CDHN/creator.html#ANGELS.
57
http://www.shc.edu/theolibrary/saints3.htm.
58
Andia, Ysabel de. HENOSIS. Lunion a Dieu che: Denvs lAreopagite, Irom the Pholosophia Antiqua series. Leiden: E.J. Brill, 1996. Louth,
Andrew. Denvs the Areopagite. London: GeoIIrey Chapman, 1989. Rorem, Paul. Pseudo-Dionvsius. A Commentarv on the Texts and an
Introduction to Their Influence. OxIord: OxIord University Press, 1993.
59
http://www.lumeaingerilor.ro.

,ngerii i iubesc pe toti oamenii n mod neconditionat. Ei privesc dincolo de supraIat, de aparente, si vd scnteia dumnezeiasc aIlat n
Iiecare dintre noi. Se concentreaz numai asupra divinittii si potentialului nostru si nu asupra deIectelor, lipsurilor sau greselilor noastre. Deci
ngerii nu ne judec, ci doar ne aduc iubire n viat. Cu ngerii, sunteti n sigurant si puteti avea deplin ncredere n ei. Nu conteaz dac
sunteti credinciosi sau sceptici, deoarece ngerii cred n voi. Ei vd lumina voastr luntric, v cunosc adevratele talente si nteleg Iaptul c
aveti o misiune important n viat. Ei vor s v ajute n toate privintele. Cercetrile sociologice ne arat c majoritatea americanilor adulti
(ntre 72 si 85, n Iunctie de continutul chestionarului) cred n ngeri, iar 32 spun c au ntlnit un nger. Deci putem ajunge la concluzia c
este normal s credem n ngeri. Nu trebuie s aveti o pregtire special, s Iiti asemenea sIintilor ori s luati parte la diIerite activitti religioase
pentru a intra n legtur si a vorbi cu ngerii. Ei ajut pe oricine i cheam, indiIerent de problem. Ajutorul ngerilor este Ir pret, e oricnd
disponibil si nu implic viclesuguri, stratageme sau smecherii. Iubirea ngerilor Iat de noi este pur. Ei ne ajut s-l auzim, s-l simtim, s-l
vedem si s-l ntelegem pe Dumnezeu n viata noastr de zi cu zi. Prin urmare, dac aveti nevoie de ajutor privind sntatea, cariera, dragostea,
Iamilia sau orice alt domeniu, ngerii pot s v ajute. Nimic nu este prea ,mic sau prea ,mare pentru ei. Ei lucreaz cu bucurie n numele
dumneavoastr, chiar din clipa n care le cereti ajutorul. Doreen Virtue, Ingeri 101. Introducere in stabilirea legturii, lucrarea i vindecarea
cu ingeri (Bucuresti, 2008).
9
angelizrii.
61
Este ct se poate de clar c angheologia este o alternativ a vietii pornograIice de exemplu care este att
de exploatat de mai toat lumea si n special n Iata tinerilor. n orice caz, trebuie s precizm c pentru a aborda un
studiu despre ngeri trebuie s Iim extrem de preocupati de vointa ngerilor de a ni se descoperii. n acest sens, trebuie
s Iim constienti c mai pe tot parcursul istoriei religiilor si a umanittii au existat crezuri n existenta unor Iiinte
spirituale care au condus umanitatea la realizare. Am putea spune c aceste Iiinte au Iost asimilate cu sIera de existent
a ,sacrului sau a ,sIinteniei.
62

,The literal meaning oI the word angel thus points more toward the Iunction or status oI such beings in a cosmic
hierarchy rather than toward connotations oI essence or nature, which have been prominent in popular piety, especially
in Western religions. Thus, angels have their signiIicance primarily in what they do rather than in what they are.
Whatever essence or inherent nature they possess is in terms oI their relationship to their source (God, or the ultimate
being). Because oI the Western iconography (the system oI image symbols) oI angels, however, they have been granted
essential identities that oIten surpass their Iunctional relationships to the sacred or holy and their perIormative
relationships to the proIane world. In other words, popular piety, Ieeding on graphic and symbolic representations oI
angels, has to some extent posited semidivine or even divine status to angelic Iigures. Though such occurrences are not
usually sanctioned doctrinally or theologically, some angelic Iigures, such as Mithra (a Persian god who in
Zoroastrianism became an angelic mediator between heaven and earth and judge and preserver oI the created world),
have heaven and earth and judge and preserver oI the created world), have achieved semidivine or divine status with
their own cults. In Zoroastrianism there was a belieI in the amesha spentas, or the holy or bounteous immortals, who
were Iunctional aspects or entities oI Ahura Mazd, the Wise Lord. One oI the amesha spentas, Vohu Manah (Good
Mind), revealed to the Iranian prophet Zoroaster (6th century bc) the true God, his nature, and a kind oI ethical
covenant, which man may accept and obey or reject and disobey. In a similar manner, about 1,200 years later, the angel
Gabriel (Man oI God) revealed to the Arabian prophet Muammad (5th6th century ad) the Qur n (the Islmic
scriptures) and the true God (Allh), his oneness, and the ethical and cultic requirements oI Islm. The epithets used to
describe Gabriel, the messenger oI God'the spirit oI holiness and 'the IaithIul spiritare similar to those applied
to the amesha spentas oI Zoroastrianism and the third Person oI the Trinity (Father, Son, and Holy Spirit) in
Christianity. In these monotheistic religions (though Zoroastrianism later became dualistic) as also in Judaism, the
Iunctional characteristics oI angels are more clearly enunciated than their ontological (or nature oI Being)
characteristicsexcept in the many instances in which popular piety and legend have glossed over the Iunctional
aspects.
63
61
http://www.yuppy.ro/comentarii/articol/2049/Termenul-de-pronograIie.html.
62
A se vedea n acest sens enciclopedia britanic. www.britanica.com.
63
C. Jouco Bleeker and Geo Widengren (eds.), Historia Religionum. Handbook for the Historv of Religions, vol. 1, Religions of the Past
(1969), and vol. 2, Religions of the Present (1971), contains helpIul sections on the role oI angels and demons in chapters on the various
religions, as well as a very usable bibliography. J.B. Noss, Mans Religions, 4th ed. (1969), contains useIul sections on angels and demons.
Gustav Davidson, A Dictionarv of Angels, Including the Fallen Angels (1967); and Rossell H. Robbins, The Encvclopedia of Witchcraft and
Demonologv (1959), are Western-oriented. R.C. Zaehner, The Dawn and Twilight of Zoroastrianism (1961), has excellent sections on the role
oI angels and demons in Zoroastrianism and their relationship to Hindu spiritual beings. Robert M. Grant, Gnosticism and Earlv Christianitv,
2nd ed. (1966), contains useIul sections relating angelic and demonic Iigures oI Judaism, Christianity, and Zoroastrianism to Gnostic
speculation. See also JeIIrey B. Russell, Satan. the Earlv Christian Tradition (1981).
10
CREATIA $I IERARHIA NGERILOR
Este ct se poate de greu s scriem despre o ierarhie Iormal a ngerilor sau s adresm acest subiect destul de
greu abordabil de contemporaneitate. n primul rnd trebuie s spunem c ngerii sunt Iiinte care exist. Ei sunt Iiinte
create. Prin urmare, ngerii au Iost Iiinte create de Dumnezeu. Dumnezeu este autorul creatiei ngerilor. Trebuie s
precizm c dac Dumnezeu nu ar Ii voit nu am Ii stiu despre existenta ngerilor.
64
Prin vointa lui Dumnezeu si prin
dorinta Lui de a cunoaste am putea spune c stim cte ceva despre ngeri. Prin urmare ce sunt ngerii? Sunt simboluri
sau realitti? Andre Malraux spunea la un moment c ,lumea modern v-a nceta cnd nu se v-a mai crede ngeri. Este
ct se poate de evident c nu putem s i cunoastem pe ngeri pe cale rational sau dup cum s-a ncercat n anumite
epoci din istoria umanittii s i cutm pe ngeri pe cale rationalist. Cunoasterea omului raportat la existenta
ngerului este ns numai partial. Fiinta sau esenta ultim a ngerului nu poate Ii cunoscut. Esenta ngerilor, la Iel ca si
Iiinta lui ultim transced capacitatea noastr de ntelegere. Cea ce putem cunoaste despre ngeri este mai mult despre
Iunctiile lor sau despre modalitatea lor de existent.
65
n sensul ultim, ngerii sunt Iolositi pentru mntuirea omului, sau
n orice caz, ei au un mare rol n mntuirea omului. Se crede c ngerii sunt un Iel de protectori ai omului sau c printre
atributiile lor este si cea de a l proteja pe om sau de a l ocrotii. Dar trebuie s precizm c n lumea scepticilor, ngerii
sunt Iiinte contestate. n cele mai multe cazuri perceptia existentei lor ne vine din credint. Biblia este cea care atest
64
Jean Danielou, Les anges et leur mission (chap. JII . Lange gardien), coll. "Irenikon", Chevetogne, 1951.
65
http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/eglise2.html.
11
pentru traditia iudeo-crestin existenta lor. Am putea spune c Biblia este un depozitar de angheologie. Am putea spune
c ngerii sunt Iiinte create. Numai Dumnezeu este necreat. Prin urmare, prin natura lor, ngerii nu sunt Iiinte eterne.
Am putea spune c ngerii sunt Iiinte spirituale sau duhovnicesti. n acest sens, am putea spune despre ngeri c sunt
ntelepti dar nu sunt omnistienti. Sunt multe lucruri care pot Ii spuse despre caracteristicile ngerilor. ngerii sunt
capabili s ajung la viteze de deplasare enorme dar ei nu sunt omniprezenti. ngerii au putere dar nu sunt omnipotenti.
Numai Dumnezeu este omnipotent.
66
n acest sens ngerii sunt ngerii creati n timp. Ei ne sunt superiori nou Iiindc
nu au un sIrsit temporal cum avem noi.
67

n mare, mai toti oamenii caut modele. Cutarea modelelor este n special resimtit n studiile de sociologie.
Din neIericire nu toti oamenii caut modele veridice. Modelele legate de vietuirea ngerilor sunt ct se poate de multe.
68
Adevrul este c putini caut s spunem ,desvrsirea evanghelic n angheologie. Modelele pe care le caut omul
sunt n general de natur strict omeneasc. n mare parte am putea spune c omul se las de Ioarte multe ori dus de
ntelegerea eronat a modelelor unor oameni robotizati sau a unor existente ale tehnicii. n acest sens, de Ioarte multe
ori putem vedea cum modelul unui om al tehnicii este mult mai cutat dect un model angelic. De mai multe ori n
istorie s-a putut vedea cum omul a vzut un model al perIectiunii sale mai mult n tehnologie dect n angheologie.
Omul contemporan este prins de Ioarte multe ori de sensul avansrii n material si nu de avansarea n sens
duhovnicesc.
69

n aceste sens, trebuie s aIirmm c ngerii sunt un subiect Iascinant. Am putea spune c este destul de gresit c
omul modern se reduce pe sine la a si lua inIormatii despre ngeri din mas media. Termenul pe care l Ioloseste Agheu
n Vechiul Testament pentru nger este malawk.
70
n acest sens, am putea spune c dac omul n general s-ar aIunda din
ce n ce mai mult n spre o directie nesigur din punct de vedere duhovnicesc dac nu s-ar dedica studiului
angheologiei. n general, n operele de nceput ale crestinismului exist enorm de multe resurse teologice care ne Iac s
aproIundm taina ngerilor sau a realittii existentei lor. Asadar trebuie s spunem c ngerii nu sunt proprii lor autori.
Ei au Iost creati de Dumnezeu. ngerii nu au principiul subzistentei lor n sine ci n Dumnezeu. Dumnezeu este cel care
a creat si care a voit aducerea ngerilor n existent.
71
Una dintre disciplinele iudaice care au Iost proIund preocupate de
angeologie a Iost calaba. n cabala iudaic s-a studiat Ioarte mult problema ngerilor. n acest sens, trebuie s spunem c
66
http://www.newtestamentchurch.org/OPA/Articles/1998/01/the20nature20oI20angels.htm.
67
http://biblio.domuni.org/articlestheo/anges/htIrame.htm.
68
http://www.sacredheart.com/TheMysticalCityoIGodBook01Chapter03.htm.
69
Fields, Weston W. (1976), Unformed and Unfilled (Grand Rapids, MI: Baker). Girdlestone, Robert (1973), Svnonvms of the Old Testament
(Grand Rapids, MI: Eerdmans). Gray, Gorman (2000), The Age of the Universe. What Are the Biblical Limits? (Washougal, WA: Morningstar
Publications). Jackson, Wayne (1993), 'The Origin, Nature, and Role oI Angels, Whatever Happened to Heaven and Hell?, ed. Terry M.
Hightower (San Antonio, TX: Shenandoah Church oI Christ), pp. 207-210. Kaiser, Walter C., Jr. (1992), More Hard Savings of the Old
Testament (Downers Grove, IL: InterVarsity Press). Kelly, Douglas F. (1997), Creation and Change (Geanies House, Fearn, UK: Christian
Focus Publications). Leupold, H.C. (1942 reprint), Exposition of Genesis (Grand Rapids, MI: Baker). Lockyer, Herbert W. (1995), All the
Angels in the Bible (Peabody, MA: Hendrickson). Woods, Guy N. (1986), Questions and Answers. Jolume Two (Nashville, TN: Gospel
Advocate).
70
http://www.apologeticspress.org/articles/468.
71
Dictionnaire des Anges, Gustav Davidson, Le Jardin des Livres 2005, Paris, Dictionnaire pratique des anges, les invoquer pour obtenir leurs
bienfaits, leurs prieres, leurs fonctions, Emmanuelle Morgane, Ed. ExclusiI 2004. Encvclopedie des anges, veritable histoire et origines des
anges, Emilie Bonvin, Ed. ExclusiI 2005. Enqute sur lexistence des Anges Gardiens, Pierre Jovanovic, Ed. jardin des Livres paris, 2005, j'ai
lu 1994 Hans-Werner Schroeder, Lhomme et les Anges, Ed. Iona, Paris 1986 Edouard Brasey, Enqute sur lexistence des anges rebelles, Ed.
J'ai Lu, 1997 Burnham Sophy, Le livre des Anges, Marabout, 1994 Gitta Mallasz, Dialogues avec lange, Aubier, Paris, 1990 RudolI Steiner,
De la Nature des anges, Ed. Anthroposophiques Romandes, Geneve 2004 Henry Corbin, Lhomme et son ange, Ed. Fayard, 1983 Anne
Bernet, Enqute sur les anges, Ed. Perrin, 1997.
12
n cabala iudaic exist un anumit cult al ngerilor sau mai bine spus o mistic a ngerilor. nvtturile iudaice despre
ngeri sunt ct se poate de elaborate. Baza elaborri acestor nvtturi este o puternic ,critic biblic. AstIel, trebuie
s spunem c la un anumit nivel cabala nu este partea ortodox a iudaismului.
72
Iudaismul ca si curent religios a avut
una dintre cele mai proIunde perceptii doctrinare ale ngerilor. Cele mai elaborate doctrine reIeritoare la ngeri le gsim
n iudaism.
73
Am putea enumera aici mai multe grupuri de ngeri dup cum sunt ei asezati ierarhic: n cadrul seraIimilor
am putea enunta pe arhanghelul Metatron si pe ngerii Vehuiah, Jeliel(Yeliel), Sitael, Elemiah, Mahasiah, Lelahel,
Achaiah, Cahetel. n cadrul Heruvimilor am putea enunta pe arhanghelul JoIiel( Raziel ) si pe ngerii Haziel, Aladiah,
Lauviah, Hahaiah, Yezalel, Mebahel, Hariel, Hekamiah. n cadrul tronurilor am putea s enumerm pe arhanghelul
Tadchiel si pe ngerii Lauviah, Caliel, Pahaliah, Nelchael, Yeiaiel, Melahel, Haheuiah. n cadrul ierarhiei domniilor am
putea s denumim pe arhanghelul Kamael si pe ngerii Nith-Haiah(Nithaiah), Haaiah, Ieratel, Seheiah, Reiiel, Omael,
Lecabel, Vasariah. n cadrul virtutiilor am putea s l enumerm pe arhanghelul Mihail si pe ngerii Hahahel, Michael,
Veuliah(Veualiah), Ielaiah, Sealiah, Ariel, Asaliah, Mihael. In cadrul Arhangelilor am putea s l numim pe RaIael si pe
ngerii Nemahiah, Yeialel (Yeyalel), Harael, Mitzrael, Umabel, Iahel, Anauel, Mehiel. n cadrul ierarhiei ngerilor am
putea s l numim pe Gabriel si mai jos pe ngerii Damabiah, Manakel, Ayael (Eiael), Habuhiah, Rochel (Rahael),
Jamabiah (Yabamiah), Haiaiel, Mumiah.
74
n acest sens exist o list mult mai mare de ngeri. Dar este imposibil s i
72
http://en.wikipedia.org/wiki/Judaism.
73
http://www.sacred-texts.com/jud.
74
http://Ir.wikipedia.org/wiki/AngC3A9ologie. Les Seraphins ARCHANGE : Metatron NOMS : Ehyiah, Jeliel, Sitael, Elemiah,
Mahasiah, Lalahel, Achaiah et Cahetel Issu de l'hebreu seraphim qui signiIie litteralement " les brlants ", deIinition qui renvoie a la vision du
prophete Isae, que l'une de ces creatures puriIia en prelevant une braise de l'autel divin. Places au sommet de la hierarchie, ils entourent le
trne de Dieu et chantent ses louanges, ils representent le mouvement perpetuel tout autour des secrets divins et possedent le pouvoir d'elever
leurs inIerieurs a leur ressemblance, on les appelle les " brleurs de peche et chaque seraphin est en relation avec l'un des sept peches capitaux
qu'il peut nous aider a consumer. Dotes d'ailes (trois paires selon Isae : une pour se voiler la Iace, une pour voler et une qu'ils etendent sur leurs
pieds), ils sont devolus a la louange de Dieu. Leur couleur est le rouge, couleur de Ieu, element qui constitue leur attribut, et leur pierre est la
sardoine, qui reIlete les inIluences cosmiques et Iait Iuir les demons. Les Cherubin ARCHANGE : Raziel NOMS : Haziel, Aladiah, Lauviah,
Hahaiah, Iezael, Mebahel, Hariel et Hakamiah Ces entites celestes rattachees au corps innombrable des Anges tirent leur nom de kribu puis
keroubim en hebreu, terme qui designait les premiers genies ressemblant a des taureaux ailes a tte humaine protegeant l'entree des palais
assyro-babyloniens. La Bible les a repris a son compte, notamment a travers les visions du prophete Ezechiel dans lesquelles ils apparaissent
comme les serviteurs les plus proches de Dieu. Htes et gardiens de son Sanctuaire, ils semblent aussi soutenir son Trne : on retrouve
d'ailleurs cette mme Ionction et cette mme image dans l'Apocalypse de Jean. ViIs, les cherubins constituent la metaphore de l'omnipresence
de Dieu, symbolisant la sagesse divine, ils possedent l'ineIIable aptitude a connatre et a contempler Dieu, a recevoir les plus hauts dons de sa
Lumiere et a accueillir la plenitude des dons qui rendent Ange. Dieu les plaa a l'est d'Eden pour empcher les humains d'entrer dans le Jardin
et d'acceder a l'Arbre de Vie(Genese, III,24). Dans l'Islam, les cherubins louent perpetuellement Allah. Ils sont couleur soleil, composes d'ether
et de Ieu, ils aiment la blonde topaze, douee d'une occulte puissance et symbole de justice. Ils sont representes en bleu et or, jouant parIois d'un
instrument de musique mais dans l'art chretien, on les retrouve plus souvent comme des Anges sans corps reduits a une tte ailee. Dans l'Islam,
les cherubins louent perpetuellement Allah. Les Trnes ARCHANGE : Binael NOMS : Lauviah, Caliel, Leuviah, Pahaliah, Nelkhael, Yeiayel,
Melehel, Hayviah Representant la justice divine, ils ont pour particularite de ne pouvoir Iaire aucune concession aux biens inIerieurs et d'tre
incapables d'aucune bassesse, ce qui leur conIere le privilege de soutenir le Trne de Dieu . Ils derivent des cherubins, leur pierre est le jaspe
rouge et vert, dissolvant universel des venins psychiques et spirituels. On les retrouve generalement representes avec une robe et un bton de
commandement. Les Dominations ARCHANGE : Hesediel NOMS : Nith-Haiah, Ahayah, Yerathel, Seheiah, Reuel, Omael, Yecebel, Vasariah
Ils sont responsables des elements naturels et des corps celestes et representent la pure elevation spirituelle detachee de toute compromission
terrestre. Ils sont representes portant une couronne et un sceptre. Les Puissances ARCHANGE : Camael NOMS : Yehuiah, Lehahiah,
Chavakhiah, Menadel, Aniel, Haamiah, Rehael, Yeiazel Ils ont la mme Ionction que les dominations, a savoir la responsabilite des elements
naturels et des corps celestes. Ils agissent avec une volonte Iarouche conIormement aux desseins de Dieu, elles combattent les demons, leur
pierre est l'onyx blanc et noir, lumieres et tenebres, symbole du Bien et du Mal. Elles sont, tout comme les dominations, representees avec une
couronne et un sceptre. Les Vertus ARCHANGE : Raphael NOMS : Hahahel, Mikael, Yoliah, Yelehiah, Sehaliah, Ariel, Asaliah, Mihael Liees a
la passion du Christ, elles se singularisent par un pouvoir d'ordre intellectuel qui leur est propre et dont l'homme ne peut aucunement avoir
connaissance. Elles representent la synthese de quatre elements, leur pierre est le saphir, symbole de sagesse, clarte divine, couleur d'esperance
et puissant talisman contre le mauvais oil ; dans la Bible, il est dit que le Trne de Yahve est Iait de pierres de saphir. Elles sont souvent
representees portant des Ileurs. Les Principautes ARCHANGE : Haniel Noms : Vehuel, Daniel, Hahasiah, Imamiah, Nanael, Nithael,
Mebahiah, Poyel Elles protegent les nations et se deIinissent comme des puissances de commandement de la plus haute convenance, elles n'ont
ni de couleurs, ni d'attributs particuliers. Les Archanges ARCHANGE : Michel NOMS : Nemamiah, Yeiaiel, Harahel, Mitzrael, Umabel, Iah-
13
enumerm pe toti din moment ce numrul lor este de miliarde si miliarde. Am putea spune c numai Dumnezeu
cunoaste numrul exact al ngerilor. Traditia iudaic denumeste 72 de ngeri majori.
75
AstIe c trebuie s spunem c mai
recent s-a cerut un nger patron al televiziunii si al comunicatiilor.
76
Trebuie s spunem c ngerii sunt dintre cele mai
proIunde creatii ale lui Dumnezeu.
77
,Dans cette perspective, les anges continuent d'accomplir aupres des hommes les tches que l'Acienne
Testament leur attribuait deja. Quand une communication surnaturelle parvient du ciel a la terre, ils en demeurent les
mysterieux messagers Gabriel transmet la double Annonciation (Lc 1,19.26) ; une armee celeste intervient dans la nuit
de la Nativite (Lc 2,9-14) ; des anges encore annoncent la Resurrection (Mt 28,5ss p) et Iont connatre aux Aptres le
sens de l'Ascension (Ac 1,10s). Auxiliaires du Christ dans l'ouvre du salut (He 1,14), ils assurent la garde des hommes
(Mt 18, 10 ; Ac 12,15), presentent a Dieu les prieres des saints (Ap 5, 8 ; 8,3), conduisent l'me des justes en paradis
(Lc 16,22). Pour proteger l'Eglise, ils poursuivent autour de Michel, leur cheI, le combat contre Satan qui dure depuis
les origines (Ap 12,1-9).
Un lien intime rattache ainsi le monde terrestre au monde celeste ; la-haut les anges celebrent une perpetuelle liturgie
(Ap 4,8-11) a laquelle s'unit ici-bas la liturgie de l'Eglise (cI. Gloria, PreIace, Sanctus). Des presences surnaturelles
nous entourent, que le voyant de l'Apocalypse concretise dans le langage de convention consacre par l'usage. Cela
exige de notre part une reverence (cI. Jos 5, 13-55 ; Dn 10,9 ; Tb 12,16) qui n'est pas a conIondre avec l'adoration (Ap
22,8s). Il est donc necessaire de proscrire un culte exagere des anges qui nuirait a celui de Jesus-Christ (Col 2,18). Au-
dela de ces aIIirmations explicites de la Bible, le critique peut se demander quel sens ont des representations qui sont
largement empruntees au monde paen ambiant et qui traduisent des elements peripheriques du message biblique. Le
Hel, Anauel, Mehiel Ils sont les messagers de Dieu, leur cheI est le " prince d'Israel ", Michel. Dans la Bible, les archanges Raphael, Michel et
Gabriel, puis plus tard Uriel, sont rarement designes sous ce nom-la, ils apparaissent plutt comme Iaisant partie d'un corps de 7 Anges qui,
selon l'Apocalypse de Jean, se tiennent toujours prts a entrer devant la gloire de Dieu ; selon Enoch, le nom des trois autres seraient Raguel,
Saraqiel et Remeieil, mais selon une Iresque de l'eglise St-Ange a Palerme, il s'agirait de Jehudiel, Barachiel et Seatiel. Organiquement relies
aux Anges, ils s'en distinguent cependant par leur Ionction d'intermediaire entre les principautes avec qui ils sont en communion et l'ensemble
des Anges auxquels ils conIerent l'unite. Dans L'Islam, les archanges portent le trne d'Allah . Leur pierre est le rubis, symbole de l'ardeur
guerriere, du pouvoir et de la victoire. Ils sont presque toujours representes en militaire, portant en general une arme(lance ou epee) et un
bouclier, ils portent aussi une balance(pour peser le Bien et le Mal) ou des Ileurs blanches (generalement des lys) ou bien encore un instrument
de musique (trompette). Les Anges ARCHANGE : Gabriel NOMS : Damabiah, Manakel, Eyael, Habubiah, Rochel, Jamabiah, Haiaiel,
Mumiah Dans la Bible, le corps des Anges, constitue d'un nombre innombrables d'entites celestes, ne distingue guere de categories claires en
dehors des sept anges admis a contempler la Iace de Dieu (parmi lesquels on retrouve Michel, Gabriel et Raphael), des cherubins et des
seraphins. Leur Ionction est de proteger tous les hommes, on retrouve parmi eux les Anges gardiens, devolus a la protection de chaque homme.
En eIIet, ils constituent le plus bas degre de la qualite angelique, c'est a dire celui par lequel l'homme est amene a prendre conscience de la
hierarchie angelique et celui grce auquel il peut commencer a s'elever vers Dieu. Les Anges ont pour pierre l'emeraude, a double nature, Iaste
et neIaste dediee a Venus, deesse de l'Amour, mais aussi gemme de la connaissance du Bien et du Mal (Mal choisi par LuciIer, le plus beau des
Anges.). http://Iorum.aceboard.net/40490-1384-11191-0-Hierarchie-anges-Seraphins-Cherubins-Trones-Archanges.htm.
75
http://anges.Iree.Ir/anges2.htm. SeraIimii : Vehu Iah (Vehuiah), Ieli El (Jeliel), Sita El (Sitael), Elem Iah (Elemiah), Mahas Iah (Mahasiah),
Lelah El(Lelahel), Acha Iah (Achaiah), Cahet El (Cahetel). heruvimii : Hazi El (Haziel), Alad Iah (Aladiah), Lauv Iah (Lauviah), Haha Iah
(Hahaiah), Ieza El (Lezalel), Mebah El (Mebahel), Hari El (Hariel), Hakam Iah (Hekamiah). Tronurile : Lauv Iah (Lauvhiah), Cali El (Caliel),
Leuv Iah (Leuviah), Pahal Iah (Pahaliah), Nelcha El (Nelchael), Ieiai El (Yeiayel), Melah El (Melahel), Hahiu Iah (Haheuiah). Domniile : Nith-
ha (Nithaiah), Iah Haa Iah (Haaiah), Ierath El (Yeratel), Sehe Iah (Seheiah), Reii El (Reiyel), Oma El (Omael), Lecab El (Lecabel), Vasar Iah
(Vasariah). Puterile : Iehu Iah (Yehuiah), Lehah Iah (Lehahiah), Chavak Iah (Chavaquiah), Menad El (Menadel), Ani El (Aniel), Haam Iah
(Haamiah), Reha El (Rehael), Ieiaz El (Leiazel). Stapniile : Hahah El (Hahahel), Mika El (Mikael), Veual Iah (Veuliah), Iela Iah (Yelaiah),
Seal Iah (Sehaliah), Ari El (Ariel), Asal Iah (Asaliah), Miha El (Mihael). nceptoriile : Vehu El (Vehuel), Dani El (Daniel), Hahas Iah
(Hahasiah), Imam Iah (Imamiah), Nana El (Nanael), Nitha El (Nithael), Meba Iah (Mebahiah), Poi El (Poyel). Arhanghelii : Nemam Iah
(Nemamiah), Ieial El (Yeialel), Harah El (Harael), Mitzra El (Mitzrael), Umab El (Umabel), Iah H El (Lahhel), Anau El (Anauel), Mehi El
(Mehiel). ngerii : Damah Iah (Damabiah), Manak El (Manakel), Eia El (Eyael), Habuh Iah (Habuhiah), Roch El (Rochel), Jabam Iah
(Jabamiah), Haiai El (Haiaiel), Mum Iah (Mumiah).
76
http://anges.Iree.Ir/anges11.htm.
77
Pierre-Marie Galopin et Pierre Grelot in Jocabulaire de Theologie Biblique, publie sous la direction de Xavier Leon-DuIour s.j., Paris ,
Editions du CerI, 1970.
14
probleme n'est pas Iacile a resoudre. Un point est sr. Quelles que soient la nature et la structure de l'univers spirituel
qui entoure Dieu et execute ses desseins, c'est par soumission au Christ, matre du monde et Sauveur, qu'il est incorpore
dans le plan divin de la creation et de la redemption. C'est par-la qu'il entre dans le domaine de la Ioi chretienne.
78
Trebuie s spunem c ei scpnd din perceptiile noastre obisnuite constitue o lume tainic. n acest sens, s-a
vorbit de o tain a ngerilor. n Biblie nu s-a pus niciodat la ndoial existenta ngerilor.
79
ngerii au Iost de mai multe
ori contestati dimpreun cu existenta lor.
80
Am putea spune ceva mai multe lucruri despre ierarhia ngerilor. Tema
ierarhiei ngerilor este una dintre cele mai diIicile subicte ale angheologiei. Evagrie Ponticul spune despre ngeri c ei
ngerii umplu aerul luptndu-se pentru noi.
81
Trebuie s stim c Dumnezeu este cel care are autoritate ultim asupra
ngerilor.
82
Iat ce citim de exemplu ntr-o rugciune a lui Adelbert
83
: 'nc ridic glasul si cererile mele ctre ngerii
Uriel, Tubuel, Michel, Inias, Tubuas, Sabaoc, Simiel..."
84
Asadar Iondul ierarhic al mistagogiei angelice sau al
angheologiei este una dintre cele mai grele de realizat ndatoriri ale teologului este de a Iace un Iel de nvttur sau
cale de acces n lumea ngerilor. Dionisie Areopagitul a realizat aceasta scriind ierarhia cereasc. Lucrarea lui Dionisie
este totusi o lucrare care nu epuizeaz ceea ce poate Ii scris despre ngeri. Trebuie s spunem c subiectele reIeritoare la
angheologie nu sunt epuizate. Mai pot Ii scrise multe lucruri reIeritoare la ngeri si la lucrarea lor. Vom lua n acest sens
ca si subiect de analiz trei arhangheli pe care traditia i numeste Barachiel, Jehudiel si Zeadkiel.
85
n acest sens am
78
http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/deIinit5.html.
79
La Mvstique divine distinguee des contrefaons diaboliques et des analogies humaines, par M. J. Ribet, Paris, Poussielgue Freres, 1879, tome
second : Les phenomenes mystiques distincts de la contemplation - Phenomenes intellectuels : les visions, Chap. VIII : Les objets de la vision
surnaturelle - Les Anges.
80
"Les anges, nos puissants mediateurs, et leurs inestimables missions pour le monde", Heinrich Kreuzer, Oeuvres Mariales, CH-4632
Trimbach, Suisse (3 edition, 1989).
81
Antirr. Praef., Tristesse, 27.
82
Franoise Bouchard, "Les grands miracles de la devotion", Ed. Resiac, 1996.
83
Un mare mistic oriental: http://www.scottowen.org/topic/adelbert. http://en.wikipedia.org/wiki/AdalbertoIPrague.
84
Th. Laval "Le Monde invisible ou Traite dogmatique et ascetique des Anges" (Bruxelles, 1909).
85
,Barachiel Saint Barachiel Archange, "la benediction de Dieu", combat l'esprit de la paresse, de l'indiIIerence et de la tiedeur religieuses.
C'est par notre zele pour le bien, et en nous attachant le plus possible a realiser notre sanctiIication personnelle, que nous pouvons ecarter ce
vice. Le zele pour le bien est necessaire pour la beatitude, car le "Royaume des Cieux est l'objet de violence, et ce sont les violents qui s'en
emparent" (Matth.11,12). Ailleurs, Jesus dit encore : "Ce ne sont pas ceux qui me diront : Seigneur, Seigneur ! qui entreront dans le Royaume
des Cieux, mais celui qui Iera la volonte de mon Pere qui est dans les Cieux" (Matth.7,21). Les mes tiedes sont, aux yeux du Seigneur, pires
que les mes Iroides. Il dit encore : "Ainsi, puisque tu es tiede, et ni chaud ni Iroid, je vais te vomir de ma bouche" (Apoc.3,16). On doit
l'invoquer pour les prtres, aIin qu'il y ait beaucoup de saints prtres, "car tout est attache a la benediction de Dieu" (Ps.127,1). Il tient dans sa
main droite le rituel, symbole de la benediction du Seigneur, car "c'est la benediction du Seigneur qui procure la richesse" (Prov.10,22). St
Barachiel archange, viens avec tes anges nous tirer de notre torpeur ! Aide-nous a Iaire le bien et a crotre dans l'amour de Dieu et de Marie.
Amen. Jehudiel Saint Jehudiel Archange, "La louange de Dieu", combat l'esprit de jalousie et de l'envie qui, en sucombant a la jalousie, se
revolta de voir la preIerence que Dieu accordait a Marie, sur toute autre creature, puisque c'est par Elle que devait se produire l'Incarnation de
la deuxieme Personne Divine. Sa jalousie l'entrana jusqu'a la haine des decrets de Dieu. Dans plusieurs exorcismes, le demon s'est Iait
connatre comme etant l'adversaire privilegie de Jehudiel. Le vice de la jalousie nous Iait envier le bien du voisin. Jadis, dans l'Ancien
Testament, les Ireres de Joseph, pousses par la jalousie, ont voulu l'assassiner parce qu'il etait le Iils preIere de Jacob. C'est la jalousie qui
aveugla et empcha les Pharisiens de reconnatre la saintete et la puissance surnaturelle du Fils de Dieu. Leur jalousie se transIorma en haine du
Seigneur et les amena a Le livrer a mort. Avec l'amour de Dieu, de ses commandements, et notre bienveillance envers notre prochain, en
l'acceptant et en le reconnaissant comme tel, nous triomphons de la jalousie, de la haine et du Ianatisme. L'archange Jehudiel est notre meilleur
guide et notre plus grand bienIaiteur. Son acceptation inconditionnelle des decrets divins et son zele a executer les ordres du Tres-Haut
scellerent son alliance eternelle avec Dieu. Ainsi gloriIie-t-il Dieu depuis toute eternite et personniIie-t-il, dans la charite, la vivante louange de
Dieu. Le peuple elu a brise et rejete l'ancienne alliance. Dans le Nouveau Testament, nous sommes tous appeles a recevoir la couronne, celle
que Jehudiel tient dans sa main droite, symbole de la recompense de ceux qui auront ete Iideles a Dieu et de ceux qui auront adore Dieu.
Comme St Paul l'ecrit a Timothee : "Desormais m'est reservee la couronne de justice. Le Seigneur me la remettra en ce jour-la, Lui le Juste
Juge, et non seulement a moi, mais a tous ceux qui auront attendu sa venue avec amour" (2 Tim.4,8). St Jehudiel Archange, toi, l'ange puissant
et le redoutable adversaire de Belzebuth, viens a notre aide avec toutes tes legions d'anges ! Accompagne-nous dans le combat contre les
terribles attaques de l'EnIer, qui menacent d'aneantir l'Eglise. Eloigne toute jalousie de nos coeurs et Iais en sorte que chacun de nous, par
l'accomplissement de la volonte divine, devienne une vivante louange a la gloire de Dieu. Zeadkiel (ou Sealtiel). Saint Sealtiel Archange, "La
15
putea spune c se Iac reIerint n scripturi n Biblie la ngeri. n Genez 3, 24: se vorbeste de heruvimi, Isaia 6, 2 se
vorbeste de seraIimi, n Iezechil 10, 3 se vorbeste de heruvimi, tronuri, n Daniel se vorbeste de miriadele ngeresti, de
Gabriel si de Mihail, n cartea lui Tobie se vorbeste de RaIael, n 2 Macabei se vorbeste de ostirile ceresti, n 1
Tesaloniceni se vorbeste de un arhanghel, n Romani 8, 38 se vorbeste de ngeri principalitti si de puteri, n 1 Corinteni
15, 24 se vorbeste de nceptorii puteri, stpnii. n EIeseni 1, 21 se vorbeste de nceptoreii, puteri, domnii si domnii,
n EIeseni 3, 10 se vorbeste de domnii si puteri ceresti, n EIeseni 6, 12 se vorbeste de puteri si de nceptorii, n 1 Petru
3, 22 se vorbeste de ngeri, puteri domnii, n Iuda 9 se vorbeste de arhanghelul Mihail, n 2 Petru 10, 11 se vorbeste de
ngeri, n Evrei 12, 22 se vorbeste de o nenumrat ostire de ngeri si n cele din urm am mai putea enunta c n
Apocalisps se vorbeste de sapte ngeri.
Pe continentul european Toma de Aquino a Iost cel care a oIerit ns o clasiIicare ierarhic proprie a ngerilor.
Aceast ierarhie gradual si ierarhic este modalitatea prin care lumina dumnezeiasc se comunic ngerilor. n acest
sens stim clasiIicarea pe care a oIerit-o Dionisie.
86
ClasiIicarea pe care a oIerit-o Grigorie cel Mare este ns putin mai
diIerit: seraIimi, heruvimi, tronuri, domnii, nceptorii, trii, virtuti, arhangheli si ngeri. ClasiIicarea lui Ambrozie
episcopul Milanului n secolul al IV-lea este aceasta: seraIimi, heruvimi, tronuri, nceptorii, puteri, virtuti, arhangheli
si ngeri. Literaturile iudaice apocriIe prezint mai multe alte clasiIicri ierarhice care nu au Iost acceptate ca si
canonice n crestinism. Am putea spune c au Iost atribuite anumite reprezentri ale ierarhiilor. Prima ierarhie a Iost cea
a seraIimilor, a heruvimilor si a tronurilor. Ea l reprezint pe Dumnezeu n perIectiunile Lui intime: iubire vie, lumin
vie, sIintenie nealterat. A doua ierarhie de domnii, stpnii si nceptorii l reprezint pe Dumnezeu n suveranitatea
Lui Iat de Ipturile Lui: putere Ir limite, Iort irezistibil, dreptate imuabil. A treia ierarhie l prezint pe
Dumnezeu prin actiunile Lui: conducere cu ntelepciune, descoperiri sublime si ca si o constant mrturie a binelui.
87
Trebuie s mentionm c angheologia oriental diIer Ioarte mult de cea occidental. n acest sens, putem vedea cum n
orient persoana autoritar n probleme de angheologie a Iost considerat Dionisie Areopagitul n timp ce n occident a
Iost considerat Toma de Aquino.
88
n occident se obisnuia ca anumitor teologi s le Iie acordat titlul de doctor
angelicus. Toma de Aquino a Iost considerat de exemplu n Biserica Roman un doctor angelicus.
89
Aceast traditie nu
este prezent n orient.
90

priere de Dieu", combat l'esprit de l'intemperance et de l'ivrognerie. L'intemperance conduit a tous les vices et a tous les crimes. Le Sauveur
nous adresse cette exhortation avec ces paroles de l'Ecriture : "Tenez-vous sur vos gardes : que vos coeurs ne s'alourdissent pas dans la
debauche, l'ivrognerie, et les soucis materiels, et que ce jour-la ne tombe pas sur vous a l'improviste" (Luc21,34). Les vertus de temperance et
d'abstinence nous permettent de combattre ce vice. Elles eclairent notre intelligence, aIIermissent notre volonte, nous procurent d'autres vertus,
ainsi que le pardon des oIIenses, la realisation de nos prieres, des grces extraordinaires et pour Iinir la recompense eternelle. Dans les pays de
mission, des regions entieres ont ete liberees de ce vice de l'ivrognerie, grce a son intercession. Un missionnaire est parvenu a ce resultat dans
les regions ou il a Iait connatre ce grand archange et implore son aide. En tant que porteur et distributeur des grces divines, il tient dans sa
main droite une corbeille de Ileurs, symbole de la joie, de la vie en Dieu. Jesus a dit a Soeur Josepha Menendez : "La joie en Dieu est la cleI de
toutes les grces" (d'apres le livre "Un appel a l'Amour").
86
SeraIimi, heruvimi, tronuri, domni, stpnii, puteri, nceptorii, arhangheli, ngeri. n general aceast clasiIicare a ngerilor a Iost cea
acceptat traditional de toat Ortodoxia.
87
http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/hierar01.html.
88
http://en.wikipedia.org/wiki/ThomasAquinas.
89
http://historymedren.about.com/od/aentries/a/11aquinas.htm.
90
Newman, John Henry, trans. Catena Aurea. Commentarv on the Four Gospels Collected out of the Works of the Fathers bv S. Thomas
Aquinas. 4 vols. OxIord: Parker, 184145; reprinted in 7 vols., Albany, NY: Preserving Christian Publications, 199396 (also available through
LeaIlet Missal Online and Sophia Institute); reprinted in 4 vols., London: St. Austin Press, 1997 (also available through LeaIlet Missal Online);
reprinted in 8 vols., WipI and Stock, 2005. E-text oI the parts on Matthew and Mark at www.ccel.org/ccel/aquinas/catena1.html (Mt) and
www.ccel.org/ccel/aquinas/catena2.html (Mk); the same parts may be downloaded as PDF Iiles at
www.stjamescatholic.org/ebooks/aquinascatenamatthew.pdI and www.stjamescatholic.org/ebooks/aquinascatenamark.pdI. E-text oI all
parts la www.diaIrica.org/kenny/CDtexts/CAMatthew.htm, www.diaIrica.org/kenny/CDtexts/CAMark.htm,
www.diaIrica.org/kenny/CDtexts/CALuke.htm and /www.diaIrica.org/kenny/CDtexts/CAJohn.htm.
16
Prin urmare, dincolo de spatiu si timp, dincolo de planete, de materie si de univers a existat numai Dumnezeu.
91
Am putea spune c Dumnezeu a Iost cumva suIicent lui nsusi n aceast izolare care nu poate Ii cuprins de imaginatia
noastr. Asadar Dumnezeu a voit s produc o oper exterioar. Scripturile ne spun c El a creat cerul si pmntul. Mai
nti a Iost creat cerul. El a voit s creeze duhuri curate ca si El, avnd ca si El iubire si inteligent, si care s l poat si
s l cunoasc dup cum El se cunoaste pe Sine nsusi. Acestia au Iost ngerii. Ei sunt ntr-un numr ce nu poate Ii
numit. Am putea spune despre ngeri c ei au primit un Iel de inteligent si suveranitate ca si prerogative ale
sublimittii.
92

,L'ange entre en contact avec le monde sensible par une presence d'"action" ; non la presence de l'me liee au
corps et Iormant avec lui un seul tre, mais la presence du pur esprit d'autant plus habile a manier un instrument qu'il en
est plus independant et plus libre. Deja l'exemple de l'homme montre ce que peut l'esprit sur la matiere. La science a
discipline les Iorces naturelles ; notre propre volonte se Iait obeir de nos membres ; et parIois des individus Iortement
trempes petrissent leur organisme au point de se reIaire un temperament nouveau.
L'ange possede une connaissance encore plus parIaite des lois de l'univers ; il sait mettre en contact et Iaire reagir corps
et elements, de la pour lui la possibilite d'obtenir des resultats extraordinaires et en apparence miraculeux.
Dieu seul peut agir directement sur notre intelligence (Som. Th., I, 105, 3-4; C.G., III, 8-92) ; l'ange agira sur elle par
l'intermediaire de la partie sensible de notre tre. Il peut, par exemple, revtir un corps d'emprunt comme Raphael
(Tob., 12.19). Il peut inIluer sur nos sens et creer une sorte d'hallucination. Il peut surtout intervenir dans notre
imagination, dans ce creuset ou d'une Iaon si etrange se Iondent, se Iorment et se coordonnent les images.
Ordinairement cette derniere action nous echappe parce qu'elle se moule sur notre activite naturelle ; nous appelons
cela, suivant les moments, rve prophetique, intuition ou pressentiment, illumination ou inspiration, bonne pensee, idee
pieuse.
93

n acest sens, reIeritor la ierarhia ngerilor, trebuie s spunem c exist o anumit literatur despre ngeri care i
prezint ntr-o imagine ct se poate de eronat. Aceste curente sunt n special curentele religiilor orientale care au o
perceptie ct se poate de distorsionat reIeritoare la ngeri. Religiile orientului ndeprtat sunt ct se poate de negative
reIeritoare la perceptia real a ngerilor. n acest sens, ngerii nu sunt mai deloc prezenti n cultul religios.
94
Rolul
ngerilor n religiile orientului ndeprtat este ct se poate de lipsit de semniIicatie. Asadar trebuie s mentionm c
unele ierarhii angelice au Iost create asemenea unor ierarhii sociale. Desi am putea vorbii de o ,sociologie angelic ea
nu este asemntoare cu cea omeneasc.
95
Ierarhia ngerilor este o ordine n care am putea s i aranjm pe ngeri,
duhuri curate, mai mult sau mai putin superioare, n sensul apropierii de Dumnezeu.
96
Am putea spune c ngerii dup
unii teologi se clasiIic n Iunctie de mprtsirea de lumina lui Dumnezeu. AstIel, trebuie s spunem c ierarhia
ngerilor este cumva simbolic n sensul omului dar ct se poate de real n sensul existentei lui Dumnezeu.
97
n cazul primei ierarhii, cea a seraIimilor cel mai mare n ierarhie este recunoscut de traditie ca Iiind Metatron.
Dup Metatron urmeaz cum am spus restul de Ehiah, Jeliel, Sitael, Elemiah, Mahasiah, Lalahel, Achaiah si Cahetel.
(Also on CD-ROM Irom Harmony Media.) Toal, M. F., trans. Catena Aurea. In his Patristic Homilies on the Gospels. Mercier Press, 1955;
reprinted in 4 vols. as The Sundav Sermons of the Great Fathers, Chicago: Regnery, 195763; Swedesboro, NJ: Preservation Press, 1996; and
San Francisco: Ignatius Press, 2000.
91
Dictionnaire de Spiritualite Ascetique et Mvstique Doctrine et Histoire publie sous la direction de Marcel Villers s.j. Tome I Paris,
Beauchesne, 1936 Article de Joseph Duhr.
92
http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/reI-10.html.
93
http://spiritualite-chretienne.com/anges/ange-gardien/eglise2.html.
94
Jean-Marie PaIIenhoII, ABC de lAngeologie . Comment parler aux anges de votre vie (Editions Jacques Grancher, 2005).
95
http://www.chez.com/jec2/archange.htm.
96
http://www.outre-vie.com/croyancereligion/anges/anges.htm.
97
http://Ir.wikikto.eu/index.php/HiC3A9rarchieangC3A9lique.
17
Cuvntul seraIim nseamn n ebraic 'cel arznd. Numele a Iost dat lor de proorocul Isaia care a voit astIel s arate c
aceste Ipturi ngeresti se curt si se mprtsesc de Dumnezeu. SeraIimii sunt n capul ierarhiei si am putea spune c
ei sunt cei care nconjoar tronul lui Dumnezeu. Ei se misc continuu n jurul tainelor dumnezeiesti si au puterea de a i
ridica pe inIeriorii lor la asemnarea cu ei. Dup Isaia ei au trei perechi de aripi. Aripile lor sunt date de Isaia simbolic.
O pereche de aripi este pentru a si acoperii Iata, una pentru a zbura si alta pentru a se ndrepta n spre Dumnezeu. n
sens simbolic am putea spune c culoarea simbolic este rosul, Iiindc este culoarea Iocului element care le este cumva
atributul lor. Piatra lor simbolic este sardoinul n care se reIlect inIluentele cosmice si prin care Iac demonii s Iug.
n cazul celei de a doua ierarhii, cea a seraIimilor, cel care a Iost recunoscut de traditia Bisericii ca Iiind primul
n ierarhie este Raziel. Mai apoi urmeaz dup cum am artat mai sus: Haziel, Aladiah, Lauviah, Hahaiah, Iezael,
Mebahel, Hariel si Hakamiah. Numele lor provine din limba ebraic de la termenul de kribu si nseamn similarul
unor tauri cu cap uman care protejau intrarea n templul asirobabilionian. Iezechil este cel care vorbeste cel mai mult
despre ei numindu-I slujitorii cei mai apropiati de tronul lui Dumnezeu. Ei sunt aprtori si gardieni ai Sanctuarului
ceresc si se pare c ei sunt cei care sustin tronul lui Dumnezeu. Aceast imagine o gsim si la Ioan Evanghelistul.
Heruvimii constituie metaIora omniprezentei lui Dumnezeu, simboliznd ntelepciunea lui Dumnezeu. Ei posed o
aptitudine ineIabil de a l cunosate si de a l contempla pe Dumnezeu si de a primii cele mai nalte daruri din lumina
Sa si de a primii toat aceast plenitudine pe care o dau ngerii. n cazul celei de a patra ierarhii, cea a tronurilor, cel
care a Iost recunoscut de traditie ca Iiind primul n ierarhie este Binael dup care urmeaz Lauviah, Caliel, Leuviah,
Pahaliah, Nelkhael, Ieiaiel, Melehel si Haiviah. Ei reprezint cumva dreptatea lui Dumnezeu. Ei nu sunt capabili de nici
un Iel de njosire lucru care i Iace capabili s poarte simbolic tronul lui Dumnezeu. n ei traditia spune c se dizolv
veninuri Iizice si duhovnicesti. i vedem n general reprezentati cu o rob si un baston ca si semn al ntelepciunii.
n cazul celei de a cincea ierarhii, cea a domniilor, primul care a Iost denumit de traditie ca Iiind n ierarhie este
Hesediel dup care urmeaz Nith-Haiah, Ahaiah, Ierathel, Seheiah, Reuel, Omael, Iecebel, Vasariah. Ei sunt
responsabili de elementele naturale si de cele ceresti si reprezint ridicarea duhovniceasc pur eliberat de orice Iel de
compromise pmntesti. n general ei sunt reprezentati ca purtnd un sceptru si o coroan.
n cazul celei de a sasea ierarhii de ngeri, cea a puterilor, a Iost recunoscut de traditie ca Iiind primul n ierarhie
Camel, dup care urmeaz Iehuiah, Lehahiah, Chavakhiah, Menadel, Aniel, Haamiah, Rehael, Ieiazel. Ei au aceleasi
responsabilitti ca si domniile. Ei sunt lupttori mpotriva demonilor. Piatra lor de simbol este onixul negru. Ei sunt
reprezentati n general ca si o coroan si un sceptru.
A saptea ierarhie a ngerilor a Iost cea a stpniilor unde a Iost recunsocut de traditie ca si primul n ierarhie
RaIael, dup care urmeaz: Hahahel, Mikael, Ioliah, Ielehiah, Sehaliah, Ariel, Asaliah, Mihael. Ei au o putere
intelectual uimitoare care le este a lor proprie despre care omul nu are nici un Iel de cunoastere. Ei reprezint sinteza a
patru elemente. Piatra lor simbolic este saIirul, simbol al ntelepciunii, a strvederii dumnezeiesti, culoare a ndejdii.
n general ei sunt reprezenati ca purtnd Ilori.
A opta ierarhie a ngerilor este cea a nceptoriilor, Iiind recunoscut de traditie primul n ierarhie ca Iiind Haniel,
dup care urmeaz Vehuel, Daniel, Hahasiah, Imamiah, Nanael, Nithael, Mebahiah, Poiel. Ei sunt ngeri care pzesc
popoarele si care s-au deIinit ca si puteri ale conducerii cu cea mai mare convingere. Ei nu au nici un Iel de culoare
simbol si nici un Iel de reprezentare.
A noua ierarhie este cea a arhanghelilor si a ngerilor care i au ca si conductori pe Mihail si Gavriil. Dup ei
urmeaz: Damabiah, Manakel, Eyael, Habubiah, Rochel, Jamabiah, Haiaiel, Mumiah. Ei sunt ngeri care contempl
18
Iata lui Dumnezeu. Functia lor este de a i ocrotii pe oameni. Traditia spune c prin ei omul poate ajunge la cunostinta
ierarhiilor ngeresti. Tot prin ei omul poate s se ridice la Dumnezeu. Piatra lor de simbol lor a Iost luat smaraldul.
98

n acest sens, trebuie s spunem c Biserica nu consider canonic mprtirea ierarhic a cabalei iudaice.
99
La
Iel nici n iudaismul ortodox nu se consider cabala o carte canonic.
100
Prin urmare, trebuie s stim c si n cabala
exist o anumit ierarhizare a ngerilor.
101
n acest sens, cabala este o traditie apocriI.
102
Trebuie s spunem c exist
mai multe traditii apocriIe reIeritoare la rolul ngerilor si a ierarhiei lor.
103
Asadar trebuie s ne dm seama c si n
cabal se vorbeste de o angheologie.
104
Am putea vorbii de angheologie si n mozaism.
105
De Iapt am putea spune c n
mozaism a Iost un Iel de proto-ierarhie a ngerilor care a urmat s se desIsoare mai apoi n cursul Iiresc al evolutiei
istorice si religioase. Prin urmare trebuie s spunem c n mai multe traditii iudaice se Iace reIerint la ngeri. La ngeri
98
http://strangeangel.iIrance.com/texte/anges.html.
99
http://www.kabbalah.inIo/romkab/RomWhat-is-Kabbalah.htm.
100
BodoII, Lippman; Jewish Mysticism: Medieval Roots, Contemporary Dangers and Prospective Challenges; The Edah Journal 2003 3.1.
Dan, Joseph; The Early Jewish Mysticism, Tel Aviv: MOD Books, 1993. Dan, Joseph; The Heart and the Fountain: An Anthology oI Jewish
Mystical Experiences, New York: OxIord University Press, 2002. Dan, Joseph; Samael, Lilith, and the Concept oI Evil in Early Kabbalah, AJS
Review, vol. 5, 1980. Dan, Joseph; The Unique Cherub` Circle, Tbingen: J.C.B. Mohr, 1999. Dan, J. and Kiener, R.; The Early Kabbalah,
Mahwah, N.J.: Paulist Press, 1986. Dennis, G.; The Encyclopedia oI Jewish Myth, Magic, and Mysticism, St. Paul: Llewellyn Wordwide,
2007. Fine, Lawrence, ed. Essential Papers in Kabbalah, New York: NYU Press, 1995. Fine, Lawrence; Physician oI the Soul, Healer oI the
Cosmos: Isaac Luria and his Kabbalistic Fellowship, StanIord: StanIord University Press, 2003. Fine, Lawrence; SaIed Spirituality, Mahwah,
N.J.: Paulist Press, 1989. Fine, Lawrence, ed., Judaism in Practice, Princeton N.J.: Princeton University Press, 2001. Green, Arthur; EHYEH: A
Kabbalah Ior Tomorrow. Woodstock: Jewish Lights Publishing, 2003. Hecker, Joel; Mystical Bodies, Mystical Meals: Eating and Embodiment
in Medieval Kabbalah. Detroit: Wayne State University Press, 2005. Idel, Moshe; Kabbalah: New Perspectives. New Haven and London: Yale
University Press, 1988. Idel, Moshe; The Golem: Jewish Magical and Mystical Traditions on the ArtiIicial Anthropoid, New York: SUNY
Press, 1990. Idel, Moshe; Hasidism: Between Ecstasy and Magic, New York: SUNY Press, 1995. Idel, Moshe; Kabbalistic Prayer and Color,
Approaches to Judaism in Medieval Times, D. Blumenthal, ed., Chicago: Scholar`s Press, 1985. Idel, Moshe; The Mystica Experience in
Abraham AbulaIia, New York, SUNY Press, 1988. Idel, Moshe; Kabbalah: New Perspectives, New Haven, Yale Press, 1988. Idel, Moshe;
Magic and Kabbalah in the Book oI the Responding Entity`; The Solomon Goldman Lectures VI, Chicago: Spertus College oI Judaica Press,
1993. Idel, Moshe; The Story oI Rabbi Joseph della Reina; Behayahu, M. Studies and Texts on the History oI the Jewish Community in SaIed.
Kaplan, Aryeh; Inner Space: Introduction to Kabbalah, Meditation and Prophecy. Moznaim Publishing Corp 1990. John W. McGinley; 'The
Written' as the Vocation oI Conceiving Jewishly; Scholem, Gershom; Kabbalah, Jewish Publication Society. Wineberg, YoseI; Lessons in
Tanya: The Tanya oI R. Shneur Zalman oI Liadi (5 volume set). Merkos L'Inyonei Chinuch, 1998. ISBN 0-8266-0546-X WolIson, Elliot;
Through a Speculum That Shines: Vision and Imagination in Medieval Jewish Mysticism, Princeton: Princeton University Press, 1994.
WolIson, Elliot; Language, Eros Being: Kabbalistic Hermeneutics and Poetic Imagination, New York: Fordham University Press, 2005.
WolIson, Elliot; Venturing Beyond: Law and Morality in Kabbalistic Mysticism, OxIord: OxIord * University Press, 2006. WolIson, Elliot;
AleI, Mem, Tau: Kabbalistic Musings on Time, Truth, and Death, Berkeley: University oI CaliIornia Press, 2006. WolIson, Elliot; Luminal
Darkness: Imaginal Gleanings From Zoharic Literature, London: Onworld Publications, 2007. The Wisdom oI The Zohar: An Anthology oI
Texts, 3 volume set, Ed. Isaiah Tishby, translated Irom the Hebrew by David Goldstein, The Littman Library.
101
Perush Eser Sefirot, Berlin, 1850, in Mer ibn Gabbai. Derek Emunah; Eleazar oI Worms, commentary on the Sefer Yeirah, Przemysl,
1889; Keter Shem-ob (anonymous), in Jellinek, Auswahl Kabbalistischer Mvstik, Leipsic, 1853; Abraham AbulaIia, Sheba Netibot ha-
Torah, in Jellinek, Philosophie und Kabbala, ib. 1854; Isaac ibn LatiI, Gin:e ha-Melek, in Kokbe Yia, xxviii.; urat ha-Olam, Vienna,
1862; Rab Pealim, Lemberg, 1885; Maareket ha-Elahut (alleged author, Pharez), Ferrara, 1557; Joseph b. Abraham Gikatilla, Shaare Orah,
Mantua, 1561; Moses b. Shem-ob de Leon, Sefer Nefesh ha-akamah, Basel, 1608; Zohar, alleged author, Simon b. Yoai, Mantua, 1558-
60; Cremona,1558; Shem-ob ben Shem-ob, Sefer ha-Emunot, Ferrara, 1556; Mer ben Ezekiel ibn Gabbai, Derek Emunah, Padua, 1562;
Moses b. Jacob Cordovero, Pardes Rimmonim, Cracow and Novydvor, 1591, the best and most proIound treatise upon the Cabala by a cabalist.
in ayyim Vital, E ayyim, Korez, 1784; Abraham Herrera, Shaar ha-Shamavim, Amsterdam, 1665; n latin, Porta Clorum, Sulzbach,
1678; Isaiah b. Abraham Horwitz, Shene Luot ha-Berit, Amsterdam, 1649; Joseph Ergas, Shomer Emunim, Amsterdam, 1736, Moses
ayyim Luzzatto, oker u-Meabbel, Shklov, 1785; German transl. by Freystadt, Knigsberg, 1840; SeIer Pite okmah, Korez, 1785,
the last and best introduction to the Cabala by a cabalist; Jonathan Eybeschtz, ShemOlam, Vienna, 1891, A. Adler, in Nowack, Jahrbcher
der Philosophie, 1846-47; BernIeld, Daat Elohim, pp. 335-399; Sam. A. Binion, The Kabbalah, in Librarv of the Worlds Best Literature, ed.
C. D. Warner, pp. 8425-8442; Bloch, Die fdische Mvstik und Kabbala, in Winter and Wnsche, Jdische Literatur, iii., also separately;
Buddeus, Introductio ad Historiam Philosophi Hebrorum, Halle, 1702, 1721; Ehrenpreis, Entwickelung der Emanationslehre, FrankIort-
19
se Iace reIerint n Talmud la Iel ca si n restul crtilor iudaice. O prim ierarhie a ngerilor putem spune c apare n
mozaism.
106
n general, n mozaism nu a existat o doctrin extrem de bine pus la punct despre ngeri si astIel c s-a
ajuns la elaborarea unei doctrine mozaice Ioarte bine puse la punct reIeritoare la ngeri pe care am enumerat-o mai
sus.
107
Prima ierahizare a ngerilor a Iost Icut n iudaism.
108
Mai bine spus din paginile Vechiului Testament ne putem
Iace o imagine reIeritoare la ngeri. Aceast imagine nu putem spune c este complet. Am putea spune c din punct de
vedere istoric a existat o anume evolutie a ierarhizrii ngerilor.
109
AstIel, am putea spune c a Iost destul de greu
realizarea unei ierarhii bine stabilite a ngerilor. Aceast ierarhie a ngerilor este o ierarhie care nu poate Ii ptruns cu
mintea omeneasc. ,Oui et cette Iois encore je me detacherai de ce qui est ecrit dans la kabbale et livre sacre pour vous
oIIrir ma version telle qu'elle me Iut inspiree. Il existe plusieurs niveaux d'anges celestes divises par categories. Les
plus connus de nous tous sont : Les Anges gardiens, les Archanges, les Cherubins de la Saint-Valentin, les ElIes ou Fees
on-the-Main, 1895; A. Epstein, Leorot ha-abbalah ha-Ashkena:it, in Ha-oker, ii. 1-11, 38-48; A. Franck, La Kabbale, Paris, 1843; 2d
ed. ib. 1889; German transl. by Ad. Gelinek ( Jellinek), Leipsic, 1844; Freystadt, Philosophia Cabbalistica, Knigsberg, 1832; idem,
Kabbalismus und Pantheismus, ib.; Ginsburg, The abbalah, London, 1865; Grtz, Gesch. der Juden, vii.; Hamburger, Die, Hohe Bedeutung
. . . der Kabbalah, 1844; Jellinek, Beitrge :ur Gesch. der Kabbala, 2 vols., Leipsic, 1852; idem, Auswahl Kabbalistischer Mvstik. ib. 1853;
idem, Philosophie und Kabbala, ib. 1854; D. H. Joel, Midrash ha-Zohar, d Religionsphilosphie des Zohar, ib. 1849; Jost, Gesch. des
Judenthums und Seiner Sekten, ii., iii., see Index; Kleuker, Ueber die Natur . . . der Emanationslehre bei den Kabbalisten, Riga, 1786;
Karppe, Etude sur les Origines . . . du Zohar, Paris, 1901; Hamburger, R. B. T. s.v. Geheimlehre, Kabbala, and Mvstik;
Flgel, Philosophie, Qabbala, und Jedanta, Baltimore, 1902; Kiesewetter, Der Occultismus der Hebrer, in Der Occultismus des Alterthums,
Leipsic, no date;
Landauer, in Orient Lit. vi., vii., several articles oI great value as pioneer work; Eliphaz Levi (pseudonym Ior L'abbe A. L. Constant), La Clef
des Grands Mvsteres, Paris, 1861; idem, Le Livre des Splendeurs, ib. 1894; S. D. Luzzatto, Wikkuah al okmat ha-abbalah, Gritz, 1852;
I. Misses, ofnat Paanea (Germah), 2 vols., Cracow, 1862-63; Molitor, Philosophie der Gesch. oder ber die Tradition, 4 vols., FrankIort
and Mnster, 1827-53; Isaac Myer, Qabbalah, Philadelphia, 1888; Steinschneider, abbalah, in Jewish Literature, xiii.; Rosner, Yad
Binvamin, Vienna, 1882; Tedeschi, La Cabbala, Triest, 1900; Zunz, G. J. 2d ed., pp. 415 et seq.; Rubin, Heidentum, und Kabbala, in Hebrew,
Vienna, 1888; in German, ib. 1893; idem, Kabbala und Agada, Vienna, 1895; Stckl, Gesch. der Philosophie, des Mittelalters, ii. 232-251,
Mayence, 1865,; Tennemann, Gesch. der Philosophic, ix. 167-185, Leipsic, 1814.K. L. G.
102
http://www.studiatibiblia.ro/index.php?mn71.
103
http://www.biblebelievers.net/BibleVersions/kjcapocr.htm.
104
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cabala.
105
http://www.geocities.com/athens/delphi/5647/rel50.htm.
106
http://www.kabbalah.inIo/romkab/RomWhy-Kabbalah-Why-now.htm.
107
http://www.Ibrt.org.uk/pages/essays/essay-cabala1-intro.html.
108
M. Friedlnder, The Jewish Religion, London, 1891; Geiger, Das Judenthum und Seine Geschichte, Breslau, 1865; idem, Nachgelassene
Schriften, i.-v.; M. Gdemann, Was 1st Judenthum? Vienna, 1902; Morris Joseph, Judaism as Creed and Life, London, 1903; Jost, Gesch. des
Judenthums und Seiner Sekten, Leipsic, 1857-59; Judaism at the Worlds Parliament of Religions, Cincinnati, 1894; Margolis, The
Theological Aspect of Reform Judaism, in Year Book of the Central Conference of American Rabbis, 1903, pp. 185-338; Claude MonteIlore,
Hibbert Lectures, London, 1892; idem, Liberal Judaism, ib. 1903; Felix Perles, Boussets Religion des Judenthums im Neutestamentlichen
Zeitalter, Kritisch Untersucht, Berlin, 1903; Schechter, Studies in Judaism, Philadelphia, 1896; Schreiner, Die Jngsten Urtheile ber das
Judenthum, Berlin, 1902; Stein, Schrift des Lebens, Mannheim, 1872; Toy, Judaism and Christianitv, Boston, 1890; Weber, Jdische
Theologie auf Grund des Talmud; special articles by Abrahams, Grtz, Claude MonteIlore, Schechter, and Oswald J. Simon, in J. Q. R. i.-xvii.;
Kohler, The Spiritual Forces of Judaism, Judaism and Reform, The Spirit of Judaism, in the Menorah Monthlv, 1894, 1895, 1897; L. Lw, in
Gesammelte Schriften, 1889, i.; Z. Frankel, in his Zeitschrift, 1844.K.

Les Anges sont de purs esprits ; c'est-a-dire qu'ils ne sont constitues que d'un esprit. Ils sont donc degages de la matiere. Ils vivent et agissent
sans l'intermediaire d'un corps. Ils sont superieurs a l'tre humain, car ils ont ete crees avec une intelligence plus parIaite et une plus grande
puissance d'agir. Comme notre me, l'esprit qui les constitue est incorruptible et par consequent immortel. B.- L'existence des Anges est
aIIirmee par l'Ecriture-Sainte qui Iait etat de nombreuses apparitions et interventions angeliques, des la creation. La Bible nous dit aussi qu'ils
sont "en nombre incalculable" ; qu'ils sont inegaux en dignite et en beaute, et hierarchises en neuI chours, Iormant " la Cour celeste " ; qu'ils
adorent Dieu et Lui servent de messagers aupres des humains. C.- C'est tres souvent que l'Ancien et le Nouveau Testament rapportent les
interventions des Anges, des la creation des humains : Aupres d'Adam ; d'Abraham ; de Mose ; de certains Prophetes ; de Zacharie, epoux de
Ste Elisabeth, pour lui annoncer la naissance de leur Iils Jean-Baptiste ; de la Ste. Vierge, au moment de l'Annonciation ; a des bergers de
Bethleem, a Noel, pour les inIormer de la naissance du Messie ; a St. Joseph, pour qu'il decide de conduire la Sainte Famille en Egypte ; a
Jesus, dans le desert de Judee, puis au Jardin des Oliviers, durant son Agonie ; aux gardes romains, devant le tombeau de Jesus ressuscite ; aux
20
de la nature. Les moins connus sont : Les Seraphins plus pres de Dieu et les Raphaels qui regroupent a eux seuls
plusieurs autres hierarchies. Il Iaut retenir que les Anges sont avant tout des intermediaires au service de Dieu et des
hommes. Ils agissent en premier lieu aIin de tous nous uniIier en tant que genre humain puis en second lieu, cherchent a
nous unir a notre Createur Divin. Les anges possedent des limites, ils ne sont pas des divinites, bien qu'ils sont issus de
la Divinite elle-mme. On peut les prier ou les invoquer pour leur aide et leur soutien mais il ne serait pas approprie de
les adorer. Ils se considerent du reste comme des serviteurs capables de nous soutenir comme le Ierait un excellent
therapeute a cette diIIerence qu'ils utilisent notre intuition pour communiquer avec nous sous Iorme de pensees
telepathiques que nous pensons tre nos propres idees la plupart du temps. ParIois dans de plus rares exceptions, car
cela depend de l'intensite de notre Ioi ou de notre evolution spirituelle, les anges peuvent se materialiser et prendre une
Iorme humaine juste pour interceder et nous eviter de ce Iait un accident dramatique ou mortel, etc. Mais, plus souvent
qu'autrement, ils vont utiliser d'autres personnes assez evoluees pour tre tres a l'ecoute de leur intuition aIin qu'elles
servent de messagers pour dire les mots qu'une personne se doit d'entendre, juste avant que celle-ci ne prenne une
decision majeure risquant d'inIluencer tout le reste de sa vie. Ceci dit, il Iaut savoir que les anges ne peuvent d'eux-
mmes changer notre destin puisqu'ils respectent proIondement notre libre-arbitre. Ils ne peuvent donc qu'amener a
notre portee des messages puissants comme des concidences etonnantes aIin de nous pousser a nous interroger a un
moment precis de notre vie. Si nous ne tenons nullement compte des messages ou concidences rencontres, alors rien ne
changera et nous suivrons la route quelle qu'en soient les consequences.
110
saintes Iemmes venues au sepulcre ; puis aux Aptres, apres l'Ascension , puis a St. Pierre, pour le delivrer de la prison ; etc... C'est donc bien
que les Anges existent et ont un rle entre Dieu et les humains. C'est ainsi qu'on note aussi bien souvent l'intervention des Anges dans la vie des
Saints. N.B. Bien que le Anges naient pas de corps, on les svmbolise tout de mme par des statues ou des images sous la forme sensible de
feunes gens avec des ailes. Mais cela est uniquement fait pour aider notre imagination a se faire une idee en donnant a notre pensee un support
pratique, mais qui ne correspond absolument pas a la realite, puisque un esprit ne peut pas tre materiellement represente. Cest aussi pour
nous rappeler que les Anges sont des "charges de mission " de la part du Seigneur. Cependant, il est a remarquer que ce fut souvent sous une
apparence humaine que des Anges se sont manifestes a divers personnages bibliques. D.- A l'origine de leur creation, les Anges etaient tous
heureux et bons. Ils etaient dans un etat naturel de haute perIection. Mais Dieu les soumit-a une epreuve. Il semble bien juste, en eIIet, que le
bonheur oIIert par Dieu a ces creatures, dut tre un bonheur merite ; que ces creatures reconnaissent humblement leur dependance envers Dieu
et quelles aient eu la possibilite d'un choix responsable, aIin d'avoir le merite - comme cela Iut le cas pour les humains- du "bon choix", et
maniIestant en cela leur Iidelite envers le Createur. E.- La Sainte-Ecriture ne precise pas de quel genre Iut cette epreuve a laquelle Dieu soumit
les Anges. Peut-tre leur donna-t-Il connaissance de ce que sera Jesus en tant que Dieu-Iait-homme, et qu'ils devront cependant adorer et
servir ? Ou bien encore la Vierge-Marie qu'ils devront accepter pour reine ?... C'est ce que des theologiens pensent. F.- Certains Anges,
emportes qu'ils Iurent par leur orgueil, n'utiliserent pas leur liberte dans le sens d'une Iidelite conIiante envers Dieu : Ils pretendirent
orgueilleusement tre les egaux de Dieu et se comporterent envers Lui comme usant d'une totale independance. Et ce Iut le peche des Anges
dechus. Ces Anges, entranes par le premier d'entre eux, s'exclurent alors de l'amitie divine et se plongerent dans le malheur de la separation
d'avec leur Createur. Ils connurent, de ce Iait et irremediablement, une situation inIernale, puisqu'ils se separerent ainsi de la seule source du
vrai bonheur qu'est Dieu. http://www.serviam.net/arene/crois/d17anges.htm.
110
http://www.norja.net/esoterisme/html/quisontlesanges.html. 'The universe, as envisaged in the Talmud, is inhabited by two classes oI
beings: the Elvonim (the higher beings), i.e., the angels, and the Tahtonim (the lower beings), i.e., the human race, denizens oI the earth. In the
sanctuary on high, the malakhei hasharet (ministering angels) perIorm the priestly Iunctions, with the angel Michael acting as a kind oI high
priest. There are seven heavens, each in the charge oI an archangel; oI special eminence is the malakh ha-panim (angel oI the presence). The
diverse pantheon oI angels in the heavens (such as Gabriel, Raphael, and Michael) assume roles as personal guardians and as patrons oI
individual nation. According to the Rabbis, every Jew is also assigned one angel with the IulIillment oI each commandment, and two
accompany each him at all times. On Sabbath eve, a good and evil angel accompany each worshiper as he returns Irom the synagogue.
http://www.jhom.com/topics/angels/talmudintro.htm.
21
ROSTUL MISTAGOGIEI N ANGHEOLOGIE
Am artat mai sus cteva lucruri despre ierarhia ngerilor. n general este imposibil de enuntat pe toti ngerii.
111
Aceasta ar nsemna s Iacem o list cu peste cteva sute de miliarde sau poate chiar mai mult. Cel putin asa putem noi
citii n crtile de cult din Biseirca Ortodox. Vom oIerii n rndurile de mai jos din diIerite surse o anumit numerotare
a unor ngeri mai cunoscuti dimpreun cu cteva dintre trsturile lor din traditiile religioase ale globului. n liturghia
SIntului Ioan Gur de Aur ni se spune c n Iata tronului lui Dumnezeu stau nevzut miliarde si miliarde de ngeri. Ar
Ii o nsrcinare care depseste scopul limitat al lucrrii de Iat s numim toti ngerii care stau naintea lui Dumnezeu.
Ceea ce putem spune este c ngerii au o ierarhie bine deIinit si sunt aranjati ntr-un mod care este imitat de viata
Bisericii. Este bine s ni se reamiteasc c ngerii sunt ca si numr nelimitati. A enunta numrul ngerilor este imposibil
din cauz c sunt extrem de multi, din aceast cauz n iudaism la Iel ca si n crestinsim s-a recurs la simboluri.
112
AstIel, ngerii sunt reprezentati cu aureol n jurul capului.
113
Numrul ngerilor Iiind necunoscut cu exactitate omului
ar Ii de prisos s ne apucm s i enumerm.
114
O ncercare de acest Iel a Iost aplicat n iudaism prin recurgerea la
simboluri.
115
Ceea ce putem stii este c numerele ngerilor sunt cunoscute numai de Dumnezeu. Numai Dumnezeu
cunoaste cu exactitate ngerii si numrul lor.
116
Asadar trebuie s stim c ngerii au devenit o parte integrant si n
crestinsim ca si obiect de studiu.
117
Am putea spune c Dionisie Areopagitul a Iost cel care a creat o prim mistagogie n
111
http://www.saosnois.com/proprietesdunombre72.htm.
112
http://www.voltaire-integral.com/Html/17/ange.htm.
113
JENNER, Christian Svmbolism (London, 1910); a Iuller treatise is Supplied by SAUER, Svmbolik des Kirchengebaudes (Freiburg, 1902),
Which concerns itselI chieIly with architecture. The same is true oI KREUSER, Christliche Kirchenbau (Brixen, 1868-9). AUBER, Hist. et
theorie du svmbolisme religieux (4 vols., Paris, 1874), is very diIIuse. NIEUWBARN, Het roomsche Kergebouw (tr. Nymwegen, 1908), is too
slight and sketchy. For the later Middle Ages and Ior France in particular there are the two admirable books oI MALE, Lart relig. de la fin du
moven-age (Paris, 1908), and Lart religieux du XIIIe siecle en France (3rd ed., Paris, 1910). See also ALLEN, Earlv Christian Svmbolism in
Great Britain and Ireland (London, 1887); HUYSMANS, La Cathedrale (Paris, 1898). Regarding the liturgy see: THALHOFER, Liturgik
(Freiburg, 1883); FRERE, Principles of Religious Ceremonial (London, 1906); HULME, Svmbolism in Christian Art (London, 1899). On the
emblems oI the saints see: CAHIER, Caracteristiques des saints (Paris, 1887); DETZEL, Christliche Ikonographie (Freiburg, 1894);
PFLEIDERER, Die Attributen der Heiligen (Ulm, 1898); RADOWITZ, The Saints in Art (Rome, 1898); JAMESON, Sacred and Legendarv
Art (London, 1848), and other works; GREENE, Saints and Their Svmbols (London, 1904). The great storehouse oI medieval symbolism is the
Rationale divinorum officiorum oI DURANDUS (modern ed., Naples, 1859), parts oI which have been translated (Leeds, 1843, and London,
1899).
114
http://Ir.bibleinIo.com/topics/topic.html?id8.
115
http://en.wikipedia.org/wiki/Christiansymbolism.
116
http://anges.Iree.Ir/symbolisme72.html.
117
http://www.sajidine.com/monde-invisible/anges/introduction.htm.
22
secolul al V-lea.
118
Mistagogia lui Dionisie vorbeste de Biseric ca si de un chip al unirii n Biseric a cosmosului cu
lumea nevzut, a lumii vzute cu cea nevzut. Mistagogia angelic vorbeste de unirea n Biseric a ngerilor si a
oamenilor. Simbolul ultim al mistagogiei este simbioza lumii vzute cu cea nevzut, a omului cu ngerul. n lumea
modern n general se poate resimtii un Iel de mesaj de suprimare a existentei ngerilor. ngerii au Iost n mai multe
rnduri redusi la neexistent. Dac este s ne uitm n mai multe doctrine religioasee de pe planet putem s ne dm
seama c prea putin se vrobeste de ngeri si de rolul lor n creatie. ngerii sunt ct se poate de reali n sensul prezentei
lor.
,Essentiellement, le travail avec les Anges consiste a reprogrammer les memoires inconscientes. Il s`agit d`un
travail de puriIication: les memoires qui sont teintees de distorsions sont rectiIiees les unes apres les autres par la
Puissance de l`Ange et celle de l`intention. En invoquant les etats de conscience Angeliques, l`tre active sa volonte sur
la purete. Il apprend ainsi a se concentrer et a devenir tres intense. On appelle cette importante realisation KAWANA,
qui signiIie l'intensite de l`intention. Elle se produit chez celui ou celle qui decouvrent que la spiritualite n`est pas un
passe-temps, mais bien un intense processus de transIormation qui l`amene a traverser de multiples initiations,
lesquelles sont autant d`etapes sur le chemin de la desintoxication de la conscience. Au cours de son apprentissage sur
Terre par ses diIIerentes incarnations , l'tre humain enregistre toutes ses experiences dans son me, exactement
comme le Iait un ordinateur. Toutes les peurs, les souIIrances, les limitations ainsi que, bien sr, toutes les vertus, les
qualites et le potentiel sont enregistres dans le subconscient et les diIIerentes couches de l'inconscient.
119
Asadar
trebuie s spunem c angeologia nu este astrologie. Astrologia este n sine o pseudo-stiint. n aceast pseudo-stiint
sunt Iolositi si ngerii. Trebuie prin urmare s spunem c ngerii au o imagine distorisionat n mai multe asa zise
pseudo-stiinte. Mai multe domenii de cercetare au luat ngerii ca si obiect de studiu separat.
120
Mai multe stiinte si-au
asumat dreptul de a vorbii si a analiza probleme legate de angheologie.
121
O analiz temeinic a ngerilor ne poate venii
numai din teologie. n teologia ortodox a existat de mai multe ori tendinta de a Iace din angeologie o disciplin de
studiu independent.
122
AstIel, trebuie s aIirmm c angheologia este o disciplin teologic si ea se ncardreaz n tema
studiului ngerilor.
123
n teologie s-a creat o disciplin separat de studiu a ngerilor, a naturii, a Iunctiilor si a modului
lor de a exista. n unele mprtiri putem gsii diIerite mprtiri mistagogice ale ngerilor. Unele dintre aceste mprtiri
ale ngerilor sunt arbitrare.
124
n sine cuvntul deriv din sanscritul angiras si din persanul angiros. Asadar, putem
spune despre seraIimi
125
c sunt prima clas de Iiinte ceresti, (termenul de seraIim provine din, ebraicul. cr
118
http://www.resurse-ortodoxe.ro/carti-ortodoxe/mistagogia-sIantul-maxim-marturisitorul.
119
http://www.ucm.ca/Ir/questions/questions-sur-langeologie-traditionnelle.html.
120
http://www.mts.net/~warreno/hierarchy.html.
121
http://www.letusreason.org/Doct20.htm.
122
http://www.letusreason.org/Curent1.htm.
123
Fred Dickason, Angels, Elect and Evil. Chicago: Moody Press, 1975.
124
OIerim n urmtoarele rnduri o mprtire a arhanghelilor care circul n unele cercuri cu character religios. Abadon, arhanghel al
Armaghedonului, Amare, arhanghel al iubirii, Andariel, nger al unittii, arhanghelul Iou al cunoasterii, Bethel, arhanghel al cunosaterii, Beth,
Bethanel, arhanghel al oraselor, Narrai, arhanghel al copiilor, Bethanel, un alt archangel al oraselor, Sunya, arhanghel al compasiunii, Charon,
arhanghel al mortii, Duma, arhanghel al tcerii, Elerial, arhanghel al rbdrii, Loki, arhanghel al Erratei, Foucaoult, arhanghel al numerelor,
RaIael, Arhanghel al vindecrii, Metatron, archangel al inIinitului, Johab, arhanghel al mnturii, Ious, arhanghel al cunoasterii tainelor lui
Dumnezeu, Tothiel arhanghel al luminii, Loki, arhanghel al luminii, Amara, arhanghel al iubirii, Sophia, arhanghel al iubirii, Lycurgus
arhanghel al lumii Iizice, Melodi, arhanghel al muzicii, Raziel, arhanghel al tainelor lui Dummnezeu, Naraai, arhanghel al copiilor, Uriel
arhanghel al curtiei si al purittii, Yprum, arhanghel al Eratei.
125
'The name, a Hebrew masculine plural Iorm, designates a special class oI heavenly attendants oI Yahweh's court. In Holy Writ these angelic
beings are distinctly mentioned only in Isaias's description oI his call to the prophetical oIIice (Isa., vi, 2 sqq.). In a vision oI deep spiritual
import, granted him in the Temple, Isaias beheld the invisible realities symbolized by the outward Iorms oI Yahweh's dwelling place, oI its
altar, its ministers, etc. While he stood gazing beIore the priest's court, there arose beIore him an august vision oI Yahweh sitting on the throne
oI His glory. On each side oI the throne stood mysterious guardians, each supplied with six wings: two to bear them up, two veiling their Iaces,
and two covering their Ieet, now naked, as became priestly service in the presence oI the Almighty. His highest servants, they were there to
minister to Him and proclaim His glory, each calling to the other: "Holy, holy, holy, Yahweh oI hosts; all the earth is Iull oI His glory." These
23
Seraphim, latinul. seraph[us], pl. seraphi[m]). n traditia iudaic seraIimii sunt mentionati pentru prima dat n Tanakh,
sau n Biblia ebraic din Vechiul Testament la Isaia. Imaginatia iudaic i-a perceput ca avnd o Iorm uman si prin
aceasta ei au intrat n rndurile ngerilor. Isaia ne spune c el a ajuns s vad sanctuarul cel ceresc si acolo a vzut c
mai presus de toate ierarhiile erau seraIimii, care strigau continuu unul ctre altul, 'SInt, SInt SInt Domnul
Savaot..plin este cerul si pmntul de mrirea Lui.. Ni se spune c temeliile Templului ceresc tremurau de sunetele
vocii lor. AstIel, n agelarhie n cadrul iudaismului seraIimii sunt invocati n cadrul rugciunii Kedusah, care este
adugat ca si o parte a lui Amidah, si la Iel n alte cteva rugciuni. AstIel, tot n iudaism s-a creat nc o ierarhie
angelic de ctre marele rabin Maimonide, denumit Yesodei ha-Torah din Yad ha-Chazakah. n ierarhia lui Maimonide
gsim ns zece nivele ierarhice. n aceast ierarhie gsim urmtoarea ierarhie angelic: 1. pe prima ierarhie este
ngerul
126
Ha Kodes. 2. Pe adoua ierarhie este ngerul OIanim.
127
3. Pe a treia ierarhie este ngerul Erelim.
128
4. Pe a
patra ierarhie este ngerul Hasmalin.
129
5. Pe al cincelea rnd al ierarhiei sunt seraIimii. 6. Pe a sasea ierarhie sunt
ngerii Malakhim.
130
7. Pe ierarhia a saptea este ngerul Elohim. 8. Pe ierarhia a opta este ngerul Bene Elohim.
131
9. Pe
ierarhia a noua sunt heruvimii.
132
10. Pe ierarhia a zecea este ngerul Isim.
133
n acest sens, Toma de Aquino a oIerit o
descriere a seraIimilor: ,numele de seraIim provine nu numai din milostenie ci si din excesul de milostenie, exprimat
de cuvntul ardoare sau Ioc. Toma de Aquino spune c ngerii se misc ct se poate de ,inIlexibil spre Dumnezeu.
Cldura angelic a seraIimilor are cea mai penetrant actiune care i ridic si pe restul din jurul lor n spre Dumnezeu.
Toma de Aquino spune c una dintre caracteristicile ngerilor este ,cldura. O alt caracteristic a seraIimilor este
claritatea sau strlucirea, ceea ce arat c acesti ngeri sunt Icuti dintr-o lumin ce nu poate Ii epuizat. Prin lumina lor
ei i ilumineaz si pe altii. O alt caracteristic a seraIimilor este de a i ilumina pe altii.
134
n anul 1487, n Cuvantarea
were seraphim, one oI which Ilew towards Isaias bearing a live coal which he had taken Irom the altar, and with which he touched and puriIied
the Prophet's lips, that henceIorth these might be consecrated to the utterances oI inspiration. Such, in substance, is Isaias's symbolical vision
Irom which may be inIerred all that Sacred Scripture discloses concerning the seraphim. Although described under a human Iorm, with Iaces,
hands, and Ieet (Is., vi, 2, 6), they are undoubtedly existing spiritual beings corresponding to their name, and not mere symbolic representations
as is oIten asserted by advanced Protestant scholars. Their number is considerable, as they appear around the heavenly throne in a double choir
and the volume oI their chorus is such that the sound shakes the Ioundations oI the palace. They are distinct Irom the cherubim who carry or
veil God, and show the presence oI His glory in the earthly sanctuary, whilst the seraphim stand beIore God as ministering servants in the
heavenly court. Their name too, seraphim, distinguishes them Irom the cherubim, although it is conIessedly diIIicult to obtain Irom the single
Scriptural passage wherein these beings are mentioned a clear conception oI its precise meaning. The name is oItentimes derived Irom the
Hebrew verb saraph ("to consume with Iire"), and this etymology is very probable because oI its accordance with Isa., vi, 6, where one oI the
seraphim is represented as carrying celestial Iire Irom the altar to puriIy the Prophet's lips. Many scholars preIer to derive it Irom the Hebrew
noun saraph, "a Iiery and Ilying serpent", spoken oI in Num., xxi, 6; Isa., xiv, 29, and the brazen image oI which stood in the Temple in Isaias's
time (IV Kings, xviii, 4); but it is plain that no trace oI such serpentine Iorm appears in Isaias's description oI the seraphim. Still less probable
are the views propounded oI late by certain critics and connecting the Biblical seraphim with the Babylonian Sharrapu, a name Ior Nergal, the
Iire-god, or with the Egyptian griIIins (seref) which are placed at Beni-Hassan as guardians oI graves. The seraphim are mentioned at least
twice in the Book oI Enoch (lxi, 10; lxxi, 7), together with and distinctly Irom the cherubim. In Christian theology, the seraphim occupy with
the cherubim the highest rank in the celestial hierarchy (see CHERUBIM), while in the liturgy (Te Deum; PreIace oI the Mass) they are
represented as repeating the Trisagion exactly as in Isa., vi. Commentaries on Isaias: KNABENBAUER (Paris, 1887); DELITSCH (tr.
Edinburgh, 1890); DURM (Gottingen, 1892); SKINNER (Cambridge, 1896); MARTI (Tubingen, 1900); CONDAMIN (Paris, 1905). Theology
oI the Old Testament: OEHLER (tr. New York, 1883); DILLMANN-KITTEL (Leipzig, 1895); SCHULTZ (tr. Edinburgh, 1898).
http://en.wikisource.org/wiki/CatholicEncyclopedia(1913)/Seraphim.
126
http://en.wikipedia.org/wiki/Chayot.
127
http://en.wikipedia.org/wiki/Ophanim.
128
http://en.wikipedia.org/wiki/Erelim.
129
http://en.wikipedia.org/wiki/Hashmallim.
130
http://en.wikipedia.org/wiki/Malakh.
131
http://en.wikipedia.org/wiki/SonsoIGod.
132
http://en.wikipedia.org/wiki/Cherub.
133
Despre acest nger traditia nu ne-a lsat prea multe asa c nu stim multe lucruri despre el.
134
A se vedea Suma teologic a lui Toma de Aquino.
24
despre om a lui Geovani Pico de la Mirandola se mentiona un seraIim.
135
El i numea pe seraIimi cel mai nalt model de
urmat. Pico de la Mirandola credea c omul poate ajunge un egal al seraIimilor. n general n Renastere s-a crezut mult
n ajungerea la stadiul seraIimilor.
136
Prin urmare, n Renastere se credea n ajungerea la o stare asemntoare cu a
seraIimilor. Mentiuni despre seraIimi gsim si n Bonaventura, care a descris mai mult cele sase aripi ale seraIimilor ca
si modalitti de a ajunge mai aproape de Dumnezeu.
137
AstIel, seraIimii sunt Iiinte ale luminii pure si au o comunicare
direct cu Dumnezeu. n mod simbolic ei rationeaz prin Ioc, care este atasat n timpul curtirii luntrice. Cuvntul de
seraIim provine din termenul de seraI, care nseamna n mod initial n ebraic un stadiu de existent nIlcrat. n mod
clasic seraIimii sunt indetiIicati ca avnd sase aripi care au iradiat din Iata ngerului n spre centru.
138
Din aceast ordine
n seraIimi am putea s i denumim pe SeraIiel, Uriel, Nathanael, Jehoel si Chamuel (Kemuel sau Semuel).
Heruvimii sunt a doua categorie din ierarhia ngerilor.
139
Dup Yose ha-Gelili
140
n traditia iudaic la rugciunile
de mas sunt invocati heruvimii.
141
n cartea numerilor ni se spune despre Dumnezeu c a vorbit cu Moise stnd ntre
doi heruvimi n partea de sus a Arcii legmntului (Numeri 7, 89). Zoharul
142
ne spune c heruvimii sunt condusi de un
heruvim numit Kerubiel.
143
Asadar, am putea spune c n arta occidental una dintre cele mai rspndite reprezentatii
135
http://www.angelIire.com/wizard/regulusantares/picodellamirandola.htm.
136
http://www.wsu.edu:8080/~dee/REN/IDEA.HTM.
137
A se vedea n acest sens, intinerariul mintii n Dumnezeu.
138
http://en.wikipedia.org/wiki/Seraphim.
139
Following Lenormant's suggestions, Friedrich Delitzsch connected the Hebrew with the Assyrian "kirubu" "shedu" (the name oI the
winged bull). Against this combination see Feuchtwang, in "ZeitschriIt Ir Assyriologie," etc., i. 68 et seq.; Teloni, ib. vi. 124 et seq.; Budge, in
"The Expositor," April and May, 1885. Later on, Delitzsch ("Assyrisches Handwrterbuch," p. 352) connected it with the Assyrian "karubu"
(great, mighty); so, also, Karppe, in "Journal Asiatique," July-Aug., 1897, pp. 91-93. Haupt, in Toy, "Ezekiel" ("S. B. O. T."), Hebrew text, p.
56, line 11, says: "The name may be Babylonian; it does not mean 'powerIul,' however, but 'propitious' (synonym 'damu')." For the original
conception oI the Babylonian cherubim see Haupt's notes on the English translation oI Ezekiel, pp. 181-184 ("S. B. O. T."), and the abstract oI
Haupt's paper on "Cherubim and Seraphim," in the "Bulletins oI the TwelIth International Congress oI Orientalists," No. 18, p. 9, Rome, 1899.
See also Haupt, in Paterson, "Numbers" ("S. B. O. T."), p. 46: "The stem oI is the Assyrian 'karabu' ( be propitious, bless), which is nothing
but a transposition oI the Hebrew .;:" Dillmann, DuII, and others still Iavor the connection with p ("grvphus" the Hindu "Garuda.")
http://www.balashon.com/2007/07/kruv.html.
140
http://en.wikipedia.org/wiki/Yoseha-Gelili.
141
http://www.torah.org/advanced/mikra/5757/dv/dt.57.5.03.html.
142
http://en.wikipedia.org/wiki/Zohar.
143
http://www.crystalrivers.com/poetry/kerubiel.html.
25
ale heruvimilor le gsim tot n Renastere.
144
Am putea spune c heruvimii au Iost prezenti de la Iacerea omului.
145
n
acest sens, a Iost declarat ca Iiind adevrat si de crturari moderni cum ar Ii David Rohl c una dintre misiunile
heruvimilor a Iost de a pzii grdina Edenului. Crturarul lingvist Roland De Vaux a scris c heruvimii au un Iel de
asemnare cu termenul asirian karabu, cu termenul akadian kuribu si cu termenul babilionian karabu. Termenul asirian
a nsemneat ceva mare sau mret, n timp ce termenul akadian a nsemnat binecuvntat sau evalvios.
146
Dintre ei am
putea s numim pe Cherubiel, OIaniel, RaIael, Uriel si ZoIiel.
O alt ierarhie a ngerilor sunt Tronurile. n ascest sens, trebuie s spunem c gradatia ierarhiilor ceresti poate Ii
vzut numai prin sIintenie. O caratecteristic a acestor ierarhii nu este dup cum cred unele speculatii contemporane
inutil mai bine spus Tronurile sunt locuri pe care sade Dumnezeu. Nu trebuie s ntelegem prin tronuri simple scaune.
Ele sunt Iiinte ceresti si sunt locuri pe care sade Tatl cel ceresc. Tronurile sunt mentionate n Apocalips 11, 16. n
iudaism lor le corespund ierarhia ngerilor Elerin.
147
Tronurile sunt Iiinte cu o putere si o Iort de miscare imens. n
sine ei depoziteaz mai multe energii. Ei asigur dup unii ca aceste energii s umble si s ptrund prin restul
ierarhiilor. Ei actioneaz ca si conductori ai lumii Iizice si tind s Iie mai mult stationari n existenta lor. De mai multe
ori stadiul ierarhiei lor este ct se poate de conIuz, unii punndu-i mai sus dect seraIimii si uneori Iiind pusi pe acelasi
plan cu heruvimi. n alte sensuri ei au Iost desemnati pentru conducerea sau supravegherea planetelor. Pozitia lor i Iace
144
The word cherub (cherubim is the Hebrew masculine plural) is a word borrowed Irom the Assyrian kirubu, Irom karabu, "to be near", hence
it means near ones, Iamiliars, personal servants, bodyguards, courtiers. It was commonly used oI those heavenly spirits, who closely
surrounded the Majesty oI God and paid Him intimate service. Hence it came to mean as much as "Angelic Spirit". (The change Irom K oI
Karabu, to K oI Kirub is nothing unusual in Assyrian. The word has been brought into connection with the Egyptian Xefer by metathesis Irom
XerefK-r-bh.) A similar metathesis and play upon sound undoubtedly exists between Kerub and Rakab, "to ride", and Merkeba, "chariot". The
late Jewish explanation by analogy between Kerub and Rekub, "a youth", seems worthless. The word ought to be pronounced in English qerub
and querubim, and not with a soIt ch. According to Exod., xxv, 18-21 there were placed on the kapporeth, or lid oI the Ark, (i.e. "the Mercy-
Seat") the Iigures oI two cherubim oI wrought (massive?) gold. According to 1 Kings 6:23 sqq., and 2 Chronicles 3:11 sqq., Solomon placed
in the Holy oI Holies two huge Cherubim oI olive-wood overlaid with gold. "They stood on their Ieet and their Iaces were towards the house",
which probably means they Iaced the Holy Place or the Entrance. According to Exod., xxvi, 31, cherubim were embroidered on the Veil oI the
Tabernacle, separating the Holy Place Irom the Holy oI Holies. "With blue and purple and scarlet and Iine twined linen" they were made. How
many such cherubim were embroidered on the Paroket, or Veil, we do not know. It is oIten supposed that as this veil screened the Holy Holies,
two large-sized Iigures to represent guardian spirits or keepers were thereon depicted. According to 1 Kings 6 and 7, cherubim were engraved
apparently as an artistic "motiI" in wood and metal. The panelling oI the Temple, both interior and exterior, was covered with them, as well as
with palm-trees and open Ilowers. The brazen sea was adorned with Iigures oI lions oxen, and cherubim. According to Ezechiel, xli, 18 sqq., in
his visionary description oI the Temple, the wall-space oI the Sanctuary was ornamented with cherubim and palm-trees, and each cherub had
two Iaces, that oI a man and that oI a lion, the Iaces respectively turned to the palm tree to the right and leIt. But there is no ground whatever to
suppose that the actual cherubim oI the Solomonic Temple or pre-Solomonic Sanctuary were double-Iaced; the contrary seems certain, but
Irom the Scripture text we cannot with certainty conclude what sort oI Iaces these Temple cherubim had, whether animal or human. It is
sometimes concluded Irom Ezekiel 10:14, "the Iirst Iace was the Iace oI a cherub and the second that oI a man, the third the Iace oI a lion and
the Iourth the Iace oI an eagle", that a cherub's Iace cannot have been a human one, and the Iace oI an ox has naturally been suggested, but the
argument is not conclusive. In Egyptian art, Iigures with a human Iace and two outstretched wings attached to the arms are exceedingly
common. In Assyrian art, also, winged human Iigures on either side oI a palm tree are very oIten used in decoration. They are sometimes hawk-
headed, but more usually possess men's Iaces. However, even the Jews at the time oI Christ had completely Iorgotten the appearance oI the
Temple cherubim. Josephus (Antiq., VIII, 3) says that no one knows or even can guess what Iorm they had. The very Iact, however, that the
Bible nowhere gives a word oI explanation, but always presupposes them well-known, makes us believe that they were among the most
common Iigures oI contemporary art. http://www.newadvent.org/cathen/03646c.htm . KEIL, Commentary on Ezechiel, I, 20-46, in Clark's
Foreign Lib. (Edinburgh, 1876), IV; KNABENBAUER, Commentarius in Ezechielem (Paris, 1890), 21-41; ZSCHOKKE, Theologie der
Propheten (Freiburg im Br., 1877), 250 sqq.; BAREILLE in Dict. de theol. cath., s.v. Anges, 1206-11; WULFF, Cherubim, Throne und
Seraphim (Altenburg, 1894); PERROT and CHIPIEZ, Le temple de Jerusalem (Paris, 1889); VIGOUROUX, La Bible et les decouvertes
modernes, IV, 358-409; RYLE in HASTINGS, Bible Dict., s.v.
145
http://mikeblume.com/richm1.htm.
146
http://en.wikipedia.org/wiki/Cherubim#citenote-2.
147
Bunson, Matthew. Angels A to Z. (New York:Crown Trade Paperbacks, 1996). Gulley, Rosemary Ellen (1996). Encvclopedia of Angels.
26
unii dintre cei mai puternici slujitori ai lui Dumnezeu. Dup Toma de Aquino ei duc la realizare dreptatea lui
Dumnezeu. Ei creaz, colecteaz si trasmit energie pozitiv. Ei sunt principii ale emanrii luminii lui Dumnezeu. O
caracteristic a lor este smerenia, cea ce i Iace s judece ct se poate de drept si obiectiv. Fiindc sunt simboluri vii ale
drepttii lui Dumnezeu, ei sunt numiti tronuri si au ca si simbol n reprezentare tronul. Dintre ngeri care Iac parte din
aceast ierarehie am putea s i numim pe Bodiel, JoIiel, ZaIchiel, OriIiel si Raziel.
A o alt ierarhie a ngerilor sunt domniile (grecescul curiotes) sau latinescul dominatio, pl. dominationes sau
cunoscuti n ebraic ca si hamalim, care au datoria de a reglementa datoriile ngerilor de mai jos dect ierarhia lor. Se
stie despre acesti ngeri c se Iac Ioarte rar cunoscuti oamenilor. Ei sunt preocupati cu lucruri legate de existent. Ei mai
sus sunt ngeri care conduc natiuni dup unele surse. n unele traditii Domniile sunt asociate cu Domnii ale
indiviudalittii.
148
n general nu putem spune c se cunosc att de multe lucruri despre domnii.
149
n general domniile
primesc putere si nscrcinri de la tronuri. Domniile conduc materia creat. Domniile sunt rspndite prin tot
cosmosul. Dup unele traditii ele sunt parte din corul ngerilor. O trstur a domniilor este Iaptul c ele cnt imne de
laud lui Dumnezeu. Ele pot ptrunde ori unde vor n cosmos.
150
Am putea spune c ele au un Iel de caracter cosmic n
existenta lor. Domniile transced suveranitatea corurilor mai mici de ngeri care se supun lor n ascultare. Rostul lor este
de a pzii cumva universul n care trim noi. Dup unele surse ele mediaz iubirea Duhului SInt. Domniile sunt cele
care Iac dreptate cosmosului si lumii. Domniile conduc si domnin Iortele haosului, n special patimile necuvincioase.
Dup Dionisie, domnniile coduc si regularizeaz n cele mai mici amnunte existenta cosmic. Se mai spune despre ele
c ele organizeaz datoriile lui Dumnezeu. Dup unele traditii ele conduc neamurile, popoarele si natiunile. Se crede n
acest sens c domnniile sunt cei mai de sus ngeri ai cosmosului. n acest sens corul domniilor este unul dintre cele mai
puternice din punct de vedere duhovnicesc. Domniile reprezint ordinea si disciplina. Domniile mai sunt cunoscute ca
si 'duhuri ale ntelepciunii. n general domniile sunt comunicatoare ale iubirii lui Dumnezeu Iat de noi. Domniile
sunt ngeri care am putea spune c reIlect splendoarea creatiei lui Dumnezeu. Domniile sunt purttoare ale
ntelepciunii lui Dumnezeu.
151
n acest sens, Domniile au multe Iunctii pe care noi nu le putem cunoaste. Ca si Iiinte
umane limitate nu putem ajunge la o ntelegere deplin a realittilor lui Dumnezeu. Am putea s enuntm din aceast
categorie pe Hasmal, Zadchiel, Muriel si Zacharael (Yahriel).
O alt categorie a ierarhiei ngerilor este cea a Virtutilor sau a Triilor. Termenul grecesc care le este atribuit lor
este dvnamis. Termenul ebraic atribuit lor este de Malakim si Tarsissim. Ele sunt Iiinte care cnt n coruri angelice.
Dup traditia ebraic virtutile sunt grupate n opt ordine de ngeri. Dup unele traditii acesti ngeri au Iost creati dup
restul ierarhiilor anterioare lor. Uneori sunt puse mai presus de Puteri si alteori mai prejos dect ele. Acest termen apare
la EIeseni 1, 21.
152
Dup traducerile englezesti este vorba de termenul 'stronghold. Menirea lor este de a se asigura c
cosmosul se aIl n ordine. Dionisie Areopagitul le numeste ca si un Iel de dttoare de energii sau detintoare de
energii capabile s se aproprie Ioarte mult de gndirea reIeritoare la ordine a lui Dumnezeu din creatia vzut si din cea
nevzut. Ele nu se ndeprteaz niciodat de Dumnezeu. Ele sunt sursele a tuturore virtutilor omenesti. Dup Dionisie
sunt 'Virtuti supraesentiale. Acesti ngeri se modeleaz pe sine si avanseaz permanent n virtute. n general despre
aceast ierarhie se vorbeste mai putin. Virtutile sau triile mentin n ele si Iac ordine n energiile universului. Triile
sunt ngeri de lumin si ei produc lumin cumva analogic n lumea Iizic. Se spune despre ele c sunt lucrtoare de
miracole. Ei sunt ngeri care dau oamenilor har n inimile lor. Dup unele traditii menirea lor este de a duce enorm de
multe cantitti de energie duhovniceasc constiintei omenesti. Ei sunt ngeri care iluminez si i duc pe oameni la
148
G. Heil, A. M. Ritter, Pseudo-Dionvsius Areopagita. De Coelesti Hierarchia, De Ecclesiastica Hierarchia, De Mvstica Theologia, Epistulae
(1991).
149
http://www.montecook.com/cgi-bin/page.cgi?archstuII52.
150
http://www.angel-ology.com/TheDominionsChoir.html.
151
http://www.angel-ology.com/AngelicPantheon.html.
152
,uacpove aooq opq kui .ouoiu kui ouvoce kui kupiotqto kui auvto ovouto ovouo.vou ou ovov .v to uiovi touto
oo kui .v to .ovti http://www.blueletterbible.org/Bible.cIm?bEph&c1&v21&iconc#21.
27
armonie. Ei sunt ngeri care i asist pe oameni ca s Iie buni. ngerii care sunt cunoscuti c Iac parte din aceast ordin
agenlic sunt Kamuel, Peliel, Uriel, Barbiel, Gabriel, Sabriel, Michael, Haniel, Tarsis si Hamaliel.
O alt ierarhie a ngerilor este cea a Puterilor.
153
Termenul atribuit lor provine din latinul potestas. Termenul
grecesc de atribuit puterilor este exousia (EIeseni 3, 10).
154
Dup unele traditii ele sunt purttoare de constiint si
ornduitoare a istoriei omenesti. n general sunt un Iel de ierarhie care dup unii este predispus la viat intelectual.
Dup unele traditii religioase Puterile sunt deplin loiale Iat de Dumnezeu. Apostolul Pavel Iace reIerinte la Puteri n
Coloseni 1, 16 si EIeseni 1, 12. Ele sunt ca un Iel de societti sau indivizi n categorii angelice. Puterile de obicei
coopereaz cel mai aproape cu nceptoriile, prin puterea si autoritatea lor. Ierarhia Puterilor este atotcuprinztoare.
Apostolul Pavel a Icut reIerinte la Puteri n EIeseni 1, 21 si EIseni 3, 10. n general nu stim Ioarte multe lucruri despre
Puteri.
155
Cele mai multe nsemnri le gsim la Dionisie Areopagitul.
156
Tot n acest sens, 'Numele sIintelor Virtuti
semniIic curaj n toate activitatile, un curaj care nu oboseste niciodat s cumuleze lumina Principiului Dumnezeiesc
si care este intens si Ierm orientat spre a-L reIlecta pe Dumnezeu n Iiinta lor.
157
'ngerii sunt cinstiti de Biserica nca
din epoca apostolic. Treptat, Biserica a oIicializat un cult de venerare a ngerilor, concretizat n acatiste, rugaciuni si
imnologie. De asemenea, Biserica a consacrat ziua de luni a Iiecarei saptamni pentru venerarea si pomenirea ngerilor,
precum si zile de evocare a unuia sau mai multor ngeri. Mai mult, n semn de cinstire deosebit, o parte dintre
Bisericile locale au ca protectori duhovnicesti pe ngerii amintiti, iar onomastica crestina conIirm importanta deosebit
pe care credinciosii o acorda acestora prin preluarea numelor lor ca nume de botez. Clugrii sunt dovada vie de
venerare a ngerilor, prin Iaptul c preiau modelul acestora, alegnd s duca pe pamnt o viat ngereasc, dupa
cuvntul Mntuitorului c n viata de dincolo, nu se vor mai nsura si mrita, ci vor Ii ca ngerii lui Dumnezeu n
ceruri.
158
Un mare gnditor si erudit care a analizat aceast ierarhie n scrierile lui a Iost RudolI Steiner.
159
n acest sens
trebuie s spunem c ierarhia oIerit de antroposoIul RudolI Steiner este cumva neconIorm cu traditia mentionat de
Biserica Ortodox. Aceasta Iiindc la un moment dat Steiner mentioneaz ierarhia arheilor. Am putea s i numim pe
urmtorii ngeri care Iac parte din aceast ierarhie: Hasmal, Zadchiel, Muriel si Zacharael (Yahriel).
153
'Sensul initial al cuvntului il regsim n limba romn veche, n cuvntul ,virtute', cu sens de Iort, trie; sensul actual al neologismului
,virtute' este similar cu cel din Iranceza modern, din care provine (n.red.).
154
,3:10 vu vepio0 vfv tui opui kui tui .ouoiui .v toi .aoupuvioi oio tq .kkqoiu q aouaoikio ooiu tof 0cof
155
http://www.armonianaturii.ro/Ierarhiile-angelice-descrise-de-Dionisie-Areopagitul.html*articleID193-articol.
156
'Teolog mistic crestin, cunoscut sub numele de Pseudo-Dionisie. Autor necunoscut al unui corpus teologic si IilosoIic la care se Iace
reIerire, pentru prima data, in anul 553 la Constantinopol, in contextul disputei monoIizite. Acest corpus ii era atribuit lui Dionisie de Atena,
personaj a carui convertire de catre SI. Apostol Pavel este mentionata in Faptele Apostolilor 17, 34. Desi indoieli au aparut cu privire la
autenticitatea autorului corpusului areopagitic inca din sec. VI, cand Ipatie, episcopul EIesului (c. 520-540), neaga ca acesta ar Ii Iost Dionisie
Areopagitul din Faptele Apostolilor, pana in sec. XVI, nu s-a mai ridicat aceasta problema. Corpusul areopagitic consta din urmatoarele scrieri:
Despre ierarhia cereasca; Despre ierarhia bisericeasca, Despre numirile divine; Despre teologia mistica, la care se Adauga un numar de 10
Epistole. In Rasaritul crestin, ele dobandesc, prin comentariile SI. Maxim Marturisitorul, autoritate si validitate de adevar teologic, in timp ce in
Apus, incepand cu Grigorie cel Mare si mai ales dupa conciliul de la Lateran din 649, ele primesc autoritate doctrinara incontestabila.
ReIormatorii protestanti si o serie de catolici de dupa sec. XVI, le-au contestat autoritatea. http://www.crestinortodox.ro/DR-
DIONISIEAREOPAGITUL-13314-315-1.html.
157
http://www.esoterism.ro/ro/ierarhiiangelice.php.
158
http://www.rostonline.org/rost/mar2007/ingerii.shtml.
159
,De Iapt ei primesc de la Spiritele ntelepciunii planul coordonat n care si nscriu activitatea; ele l pun n actiune si l trec mai departe
Spiritelor Iormei, care l vor condensa n operele pe care le creeaz. S-a vzut care este relatia dintre esenta omului pmntean si Puterile
situate cu patru trepte deasupra lui n ordinea ierarhic. Or, Virtutile se aIl ntr-o relatie asemntoare cu ngerii pe care i-au ajutat cnd erau
pe Lun s-si obtin constiinta, cci ele au alturat dinamismul lor la ceea ce primisera nainte ngerii prin jertIa Heruvimilor. Datorit lor,
constiinta n imagini a devenit vie, maleabil, stimulatoare prin contradictiile si preIacerile ei. Actiunea acestor Dynamis se exprim att n
muzica sIerelor ct si n caracterul mobil al astralului, att n asocierile si disocierile din eter, n pulsatiile sevei si ale sngelui, ct si n
miscrile spatiului universal. Ele reprezinta activitatea pur; dau Iorm prin perceperea lor interioar, prin cuIundarea n continua devenire a
Iiintelor vii. http://www.spiritualrs.net/ConIerinte/GA110/GA110Introd.html.
28
O alt categorie a ngerilor este cea a nceptoriilor. Termenul de nceptorie provine din termenul latinesc de
principatus, pl. principats. Termenul grecesc care le-a Iost atribuit este cel de arhe. Termenul englezesc este de
Principality. n general aceast ierarhie de ngeri este reprezentat ca si avnd un sceptru sau o coroan. Functiile lor
sunt de a duce la ndepinire poruncile din partea ierarhiilor superioare. Ei sunt ngeri care binecuvinteaz lumea
material. Una dintra datoriile lor este a pzii oamenii. Ca si Iiinte ei se leag de lume prin idei germinale. Ei sunt
ngeri care i ajut pe oamenii n realizarea artelor si a stiintelor. Dup unele autoritti sunt ngerri care Iac parte din
realizarea cosmologiei omului si a universului. Deespre aceast ierarhie de ngeri ni se vorbeste n EIeseni 3, 10.
Aceast categorie de ngeri colaboreaz cu ngerii de mai sus.
160
,nceptorii se numesc pentru c snt mai mari peste
ngerii cei mai de jos, rnduinduti de dnsii spre mplinirea dumnezeiestilor porunci. Lor le este ncredintat ndreptarea
a toat lumea si pzirea mprtiilor si a domniilor, a tinuturilor, a popoarelor, a neamurilor si a limbilor. Cci Iiecare
mprtie, neam si limb are deosebit pzitor si ndrepttor al ntregii sale laturi pe un nger dintr-aceast ceat cereasc
ce se zice nceptorie. Slujba acestei cete, dup ntelegerea lui Grigorie, este a nvta pe oameni ca s dea cuviincioas
cinste la tot dregtorul, dup vrednicia slujirii lui. Acesti ngeri nalt pe cei vrednici la treptele ierarhiilor celor mai
cinstite si-i povtuiesc pe dnsii ca s nu caute dregtoria pentru cstigul si chiverniseala lor, pentru iubirea de cinste si
mrirea cea desart, ci pentru cinstea lui Dumnezeu si pentru cresterea si nmultirea laudei Lui si pentru Iolosul celor de
aproape, slujind de obste tuturor treburilor celor ce snt sub stpnirea lor.
161
nceptoriile sunt ngeri ai luminii si sunt
dup unele autoritti religioase ngeri protectori ai popoarelor si ai natiunilor. n raport cu omul ele se intereseaz
reIeritor la subiecte si evenimente legate de probleme militare, comert, schimbe de mrIuri si dup unii chiar si politic.
Asadar, ele se preocup la nivel de umanitate cu cine v-a conduce. Termenul de nceptorie este Iolosit n Noul
Testament de ctre Pavel n Coloseni 1, 16 si n EIeseni 1, 21.
162
Prin urmare am putea spune c Noul Testament ne
oIer cea mai bun reprezentare a acestor ierarhii de ngeri.
163
Numrul lor este necunoscut.
164

Urmtoarea categorie a arhanghelilor este cea despre care vom vorbii aici.
165
Termenul n sine provine din
grecescul upuco. Termenul apare de mai multe ori n Noul Testament la 1 Tesaloniceni 4, 16 si Iuda 1, 19. Am
putea s spune c denumirile reIeritoare la arhangheli variaz. Traditia oriental ortodox i mentioneazt pe umrtorii:
Michael, Gabriel, RaIael, Uriel, Kamuel, JoIiel, si Zadchiel.
166
Papa Grigorie I i mentioneaz pe Mihail, Gabriel,
RaIael, Uriel, Simiel, OriIiel si Zachariel. Unele traditii i asimileaz pe arhangheli ca si arhangheli reIeritor la care
trebuie s ne rugm n Iiecare zi a sptmnii. Mihail (duminic), Gabriel (luni), RaIael (marti), Uriel (miercuri),
Sealtiel (joi), Jhudiel (vineri) si Barachiel (smbt). Arhanghelii sunt Iiinte duhovnicesti iradiante. Ei sunt o categorie
de ngeri care patroneaz evenimentele omenesti. Ei sunt cei care duc la ndeplinire poruncile lui Dumnezeu si au grij
de ntreprinderile omenesti. Ei Iac un Iel de legtur ntre vointa lui Dumnezeu si viata oamenilor. Dintre arhangheli am
putea s numim Mihail, Gabriel, RaIael, Barachiel, Uriel, Kamuel, Jophiel, Sealtiel, Barbiel, Jehudiel/Judiel si
Jeremiel.
167

160
http://en.wikipedia.org/wiki/Christianangelichierarchy#Principalities.
161
http://paginiortodoxe.tripod.com/vsnov/11-08-sIarhangheli.html.
162
http://www.saunalahti.Ii/~Irog1/essay/papers/angels.txt.
163
http://radicalgrace.com/creat11.htm.
164
http://www.ccel.org/contrib/execoutlines/angel/angel01.htm.
165
Fischer, Lynn (1996), Angels of Love and Light |with original paintings oI the Seven Beloved Archangels and Their Archeiai by Marius
Michael-George|, TransIormational Media Publications, South Yarmouth, MA "Jophiel," Pearls of Wisdom , Volume 7 Number 43, 1994, The
Summit Lighthouse , Copyright 1997 Church Universal and Triumphant "Seven Beloved Archangels Speak," 1954, The Bridge To Freedom.
166
http://www.sacred-texts.com/journals/jras/1893-15.htm.
167
http://www.shvoong.com/social-sciences/education/1717307-angels.
29
Ultima categorie a ngerilor este cea a ngerilor propriu zis.
168
Aceasta este categoria de ngeri care este cea mai
cunsocut si despre care stim cele mai multe. n general n termeni scripturisitici este impropriu s numim pe restul
ierarhiei ngerilor ngeri. n termeni populari toti sunt numiti ngeri. La o analiz angeologic mai proIund ne putem da
seama c ngerii sunt Iiinte mult mai complexe dect par la prima vedere.
169
Prin urmare n ierarhiile scripturistice si n
cele patrtistice ngerii sunt cei mai mici pe cale ierarhic. ntr-un anume sens, termenul de nger este cumva impropriu
dat restului de categorii sau ierarhii angelice.
Asadar necesitatea unei ,mistagogii a ngerilor este ceva care nu este pentru prima dat realizat n Biserica
Ortodox sau n orientul crestin. Unele studii mai recente vorbesc de o dimenisune global a ngerilor.
170
Este Ioarte de
nteles c subiectul ngerilor trebuie s Iie o practic de studiu permanent a tuturor studiilor teologice. Nu putem s ne
gndim la ngeri ca si o entitate teologic diIerit de capacitatea de studiu.
171
Putem noi spune c ntr-un anume sens,
crestinii care triesc ntr-o societatea modern mai pot s vad sensul unei mistagogii n angeologie?
172
AstIel, am putea
spune c mistagogia angelic este ceva mai mult dect un simplu interes popular n ngeri. Prin urmare am putea spune
c subiectele legate de angeologie nu pot Ii evitate de crestinsim si de crestinismul ortodox. n conIormitate o
mistagogie a ngerilor nu poate dect s ne arate c ngerii sunt ,duhuri. (Evrei 1, 14). Karl Popper a vorbit despre
ngeri reIerindu-se la o a treia lume, o ,dimensiune obiectiv dar non-dimensional a realittii n care locuiesc toate
cunostintele actuale si obiective.
173
Prin urmare am putea spune c n Iiecare epoc au existat teologi care au
reactualizat sensul si ntelesul angheologiei raportat la conditiile si posibilittile intelectuale ale celor care au Iost
168
Cheyne, James Kelly (ed.) (1899). Angel. Encvclopdia Biblica. New York, Macmillan. Driver, Samuel Rolles (Ed.) (1901) The book oI
Daniel. Cambridge UP. Davidson, A. B. "Angel". A Dictionarv of the Bible I. Ed. James Hastings. pages 93-97. Oosterzee, Johannes Jacobus
van. Christian dogmatics: a text-book Ior academical instruction and private study. Trans. John Watson Watson and Maurice J. Evans. (1874)
New York, Scribner, Armstrong. Smith, George Adam (1898) The book oI the twelve prophets, commonly called the minor. London, Hodder
and Stoughton. Bamberger, Bernard Jacob, (March 15, 2006). Fallen Angels: Soldiers oI Satan's Realm. Jewish Publication Society oI
America. This article incorporates text Irom the Encyclopdia Britannica Eleventh Edition article "Angel", a publication now in the public
domain. Briggs, Constance Victoria, 1997. The Encyclopedia oI Angels : An A-to-Z Guide with Nearly 4,000 Entries. Plume. Bunson,
Matthew, (1996). Angels A to Z : A Who's Who oI the Heavenly Host. Three Rivers Press. Cruz, Joan Carroll, OCDS, 1999. Angels and
Devils. TAN Books and Publishers, Inc. Davidson, Gustav. A Dictionary oI Angels: Including the Fallen Angels. Free Press. Graham, Billy,
1994. Angels: God's Secret Agents. W Pub Group; Minibook edition. Guiley, Rosemary, 1996. Encyclopedia oI Angels. Jastrow, Marcus, 1996,
A dictionary oI the Targumim, the Talmud Bavli and Yerushalmi, and the Midrashic literature compiled by Marcus Jastrow, PhD., Litt.D. with
and index oI Scriptural quotatons, Vol 1 & 2, The Judaica Press, New York Kainz, Howard P., "Active and Passive Potency" in Thomistic
Angelology Martinus NijhoII. KreeIt, Peter J. 1995. Angels and Demons: What Do We Really Know About Them? Ignatius Press. Lewis,
James R. (1995). Angels A to Z. Visible Ink Press. Melville, Francis, 2001. The Book oI Angels: Turn to Your Angels Ior Guidance, ComIort,
and Inspiration. Barron's Educational Series; 1st editionRonner, John, 1993. Know Your Angels: The Angel Almanac With Biographies oI 100
Prominent Angels in Legend & Folklore-And Much More! Mamre PressSwedenborg, Emanuel (1979). Conjugal Love. Swedenborg
FoundationThis article incorporates text Irom the Encyclopdia Britannica Eleventh Edition .
169
http://www.newadvent.org/cathen/01476d.htm.
170
http://www.globalangels.org/.
171
Sophy Burnham: A Book of Angels and Angel Letters (New York: Ballantine, 1990 and 1991 respectively); Douglas Connelly, Angels
Around Us (Downers Grove, Ill.: InterVarsity Press, 1994); Duane A. Garrett, Angels and the New Spiritualitv (Nashville: Broadman &
Holman, 1995); two books by Karen Goldman: The Angel Book. A Handbook for Aspiring Angels and Angel Joices (New York: Simon &
Schuster, 1993 and 1994 respectively); Robert J. Grant, Are We Listening to the Angels? (Virginia Beach: A. R. E. Press, 1994); Timothy Jones,
Celebration of Angels (Nashville: Thomas Nelson, 1994); Peter J. KreeIt, Angels and Demons (San Francisco: Ignatius, 1995); Terry Law, The
Truth About Angels (Orlando, Fla.: Creation House, 1994); Geddes MacGregor, Angels. Ministers of Grace (New York: Paragon House, 1988);
and Marilynn C. Webber and William D. Webber, A Rustle of Angels (Grand Rapids: Zondervan, 1994).
172
Thomas F. Torrance, "The Spiritual Relevance oI Angels," in Alive to God. Studies in Spiritualitv, ed. J. I. Packer and Loren Wilkinson
(Downers Grove, Ill.: InterVarsity Press, 1992), pp. 122-39; and Stephen R. L. Clark, "Where Have All the Angels Gone?" Religious Studies 28
(1992): 221-34.
173
Lawrence Osborn, "Entertaining Angels: Their Place in Contemporary Theology," Tvndale Bulletin 45 (1994): 273-96.
30
interesati de aceste subiecte.
174
Asadar am putea s enumerm mai multi teologi care au vorbit de ngeri cum ar Ii
Dionsie Areopagitul, Toma de Aquino, Ioan Hrisosotm, Vasile Cel Mare, Grigorie de Nyssa si altii.
175

,Augustine does not exclude the contrary opinion that the angels were created, not in the beginning oI time, but
beIore the beginning oI time, Ior in that case, he says, the words in the beginning mean literally, not in the beginning oI
all creation, since the angels would previously have been created, but rather in the Beginning, that is, in the divine
Wisdom, the divine Word oI God, Who is the Beginning, as He tells us in Jn 8:25, in answer to the question Who are
vou? - (I am) the Beginning.

Augustine is open to this opinion, chieIly because, he says, "it gives me the liveliest
satisIaction to Iind the Trinity celebrated in the very beginning oI the Book oI Genesis." Regarding the meaning oI
heaven and earth in the very Iirst verse oI Genesis, Augustine says rather indecisively in The Citv of God: "Under these
names heaven and earth the whole creation is signiIied, either as divided into spiritual and material, which seems the
more likely, or into the two great parts oI the world in which all created things are contained, so that, Iirst oI all, the
creation is presented in sum and then its parts are enumerated according to the mystic number oI the days." In The
Letter of Genesis he had explained that here as in Gen 2:4 the words heaven and earth mean the whole oI creation,
understanding heaven in this verse to mean, not the physical heaven oI outer space, but the incorporeal heaven oI the
angelic spirits, who are situated above the bodily heavens, not by a higher location in space but by sublimity oI nature.
Thus the word heaven in this verse he took to mean the angels, Iully Iormed in their nature, while the earth signiIies
"the invisible, unstructured, and abysmally dark incompleteness oI the bodily mass Irom which things existing in time
were to come."

Augustine admits that the creation oI the angels is not plainly stated in this description oI the creation oI
the world, but he thinks that it is implicitly stated either under the name oI heaven in verse one or under the name oI
light in verse three, because he "cannot believe" that their creation was omitted entirely. He reIers to other places in the
Scriptures where the creation oI the angels is explicitly stated (Dan 3:58; Ps 148:2-4; Job 38:7). Thus, in The Citv of
God, Augustine avers that, "iI the angels are included in the works oI God during these six days, they are that light
which was called dav." And in The Letter of Genesis he expounds at length his theory that, prior to the Iirst day, the
angels were created in their natural being under the name oI heaven in Gen 1:1, and the light oI the six days represents
degrees oI their supernatural illumination in the grace oI the BeatiIic Vision.
176

174
Charles H. KraIt, Defeating Dark Angels. Breaking Demonic Oppression in the Believers Life (Ann Arbor, Mich.: Servant, 1992); Francis
MacNutt, Deliverance from Evil Spirits. A Practical Manual (Grand Rapids: Baker, 1995); Ed Murphy, The Handbook for Spiritual Warfare,
rev. ed. (Nashville: Thomas Nelson, 1996); Timothy M. Warner, Spiritual Warfare (Wheaton, Ill.: Crossway, 1991); and Thomas B. White, The
Believers Guide to Spiritual Warfare (Ann Arbor, Mich.: Servant, 1990). Peter Wagner and F. Douglas Pennoyer, eds., Wrestling With Dark
Angels. Toward a Deeper Understanding of the Supernatural Forces in Spiritual Warfare (Ventura, CaliI.: Regal, 1990).
175
http://patristicpage.blogspot.com.
176
http://www.rtIorum.org/lt/lt47.html.
31
O ENUMERARE A MAI MULTOR FIINTE ANGELICE DIN DIFERITE TRADITII RELIGIOASE ALE
OMENIRII
Vom oIerii n continuare o list major cu diIeriti ngeri din diIerite traditii religioase de pe glob.
177
Criterile
dup care am Iolosit aceste nume angelice sunt n Iunctie de numerotarea alIabetic. Sursele canonice pentru ngeri care
le consider Biserica Ortodox sunt iudaismul si crestinismul. ngerii apar ns n mai multe traditii eretice sau
necanonice. Sursele pe care le-am Iolosit pentru a realiza aceste enumeratii variaz. La ora actual sunt enorm de
multe surse religioase legate de ngeri.
178
n mare parte ele au Iost descoperite dup mai multe ore de cercetare a
inIormatiilor legate de angheologie de pe internet.
179

n acest sens, stim despre ngerul Radveriel c este un Iel de scrib al lui Dumnezeu. ngerul SerIiel este
pzitorul tronului lui Dumnezeu. OIaniel este ngerul sub Iorm de curcubeu care nconjoar tronul lui Dumnezeu.
Cahliel este ngerul de lumin care Iace s iese lumin din tronul lui Dumnezeu.
180
Albiel este un nger care se aIl n
slujirea arhanghelului Mihail. Aariel 'leul lui Dumnezeu este ngerul care a Iost gsit reprezentat pe o amulet
gnostic. Abalidot |Aba| este si el un nger care este reprezentat n iudaism. Se spune despre el c este ngerul care
conduce aerul. Ababaloi este un nger care a Iost invocat de Solomon. Mai stim astIel din scrierile rabinice despre
177
http://www.angel-guide.com/names-angels.html.
178
http://www.steliart.com/angelologyangelnamesA.html.
179
http://www.esotericarchives.com/solomon/nameindx.htm.
180
http://crystalrivers.com/poetry/angel.html.
32
ngerul Abachta care este unul dintre cei sapte ngeri ai conIuziei (restul de sase sunt Barbonah, Bigtha, Carcas, Biztha,
Mehuman si Zether). Abadon (n greac este numit Apollion) (n limba ebraic Abadon nseamn loc al adncului) si
este ngerul care se lupt npotriva rului. n unele scrieri apocriIe acest nger este mentionat dimpreun cu altii.
Abalidoth este un nger care si el este protector al omului. Unele traditii spun despre el c este un nger al zilei de vineri
si al aerului. Mai presus de orice el este un lumintor ceresc. Abalim, Arelim este un nger care Iace parte din ierarhia
cereasc a tronurilor. Inteligentele lui principale sunt ngerii ZaIchiel si JoIiel. ngerul Aban, dup unele interpretri
este ngerul lunii octombrie. Ziua lui de indentiIicare n cursul anului a Iost cea de zece octombrie. Abariel este un alt
nger, este un nger al invocrii. Acest nger a Iost pentru prima dat descoperit n iudaism.
181
ngerul Abasdarhon este
ngerul conducerii supreme a celui de al cincelea ceas al noptii. Abathur Muzania este un nger cosmologic care este
asociat cu seaua nordului. El este un nger care l ajut pe om n timpul mortii. ngerii Asriel si Moncher au aceleasi
Iunctii. Mai stim astIel despre ngerul Abai care este un nger al ierarhiei domniilor. Anadona este un nger care dup
unii este un nger din ierarhia seraIimilor. El a Iost o companie credincioas a ngerului Abdiel. Este numit si ,ngerul
rbdrii. Abaton este un nger care are unul dintre numele lui Dumnezeu si la el se Iace reIerint nc din vremurile lui
Solomon. El este ngerul care lupt mpotriva demonilor. Abdals este un nger care Iace parte din cele saptezei de
duhuri tainice a cror identitate numai Dumnezeu o stie si prin lucrarea crora lumea continu s existe. Este un nger
mentionat de Iolclorul evreiesc. Abdia este si el un nger care este mentionat din vremurile solomonice. Abdiel este un
nger care nseamn slujitorul lui Dumnezeu. Primele mentiuni reIeritoare la acest nger sunt Icute n crtile rabinice si
n special n Cartea ingerului Ra:iel. El este un nger care Iace parte din ceata ngerilor dimpreun cu Ariel, Arioc si
Ramiel. La el se Iace mentiune n 1 Cronici. n literatur modern la el se Iace reIerint n romanele lui Anatole France.
Abdiziel sau Abdizuel, dup traditia iudaic a cabalei erste ngerul la care se Iace reIerint ca si la unul dintre cei
douzecisiopt de ngeri care conduc cele douzecisiopt de Iaze ale lunii. Abedumal sau Berdrimulael este un alt nger
despre care stim mai multe lucruri. n special el este un nger la care mai multi oamenii s-au rugat. Abel (poian) este
un alt nger la care dup Testamentul lui Avraam toate suIletele trebuie s se aprezinte n Iata lui pentru judecat dup
venirea lui Enoh. El este si un srib ceresc care nregistreaz lucruri reIeritoare la suIletele oamenilor. Dup unii el este
un nger care st n cel de al patrulea cer. El este si un nger al Zilei Judectii dup unii. n general este un nger invocat
din partea de rsrit. Abelech, Helech este un nger care are prin numele su un nume a lui Dumnezeu. Dup unii este
un nger care este mai presus de demoni. Abheiel este unul dintre cei douzecisiopt de ngeri care Iace parte din cele
douuzecisiopt de Iaze ale lunii. Eiael este un alt nger despre care stim tot din iudaism. Abiressia este un nger la care
se Iace reIerint n anumite scrieri gnostice. Ablati este un nger care dup unele traditii a luat parte la dialogul dintre
Moise si Dumnezeu. Aboezra este si el un nger care dup unele traditii a Iost invocat pentru binecuvntarea
mncrurilor. Abrael este un alt nger la care se Iace reIerint n traditia iudaic. Abragateh este un nger care a Iost
asociat de unele traditii cu creatiile artistice. Abrasiel este un nger al celei de a saptea ore a zilei. Dup unele traditii el
se aIl sub conducerea ngerilor Barginiel. Abraxas, Abraxis sau Abrasax este un nger la care se Iace reIerint n mai
multe traditii religioase: gnositicismul, n mitologia persan, n cabala si n multe alt crti iudaice. Abrdi este un nger
al echinoptiunlui de var dup unele traditii. Abriel este un alt nger mentionat de traditia iudaic. Abrimas a Iost un
nger care n traditia iudaic era invocat la aporpierea sabatului. Abrunael a Iost unul dintre cei douzecisiopt de ngeri
care conduc Iazele lunii. Abuhaza dup unele traditii este un nger conductor al vnturilor de vest si al zilei de luni.
Dup unele traditii el slujeste n cel de al doilea cer. Abuioiri sau Abuioro este un nger al zilei de miercuri care
locuieste n cerul al doilea sau al treilea. Abuliel este un alt nger mentionat de traditia iudaic. Este un nger care dup
unele traditii se ocup cu transmiterea rugciunilor. ngerii supremi ai rugciunilor sunt Akatriel, Metatron, RaIael,
SandalIon, Michil si Sizouze.
182
Este ct se poate de probabil dac sau nu el i asist pe acestia. Abuzohar este dup unii
un nger al lunii. Ahaia este dup unele traditii un serIim dintr-un grup de alti opt seraIimi. Este un nger al rbdiri si al
descoperirii tainelor naturii. Achartiel si Achathriel sunt dou nume de ngeri care sunt invocati n ortient pentru Ierirea
de Iacere a rului. Achazziel este un nger care slujeste n ceruri n mai multe Iunctii. Dup unele tarditii el este o parte
181
http://en.wikipedia.org/wiki/Pentacle.
182
http://www.steliart.com/angelologyangelnamesA.html.
33
din curtea cereasc. Acheliah si Achides sunt ngeri care sunt mentionat n traditiile romane antice. Achsah este un alt
nger mentionat de traditiile iudaice. Achusaton este un nger care Iace parte din unul dintre cei cincisprezece alti ngeri
grupati n ierarhia tronurilor. Aciel dup unele traditii este un nger care Iace parte din traditia iudaic si din cea
crestin. Mai este mentionat ca si un nger al planetelor. Acrabiel este un alt nger mentionat n traditiile iudaice.
Adabiel este si el un nger care Iace parte din ierahia ngerilor. Dup unele traditii el are stpnia asupra planetei Jupier
(unii cred c asupra lui marte). Uneori el este indentiIicat cu ngerul Zadchiel sau cu ngerul Nergal. Adatiel este un alt
nger care a Iost invocat de traditiile iudaice. Adeo este un nger al ierarhiei domniilor care a Iost invocat n ritualurile
iudaice. Adernahael sau Adnachiel este un nger mentionat de unele traditii etiopiene. Este un nger care este asociat cu
capacitatea de a vindeca. Un alt nger la care se Iace mentiune n unele traditii religioase este ngerul Adhaijijon. Adiel
este un alt nger la care se Iace mentiune n traditiile iudaice. Adimus este un nger mentionat n mai mule traditii
religioase. Dup unele traditii acest nger a Iost discutat la un sinod de la Roma din anul 745. Este un nger care este
asociat dimpreun cu ngerii Uriel, Raguel si Simiel. Unii l asociaz ca si un nger al muzicii. Adir, Adiri, Adiron, Adi
este un nger al crui nume reprezint unul dintre multele nume ale lui Dumnezeu. Adireal este dup unele traditii un
nger care este reprezentat ca si magniIicenta lui Dumnezeu. Adiriah este un alt nger care este reprezentat de mai multe
traditii religioase. Dup unele traditii este un nger al binecuvntrii mncrii. Adirir(i)on, Adir, Adriron este un
conductor angelic care dup unele traditii slujeste n primul cer. El ar putea Ii echivalat cu Adiriel. ngerul Adjuchas
este un nger al pietrelor sau orei a unsprezecea din zii. Admael este unul dintre cei sapte arhangheli care are stpnie
asupra pmntului. Admanel slujeste dup unele traditii n cel de la doilea cer. Adnachiel, Advahiel sau Adernahael este
dup unele traditii este un nger al lunii noiembrie. Se stie despre Andernahael c alterneaz dimpreun cu ngerul
Faleg n conducerea altor ierarhii de ngeri. Adnai este un alt nger care si el Iace parte din ierarhia ngerilor si care este
mentionat n traditiile religioase romane. ngerul Adnarel este un nger care Iace parte din ierarhia ngereasc si este un
nger al sezonului rece sau al iernii dup unele traditii. El este mentionat si n mai multe traditii apocriIe. Adoil (mna
lui Dumnezeu) este o esenet primar sau o Iptur dumnezeiasc a luminii chemat la existent din adncuri nevzute
si care venit la existent.
183
Prin Adoi s-au Icut toate lucrurile vzute din lume. Acest nger este mentionat si n
183
Abasdarhon - angel oI the IiIth hour oI the night. Abraxos - ancient name attributed to an angel. Adnachiel - angel who rules November.
Adonael - an archangel. Adonai - one oI seven angels oI the presence, or elohim; creator. Aeshma - Persian archangel. AI - angel oI light. Agla -
angel who saved Lot and his Iamily. Akriel - angel who aids those with inIertility. Amitiel - angel oI truth. Amriel - angel oI the month oI May.
Anael - angel inIluencing love, passion and sexuality. Anapiel - angel whose name means "branch oI God." Anahel - angel who rules the third
heaven.
Anpiel - angel who protects birds. Ansiel - name oI an angel known as "the constrainer." Arael - variation oI Uriel; prince over the people.
Araqiel - angel with dominion over the earth. Araton - one oI seven ruling angels over the provinces oI heaven.
Ariel - "lion oI God;" angel oI protection. Armisael - angel oI the womb.
Asariel - "whom God has bound;" rules the moon. Asroilu - guardian angel oI the seventh heaven. Astanphaeus - one oI the seven angels oI the
presence; third gate guardian. Asteraoth - name oI an angel who thwarts power. Atrugiel - great prince oI the seventh heaven. Ayil - angel oI the
zodiac sign Sagittarius. Azbogah - name oI the high ranking angel oI judgment. Azrael - archangel oI death. Azriel - name Ior the angel oI
destruction. Balthioul - angel with the power to thwart distress. Baradiel - angel oI hail. Barakiel - angel oI lightning. Barrattiel - angel oI
support. Barbiel - angel oI October. Bariel - ruling angel oI the eleventh hour oI the day. Barman - angel oI intelligence. Barquiel - ruling angel
oI the seventh hour oI the day. Baruchiel - angel with power over striIe. Bath Kol - Iemale angel oI divine prophecy. Bazazath - archangel oI
the second heaven. Bethor - one oI seven ruling angels oI the province oI heaven. Briathos - name oI an angel who thwarts demons. Cahethal -
seraphim angel over agriculture. Camael - angel name that means "he who sees God;" chieI angel oI powers. Cassiel - angel oI Saturn. Cerviel
- angel ruler oI the principalities. Chamuel - archangel whose name means "he who seeks God." Chayyliel - angel whose name means "army;"
a powerIul angel. Cochabiel - angel prince who stands beIore God. Dabriel - angel oI the Iirst heaven who rules over Monday. Dagiel - angel
who has dominion over Iish. Dalquiel - angel prince oI the third heaven. Damabiath - angel oI naval construction. Dardariel - ruling angel oI
the eleventh hour. Diniel - angel who protects inIants. Domiel - angel who guards the sixth hall oI the seventh heaven.
Dubbiel - guardian angel oI Persia; name means "bear-God." Duma - angel prince oI dreams. Dumah - angel oI silence. Eae - angel who
thwarts demons. Eiael - angel with dominion over the occult sciences. Elyon - ministering angel who brought the plague oI hail upon Egypt.
Emmanuel - angel whose name means "God with us." Erathaol - one oI seven great archon angels. Eremiel - great angel who presides over the
Abyss and Hades. Gabriel - archangel whose name means "man or hero oI God." Gadriel - angel who rules the IiIth heaven. Galgaliel - prince
angel oI the sun, like Raphael. Galizur - great angel who rules the second heaven. Gamaliel - angel who takes the elect unto heaven. Gazardiel -
angel who supervises the east. Geburatiel - angel prince who guards the seventh heaven. Guriel - angel oI the zodiac sign oI Leo. Gzrel - angel
34
traditiile religioase egiptene. Adonael este un nger care Iace parte dintr-un grup de sapte arhangheli si care este capabil
s apare de demonii bolilor (Bobel (Bothothel) and Metathiax). ngerul Adonaeth este un nger care lupt mpotriuva
demonilor. ngerul Adonaios, Adonaiu sau Adoneus este un nger mentionat de sistemnele gnostice. Adoniel este un
nger conductor dup unii al celei de a doisprezecea or din noapte care slsujeste sub ngerul Sarindiel. Dimpreun cu
ngerul Bariel el este mentionat n pentagramnele romanice. Mai stim astIel de seraIimul Adoth din mai multe traditii
religioase. Adoiahel este un nger mentionat n traditiile religioase iudaice. Adrael (ajutorul meu este Dumnezeu), este
unh nger care slujeste n primul cer. Adrai este un nger care dup unii este un nger al scrisului si al culorilor. Adrapen
este un nger al celui de al noulea ceas al noptii care slujeste sub Nacoriel. Adriel este un alt nger dintre cei
douzecisiopt ai Iazelor lunii. Aebel dup unele traditii este un nger slujitor al omului, n special al primilor oameni.
Dimpreun cu el mai pot Ii nenumerati ngerii Setel si Anus. ngerul Aeglum este un alt nger al luminii si un nger al
who revokes any evil decree against another in heaven. Hadraniel - angel who stands at the second gate in heaven; "majesty oI God." Hadriel -
guardian angel oI the gates oI the east wind. Hagith - one oI the seven ruling angels oI the provinces oI heaven. Halaliel - archangel known as
"the lord oI karma." Hamaliel - angel who rules the order oI virtues. Hamon - a great, honored, beautiIul prince angel in heaven. Haniel - an
archangel who guards the tree oI liIe. Harahel - angel who oversees libraries. Hasdiel - angel oI benevolance. Hasmal - Iire speaking angel oI
the throne oI God. Hayliel - angel prince in the seventh heaven. Haziel - angel whose name means "vision oI God." Heman - angel leader oI the
heavenly choir, whose name means "trust." Hermesiel - angel who leads one oI the heavenly choirs. HoIniel - ruling angel oI the bene elohim;
name means "Iighter oI God." Iaoel - an angel oI the lord; angel oI visions. Iaoth - archangel who has power to thwart demons. Leo - an angel
who thwarts demons. IoIiel - archangel whose name means "beauty oI God." IsraIil - Islamic angel whose name means "the burning one." Jael -
cherub who guards the ark oI the covenant. Jahoel - one oI the angels oI the presence and chieI oI the seraphim. Jaoel - guardian angel who
lives in the seventh heaven. Jeduthun - angel whose name means "master oI howling" or chanting to God. JeIischa - ruling angel oI the Iourth
hour oI the night. Jehudiel - archangel who rules the movements oI the celestial spheres. Jeremiel - archangel whose name means "mercy oI
God." Kabshiel - angel oI grace and Iavor. KaIziel - archangel who rules the planet Saturn. Kakabel - angel who rules over stars and
constellations. Kalaziel - angel who has the power to thwart demons oI disease.
Karael - angel who has the power to thwart demons. Kemuel - archon angel and chieI oI the seraphim. Kerubiel - prince angel oI the cherubim.
Kokabiel - prince angel oI the stars. Kutiel - angel oI water and the use oI diving rods. Labbiel - angel whose name was changed to Raphael.
Lahabiel - angel who protects against evil spirits. Lamechial - angel who thwarts deception. Lassuarium - angel who rules the tenth hour oI the
night. Laylah - angel who oversees and protects childbirth. Machidiel - angel governing the zodiac sign oI Aries and the month oI March.
Marmaroth - angel who has power to thwart Iate. Mendrion - angel who rules the seventh hour oI the night. Metatron - one oI the greatest
archangels, second only to God.
Michael - great archangel whose name means "who is as God." Mihr - angel oI divine mercy; angel that governs September.
Miniel - angel invoked to induce love. Mitatron - an angel oI the third heaven. Morael - angel oI awe that rules the months oI August-
September.
Moroni - brought messages to Joseph Smith, Iounder oI Mormonism. Muriel - angel who rules the dominions and the month oI June. Naaririel
- great prince angel oI the seventh heaven. Nahaliel - angel who governs running streams; "valley oI God." Nanael - angel who governs the
sciences, and philosophy. Narcariel - angel that rules the eighth hour oI the night. Nasargiel - good angel with a lion head that rules hell.
Nathanael - angel ruling over hidden things, Iire and vengeance. Naya'il - angel oI testing. Nelchael - angel oI the schemhamphorae.
Nuriel - angel oI spellbinding power and oI hail storms. Och - one ruling angel oI the provinces oI heaven. Omael - angel oI chemistry and
species perpetuation. Onoel - name oI an archon angel... Ophaniel - prince angel over the ophanim. Ophiel - one ruling angel oI the provinces
oI heaven and Mercury. Oriel - ruling angel oI the tenth hour oI the day. OriIiel - archangel over thrones, and the second hour oI the day.
Orphamiel - angel known as the "great Iinger oI the Father." Osmadiel - ruling angel oI the eighth hour oI the day. Ouriel - archangel who
commands demons. Pamyel - ruling angel oI the ninth hour oI night. Pathiel - angel whose name means "opener oI God." Peliel - angel who
rules the virtues. Peniel - angel who rules Friday and resides in the third heaven. Pesagniyah - angel who ushers prayers oI grieI to heaven.
Phaleg - one oI the seven ruling angels oI the provinces oI heaven. Phanuel - archangel who is an interpreter oI revelations.
Phounebiel - disease thwarting angel. Phul one oI the seven ruling angels oI the provinces oI heaven. Pravuil - an archangel who keeps all the
records oI heaven. Pronoia - an archon angel who helped make mankind. Purah - angel oI IorgetIulness.
Puriel - angel whose name means "the Iire oI God;" angel oI punishment. Qaspiel - angel who rules the moon. Quabriel - ruling angel oI the
ninth hour oI the day. Rachiel - ophanim angel who rules Venus and governs sexuality. Rachmiel - angel oI mercy whose name also means the
same.
Radueriel - angel who can create other angels and oversees archives. Raguel - angel who watches over the behavior oI angels; "Iriend oI God."
Rahab - angel oI death, destruction, but also the sea. Rahatiel - angel prince oI the constellations; name means "to run." Rahmiel - angel oI
mercy and love. Ramiel - angel who oversees visions and souls during the day oI judgment. Raphael - great archangel whose name means "the
shining one who heals." Rathanael - angel oI the third heaven and thwarter oI demons. Raziel - angel chieI over the thrones, guarding the
secrets oI the universe. Remiel - angel who leads souls to judgment; name means "mercy oI God." Rikbiel - angel who oversees the divine
35
celui al ceasului al optulea din zii. Aesma este un nger mentionat de traditiile religioase persane. Dup unele traditii el
Iace parte din cel de al saptelea cer. AI Bri este un nger al poporului Israel care controleaz ploaia. AIaIniel este un
nger cu saisprezece Iete dup unii care si schimb constat aspectul. AIriel este un nger care este mentionat de mai
multe traditii religioase care st n cel de al cincelea cer. AIsi-KhoI este un nger care n traditia iudaic este
conductorul lunii iulie si august. AItemelouchos este un alt nger care locuieste ceruri si este mentionat de mai multe
traditii iudaice. ngerul AItiel este un nger care este un nger al crepusculului. Agad este un nger al ierarhiei puterilor.
AgaI este un alt nger care este invocat n mai multe ceremonii religioase iudaice. Este un alt nger mentionat de alte
traditii iudaice. Agason este un nger mentionat din vremurile solomonice. Agathodaemon este un nger mentionat n
mai multe traditii religioase. El apare ca si simbol n unele traditii religioase. Agbas este un nger care se crede c
slujeste n cel de al patrulea cer. Agiel este dup| unele autorit|I religioase protecotrul planetei Saturn dimpreun cu
ngerul Zazel. Agchagdiel este un nger care dup unele traditii iudaice slujeste n al saptelea cer. Agla este un ncer
care Iolosit n lupta mpotriva demonilor. Agmatia este un nger despre a crui origine nu stim prea multe si care a Iost
mentionat n mai multe traditii religioase iudaice cum ar Ii Talmudul. Agromiel este un paznic ceresc al celui de al
saselea cer. Aha este un ncer din partea domniilor. Este dup unele tarditii asemnat cu un duh al Iocului. Ahabiel este
un nger inocat n mai multe traditii religioase inclusive n relatiile de iubire. Ahadiel este un nger despre care se spune
c este un nger al dreptului si al legii avnd rolul de a mrii autoritatea legii. Ahadis dup unele traditii este ngerul
care conduce luna lunile octrobire si noienmbrie. Ahahah este un nger al pecetilor dumnezeisti. Ahaij este un duh al
planetei Mercur dup unele traditii. Ahamniel este un nger al conducerii. El are sensul luptei duhovnicesti. Athaniel
este un nger al amuletelor angelice. ngerul arhariel este un nger carte slujeste sub Gabriel. ngerul Ahassior este un
nger conductor al lunilor decembrie ianuarie. ngerul Ahaviel este un nger care se lupot mpotriva rului. Ahiel
(Irate a lui Dumnezeu) este un nger asistent al lui Qaphsiel (KaIsiel). Dup unele autoritti este este ngerul celei de a
saptea zile a sptmni. Ahmajil este un nger care dup anumite traditii arabice se lupt mpotriva rului. Ahzariel este
chariot; chieI oI wheels. Rizoel - angel with power to thwart demons. Rogziel - angel oI punishment whose name means "the wrath oI God."
Ruman - angel who takes account oI evil men's deeds while in hell. Sabaoth - archon angel oI the presence. Sabathiel - angel or intelligence
who communicates divine light. Sablo - angel oI graciousness and protection. Sabrael - archangel who guards the Iirst heaven. Sabrathan -
ruling angel oI the Iirst hour oI the night. Sachiel - ruling angel oI Jupiter whose name means "covering oI God." Sagnessagiel - angel who
guards the Iourth hall oI the seventh heaven. Sahaqiel - angel prince oI the Iourth heaven. Salathiel - rescuing angel oI Adam and Eve. Samkiel
- angel oI destruction and puriIier oI souls Irom sheol. Samuel - Iruling angel oI the Iirst hour oI the day. Sandalphon - giant angel whose name
means "co-brother" (oI Metratron). Saniel - ruling angel oI the sixth hour oI the day. Sarakiel - angel who rules the ministering angels.
Sarandiel - ruling angel oI the twelIth hour oI the night. Satqiel - angel prince oI the IiIth heaven. Seraphiel - chieI angel oI the seraphim
angels. Shamsiel - angel whose name means "light oI day." Shepherd - angel oI repentance. ShoItiel - angel whose name means "the judge oI
God." Sidqiel - angel prince oI the ophanim; ruler oI Venus. Sidriel - angel prince oI the Iirst heaven. Simiel - archangel. Sizouze - angel oI
prayer. Sophia - angel whose name means "wisdom." Soqedhozi - angel who weighs the merits oI oI men beIore God. Sorath - angel who is the
spirit oI the sun. Sorush - angel who punishes souls on judgment day. Soterasiel - angel whose name means "who stirs up the Iire oI God."
Sraosha - angel who sets the world in motion. Suriel - angel oI healing whose name means "God's command." Tagas - governing angel oI
singing angels. Tartys - ruling angel oI the second hour oI the night. Tatrasiel - great angelic prince. Temeluch - angel caretaker who protects
newborn babies and children. Temperance - angel oI the elixir oI liIe. Theliel - angel prince oI love. Tubiel - angel oI summer. Tzadkiel - angel
oI justice and guardian oI the gates oI the east wind. Ubaviel - angel oI the zodiac sign oI Capricorn. Umabel - angel oI physics and astronomy.
Uriel - great archangel whose name means "God is my light." Usiel - an angel who stands beIore the throne oI God. Uzziel - cherubim angel
whose name means "strength oI God." Varhmiel - ruling angel oI the Iourth hour oI the day. Vequaniel - ruling angel oI the third hour oI the
day. Verchiel - ruling angel oI the month oI July and oI the zodiac sign Leo. Vretiel - swiIt in wisdom archangel responsible Ior recording God's
deeds. Xathanael - the sixth angel created by God. Yabbashael - an angel oI the earth whose name means "the mainland." YeIeIiah - archangel
who is the prince oI the Torah. Yehudiah - benevolant angel oI death. Yerachmiel - an archangel who rules earth.
Yeshamiel - angel who rules the zodiac sign oI Libra. YoIiel - angel prince oI the Torah commanding 53 legions oI angels.
Zaapiel - angel punisher oI wicked souls. Zaazenach - ruling angel oI the sixth hour oI the night. Zabkiel - angel who rules over the thrones.
Zachariel - angel governor oI Jupiter. Zachriel - angel who governs memories. Zadkeil - archangel who rules heaven and stands in the presence
oI God. Zagzagel - angel prince oI the Torah and oI wisdom. Zakzakiel - angel oI the seventh heaven who records good deeds. Zaphiel - angel
ruler oI the cherubim. Zaphkiel - archangel whose name means "knowledge oI God."
Zarall - cherub angel who guards the ark oI the covenant. Zazriel - angel whose name means "strength oI God." Zehanpuryu - high ranking
angel whose name means "one who sets Iree." Zerachiel - angel oI the month oI July and the sun. Zophiel - angel whose name means "God's
spy." Zuriel - angel ruler oI the principalities whose name means "my rock is God." http://www.angelsghosts.com/angelnames.
36
un nger care se lupt mpotriva rului. Aiavel este unul dintre cei 22 de ngeri care se lupt mpotriva ngerul Aiel este
un nger care Iace parte din ,tripilittile Iocoase si care locuieste n cel de al patrulea cer. El este un nger al zilei de
duminic. Ailoaios Aisthesis sau Thelesis este un alt nger despre care se crede c a iesit din Iiinta lui Dumnezeu.
Akat(h)riel Yah Yehod Sebaoth, Achtariel, Aktriel, Ketheriel si Yehadriel am putea spune c este unul mai mare peste
alti ngeri. Dup unele traditii iudaice el este un nger care st lng mrirea lui Dumnezeu. Aker este unul dintre ngerii
care se crede c v-a judeca lumea. Akram(m)achamrei dup unele traditii copte este ngerul dintr-o triad de ngeri.
ngerul Ak(h)Raziel este ngerul proclamrii sau al cele din urm voci a lui Dumnezeu. El este ngerul care a descoperit
se crede primilor oameni tainele vietii dumnezeiesti. Akraziel este ngerul care a pledat pentru o viat mailung n cazul
lui Moise. Akteriel sau Akathriel este un nger care lupt mpotriva demonilor. Akzariel este un alt nger care lupt
mpotriva demonilor. Aladiah este unul dintre cei douzecisidoi de ngeri care poart numele lui Dumnezeu.
Alamaqanael este un nger care pzeste portile ceresti. Alat este un nger despre care se crede c st n al saptelea cer.
Este un alt nger care este invocat n numele lui Dumnezeu. Albim este un nger care pzeste portile ceresti. Albrot este
un nger care pzeste portile ceresti. Alcin este un nger care pzeste portile cerului. AlIatha este un nger care are
domniie asupra nordului dup unele traditii religioase. Alimiel este un nger al ntelepciunii dimpreun cu Gabriel;
Barachiel, Ledes si Helison.
184
Dup unele traditii el este unul dintre cei sapte pzitori ai intrrii n dvera celui de al
saptelea cer. Dup unii el este egalizat cu Dumahel. Alimon este un nger care are rolul de a proteja Iiind asistat de
Reivtip si TaIthi. Almira este un alt nger care si el poate Ii chemat n rugciune. Almon este un alt nger care dup
anumite traditii slujeste n cel de al patrulea cer. Alphariza sau Aphiriza este un nger al ntelepciunii. Alphun este un
nger al porumbeilor si un nger al celei de a opta ore de zii. Alpiel este un nger care este asociat cu protejatorul
copacilor IructiIeri. Altarib este un nger care dup anumite traditii are4 domnie asupra iernii. Al Ussa este un nger al
mitologiei arabice. Al Zabamiya este un alt nger mentionat de traditiile arabice. Amabael este un nger care are stpnie
asupra iernii. Amabiel este un nger al aerului, al zilei de marti si al planetei marte. El este un nger lumintor preocupat
de dup unele traditii de sexualitatea omului. Amaliel este un nger al pedepselor. Amamael este un nger despre care
stim c slujeste n cel de al treilea cer. Amarlaii, Amarlia este un nger care este asimilat vindecrilor. Amarzom este
unul dintre cei 15 ngeri din ierarhia tronurilor. Amatiel este unul dintre cei patru ngeri care domnes peste primvar.
Amatliel este un nger de paz care domneste peste cea de a treia ncpere cereasc. Amator este un nger sInt al
investitilor. Amber este un nger al vorbirii nIlcrate. Ambriel este un nger din ierarhia tronurilor si patron al lunii
mai. Este un nger care a Iost asimilat cu mai multe ritualuri oculte. Este un nger cu alte Iunctiuni. Ameratat sau
Ameretat este un nger care dup crezurile religioase persane este al nemuririi. Amertati sau Mordad este un nger
asimilat cu Iolclorul Arabic. Amhiel este si el un nger care este mentionat pe mai multe amulete religioase. Amicar este
un al nger care este invocat n rugciunile Bisericii. Amides este un al nger care a Iost invocat la rugciunile din mai
multe traditii iudaice. AmilIaton este un pzitor ceresc care st n cel de al saptelea cer. Amisiel este un nger al cesului
al cincilea care slujeste sub Sazquiel. Amisor este un nger invocat n rugciuni Iiind asociat n unele ritualuri cu
Iumigatia de la cdelnit. Amitiel este un nger al adevrului. Acesta este un nger mentionat n traditiile iudaice.
ngerul Ammiel (poporul lui Dumnezeu) este ngerul ceasului al patrulea care slujeste sub Vachmiel. Dup alte
autoritti el slujeste sub Medrion. Amnixiel erste un nger care este simbolic asociat cu Iazele lunii. Amnodiel la Iel ca
si ngerul Amnixiel este si el asociat cu un nger planetar dup unele traditii. Amnoias este un al nger mentionat n
unele traditii gnostice. Ampharool este un nger dup unele autoritti iudaice al zborului. Amrail este un nger
mentionat n traditiile arabice si care este un lupttor mpotriva rului. Amtiel este un nger din cerul al treilea cer.
Amudiel este un alt nger lupttor mpotriva rului. Amuhael este un alt nger care este invocat n rugciuni n mai
multe traditii religioase. Amvachil este un nger mentionat n traditiile religioase arabe care are Iunctia de a vindeca.
Anabiel este un nger care n anumite traditii este vindector al stupidittii. Anabona este un nger prin care se crede n
traditiile iudaice Dumnezeu a adus n Iiint universul. Se crede c numele lui a Iost asuzit de Moise cnd a primit cele
zece porunci pe muntele Sinai. Anabotas sau Arabonas este un nger invocat si el n rugciuni. Anachiel este un nger
184
http://www.myjewishlearning.com/ideasbelieI/god/OverviewAboutGod/Angels.htm.
37
asocialt de unle etraditii cu rprotectia planetei Saturn. OriIel este ngerul care i este substituit lui. Anael, Haniel,
Hamiel, Onoel, sau Ariel este unul dintre cei sapte ngeri ai creatiei. Dup unele autoritti este cel mai mare n ierarhia
nceptoriilor. Dup alte autoritti el este un coductor al celui de al doilea cer. AnaIiel, AnaIiel sau Anpiel 'ramur a
lui Dumnezeu este dup unele autoritti unul dintre cei mai mari ngeri ntre alti opt ngeri. Dup unele traditii este un
nger al apei. Anahel este un nger din cel de al treilea cer. ngerul Anai este un nger care lupt mpotriva demonilor.
Anaireton sau Amereton este un nger care este invocat un rugciuni. El este un puternic lupttor mpotriva rului.
Ananchel sau Ananehel este un nger care este mentionat n cartea Esterei. Ananel, Anani, Hananel sau Khananel este
un alt nger al binelui care se opuen rului nb mai multe traditii religioase. Ananiel este un nger pztor a cerului.
AnaIaxeton, AnaIazeton, ArIeton, Hipeton sau OneiIeton este un alt nger mentionat de mai mai multe traditii
religioase. Anapion este un alt nger al celui de al saptelea cer care slujeste sub Mendrion. Anas este un alt nger
mentionat dup unele traditii religioase din secolul al XII-lea.
185
ngerul Anataniel este un nger care a Iost remarcat de mai multe traditii religioase ca Iiind un nger ce Iace
parte din Ipturile ceresti. Anauel este dup unele autoritti un nger care protejaz comertul, bancherii alte persoane
care lucreaz n domeniul Iinanciar. Ele este un mpreun lucrtor cu ngerul Aseij. Anaiz este un nger al zilei de luni
care st n primul cer. Anazachia este un nger planerat dup unele autoritti religioase care st n partea planetei Saturn
dup unele traditii religioase. Anazimur este un nger care din ierarhia tronurilor din primul cer. Ancor este un alt nger
mentionat n traditia religioas si n cea liturgic. Andas este un al nger al zilei de duminic dup unii Aneb este un alt
nger care l Iace pe Dumnezeu s Iie milostiv. Anepaton sau Anapheneton este un alt nger care este mentionat n mai
multe traditii religioase. Anereton sau Anaireton este un alt nger care este invocat n mai multe traditii iudaice. AnIial
este un alt nger care este mentionat de unele traditii religioase ca Iiind parte din as saptelea cer. Angerecton este un alt
nger care n unele traditii este un nger al cdelnitatului. Angromainius este un alt nger care este mentionat de traditia
iudac precum si de alte traditii religioase. Aniel sau Haniel este un alt nger pzitor al cerului. Anihiel este un alt nger
mentionat n mai multe traditii religioase. El este asociat ca si nger al luptei mpotriva rului. Animastic este un nger
mentionat de traditia iudaic. Anixiel este un alt nger protector al miscrilor solare. Anauel este un alt nger care este
mentionat n mai multe traditii religioase. Ansiel (constrngtor) este un nger mentionat n ritualuri iudaice. Antiel este
un alt nger mentionat n alte traditii religioase. Anunna este un alt nger mentionat n traditiile religioase ortientale.
Anus este un alt nger slujitor dimprenu cu Abedel si Setel. Apar sau Aparsiel este un nger care se aIl n slujirea
ngerului Sadqiel. AIredon este un alt nger ceresc mentionat n unele traditii religioase. Apollion, Appolyonsau
Apolion erste un nger mentionat n antichittile biblice a lui Filon evreul. Apragsin sau Apragsih este un alt nger
despre care se spune c este un Iel de mesajer dumnezeiesc. Apsu este un nger mentionat n traditiile orientale ca si un
nger al abisului. Anputel este un alt nger care este mentionat de traditi iudaic la intrarea n sInta sIintelor. Este un
nger asciat cu lupta mpotriva mortii si a rului. Aqrab este un nger mentionat de traditiile religioase iudaice. Aquachai
sau Aqua este un nger lupttor mpotriva rului. Arabonas este un alt nger care este mentionat n rugciuni. Arad este
un nger protector la religiei si al stiintei. Araebel este un nger al celui de al saselea ceas din zii care slujeste sub Samil.
Arael sau Ariel este un alt nger mentionat n de traditiile talmudice. AraIiel este un alt nger care reprezint tria
dumnezeiasc, maiestatea si puterea. Aramaiti sau Armaiti este un nger care reprezint armonia. AraIiel este un alt
nger care nseamn 'gntul lui Dumnezeu. Dup unele traditii este un pzitor al celei de a doua locuinte a cerului al
saptelea. Arariel, Azareel sau Uzziel(?) este un nger care are stpnie asupra pmtnului. Dup unele traditii este un
nger al pescarilor. Araita sau Araritha este un nger care se lupt mpotriva ritualurilor solomonice. Ele este consaiderat
dup unele traditi numele inIabil al lui Dumnezeu. Arasbarasbiel este un nger care este pzitor al celui de al saselea
cer. Arathiel este un nger al ceasului nti din nopate care sujeste sub Gamiel. Arathiel este un nger al cesului nti
din zii care slujeste sub Gamiel. Arathron sau Aratron este dup unele autoritti religioase un nger planetar. Se spune
depsre acest nger c poate Iace Iemeile sterpe s nasc. Arauchia este un nger care dup unele autoritti are un
character palnetar. Araiechael este dup unele autoritti un nger la luptei mpotriva rului. Arbatel un nger al
185
http://www.jhom.com/topics/angels/hebrew.htm.
38
descoperirilor duhovnicesti dup unele autoritti. Arbgdor este dup unele autoritti un nger al timpului. Arbiel este un
nger despre care se stie c slujeste sub ngerul Anael. Dup unele autoritti religioase este un nger al zilei. Arcan este
un nger rege al zilelor sau al zilei. Sub el slusesc ngerii Bilet, Missabu si Abuhaza. Archan este un nger al
stpnirilor. Archarzel este un nger care este depistat de mai multe autoritti religioase ca Iiind invocat n ritualurile
iudaice. Archer este un alt nger care slujeste dimpreun cu Sakmakiel. Arciciah este dup unele autzoritti religioasae
un nger al pmntului. Ardarel este un nger al Iocului. ArdeIiel sau Ardesiel este un nger planetar. Ardibehist este
dup unele traditii religioase persane un nger al lunii aprilie. Ardouisur sau Arduisher este un nger care n traducere
nseamn dttor al apie celei vii. Se spune despre acest nger c le oIer Iemeilor o nastere usoar si le ajut n
alptare. Ardour sau Ardur este un nger care al lunilor iubie iulie. Arehanah este un nger planetar. ArIiel este un nger
din cel de al doile acer dup unele autoritti. Argeniton este un alt nger mentionat de mai multe traditii religioase.
Arghiel este un alt nger care este mentionat de mai multe traditii religioase. Arhum Hii, Rhum este un nger al
planetelor dup unele tarditii religioase. Arias este un alt nger care este mentionat de mai multe traditii. Arioc, Ariukh
sau Oriockh este un nger mentionat de mai multe traditii religioase. Arkhas este un nger mentionat n mai multe
traditii religioase. Armaita, Aramaiti sau Armaiti este un nger mentionat de traditiile religioase orientale. Armas este un
nger care era asociat n traditiile iudaice cu ziua sabatului. Armasa este un nger prezentat n traditia armean.
Armaziel sau Armisael este un nger care poate Ii tradus cu numele de entitate a cunoasterii. Armesi este un nger al
celui de al zecelea ceas al zilei care slujeste sub Oriel. Armesiel este un alt nger care alujeste sub JeIischa. Armiel este
un nger al ceasului al unsprezecelea din zii care slujeste sub Dardariel. Armimas sau Armimimas este un alt nger
mentionat de traditia iudaic. Armisael este dup unele traditii un nger al pntecelui. Arphugitonos este un alt nger
mentionat de traditia iudaic. AratkiIa este un nger mentionat n traditia iudaic. Aruru este un nger este un al nger
mentionat de unele traditii religioase.
186

Un alt nger este ngerul Arvial sau Avial este un nger pzitor din cerul al patrulea. Arzal sau Arzel este un nger
dintr-un grup de alti patru ngeri, denumit si un nger al ntelepciunii tainice a lui Dumnezeu. Asac este un alt nger care
este invocat n rugciuni. Asacro sau Asarca este un nger al traditiei iudaice. Asaliah este un nger din ordinea
stpniilor care slujeste sub RaIael. Este dup unele traditii un nger al drepttii. Dimpreun cu alti ngeri el detine este
un nger al numelui Dumnezeu. Asamkis este un nger care stationeaz n cerul al saptelea. AsaI este un alt nger despre
care se stie c i cnt imne lui Dumnezeu. Dimpreun cu ngerul Heman el cnt imen dimineata si cu ngerul
Jeduthun el cnt imne seara. ngerul Asariel (este un nger al legturii de Dumnezeu prin jurmnt) este un nger legate
de planete. Asasiel este un nger al zilei de joi si este asociat de unele traditii cu planeta Jupiter. Asath sau Asach este
un nger invocat de ritualurile magice. Ascobai este un nger al lumnrilor dup unele traditii.
187
Un alt nger mentionat
de traditia iudaic este Lelahel. Tot nger este si Anauel. AsIael este un alt nger care dup unele traditii este asimilat cu
JoseIiel. Asael este un alt nger mentionat de traditia iudaic. Aschanizachiel. Asmedai este un nger mentionmat de
tarditia rabinic. Dup unele traditii el este un heruvim. Asraud este un nger este un alt nger mentionat de traditia
iudaic. Asriel, Azrael, Azriel sau Azariel este un alt nger (vaietul lui Dumnezeu) este un nger care are stpnie asupra
pmntului. Asiel (Icut de Dumnezeu) este un nger care este mentionat n mai multe traditii iudaice. Dup unele
traditii el este un nger care protejaz mpotriva mortii npreznice. Asimon sau Atimon este un alt nger mentionat de
mai multe traditii religioase. Asimor este un atl nger al puterii dup unele traditii religioase. Restul de ngeri sunt
Kalmia, Boel, Pschar, SandalIon si Uziel.
188
Asmodal este un alt nger care este un nger ce poate Ii chemat n
rugciuni. Asmodel este un nger care are domnia asupra lunii aprilie. AsraIil este un alt nger mentionat n traditiile
religiaose arabice. Asmodel este un nger care n unele traditii religioase este un nger al judectii de apoi. Asriel sau
Asrael este un alt nger al lui Dumnezeu. Assad este un atl nger mentionat de traditia religioas arabic. AssaIssiel este
un alt nger este un nger despre care se crede c loxcuieste n cel de al saptelea cer. Asser Criel este un nger care este
186
http://www.answers.com/topic/the-talmud.
187
http://www.tsel.org/torah/tanhuma/index.html.
188
http://everything2.com/e2node/Names2520oI2520Angels.
39
mentionat de traditia mozaic. Este considerat un nger care din punct de vedere omenesc este un nger care l ajut pe
om s scape de moarte npstrasnic. Asisih este un nger mentionat de traditia religioas iudaic. Assimonem este un
nger care este mentionat de traditia iudaic. Astachoth, Astrachios sau Astroschio este un alt nger mentionat de mai
multe traditii occindentale. Astad erste un alt nger mentionat n mai multe traditii religioase. Astagna sau Astrgna este
un nger care se aIl dup unele traditii n cel de al cincilea cer. Astaniel este un alt nger al luptei mpotriva rului.
AstanIaeus, AstaIaeus, AstaIai sau AstaIaios este un nger mentionat de traditia religioas. Ienician. Este un atl nger
planetar. Asteraoth este un alt nger mentionat de traditiile solomonice. Mehiel este un alt nger mentionat de mai multe
traditii religioase. Astrompsuchos, Etrempsuchos sau Stempsuchos este un alt nger mentionat de traditia iudaic ca
Icnd partea din cel de al saptelea cer. Astroniel este un al nger care se stie c slujeste sub Vadriel. Atail este un alt
nger mentionat de traditiile arabice. Ataliel este un alt nger mentionat de traditiile iudaice. AtaIiel este un nger care
care pzeste ceruririle dup traditiile iudaice. Atar este un alt nger mentionat de traditiile sanscrite. Atel este un nger
care dup uenle traditii locuieste n cel de la patrulea cer. Atembui este un alt nger mentionat de unele traditii egiptene.
Aterestin este un alt nger mentionat n mai multe traditii religioase. Athamas este un alt nger mentionat n mai multe
traditii religoase. Atheniel este un nger planetar. Atrugiel, Atrigiel, Atarniel, Tagriel sau Atrugniel este un nger
mentionat n cel de al saptelea cer. AtsaItsaI sau Atshatsah ester un nger care st n cerul al saselea cer. Attarib sau
Attaris este un nger al sezonului iernos dup unele traditii religioase. Atuesuel este un nger al atotputerniciei mention
at de unele traditii mozaice. AtuIiel este un nger mentionat de traditia iudaic ca Ict parte din cel de la saselea cer.
Atuniel este un atl nger mentionat n traditiile iudaice rabinice care nseamn literal 'ardere. Este un nger care Iace
parte din ierarhia stpniilor. Aub este un alt nger mentionat de tarditiile iudaice. Auel este un alt nger mentionat de
invocatiile iudaice. AuIiel este un nger al psrilor. Aupiel sau AnaIiel. Angerecton este un alt mentionat de traditiile
iudaice. Dup cum putem vedea n acest sens, sunt norm de multi ngeri. n mare parte acesti ngeri sunt prezentati n
traditiile iudaice. Auriel (Lumina lui Dumnezeu) este un nger lupttor mpotriva rului. Auzsiul sau Ausiel este un alt
nger mentionat de mai multe traditii religioase. Avagbag este un alt nger despre care traditiile spune c st n cel de al
saselea cer. Avahel este un nger despre care se crede c st n cerul al treilea. Avartiel este un alt nger depsre care
traditiile religioase spun c lupt mpotriva rului. Avial este un nger care pzeste cerurile. Avirzael este un nger care
locuieste n cerul al saselea. Avniel este un alt nger care locuieste n cerul al saptelea. Axineton este un alt nger despre
care se spune c a ajutat la carearea lumii vzute. Sizajasel este un alt nger care slujeste n ceruri. Aischer este un nger
slujitor care poate Ii si el invocat. Azar sau Azur este un al nger mentionat de traditiile reliugioase orientale. Azarel este
un nger care Iace parte din mai multe traditii religioase. Este un nger planetar dup unele traditii. Azariah sau Azariah
este un nger care a Iost mentionat de mai multe traditii religioase. Azariel este un alt nger care este mentionat n mai
multe traditii religioase. Azbuga este un alt nger care este mentionat de mai multe traditii religioase. Azdai este un alt
nger mentionat de mai multe traditii religioase. Este un nger al Iocului. AzIiel este un alt nger mentionat de mai
multe tarditii religioase. Aziziel este un nger mentionat de traditia religioas sirian. Dup unele autoritti este grupat
dimpreun cu Mihail, Harsiel si Pruchiel. Azliel este un nger al invocrii numelui lui Dumnezeu. Azrael, Azrail, Asriel,
Azriel sau Azaril este un nger al traditiei iudaice. Azrail este un nger mentionat de traditia religioas arabic. Azriel
este un nger mentionat si sub numele de Mahniel. Azael este un alt nger mentionat de traditiile iudaice. El este un
nger care slujeste dimpreun cu Uzza, Aza si nc alti doi. El locuieste n cel de al saptelea cer.
189
189
http://www.jhom.com/topics/angels/talmudIourangels.htm.
40
ngerul Baabiel este un nger care dup unele traditii slujeste n primul cer.
190
ngerul Babiel este un al nger
despre care se crede c st n cel de al treilea cer. ngerul Babhne este un nger al protectiei. El este mentionat de mai
multe traditii ebraice. Bachanoe, este un nger care despre care se crede c st n primul cer. Bachiel este un nger
planetar. Bachliel este un nger al cerului mentionat de mai multe alte traditii religioase. Bachanoe sau Bachanael este
un nger care locuieste n primul cer. Badpatiel este un nger care este lupttor mpotriva rului. Bagbal este bun alt
nger mentionat n mai multe traditii religioase. Bahaliel este un al nger mentionat n traditiile religioase iudaice si
invocat n rugciuni. Baijel este un nger care slujeste n cel de al cincilea cer. Bachtamael este o paz ngereasc a
cerului. Balai este un nger locuieste n cerul al saptelea. Balidet este unh nger care slujeste alti ngeri si se numeste
nger al zilei de smbt. Balkin este un alt nger care este ajutat de ngerul Luridan. Barman, Bahman sau Bahram este
un nger mentionat n cosmologia persan. Se crede c este ca un Iel de nger din care au iesit restul ngerilor. Dup
unele traditii este un nger al lunii ianuarie. BarIaranges este un nger mentionat n traditiile coptice. Barsabel sau
Barzabel este un nger care conduce lunile anului. Bartiabel este un alt nger. Bartzachiah sau Barzachia este un alt
nger planetar.
191
Baruch este un nger al mai multor traditii religioase. Baruchiachel este un nger care se lupt
mpotriva rului. Bariail este un alt nger mentionat de traditiile arabe, despre care se spune c st n cel de al saptelea
cer. El este un principiu al unor nenumrate alte rnduri de ngeri. Basus este un nger mentionat de mai multe traditii
religioase. Bataliel este un alt nger mentionat de mai multe traditii religioase. Bathor este un nger mentionat de mai
multe traditii religioase. Batquohol este un nger pzitor mentionat de traditiile siriene. Bazathiel este un nger
mentionat de mai multe traditii religioase. Bazazath este un nger mentionat de mai multe traditii religioase. Bazchiel
este un nger mentionat de mai multe traditii iudaice.
192
Baztiel este un alt nger al cerului al saselea. Bealphares este un
nger mentionat n mai multe traditii religioase. Bearechet este un alt nger mentionat de mai multe traditii. Beatiel este
un nger al cerului al patrulea. Beduros este un nger mentionat de mai multe traditii apocaliptice. Bedaliel este un nger
mentionat de mai multe traditii religioase este un nger chemat pentru lupta mpotriva rului. Behemiel, Hareil, Hasmal
este un nger mentionat de mai multe traditii religioase.
193
Behemot este un alt nger mentionat de cartea lui Iov care
spune c este un nger al cilor lui Dumnezeu. Beli este un nger al portilor cerului. Beliael este un nger mentionat de
mai multe traditii iudaice care slujeste sub Gamiel. Beniel este un nger mentionat de traditia iudaic pentru lupt
mpotriva rului.
'But what is the purpose oI the beings who people the spiritual world? Obviously God intended and intends that
they should be the most perIect reIlections oI His majesty and glory and share in His bliss. II we are told oI the visible
heavens, "The heavens declare the glory oI God", how much more is this the purpose oI the spiritual heavens. For this
reason St. Gregory the Theologian calls them "reIlections oI the PerIect Light" or secondary lights. The angels oI those
ranks which are closest to the human race appear in Holy Scripture as messengers or heralds oI the will oI God, guides
Ior people and the servants oI their salvation. The Apostle Paul writes: "Are they not all ministering spirits, sent Iorth to
190
Barth, Lewis M. "Selected Bibliography" (in "The Midrashic Enterprise"). Jewish Book Annual 40 (1982-1983): 16-19. Haas, Lee.
"Bibliography on Midrash." In The Studv of Ancient Judaism. I. Mishnah, Midrash, Siddur, pp. 1:93-193. Edited by Jacob Neusner. 2 vols.
Atlanta: Scholars Press, 1992. Holtz, Barry W. Finding Our Wav--Jewish Texts and the Lives We Lead Todav. New York: Schocken, 1990.
Moore, George Foot. "The Sources." In Judaism in the Age of the Tannaim, 1: 125-60. Cambridge, MA: Harvard, 1927. Schrer, Emil.The
Historv of the Jewish People in the Age of Jesus Christ. Edited by Geza Vermes, Fergus Miller and Martin Goodman. Edinburgh: T & T Clark,
1971-1987. Vol. II: III Halakhah and Haggadah, and IV The Major Torah Scholars, 337-380. Strack, Hermann L., revised by Gunter
Stemberger. Introduction to the Talmud and Midrash. Translated by Markus Bockmuehl. Edinburgh: T&T Clark, 1991. |US edition:
Minneapolis: Fortress Press, 1992; 2nd english edition: Edinburgh: T & T Clark and Minneapolis: Fortress Press, 1996.| Originally published
as Einleitung in Talmud Und Midrasch. Munich: Beck, 1982. "PART Three: Midrashim, Sections I-III." 254-312; 2nd edition, 233-287.
Townsend, John. "Minor Midrashim." In Bibliographical Essavs in Medieval Jewish Studies, edited by YoseI Hayim Yerushalmi, 331-92. New
York, 1976. Townsend, John T. "Rabbinic Sources." In The Studv of Judaism. Bibliographical Essavs, 35-80. New York: , 1976.
191
http://www.Iortunecity.com/millennium/rover/120/aglnam.html.
192
http://www.mazzaroth.com/ChapterFour/NamesOIAngelsInGenesis.htm.
193
http://www.kingscalendar.com.
41
minister Ior them who shall be heirs oI salvation?" (Heb. 1:14). Angels not only hymn the glory oI God, but also serve
Him in the plan oI His Providence Ior the material world. The Fathers oI the Church oIten speak oI this service oI
theirs. "Some oI them stand beIore the Great God, while others by their action support the whole world" (St. Gregory
the Theologian, "Songs oI the Mysteries"). Angels are "set in command oI the elements, the heavens, the world, and all
within it" (St. Athenagoras). "Each oI them has received under his control some particular part oI the universe, or is
attached to some particular thing or person in the world, as is known to Him Who arranges and orders all things, and all
work towards one goal, by command oI the Builder oI all things" (St. Gregory the Theologian). Some ecclesiastical
writers express the idea that particular angels are set in charge oI particular aspects oI the kingdom oI nature, inorganic,
organic and animal or animate, as we read, Ior example, in the works oI Origen and Blessed Augustine. This idea
comes Irom the Revelation, where we read oI angels set in charge oI certain physical elements by the will oI God (Rev.
16:15: "And I heard the angel oI the waters say . . ."; Rev. 7:1 : "I saw Iour angels standing on the Iour corners oI the
earth, holding the Iour winds oI the earth, that the wind should not blow on the earth, not on the sea, nor on any tree;"
Rev. 14:18: "And another angel came out Irom the altar, which had power over Iire . . ."). According to the vision oI the
Prophet Daniel, there are angels to whom God entrusts the Iate oI the kingdoms and peoples oI the earth (Dan. chapters
10-12). The Lord Jesus Christ said: "Take heed that ye despise not one oI these little ones, Ior I say unto you, that in
heaven their angels do always behold the Face oI My Father Which is in heaven" (Matt. 18:10).
194
CONCLUZII
Lucrarea de Iat se doreste numai o lucrare introductiv sau un studiu subliminal al ngerilor. Este imposibil s
cuprindem n cteva rnduri ntrega problematic a ngerilor.
195
Cartea prezent se doreste o prezentare si o aproIundare
a problemelor legate de angheologie. Forma de prezentare a crtii se bazeaz pe alte lucrri mistagogice care s-au scris
n domeniu. Mistagogia este una dintre modalittile de prezentare sau de popularizare a unor concepte teologice diIicile
sau n orice caz a unor concepte teologice pe care putin teologi ajung s se stpneasc. Prin urmare n Biserica
Ortodox exist o traditie mistagogic care a avut exponenti de seam. n cele mai multe traditii religioase de pe glob
se vorbeste de ngeri sau despre Iiintele angelice. n lucrarea de Iat ne-am concentrat mai mult numai asupra ngerilor
194
http://www.orthodoxinIo.com/death/angels2.aspx.
195
William Robertson Smith; joint editor oI the Ninth Edition oI the Encvclopaedia Britannica; ProIessor oI Oriental Languages and Old
Testament Exegesis, Free Church College, Aberdeen, 1870-81; one oI the Old Testament Revisers, 1875; Lord Almoner's ProIessor oI Arabic at
Cambridge, 1883; University Librarian, 1886; author oI Kinship and Marriage in Earlv Arabia and Lectures on the Religion of the Semites.
42
n crestinism. Am artat mai sus cteva lucruri generice despre ngeri.
196
A scrie un tratat sau un volum exaustiv despre
ngeri este imposibil. Angheologia este un subiect n care se poate sonda din ce n ce mai mult.
'The angelology oI the New Testament attaches closely to the notions already developed. The ministry oI
angels is, as in the Old Testament, specially connected with the work oI salvation (Heb. 1. 14), and with the person oI
Christ (John i. 51), to whom aIter the temptation (and at Gethsemane?) angels minister, and who can at will command
their aid (Mat. xxvi. 53). As in the later Old Testament books, revelations by angels are given in vision or dream, but
even waking eyes see the angel or angels who minister at the resurrection. So an angel delivers Peter (Acts xii), &c. As
in the Old Testament, the Iigure oI angels is human, their raiment white, and their aspect luminous. A multitude oI
angels appear singing praises at the nativity (Luke ii. 13), and in general they sympathise with the repentance oI sinners
and the progress oI the divine kingdom (Luke xv. 10; 1 Pet. i. 12). Gabriel reappears in Luke i. The belieI in special
196
OIerim n continuare o alt posibilil list angelic a ngerilor numerotati din punct de vedere alphabetic. A'albiel, Aariel, Aba, Ababaloy,
Abachta (a.k.a. Abagtha), Abaddon (a.k.a. Abadon, Abbadon, Apollvon, Appollion, Appolvon, Angel of the Bottomless Pit) - . Abadon (a.k.a.
Abaddon, Abbadon, Apollvon, Appollion, Appolvon, Angel of the Bottomless Pit) Abagtha (a.k.a. Abachta), Abalidoth, Abalim (a.k.a. Arelim,
Erelim) - Arelim. Aban, Abariel, Abaros (a.k.a. Amaros, Armaros), Abasdarhon, Abathur Muzania (a.k.a. Abvatur) - For this task he uses a set
oI scales. He is also called the Angel oI the North Star. Abay, Abaytur (a.k.a. Abathur Mu:ania) Abbadon - (a.k.a. Abaddon, Abadon, Apollvon,
Appollion, Appolvon, Angel of the Bottomless Pit) Abbadona Abbaton -. Abdals - Abdia Abdiel Abdizriel (a.k.a. Abdi:uel). Abdizuel (a.k.a.
Abdi:riel). Abedumabal. Abel. Abelech (a.k.a. Helech). Abezi-thibod. Abheiel. Abiou, Abiressia , Ablati, Aboezra, Abrael (a.k.a. Abru-El),
Abragateh, Abramus (a.k.a. Abrimas) , Abrasax (a.k.a. Abraxas, Abraxis) Abraxis (a.k.a. Abraxas, Abrasax) Abrid Abriel Abrimas (a.k.a.
Abramus) Abrinael (a.k.a. Abrunael) Abru-El (a.k.a. Abrael) Baabiel, Babel, Babiel, Babhne'a, Bachanoe, Bachanael, Bachiel, Baciel ,
Bachliel, Badpatiel, Bae , Ba-En-Kekon, Bainkhookh, Bagdal, Baglis, Bagnael , Bahaliel, Bahman |Barman|, Bahram |Barman|Baijel,
Bainkhookh |Ba-En-Kekon|, Baktamael, Balay, Baldach, Balhiel |Baliel|, Balidet, Baliel, Balhiel, Balkin, Ballaton - An angel whose name is
used by sorcerers when drawing the potent pentagram oI Solomon, a symbol used Ior summoning spirits and conducting esoteric rites.
Baltazard, Balthial, Balthiel, Banech,Baniel, Baraborat, Baracata, Barach Barachiel |Barakiel| Baradiel (Barael Barah Barakiel (a.k.a. Angel
of Chance) Baraqiel Baraqyal - Barakon Barattiel Barbelo Barbiel, Barbuel, Baruel Barchiel |Barakiel| Barcus Bardiel, Barchiel, Baradiel
Baresches, Bareschas "Beginning" Barginiel Cabiel Cabriel, Cabrael, Kabriel Cadat Cadulech Cael Cahet(h)el Caldulech, Caldurech
Caliel |Calliel| Calizantin Calliel, Caliel Caluel, Calvel Calzas Camael, Camiel, Camiul, Chamuel, Kemuel, Khamael, Camniel, Cancel "he
who sees God." Camal "to desire God" Camaysar Cambiel Cambill Cameron Camuel Capabile Capabili Caphriel Capitiel Caracasa Caraniel
Carcas Cardiel Carmax Carniel Carsiol Casmaron (a.k.a. Angel of the Air) Casmiros Cass Cassiah Cassiel, Casiel, Casziel, KaIziel Castiel
Casujoiah (a.k.a. Angel of Capricorn) Cathetel Catroije Causub Cazardia Cedar Cedrion Cendrion Cernaiul Cerviel, Cervihel, Zeruel
Cetarari, Ctariri, Crarari Chabalym Chabril Cabiel Cabriel, Cabrael, Kabriel Cadat Cadulech Cael Cahet(h)el Caldulech, Caldurech
Caliel |Calliel| Calizantin Calliel, Caliel Caluel, Calvel Calzas Camael, Camiel, Camiul, Chamuel, Kemuel, Khamael, Camniel, Cancel ,
Camal "to desire God" Camaysar Cambiel Cambill Cameron Camuel Capabile Capabili Caphriel Capitiel Caracasa Caraniel Carcas
Cardiel Carmax Carniel Carsiol Casmaron (a.k.a. Angel of the Air) Casmiros Cass Cassiah Cassiel, Casiel, Casziel, KaIziel Castiel
Casujoiah (a.k.a. Angel of Capricorn) Cathetel Catroije Causub Cazardia Cedar Cedrion Cendrion Cernaiul Cerviel, Cervihel, Zeruel
Cetarari, Ctariri, Crarari Chabalym Chabril Dabariel Dabria Dabriel Daden Daghiel, Dagiel, Dail Dagon Dagymiel Dahak (a.k.a. Aharman,
Ahriman, Angro-Mainvus, Ariman) Dahariel, Dariel Dahavauron Dahaviel, Kahaviel Dahnay Dai, Dey Dalkiel Dalmai(i), Dalmay, Damlay
Dalquiel Damabiah Damabiath Dameal Dameb'el Damiel Daniel Dra Darbiel, Dardael Darda'il Dardariel Dardiel Daresiel Dargitael
Darkiel Darmosiel Darquiel Darquiel David Degaliel Deharhiel Deheborym Deliel Deramiel Dibburiel Didnaor Dina Diniel Dirachiel
Dirael Dokiel, Domiel, Dumiel Ebed Ebuhuel Ecanus, Elkana EIchal, EIchiel EIniel Egibiel Egion Egoroi |Grigori| Egregori |Grigori|
Egrimiel, Egrumiel Eheres Eiael Eirnilus Eladel El-Adrel Elamiz El Auria Elemiah Eliel, Elael Elilaios Elim Elimelech Elimiel Eliphaniasai
Elion or Elyon Eloai Eloeus Eloha Eloheij Elohi Eloi, Eloiein Elomeel, Ilylumiel Fabriel Fakr-EdDin Famiel Fanuel, Phanuel Farris Farun
Faro Vakshur Farvardin Feluth |Silat| Forca ForIax |Morax| Fraciel Framoch Fremiel Friagne Fromezin Fromzon Fuleriel Furiel Furlac,
Phorlakh Furmiel Fustiel Futiniel Gabamiah Gabriel () Gabuthelon Gadal Gadamel |Hagiel| Gade Gadie Gadrie Ga'g Gaghie Galde Galgaliel,
Galglie Galie Galizur, Gallitzur, Gallizur, Raziel, Raguil, Akrasie Galmon Gambiel Gambriel Gamerin Gamido Gamie Gamorin Debabim,
Gameri Gamrial Gamsiel Gardon GarIial, GarIie Gargate Gariel Garshanel Garthiel Garzanal Gastrion Gat(h)iel Gauriil Ishliha Gaviel Gavreel,
Gavriel Gazardiel, Casardia, Gazardiya Gazarniel Haael Haaiah Haamiah Haarez Haatan Habbiel Habriel Habudiel Habu(h)iah Hachashel
Hadakiel, Chadakiel Hadariel |Hadraniel| Hadariron, Hadrion Hadarmiel Hadarniel |Hadraniel| Hadasdagedoy Hadiririon Hadraniel,
Hadarniel, Hadariel, Hadriel Haduriel Hael HaIaza HaIkiel Hagai Hagedola Haggo Hagiel Hagios Hagith Haglon Hahael, Hahahel Hahaiah
Hahyel, Chayyliel Hahnaziah Hahiniah Hahlii Halowel Iabiel Iachadiel Iadara Iadiel Iaeo Iahhel Iahmel () Ialcoajul Iamariel Iamet Iaoth
Iaqwiel Iax Iboriel Iciriel Idrael Iealo Iedidiel Iehuiah Ieiaiel Ieilae Ielahiah Ielie Ierahlem Ierimiel, Hierimie Iesai Ietuqi 'IIaI Iggeret Ihiaze
Iibamia Ijasusae Ikkar So Ilanie Ili-Abrat, Ilabrat, Papukka Imachedel Jabniel Jabriel |Jibril| Jachniel Jacob |Israel| Jael (a.k.a. Angel of the Arc
of the Covenant) Jahoel |Jehoel| Jaluha Jamaerah Janax Janie Jareahel |Jevanael| Jareriel |Jazeriel| Jariel Javan, Yavan Jazar Jazeriel, Jarerie
43
guardian angels oI individuals appears as current (Acts xii. 15), but the words oI Jesus (Mat. xviii. 10) hardly go Iarther
than the statements oI the Psalms. The angelic hosts oI the prophetic eschatology are naturally transIerred to the second
coming (Parusia) oI our Lord. The saints aIter the resurrection are like the angels (Mat. xxii. 30; Luke xx. 36). In the
Apocalypse angels play a great part. Notable Ieatures, in addition to the seven highest angels (viii 2), are the angels oI
the seven churches (who, however, are by many taken as human Iigures, church oIIicers), and the association oI special
angels with cosmical Iorces, e.g., angels oI Iire and water (xvi. 5, xiv. 18). The same idea appears even more sharply
expressed in the writings oI Paul, iI, as Ritschl has rendered plausible, the elements (elemental powers) oI the world
(Col. ii; Gal. iv. 3) are the angels, and specially the angels oI the law. This view is connected with the characteristic
position oI Paul and the Epistle to the Hebrews, that the inIeriority oI the old covenant is stamped by the Iact that the
law was given and enIorced by angels (Gal. iii., iv.; Heb. ii; cI. Acts vii. 53), an idea partly based on Exod. xxiii. 20. f.,
Jeduthu Jehiel (a.k.a. Angel Over Wild Beasts Jehoel, Jehuel, Jaoel, Yahoel, Shemuel, Kemuel, Metatro Jehovah-Ange Jehudi Jehudie Jehuel
|Jeho Jekusiel Jekut(h)ie Jelie Jeo Jerazo Jeremi Jerescue, Jeruscu Jesodot Jesubili J Jevanael, Jarea Jibril, Jabriel, Jabril, Jibra'il, Jabriyel, Abru
Kabchi Kabnie Kabriel |Cabriel Kabshie Kada Kadashie Kadi(el Kadir-Rahma Kadkadae Kadmie KaIziel, Cassiel, Qaphsie Kahaviel
|Dahaviel Kakabel, Kochbiel, Kokbiel, Kabaiel, Kochab Ka Kalka'I Kalkelmiya Kalmiy Kandil Kanie Kaphkaphie Karliel Karmie Karnie
Kartion Kasbak, Baskabas Kasdaye (a.k.a. Angel of Abortion) Kashiel Kashriel, Tophnar Katchiel KatzIiel Katzmiel Kautel |Ketuel| Kavzakiel
Kawkabel |Kakabel| Kazviel Kedemel LabarIiel Labbiel Labezerin Labusi Lad Lahabiel Lahariel Lahatiel Laila(h), Leliel, Lailahel Layla
Lama, La Ma Lamach Lamassu Lamechalal, Lamechiel Lameck, Lamideck Lamediel Lamedk Larzod Lauday Lau(v)iah L widh Lazai, Lazay
Lebes Lecabel Lecahel Ledrion Lehachel Lehael Lehahiah Lehavah Lelahel Lelahiah Lemanael Lepha Leuuiah, Leviah Levanael,
Iaraehel Librabis Maadim Mach Machal Machasiel Machatan Machidiel, Malchidiel, Malahidael, Malchedael, Melkeil, Melkejal
Mach(k)iel Machmay Machnia, Machniel Macroprosopus Madagabiel Madan Madiel Madimiel, Madiniel, Madamiel Mador Madriel Mael
Magog |Gog and Magog| Magirkon Maguth Mah Mahadeo, Mahesh Mahalel and Mahalkiel Mahananel Mahariel Mahashel Mahasuah
Mahish, Mahash Mahka'il Mahniel Mahzeil Maianiel Maion Maiphiat Makatiel Makiel Naadame Naar Naaririel Nabu, Nebo Nachiel,
Nakiel, Nakhiel Nachmiel Nacoriel Nadiel NaIriel Nahaliel Nahuriel, Nahoriel Nairyo Sangha Nakir Nakriel Nanael Naourtha
Narcoriel Narel Nariel Naromiel Narudi Nasarach, Nisroch Nasargiel, Nagrasagiel, Nasragiel Nasharon Nahreil Nasr-ed-Din Nathanael,
Nathaniel, Xathaniel, Zathael Nathaniel Natiel Natzhiriron Nay 'il Ndmh Neciel NegeI Nehinah Neithel Och Oertha Oethra OIael
OIaniel, OIan, OIiel, Ophan, Ophaniel, Yahriel OIiel Ohazia Ol Omael Oneipheton (a.k.a. Anaphaxeton, Anapha:eton, Arpheton, Hipeton)
Omeliel, Omeliei Omiel Omniel Omophorus On Onayepheton, Oneipheton Ongkanon Oniel Onoel, (a.k.a. Anael, Anaiel, Hanael, Haniel,
Hamiel) Onomatath Onzo Ooniemme Ophan Ophiel Ophis Opiel Or Orael Oraios, Oreus Oranir Ore'a Oreus, Oraios, Horaios Oriares,
Narel Oribel Oriel, Aureil OriIiel, Oriphiel, OriIel, Orphiel Pa'aziel Pabael Pabel Pachdiel Pachriel Padael, Phadihel Padiel, Phadihel
PaIIran Pagiel Pahadiel Pahadron Pahaliah Palalael and Palaliel Palit Palpeltiyah Paltellon Paltriel Pammon Panael Panaion Pancia
Paniel Papsukul Paraqlitos, Paraclete Parasiel Parasurama Pariel Pariukh, Mariokh Parmiel Parshiyah Parvardigar Parymel Parziel
Paschar, Psachar Pasiel Passisiel Qaddis Qadosch QaIsiel, Qaspiel, Qaphsiel, Quaphsiel Qalbam Qamamir Qamiel Qangiel Qaus
Qemuel, Kemuel, Camael Quelamia Quoriel Qaddis Qadosch QaIsiel, Qaspiel, Qaphsiel, Quaphsiel Qalbam Qamamir Qamiel Qangiel
Qaus Qemuel, Kemuel, Camael Quelamia Quoriel Raahel Raamiel Ra'asiel X, Rashiel, Sui'el Rabacyel Rabia Rab-un-Naw Rachab
|Rahab| Rachel Rachiel Rachmiah Rachmiel Rachsiel Rad'adael Radueriel, Radweriel H' Rael RaItma'il Ragat Raguel, Raguil, Ragiel,
Rasuil, RuIael, Suryan, Akrasiel Rahabiel Rahaviel Rahdar Rahmiel, Rachmiel, Rahamael Rahtiel, Rahatiel Rahziel Rakhaniel Ramal
Ramamel Ram Avatar, Rama, Ramachandra Ramiel, Ramiel, Phanuel, Uriel, Yerahmeel, Jeremiel Ram Khastra, Ram Khvastra Rampel
Raphael (a.k.a. Angel of the Baptismal Water) Raquiel Rasamasa Rasesiyah Rash, Rashin Rast Raahel Raamiel Ra'asiel X, Rashiel, Sui'el
Rabacyel Rabia Rab-un-Naw Rachab |Rahab| Rachel "a ewe" Rachiel Rachmiah Rachmiel Rachsiel Rad'adael Radueriel, Radweriel H'
Rael RaItma'il Ragat Raguel, Raguil, Ragiel, Rasuil, RuIael, Suryan, Akrasiel Rahabiel Rahaviel Rahdar Rahmiel, Rachmiel, Rahamael
Rahtiel, Rahatiel Rahziel Rakhaniel Ramal Ramamel Ram Avatar, Rama, Ramachandra Ramiel, Ramiel, Phanuel, Uriel, Yerahmeel,
Jeremiel Ram Khastra, Ram Khvastra Rampel Raphael (a.k.a. Angel of the Baptismal Water) Raquiel Rasamasa Rasesiyah Rash, Rashin
Rast Sa'adiya'il Saaphiel Saaqael, Sarakiel, Suriel Sabaoc Sabaoth, Tsabaoth, Ibraoth Sabathiel, Sabbathi Sabiel Sablil Sabrael, Sabriel
Sabtabiel Sachiel Sachael Sachluph Sacriel Sadayel Sadial, Sadiel Saditel Sadqiel Sadriel Saelel Saeliah |Seeliah| SaIkas SaIriel Sagdalon
Sagham Sagiel Sagmagigrin Sagnessagiel, Sasniel, Sagansagel, Sasnigiel Sagras Sagsagel |Zagzagel| Sahariel Sahiviel Sahon Sahriel
Sahtail, Sahteil Saissaiel Ta'aniel Tabkiel Tablibik Tabris, Tabbris T'achnu Tadhiel Tael TaIel X TaIteIiah TaItian, Taphi Tagas Tagtiel,
Tagried, Thigra Tahariel, Taharial Tahsasiyah TakiIiel Talia Taliahad, Talliud Tamael Tamaii Tamarid Tamtemiyah Tandal Tadariel TankI'I
Taptharthareth |Tophthsrthareth| Tar Tara Taranava TarIaniel TarIiel Tariel Tarniel Tarquam (a.k.a. Angel of Autumn) Tarshish Tartaruchi
Tartarchus Ubaviel Ublisi Ucimiel, Ucirmiel, Ucirmuel Udrgazyia Udriel Uini Umabel Umahel Umeroz Umiel Umikol Unael, Unhael UrIiel
Urian, Uryan Uriel (a.k.a. Angel of Chance, Angel of the Abvss) Urion |Orion| Urim Uriron Urjan, Uryan |Uriel| Urpaniel Urzla Usera Usiel,
Uziel, Uzziel Uslael Ustael Uthra Uvabrie Uvael Uvayah Uvmiel Uwula Uzah, Usiah, Uzza Uzbazbiel Uziphiel Uzziel, Usiel, Azareel
Vacabiel, Vacatiel Vachmiel Vadriel Vahoel Vaij Valnum Valoel Vametel Vamona(h) Vanand Yezad Vaol Vaphoron Varcan Varchiel Variel
Varuma Vasariah Vashyash Vasiariah Vassago Vatale Veguaniel Vehiel VehoInehu Vehuel Vehuiah Veischax Vel Vel Aquie Velel Veloas, Velous
44
and partly on a transIerence to Sinai oI the usual poetico-prophetic imagery oI a theophany -- a transIerence suggested
by Ps. lxviii 17, Deut. xxxiii. 2, and actually carried out in the LXX. Translation oI the latter text, and in the current
Jewish theology oI the period. Angel worship is condemned in Col. ii (probably with reIerence to Essene doctrine).
197

n acest sens rndurile de Iat se vor un ndemn adresat cititotului de a avansa n cunoasterea agelic din mai
multe puncte de vedere. Se poate vorbii astIel de o latur social sau sociologic a ngerilor, sau mai bine spus a
raporturilor care se stabilesc ntre ei. Trebuie s aIirmm c acest mic volum se nscrie n seria traditionalelor volume
de angheologie din cadrul traditiei rsritene. n acest sens, putem aIirma c n traditia rsritean exist o mare
categorie de ngeri. Acesti ngeri sunt venerati de traditia rsritean. OIerim aceast list cititorului cu scopul de a l
Iace s si dea seama de numrul imens de ngeri. Numrul ngerilor este dup cum am aIirmat de necunsocut.n acest
sens, Iiecare om are ngeri n viata lui sau mai bine spus este chemat s duc o viat angelic. . n momentul nasterii
Iiecare om primeste un nger din partea Tatlui. Dup nvtturile iudaice, care sunt sursa crestinismului ngerii ne
leag de Dumnezeu si de energiile Lui. Dup unii ngerii sunt ntr-un Iel un Iel de ntrupri cu energii dumnezeiesti. Ei
sunt cei care ridic si ne Iac constienti de prezenta dumnezeiescului.
198
AstIel din punct de vedere istoric problema
ngerilor s-a discutat istoric la sinodul Lateran din 1215 sau la Sinodul de la Vatican din anul 1869. "The phenomena to
which the power oI Angels may give rise, whether exercised mediately or immediately, must be oI a remarkable
character, both as regards their extent and their diversity. As on the one hand these pure spirits possess a knowledge oI
physical and chemical laws Iar surpassing our own knowledge, and as on the other their power is oI such vast range, we
must assume that there are hardly any phenomena in the world which they cannot produce in one way or another.
Indeed, such eIIects may be so surprising as to have all the appearances oI miracles. They are not, however, true
miracles, Ior, though they surpass the powers oI the visible universe, so Iar as it is known to us, they do not in reality
surpass the powers oI the Angelic nature, a miracle being due to the power oI God alone, and surpassing all the powers
both oI visible and invisible nature.
199
Mentionm n acest sens, ceea ce gsim n traditiiel iudaice reIeritor la cei 72 de ngeri mentionati n traditiile
iudaice rabinice ca si locuitori n preajma lui Dumnezeu |n termini populari exist unele greutti de pronuntare|:
Vehuiah, Jeliel, Sitael, Elmaiah, Mahaisah, Lelahel, Achaiah, Kahetel, Aziel, Aladiah, Lauviah, Hahaiah, Kahetel,
Venahel, Venoel Venibbeth Verchiel, Zerachiel Veruah Vetuel Wallim Weatta Wezynna Xaphan Xathanael, Nathanael Xexor Xomoy Xonor
Yaasriel Yabbasael Yadiel, Yadael Yael, Yale, Yehel Yahala Yahanaq Yahel. Yael Yahoel, Yaho, Jehoel, Jaoel Yahrameel Yahriel, Yehra, Yarheil,
Zachariel Yahsiyah Yakrielalda Bahut, Ialdabaoth Yamenton Yaqroun Yarashiel Yaron Yazroun Yebemel Yechoel Yedideron YeIe(h)Iiah,
JeIeIiyah, IoIiel, YoIiel, YeIeIiah Yehadriel (a.k.a. Achtariel, Ahatriel, Akathriel Yah Yehod Sebaoth, Akatriel, Aktriel, Ketheriel) Yehemiel
Yehovah Vehayah Yehudiah, Yehudiam Yehahel Yeliel Yephiel Yeqon |Jeqon| Yerachmiel Yerathel |Terathel| Yeruel Yeruiel Yeshamiel
Yeshayah a'aIiel, Za'aphiel Zaamael, Za'amiel Zabdiel Zabesael Zabkiel Zacharael, Zachariel, Yahriel Zacharel Zachiel, Zadkiel Zachriel
Zacrath Zada Zadakiel, Zadkiel Zaday Zades Zadikiel Zadkiel, (a.k.a. Angel of Benevolence) Zadykiel, Zadkiel ZaIiel ZaIniel Zagin
Zagnzaqiel |Zagzagel| Zagveron Zagzagel (a.k.a. Angel of the Burning Bush) Zahabriel ZahaItirii Zahariel Zahari'il Zahbuk Zahrun
Zahun Zahzahiel, Zagzagel Zainon Zakiel Zakkiel Zakun Zakzakiel.
197
http://www.1902encyclopedia.com/A/ANG/angel.html.
198
kabbalah.inIo http://kabbalah.inIo/ kabbalah.com http://www.kabbalah.com/kabbalah/ The Hebrew bible (Psalms)
http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm Parallel Hebrew Old Testament Index http://www.hebrewoldtestament.com/ Notes on Kabbalah
http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htmAngel Pageshttp://www.catholic.org/saints/angel.php http://www.tarot.org.il/English/72.pdI
http://www.72.com/72chart/72chart.html http://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-angeologietraditionnelle.cIm http://www.golden-
dawn.org/kabalahunveiled.html http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#int
http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html.
199
A M. Lepicier, The Unseen World http://www.ewtn.com/library/THEOLOGY/STATSOUL.HTM.
45
Jezazel, Mebahel, Hariel, Hakamiah, Lanoiah, Kaliel, Leuvaiah, Pahaliah, Nelekael, Jeiael, Melahel, Hahuiah,
Nithaiah, Haaiah, Jerathel, Seeiah, Reiiel, Omael, Lekabel, Vasariah, Jehuiah, Lahaiah, Kevakiah, Menadel, Aniel,
Hamiah, Miahil, Veubiah, Ielahiah, Sealiah, Ariel, Asaliah, Miahel, Vehuel, Daniel, Hahasiah, Imamiah, Nanael,
Nithael, Mebaiah, Poiel, Nemamiah, Melahel, Hahuiah, Nithaiah, Haaiah, Jerathel, Seeiah, Omiel, Lekabel, Vasariah,
Jehuiah, Lahabiah, Kevahiah, Mikael Rochel, Jabamiah, Haiel si Mumaiah. n acest sens trebuie s stim c de exemplu
Augustin crede c ngerii sunt duhuri sau spirite. Prin urmare trebuie s spunem c nu exist nimic exagerat reIeritor la
ngeri si la numirile lor. Origen i numeste 'Iiinte necorporale Rupert de Deutz, Petru Lombardul si Bernard de
Clarvieux i numeste ca detinnd trupuri eteriale. Robert Pulleyn si Hugh Victor sustin c ngerii sunt duhuri curate si
spirite imateriale. Duns Scotus priveste ngerii ntr-un Iel separat. Henry de Grant, Durandus sunt ambii n Iavoarea
Iaptului c ngerii sunt Iiinte spirituale. Boetiu crede ngerii sunt persoane distincte. n acest sens, unele traditii aIirm
c ngerii sunt mai presus de suIletul uman. n acest sens ngerii sunt nzestrati cu un Iel de inteligent natural.
Trebuie s spunem n acest sens c si n budism avem de a Iace cu ngeri. Budismul numeste ngerii ca si un Iel
de ,emanatii de energie. n acest sens se vorbeste de ngeri n mai toate religiile orientale. n acest sens, trebuie s
spunem c ngeri au Iost creati ca s reIlecte splendoarea lui Dumnezeu. Origen este cel care crede c ngerii l ajut pe
om la mntuirea lui. n genreal n religile orientale desi se crede c ngerii exist ei nu ne conduc pe drumul mntuirii.
n acest sens se stie despre ngerul Reiel c este un atribut al ajutorului lui Dumnezeu. Orneal este un nger care este
asociat cu lupta mpotriva tristetii. n acest sens unele traditii au asimilat ngerii cu Dumnezeu si atributele Lui. Am
putea spune n acest sens c exist un nger al milei lui Dumnezeu |Deus Misericors| ::_ ( Hey Zain Yod ) HeZaYo
::: ;: :::n _ :\v_ : :;::o: ,:: ;:-:: . La aceste nger se Iace reIerint n Psalmi 25:6
recordare miserationum tuarum Domine et misericordiarum tuarum quia ex sempiterno sunt. Un alt nger Ioarte
cunoscut n mai multe traditii este :_::_ HeZaYo EL Aziel. El este un nger al milei lui Dumnezeu. Haziel este un
nger despre care se spune c cnt n corul heruvimilor. AstIel a existat un nger a lui Deus Propitiabilis n scolastic.
::; ( AleI Lamed Dalet ) - ALaDa :;: ::: ,c :::_:v :: ;:o-::. Traditia spune c la acest nger
se Iace reIerint n Psalmi 33:22: sit misericordia tua Domine super nos sicut expectavimus te. :::; ALaDaYA
Aladiah. Deus Exaltandus este un alt nger denumit de traditiile angelice. :;: ( amed AleI Vav ) LaAVa- ,::-:
:vc: :_: ,::: ;::s ;::: . . . ::: ;: :: . La acest nger se Iace reIerint n Psalmul 18:47 vivit Dominus et
benedictus Deus meus et exaltabitur Deus salutis meae. Lauviah este un nger al mrii si al laudei lui Dumnezeu. Este
este un nger care dup unele traditii este similar n actiune cu Rombomare.
Deus ReIugium este o expresie sub care se ascund mai multe ntelesuri. Un alt nger reIeritor la care se Iac
anumite aluzii n traditiile latine. Este este un nger al reIugiului n Dumnezeu. v__ ( hey hey ain ) HeHeA- :
s n\v: ,::v ;;\ :v ,:: .. :: ;:. : . . . La acest nger se Iace reIerinte n Psalmi 10:1: quare
Domine stas a longe dispicis in temporibus angustiae. :v__ HeHeAYA Hahaiah. Dup unele autoritti la acest
nger se Iace reIerint n Psalmi 9:10 et erit Dominus elevatio oppresso elevatio oportuna in angustia. :___:_
MeBeHe EL Mebahel. MEBAHEL este un nger al unui Dumnezeu conservator. . Deus Sublenator :__ (hey resh
yod) - HeReYo :o :s: ,::_: ;:: :: :: ::: .. ::::s ;: :::n . Psalmul 94:22 erit autem Dominus
mihi in reIugium et Deus meus quasi petra spei meae. :_:__ HeReYoEL Hariel. . Deus Erector este un alt nger
mentionat n Psalmi 88:2 Domine Deus salutis meae per diem clamavi in nocte coram te. :_;_ HeKoMeYA.
HAKAMIAH este un nger al stabilirii universului. Este dup unele traditii un nger al Irancezilor. El slujeste
dimpreun cu un alt nger numit Verasua.
200
Deus Mirabils o denumitre creia i corespunde un alt nger. Este un alt
200
http://kabbalah.inIo/ kabbalah.com http://www.kabbalah.com/kabbalah/ http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm
http.www.hebrewoldtestament.com/ Notes on Kabbala http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htm . Angel Pages
http://www.catholic.org/saints/angel.php http://www.tarot.org.il/English/72.pdI http://www.72.com/72chart/72chart.html
http://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-angeologietraditionnelle.cIm http://www.golden-dawn.org/kabalahunveiled.html
http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#intr http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm
http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
46
nger :;: ( Lamed AleI Vav ) LaAVa - :c-:v ,;:\ c ;;;-:: ,;c ::- --::_: ::
Psalmul 8:2 Domine Dominator noster quam grande est nomen tuum in universa terra qui posuisti gloriam tuam super
caelos. ::;: LaAVaYA Lauviah este un nger care are multiple Iunctii. Deus Invocandus este un alt nume a lui
Dumnezeu cruia i corespunde un anumit nger. ::: (CaI Lamed Yod) CaLaYo - ;:: :: ,;;:s: :_o:c
::-::-:: . . . :::: ;: :::n Deus Festinus ad audiendum (The swiItly harkening or listening God); :::
( Lamed Vav Vav ) ;: :::n :nv:c vc:: ,::_ o_:: ;:: :n::; :;:. Psalm 40:2 2 expectans expectavi
Dominum et inclinatus est ad me. :::: LaVaVaYA Leuviah. Deus Redemptor (God the Redeemer); :__: (Pey
Hey Lamed ) PeHeLa :; ::-_c:: :o; ;: :::n :c: o: ,:: :; :. Psalmul 116:4 et nomen
Domini invocavi obsecro Domine salva animam meam. ::__: PeHeLaYA Pahaliah. . Deus Solus (The only God);
:: ( Nun Lamed CaI ) NuLaCa ; :: ,:; ;:: :o: ;::v ,:: . . :_:: :o:: ;: :::
NuLaCha EL Nelecael. NELCHAEL este un nger al astronomiei, mateamticii si a tuturor stiintelor abstracte. El i-a
inIluentat pe ngeri si pe IilosoIi. Deus Dextera ;:: ::-:v ,;:s :: ;;c :: Psalmul 121:5 Dominus
custodiet te Dominus protectio tua super manum dexteram tuam. :_::: Ieiael este un atribut al lui Dumnezeu cel
drept. . Deus Declinans malum. _:_ ( Mem Lamed Hey ) MeLaHe -:v: ,v_ --;\:: ;n_s-c: ,::
:\v. Psalms 121:8 Dominus custodiat exitum tuum et introitum tuum amodo et usque in aeternum. Melahel este un alt
nger al cltoriilor. Deus Bonus ex seipso. :__ ::o: :::-n ;:::-n :: s: Psalms 147:11 placetur Domino
in his qui timent eum et expectant misericordiam eius. ::__ CheHeVaYA Hahuiah este un nger al drepttii si al
adevrului.
201
Deus Auditor in abscondito s ;: ;:: :_v ,:_:-::: :n; Dup unele traditii la acest
nger se Iace reIerint n Psalm 119:145 coph clamavi in toto corde exaudi me Domine praecepta tua custodiam. :;;_
HAAIAH este un nger al tainelor lui Dumnezeu. n_: ( yod resh tav ) YoReTa c:_ ;v :;_ ,:: :_s:
:_s :o . : ;:o: ,; ;: :::n Psalms 140:2 erue me Domine ab homine malo a viris iniquis serva me.
Jerathel. Deus Sublator malorum _; ( Shin AleI Hey ) ShiAHe :n:v: :: :: ;:: ;-: ,::
c:) c:).. Psalms 71:12 Deus ne elongeris a me Deus meus ad auxiliandum mihi Iestina :_; ShiAHeYA
Seeiah. Deus Expectatio ::_ ( Resh Yod Yod ) ReYoYo :c: :_:o ,:: ;:: :: _:v ,:: _:
Psalm Psalms 54:6 ecce Deus auxiliatur mihi Dominus sustentans animam meam. :_::_ ReYoYoEL Reiiel este un
nger al ajutorului lui Dumnezeu. Se spune n acest sens c este un nger care se lupt mpotriva rului. Deus Doctor
este un alt apelativ care are conrespondeti angelici. _::: ( lamed caI bet ) LaCaBe :: ;:: :: ,n\:--\:;
;::: ;n;:s . :o ;:o: ,v ;: :::n Psalm ingrediar in Iortitudine Domini Dei recordabor iustitiae tuae solius.
:__::: este un nger care ajut la dobndirea cunoasterii. Dup unii este un nger al vegetatiei si al agriculturii. De
asemenea este un nger al atronomiei, al matematicii si al geometriei. Acest nger apare mentionat de si de unele traditii
chinezesti. LECABEL este un al nger al inspiratiei. Este un nger al ideilor luminate. Deus Rectus _: ( Vav Shin
Rersh ) VaShiRe : ,:_v-::: ;::-:: c:-: - . : ;:o: ,: ;: :::n Psalm 33:4 quia rectum est
verbum Domini et omne opus eius in Iide. :_: VaShiReYA Vasariah este un alt nger despre care se stiu mai
multe n traditia Bisericii. Deus Bonus ex seipso :__ ( Chet Hey Vav ) CheHeVa ( Che as in Spanish ) -n :: s:
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html
www.pyracantha.com/zjc3.html http://www.avesta.org/angels.html
201
http://kabbalah.inIo/http://www.kabbalah.com/kabbalah/ http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm
http://www.hebrewoldtestament.com/http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htm
http://www.catholic.org/saints/angel.phphttp://www.tarot.org.il/English/72.pdI
ttp://www.72.com/72chart/72chart.htmlhttp://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-angeologietraditionnelle.cImhttp://www.golden
dawn.org/kabalahunveiled.html http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#intr
http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html
www.pyracantha.com/zjc3.html http://www.avesta.org/angels.html
47
::o: :::-n ;::: : :; ;: ::n Psalm 147:11 147:11 placetur Domino in his qui timent eum et expectant
misericordiam eius ::__. Este un atribut al lui Dumnezeu n Sine ca si buntate. Acestui atrubut i corespunde un
nger al iubirii si al stiintelor exacte. Este un nger care l ntlnim n traditiile etrusce.
202
. Deus Largitor _n ( Nun
Tet Hey ) NuTaHe ;:n\::-: ,o ;::-:: ,:: :\. Psalm 9:2 conIitebor Domino in toto corde meo
narrabo omnia mirabilia tua :_n Deus Auditor in abscondito ;;_ ( Hey AleI AleI ) He A A ,:_:-::: :n;
s ;: ;:: :_v . ; ;:o: ,o:; ;: :::n Psalm 119:145 119:145 coph clamavi in toto corde exaudi me
Domine praecepta tua custodiam. Este un nger Haaiah este un nger al contemplatiei. Deus Sublator malorum _; (
Shin AleI Hey ) ShiAHe c:) c: :n:v: :: :: ;:: ;-: ,::) Psalms 71:12 Deus ne
elongeris a me Deus meus ad auxiliandum mihi Iestina. Acesui atribut i corespunde un nger vindector. SEHEIAH
este un nger al asirienilor. Deus Expectatio (The expected God); ::_ ( Resh Yod Yod ) ;:: :: _:v ,:: _:
:c: :_:o ,:: Psalm 54:6 ecce Deus auxiliatur mihi Dominus sustentans animam meam. Reiiel este un nger
al spiritului religiei. REIIEL este un nger al peruvienilor. :__:; Ornael este un nger al chimiei, al medicinii si al
doctorilor. Este un nger care se crede c are mari aIinitti cu anatomia si cu medicina. Omael este un nger al rbdrii
lui Dumnezeu. El slujeste cu ngerul Fuonisie. Deus Doctor _::: ( lamed caI bet ) LaCaBe :: ,n\:--\:;
;::: ;n;:s :: ;:: Psalm 71:16 ingrediar in Iortitudine Domini Dei recordabor iustitiae tuae solius
Lecabel este un nger al inspirtatiei lui Dumnezeu. Deus Rectus _: ( Vav Shin Rersh ) VaShiRe ;::-:: c:-:
: ,:_v-::: Psalm 33:4 quia rectum est verbum Domini et omne opus eius in Iide :_: Vasariah este un
nger al atributelor drepttii lui Dumnezeu.
203
Deus Omnium cognitor :_: () YoCheVa
204
:: _-: ::; n\:c ,v_::--:. Dominus novit
cogitationes hominum quia vanae sunt 94:11 The LORD knoweth the thoughts oI man, that they are vanity. ::_:
IEHUIAH Deus Clemens __: ( Lamed Hey Chet ) LaHeChe :\v-:v: ,v_ --::-: ,:_: :_: 131:3
expecta Israhel Dominum amodo et usque in aeternum :__: Lehahiah este un nger care corespunde unui
202
kabbalah.inIo http://kabbalah.inIo/ kabbalah.com http://www.kabbalah.com/kabbalah/ http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm
http://www.hebrewoldtestament.com/ http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htm http://www.catholic.org/saints/angel.php
http://www.tarot.org.il/English/72.pdI http://www.72.com/72chart/72chart.html http://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-
angeologietraditionnelle.cIm http://www.golden-dawn.org/kabalahunveiled.html http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#intr
http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html
www.pyracantha.com/zjc3.html http://www.avesta.org/angels.html.
203
http://kabbalah.inIo/ http://www.kabbalah.com/kabbalah/ http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm http://www.hebrewoldtestament.com/
http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htm http://www.catholic.org/saints/angel.php http://www.tarot.org.il/English/72.pdI
http://www.72.com/72chart/72chart.html http://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-angeologietraditionnelle.cIm http://www.golden-
dawn.org/kabalahunveiled.html http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#intr
http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html
www.pyracantha.com/zjc3.html http://www.avesta.org/angels.html.
204
http://kabbalah.inIo/ kabbalah.com http://www.kabbalah.com/kabbalah/ http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm
http://www.hebrewoldtestament.com/ http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htm http://www.catholic.org/saints/angel.php
http://www.tarot.org.il/English/72.pdI http://www.72.com/72chart/72chart.html http://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-
angeologietraditionnelle.cIm http://www.golden-dawn.org/kabalahunveiled.html http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#intr
http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html
www.pyracantha.com/zjc3.html http://www.avesta.org/angels.html.
48
Dumnezeu milostiv. n Congo acest nger este numit Aneb. LEHAHIAH este un nger al armoniei. Dup unele traditii
el este un nger care sluejste cu ngerul Topitus. El mai este asociat cu un nger al pcii. Deus Gaudiosus este un termen
teologic care nseamn ;:: ( CaI Vav KoI ) CaVaKo :: ,::\;-n --:: vc:-: ,::; Psalm 116:1 1
dilexi quoniam audies Domine vocem deprecationis meae :;:: Chevakiah este un alt nger mentionat de traditia
iudaic. Deus Honorabilis :_n (mem nun dallet) MeNuDe ;:\: c ,\;: ;;n:_ \v ,::;--::
Psalm 26:8 Domine dilexi habitaculum domus tuae et locum tabernaculi gloriae tuae. Menadel este un nger protector
dup unele traditii. Aniel este un nger al tainelor naturii si al ntelepciunii. Dup unele traditii este ngerul protector al
IilosoIilor. Este un nger al stiintelor si a IilosoIiei. Este un nger care ne predispune la meditatie. Deus Spes omnium
Iinium terrae _v_ ( Chet Ain Mem ) ;\v ,\::v ;:o :: -: Psalm 91:9 Quoniam tu es,
Domine, spes mea, altissimum posuisti reIugium tuum :_v_ CheAMeYA Haamiah este un nger care se spune c i
apr pe cei care caut adevrul. Psalms 30:11 "Audivit me Dominus, et miserius est mei, Dominus Iactus est adiutor
meus." :_v__ Rehael este un nger alascultrii si al spunerii copiilor Iat de printi. Deus Vivum laetiIicans r
:: ;: :o ;:c: : ,:: : Ut quid Domine repellis animam meam, avertis Iaciem tuam a me.
Ieiazel se traduce n belgian Goed. Este un nger care este asimilat n unele traditii cu ngerul Aterchinis. Este dup
unele traditii un nger al tipograIiilor si a tipriturilor.
205

Deus Triunus _n_n_n - . nn ;\n :;-rrn ,r: n:xn--n:n Psalm 120:2 Domine libera
animam meam a labio mendacii a lingua dolosa. Hahahel. Deus Quis sicut ille ();:_n ( Mem Yod CaI ) - ,n:n
(r:-r ,n :v-::n (n. PS 121:7 "Dominus custodiat te ab omni malo, et custodiat animam tuam."
Mikael este ngerul vitutii lui Dumnezeu, al csii lui Dumnezeu si al asemnrii cu Dumnezeu. n Canada acest nger
este cunoscut sub numele de Buib. Dup unele traditii este un nger al cltoriilor n sigurant. Este un nger legat de
ngerul Arpien. Deus Rex Dominator ::: ( Vav Vav Lamed ) - VaVaLa ,;z:: ;rv: n:n (:_ ,::
(n;r rrr - Et ego ad te Domine clamavi, et mane oratio mea praeveniet te ;:or ,nr ;r c:nr Ps. 88:13
But unto thee have I cried, O LORD; and in the morning shall my prayer prevent thee. n::: VaVaLaYA Veuahiah.
Acesui atribut i corespunde un alt nger. In CaliIornia acest nger este un nger numit Solu. Este un nger care este
protectorul celor care sunt n Iunctii de conduceri.
Deus Magnus & excelsus :_: ( Vav Hey Vav ) - ;_ :_ ,\n:::: ;: ::: :: :\:. Psalm 145:3
Magnus Dominus et laudabilis nimis et magnitudinia ejus non est Iinis. :_:_:. Atributului mririi lui Dumnezeu i
corespunde un nger pe nume Vehuel. Este un nger al binecuvntrii lui Dumnezeu. Este un nger care l laud pe
Dumnezeu. Deus Iudex misericors. : ( Dalet nun yod ) - :o-::: ,: ; ;:: :: ::. Psalm 103:
Miserator et misericors Dominus: longanimis et misericors. :_::. Daniel este un nger al milei si al consolrii lui
Dumnezeu. Daniel este un nger al milei lui Dumnezeu. n general dup unele autoritti acest nger este un nger al
drepttii si al justitiei. Unii l numesc un nger al magistratilor. HAHASIAH dup unele traditii este un nger care
slujeste mpreun cu ngerul Sesme. Dup unele traditii este un nger al Iizicii si al chimiei. Dup unii este un nger al
Iizicii universale. Mai este si un nger al stiintelor abstracte. Este un nger care l atrage pe om la cunoasterea
propriettilor si virtutilor animalelor si a vegetalelor si a mineralelor.
205
http://kabbalah.inIo/ http://www.kabbalah.com/kabbalah/ http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm http://www.hebrewoldtestament.com/
http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htm http://www.catholic.org/saints/angel.php http://www.tarot.org.il/English/72.pdI
http://www.72.com/72chart/72chart.html http://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-angeologietraditionnelle.cIm http://www.golden-
dawn.org/kabalahunveiled.html http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#intr
http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html
www.pyracantha.com/zjc3.html http://www.avesta.org/angels.html.
49
Deus Caligine tectus __v \::v ::-_c ,:: ;\;:s :: :\ . Psalm 7:18: ConIitebor Domino
secundum justitiam ejus: et psallam nomini Domini altissimi :__v. Este un nger care corespunde ajutorul celor ce
sunt n opresiune. Unele traditii l mai numesc si ngerul Abag. Deus Superborum depressor ;:s-: ,:: :v::
:n::v ,:: ;;:oc Psalms 119:75: Cognovi Domine quia aequitas judicia tua: et in veritate tua humiliasti
me. :_;: Nanael este un nger al stiintelor abstracte, al prieteniei si al iubirii. Deus Rex coelestis r: --::
:c : ,\n:::: ;\o ::_ ,:c - . o: ;:o: ,; ;: :::n Psalms 103:19: Dominus in coelo paravit sedem
suam: et regnum ipsius omnibus dominabitur. :_n: Nithael este un nger al elocintei si al nteleptilor. Deus
Sempiternus. __:_ ( Mem Bet Hey ) :: :: ,;::: ;:_c_ :\v: ,:: :. MEBAHIAH este un nger al al
eternittii lui Dumnezeu. Este un nger care slujeste dimpreun cu ngerul Smat. Este un nger care ajut n general
omenirea. Deus Fulciens omnia :_r ( Pey Vav Yod ) ::::-::: ,_;\:: ;::::-::: ,:: ;_\o. Psalms
145:14: Allevat Dominus omnes qui corrunt: et origit omnes elisos. :_::_: Poiel este un nger al sustinerii
universului.
206
Qui timet Dominum speraverunt in Domino: adjutor eorum et protector eorum est. :__ Nemmamiah
este un nger al muncii si al strduintei. Atributul lui este de a l luda pe Dumnezeu. Deus Auditor gemituum ::: -
:n-:v ,:: (:) : ;: :: ,:c:: Psalms 6:4 Et anima turbata est valde: sed tu Domine usque
quo?). Ieialel este un nger care apr privirea si restul de Iacultti omenesti. Este un nger care ajut mpotriva
traumelor. Psalm 113:3 :____ Harahel este un nger al crtilor si a studiului. Este un nger care apare mentionat si n
traditiile mesopotamiene. Este un nger al iluminrii duhovnicesti. Deus Sublevans opressos _s_ () - MeTzaRe ;::s
::v-:: ,::o: ;::::-:: ,::. Psalm 145 Justus Dominus in omnibus viis suis: et sanctus in omnibus
operibus suis. Mizrael este un nger al virtutilor. Mai este cunoscut ca si un nger al mngierii. Este un nger care
vindec de rni suIletesti. Este un nger care ajut la distinctia prin credinciosie. Deus Super omne nomen _:_: ( Vav
Mem Bet ) -:\v-:v: ,v_ --;: :: _c :: Psalm 113:2 Sit nomen Domini benedictum, ex hoc nunc et
usque in saeculum. Umabel este un nger al senzitivittii. Este un nger al superiorittii lui Dumnezeu peste toate
lucrurile. Este un nger al prieteniei. Este un nger al cltoriilor. Deus Ens supremum _n_n ;::::-: ,_
:_: ;:o ,:: ;::;. Vide quoniam mandata tua dilexi Domine, in misericordia tua viviIica me. Iahel este
un nger al ntelpeicunii lui Dumnezeu. Este un nger al modestiei si al solitudinii. Unele traditii spun c el slujeste cu
un nger numit Oroasoer. Este un nger al celor retrasi si al IilosoIilor. Este un nger al simtului datoriei. Deus
Mansuetus :v ( Ain Nun Vav ) . ,:::: : ; ::-n :::v. Psalms 100:2 Servite Domino in
laetitia, introite in conspectu eius in exultatione. Anianuel este un nger al comertului. Este un nger al vindecrii
bolnavilor. Este un simbol al inIinittii absolute a lui Dumnezeu. Deus ViviIicans Psalm 33:18 :__ (Mem Het Yod)
MeCheYo \:o: :::: ;::;_:-: ,:: :_v _: - . : ;:o: ,: ;: :::n
Ecce oculi Domini super metuentes eum: et in eis, qui sperant super misericordiam ejus. Mehiel este un nger patron al
proIesorilor, al savantilor, al literaturii si al oratorilor. Este un nger care apare mentionat si la mongoli. Este un nger
protector al autorilor, al nvttorilor si al protectorilor. Dup unii este un nger al criticismului literar, al disputelor
literare.
207

206
kabbalah.inIo http://kabbalah.inIo/ kabbalah.com http://www.kabbalah.com/kabbalah/ ) http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm
http://www.hebrewoldtestament.com/ http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htm http://www.catholic.org/saints/angel.php
http://www.tarot.org.il/English/72.pdI http://www.72.com/72chart/72chart.html http://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-
angeologietraditionnelle.cIm http://www.golden-dawn.org/kabalahunveiled.html http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#intr
http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html
www.pyracantha.com/zjc3.html http://www.avesta.org/angels.html.
207
http://kabbalah.inIo/http://www.kabbalah.com/kabbalah/ http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm
http://www.hebrewoldtestament.com/ http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htm http://www.catholic.org/saints/angel.php
http://www.tarot.org.il/English/72.pdI http://www.72.com/72chart/72chart.html http://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-
angeologietraditionnelle.cIm http://www.golden-dawn.org/kabalahunveiled.html http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#intr
50
Edward Harrison de la universitatea Massachusetts at Amherst este unul dintre oamenii de stiint care a aIirmat
c universul a Iost creat de ngeri sau prin ngeri. El crede c ngeri ne sunt Iiinte superioare. n acest sens, stiintele
contemporane au vorbit de un asa spus 'principiu antropic prin care ngerii au creat universul.
208

Deus Fons Sapientiae _:_n (Dallet Mem Bet) ;:::v-:v ,_:: ;:n-:v ,:: ::c - Psalm 90:13
Convertere Domine, et usque qua? Et deprecabilis esto super savos tuos :_:_:. Acestui atrubut al lui Dumnezeu i
corespunde si un anumit nger. Este vorba de ngerul DAMABIAH. Este un nger al meditatiei luminii dumnezeiesti
care se gseste n toti oamenii.
Deus Omnia pascens & lactens ;_ (Mem Nun KoI) - :: ;-: ,:: ::: :_::v-: - . :::n
:: ;:o: ,: ;: Psalms 38:22 (in Hebrew Ver.): Ne derelinquas me Domine Deus maus; ne discesseris a me. :_;_
ngerul Manakel este un nger al caracterelor, al vegetatiei, al animalelor acvatice.
Deus Deliciae Iiliorum hominum v ;: n:c ,;:-:: ;::-:v :vn: Psalms 37:4 Delectare
in Domino et dabit tibi petitiones cordis tui. Acestui atribut al lui Dumnezeu i corespunde un nger pe nume Iaiel. Dup
unele traditii este un nger care ajut al dobndirea ntelepciunii.
Deus Liberalissimus Dator :_:_ (Chet Bet Vav) ::o :\v: : --:\o-: ::: ::\ ::-::: Psalms 106:1
ConIitemini Domino, quoniam bonus: quoniam in saeculum misericordia ejus. Acestui atrubut al lui Dumnezeu i
corespune si un nger pe nume HABUHIAH. Dup unii este un nger al agriculturi si al rodului.
Deus Omnia videns _n_ - ::\ ;:\ , --:o\:: :;:-n ,:: Psalms 16:5: Dominus pars
haereditatis meae, et calicis mei: tu es, qui restitues haereditatem meam mihi. Acestui atribut a lui Dumnezeu i
corespune ngerul Rochel. Dup unele traditii este un nger al moravurilor si al obiceiurilor. El este un nger al
atotvederii lui Dumnezeu. Este un nger al magistratilor, al notarilor si al juratilor dup unele traditii.
Deus Verbo omnia producens ;; n_: ,:c n_ ,:: ,n:c___:: Facere 1, 1: In principio
creavit Deus coelum et terram. Acestui act a lui Dumnezeu i-a corespuns si un nger. Este vorba de ngerul Iamabiah.
Este dup unele traditii un nger al generatiei si al nasterii. Este un nger care i protejaz pe cei care vor s creasc
duhovniceste. Este un nger al ntelepciunii. Este un nger care se opune haosului si a strii de panic dup unele
traditii.
Deus Dominus universorum _n :::: : ;\n:: ;:: : :: :\ Psalm 109:30: ConIitebor
Domino nimis in ore meo: et in medio multorum laudabo eum. Haiel este un nger este un nger al curajului bine
ntrebuintat. Este un nger care ne nvat c Dumnezeu este stpnul universului. Este un nger al luptei mpotriva
rului si dup unii un nger al armatelor.
Deus Finis universorum :::v : ,::-: :::::: ,:c: :::c _:_ Psalm 116:7: Convertere
anima mea in requiem tuam: quia Dominus beneIicit tibi. Dumnezeu sIrsitul universului. Acestui Iapt i corespunde un
nger. Este vorba de ngerul Mumiah. Este un nger al stiintelor dup unele traditii. Dup alte traditii este un nger al
doctorilor. Unele traditii spun c acest nger ajut n cazul unor operatii medicale diIicile.
209

http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html
www.pyracantha.com/zjc3.html http://www.avesta.org/angels.html.
208
http://www.independent.co.uk/news/science/radical-science-did-angels-create-the-universe-653999.html.
209
http://kabbalah.inIo/ http://www.kabbalah.com/kabbalah/ http://kodesh.snunit.k12.il/i/t/t2601.htm http://www.hebrewoldtestament.com/
http://digital-brilliance.com/kab/nok/index.htm http://www.catholic.org/saints/angel.php http://www.tarot.org.il/English/72.pdI
http://www.72.com/72chart/72chart.html http://www.72anges.ca/htm-Ir/72anges-angeologietraditionnelle.cIm http://www.golden-
dawn.org/kabalahunveiled.html http://www.geocities.com/Iranzbardon/buchnagae.html#intr
http://www.palmyra.demon.co.uk/superstition/angelsdemons.htm http://www.think-aboutit.com/Spiritual/apocryphicalbookoIenoch.htm
http://www.mazzaroth.com/ChapterTwo/EnochsTranslationToHeaven.htm#Aquila http://www.prs.org/gallery-kabblh.htm
http://www.tarotIorum.net/archive/index.php/I-85.html http://www.byzant.com/kabbalah/treeoIliIe.asp
http://www.moup.org/Files/Practical20Kabbalah20Work20In20Progress.pdI http://emol.org/para/paralinks.html
www.pyracantha.com/zjc3.html http://www.avesta.org/angels.html.
51
n general trebuie s de dm seama c ngerii sunt Iiinte antecendete omenirii. Prin urmare o deIinitie deplin a
ngerilor nu i este ngduit omului. Omul poate cunoaste ngerii mai mult n caracteristicile lor nu si n Iiinta lor. Prin
urmare prin viata rugciunii putem ajunge la o cunoastere a ngerilor. Aceast cunoastere pe care o are omul a ngerilor
este mai mult mistic. Angheologia este un capitol care trebuie s rmn n toate studiile teologice un capitol deschis.
n acest sens, n Biseericile protestante putem vedea cum ngerii se aIl ntr-o proIund stare de neglijent si de
constatare. n mare parte teologiile protestante din Occident neag o angheologia elaborat a ngerilor. AstIel n
Protestantism nu exist nici un Iel de cult al ngerilor n iconograIie. Biserica Ortodox crede c ngerii sunt subiect al
iconograIiei. n acest sens, pe toate iconostasele ortodoxe pe usile diaconesti sunt reprezentati doi arhangheli: Mihail si
Gavriil.
210

'The experiences oI an angelic presence seem to occur most oIten in moments oI heightened awareness -- when
everyday liIe has already been disrupted by some pressing Iear or obstacle. Though oIten cast as rescuers, angels also
seem to intervene to remove not the danger but the Iear oI it. Among the most memorable stories oI World War I is the
tale oI the Angel oI Mons. In August 1914 during one oI the Iirst battles oI the war, British and French troops were
retreating Irom a German assault. As Burnham tells the story, the wounded soldiers were taken to Iield hospitals where
one, then another and another, told the nurses oI seeing angels on the Iield. The French saw the Archangel Michael,
riding a white horse. The British said it was St. George, "a tall man with yellow hair in golden armor, on a white horse,
holding his sword up, and his mouth open, crying 'Victory!' " The nurses reported a startling serenity in the dying men,
as though they had nothing to Iear. Some soldiers later speculated that their exhaustion had brought on hallucinations.
Others thought it was mass hysteria, the result oI a battle that was supposed to be easily won by the allies but had
turned into a rout. But later stories emerged Irom the German side oI the same incident. The Kaiser's soldiers said they
Iound themselves "absolutely powerless to proceed . . . and their horses turned around sharply and Iled." The Germans
said the allied position was held by thousands oI troops -- though in Iact there were only two regiments there.
211
n acest sens, prezenta ngerilor a Iost resimtit n timpul unor momente critice din cadrul istoriei umanittii.
Prezenta ngerilor n viata omului s-a dovedit de mai multe ori a Ii una beneIic. n general ngerii l ajut pe om si l
ediIic n mai toate diIiculttile n care se aIl. Dup cum s-a spus mai recent dup unele autoritti, ngerii nu pot s Iie
cunoscuti n Iiinta lor. Ei sunt de o alt categorie dect noi. ngerii nu au o esenet omeneasc si sunt Iiinte n ntregime
ale transcedentului. ngerii transcend n general mai toate conceptele teologice care le-au Iost atribuite. Teologia
ortodox se gndeste si concepe ngerii ca si Iiinte teologoice. 'Dintre toti SIintii ngeri, cei mai mari bineIacatori ai
oamenilor s-au artat SIintii Arhangheli Mihail si Gavriil, din care pricin se si pomenesc cu alese prznuiri si cntri
de laud, dimpreun cu toate cetele ngeresti. Se cuvine deci si noua pctosilor, ce suntem paziti de ngeri, s ne
adunam la sIintele biserici si s laudam astazi soborul SIintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, cernd ajutorul lor. S nu
uitam ca SIintii Arhangheli sunt cei dinti ngeri mijlocitori ntre Dumnezeu si noi oamenii. Ei au grija si mila de
crestini si-i ajuta pe calea mntuirii mai mult decat ceilalti ngeri. SIntul Mihail este protectorul direct al clugarilor, al
armatelor crestine, al voievozilor, care purtau cu ei pe cmpul de lupta icoana Marelui Arhanghel. SIntul Gavriil este,
mai ales, protectorul Iecioarelor crestine, al Iamiliei crestine, protectorul mamelor care nasc copii, ca si protectorul
copiilor si al calugritelor iubitoare de Ieciorie si iubitoare de Hristos.
212
Prin urmare am putea spune c n Biserica Ortodox exist una dintre cele mai elaborate angheologii. n general
Biserica Ortodox a Iost prima care a adus un cult iconograIic ngerilor. Biserica Ortodox este Biserica care vede n
ngeri un model de vietuirea a omului. Prin urmare n ortodoxia oriental rolul ngerilor v-a Ii ntotdeauna unul de
210
http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,979893-3,00.html.
211
http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,979893-6,00.html.
212
http://www.crestinortodox.ro/SIintiiMihailsiGavriilPredicalaSarbatoareaArhanghelilor19265.html.
52
marc. Biserica Ortodox nu vede un sens al existentiei ei Ir cultul ngerilor. ntre multe altele Biserica Ortodox
trebuie privit si ca si un loc unde se maniIest un cult al ngerilor.
'The emphasis on angels as divine intermediaries, theologians worry, just creates a greater distance Irom an
ever more abstract God. And to the extent that angels are always benign spirits, it evades any reckoning with the
struggle between good and evil. "I'm certain that iI we are to solve the problems on earth, we will have to do it
ourselves," says playwright Tony Kushner. The angel in his play in no way is meant to absolve humans oI tough
choices and hard spiritual work. "New Age theology says we live in a benign universe where all you have to do is ask
an angel Ior help. Most devotees oI angels don't pretend to have Iound a way to conIound Providence and repel disaster.
They do, however, suggest that the very idea oI angels seems to act as a means oI grace. The act oI looking Ior angels is
an exalting gesture. To the degree that this search represents the triumph oI hope over prooI, it may be a good and
cheering sign oI our times. For all those who say they have had some direct experience oI angels, no prooI is necessary;
Ior those predisposed to doubt angels' existence, no prooI is possible. And Ior those in the mystiIied middle, there is
oIten a growing desire to be persuaded. II heaven is willing to sing to us, it is little to ask that we be ready to listen.
213





213
http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,979893-8,00.html.
53






54

55