Sunteți pe pagina 1din 22

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

AUTOMATIZAREA COMPLETA A MULSULUI:

ROBOTI DE MULS

Realizat de:

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

AUTOMATIZAREA COMPLETA A MULSULUI ROBOTI DE MULS

Cresterea animalelor de ferma are ca scop principal asigurarea bunastarii fermierilor si a populatiei, in general, prin obtinerea de produse animaliere de calitate superioara. Atingerea acestui deziderat devine tot mai dificila in conditiile cresterii demografice accelerate. Potrivit unor publicatii ale Organizatiei Natiunilor Unite, sporul anual al populatiei globului este de aproximativ 80 de milioane. In anul 1950 existau pe glob aproximativ 2,5 miliarde de oameni, iar in prezent populatia globului depaseste 6 miliarde. Se crede ca in anul 2015 populatia globului va fi de cel putin 7,3 miliarde de locuitori. In decurs de cateva decenii este posibila dublarea populatiei globului. In mod normal, dublarea populatiei presupune dublarea productiei zootehnice. De fapt, ar fi necesara mai mult decat o dublare a productiei, deoarece peste jumatate din populatia lumii sufera din cauza insuficientei produselor alimentare de origine animala. Dar cresterea productiei zootehnice nu poate fi realizata pe seama dublarii numarului de animale, deoarece animalele sunt concurente cu omul in ce priveste consumul de cereale. Singura solutie valabila o reprezinta cresterea productivitatii si asigurarea ritmicitatii, iar aceasta presupune artificializarea in si mai mare masura a conditiilor de viata si extinderea sistemelor intensive de crestere, cu densitati crescute pe unitatea de suprafata construita, cu toate procesele de munca mecanizate. Mecanizarea si automatizarea proceselor de munca, reprezinta caracteristicile definitorii ale stadiului de industrializare a zootehniei, care a fost deja atins, cu aproximativ 40 de ani in urma, in domeniul cresterii pasarilor si a porcilor. La vremea respectiva, trecerea de la sistemele de crestere traditionale, la cele de tip intensiv industrial, a reprezentat un salt calitativ indiscutabil si mai ales o solutie binevenita pentru asigurarea cererii mereu crescande de produse alimentare de origine animala. Mult timp s-a crezut ca industrializarea zootehniei reprezinta singura cale de asigurare a necesarului de proteina de origine animala, in conditiile cresterii rapide a populatiei globului. Dar, ulterior, s-a constatat ca sistemele intensive de crestere, de tip industrial, sunt incompatibile cu sanatatea efectivelor si conduc la aparitia unor boli, numite generic boli ale civilizatiei animalelor. Inlocuirea partiala sau totala a muncii manuale prin mijloace mecanice si automatizarea unor tehnologii a redus contactul omului cu fiecare animal in parte. In aceasta situatie, pe de o parte, animalele nu 2

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

mai sunt supravegheate zilnic si pe de alta parte, ingrijitorii pierd treptat cunostintele privind comportamentul animalelor pe fluxul tehnologic. Unii fermieri au ajuns sa creada ca managementul sanatatii si a productiei animaliere pot fi asigurate fara a vedea zilnic toate animalele, urmarind doar cifrele privind productia, consumul de furaje, de apa, medicamente, vaccinuri etc. Asemenea practici paguboase erau foarte frecvente in complexele zootehnice de stat, ceea ce conducea la descoperirea cu mare intarziere a bolilor, de regula dupa extinderea acestora. Pentru progresul zootehniei romanesti este necesara o atitudine deschisa si pozitiva fata de tehnologiile intensive, cu conditia ca acestea sa fie adaptate la cerintele fiziologice si comportamentale ale fiecarei specii. Tehnologiile intensive moderne, difera de cele de tip industrial si presupun imbinarea tehnicii de varf cu biologia, ele putand fi considerate mai degraba biotehnologii. Pentru aplicarea lor este obligatorie computerizarea fermelor pe tot fluxul de crestere a animalelor si de obtinere a produselor alimentare. Exista chiar tendinta de folosire a robotilor in fermele zootehnice. De exemplu, in Franta mai mult de 200 de ferme de vaci sunt echipate cu roboti de muls, care asigura mulsul fara participarea mulgatorilor. Aceasta tehnologie mareste productia de lapte si productivitatea muncii, datorita faptului ca se realizeaza mai multe mulsori pe zi, de fapt, atatea cate sunt necesare si fiecare la momentul potrivit. Dar utilizarea robotilor, nu numai pentru muls, ci si in alte scopuri, nu trebuie sa conduca la ideea ca ar putea fi nesocotite cerintele elementare de comportament alimentar, reproductiv sau social al animalelor. Mulsul reprezinta procesul de productie prin care se recolteaza productia principala a vacilor de lapte. In activitatea zilnica, intr-o ferma unde se aplica tehnologii moderne de exploatare, 40-60% din timpul total de lucru se foloseste pentru muls. Mulsul este principalul factor tehnologic care influenteaza calitatea laptelui. Sistemul de muls (si de pastrare a laptelui) determina valoarea NTG-ului aproape in totalitate. Mulsul reprezinta operatiunea de extragere manual sau mecanic (automatizat) a laptelui secretat de glanda mamara (uger). In concept modern, mulsul constituie operatiunea de obtinere a laptelui din uger, in cantitati maxime si de excelenta calitate, fara a avea urmari negative asupra sanatatii ugerului. Laptele secretat de ugerul vacii constituie un aliment complet, usor asimilabil si indispensabil atat pentru hrana viteilor, cat si a omului. Ca urmare, laptele din glanda mamara a fost obtinut initial prin supt de la vitel si om, iar ulterior, prin muls. Mulsul este de 3 tipuri: -mulsul manual; -mulsul mecanic; 3

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

-mulsul automatizat (robotizat). Mulsul mecanic s-a cercetat si experimentat in Epoca Capitalista (inceputul secolului al XIX-lea) in directiile urmatoare: -conceperea unor tuburi de extractie care sa permita acurgerea laptelui din ugerul vacii; -construirea unor masini care exercita presiune pe uger pentru eliminarea laptelui din uger; -proiectarea si construirea unor masini care sa functioneze si sa asigure eliminarea laptelui din uger pe principiul aspiratiei. Evolutia cronologica a realizarilor privind implementarea mulsului mecanic in exploatarea vacilor de lapte a fost urmatoarea: -in anul 1817, specialistii din SUA au realizat primul aparat de muls care functiona pe principiul cateterelor veterinare (laptele era eliminat din uger prin scurgere, cu ajutorul tuburilor de extractie introduse pe canalele mameloanelor), neputand fi folosit la muls intrucat producea leziuni ale mamelelor si inducea infectii (mamite); -in anii 1878-1866 s-a construit si brevetat, tot in SUA, o masina de muls, care asigura eliminarea laptelui prin stoarcere, dar care nu s-a extins intrucat era dificil de construit si de folosit; -in anul 1878 s-a proiectat si construit o masina de muls ce functiona pe principiul aspiratiei, care s-a imbunatatit in decursul timpului fiind extinsa in practica mulgerii vacilor de lapte din SUA dupa anul 1910; -in anul 1930 s-a conceput sala de muls rotativa (rotolactorul), mulsul mecanic generalizandu-se in SUA dupa anul 1940; -in cursul secolului al XX-lea mulsul mecanic s-a extins treptat in intreaga lume, cu deosebire in Australia; primele instalatii de muls mecanic s-au realizat in anul 1903 in tarile dezvoltate, perfectionanduse in permanenta, iar in tara noastra s-a introdus pentru prima oara in deceniul al saselea al secolului XX la ferma de vaci Peris-Ilfov; -in a doua jumatate a secolului al XX-lea, mulsul mecanic s-a diversificat si perfectionat, in special mulsul in sali speciale de tip bradulet, tandem, syde-by-syde si rotative, iar in deceniul al optulea sau conceput sali si instalatii de muls de mare randament in SUA, de tip trigonal si poligonal. Mulsul mecanic presupune existenta instalatiilor de muls. Principalii componenti ai oricarei instalatii de muls sunt: - Motorul electric are ca rol de a actiona pompa de vacuum. In unele cazuri pompa de vacuum poate fi actionata si de motoare cu ardere interna (ex. motor pe motorina). - Pompa de vacuum are rolul de a genera vacuum. Debitul pompei de vacuum este in functie de numarul de aparate de muls care sunt 4

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

folosite pe instalatie. Nivelul vacuumului de lucru la mulsul mecanic este de 45-50 kPa. - Uniformizatorul de vacuum este un recipient inchis, care serveste la stabilizarea vacuumului oscilant de la pompa de vacuum. - Supapa de reglare a vacuumului are ca rol de a mentine valoarea vacuumului la o valoare reglata. - Vacuumetrul se monteaza la un loc vizibil, si arata valoarea vacuumului in instalatie. Practic este o modalitate de control permanent a nivelului de vacuum. - Conductele de vacuum au rolul de asigura transportul de aer la o presiune scazuta. Este deosebit de important ca diametrul conductelor de vacuum sa fie in corelatie cu debitul de aer, care trebuie sa fie transportat prin instalatie. - Pulsatorul este un subansamblu care generaza pulsatiile. Pulsatia este alternarea aerului la o presiune scazuta, cu aerul la presiune normala, in camera formata intre mansonul de muls, si paharul de muls. Frecventa pulsatorului este de 50-60 de pulsatii la minut. - Aparatul propriuzis de muls se compune din: colector, pahare de muls(4 buc), mansoane de muls(4 buc), si furtune (de vacuum si de lapte). - La platforme de muls, laptele este condus pana la bazinul receptor, unde este scos de sub efectul vacuumului cu ajutorul unei pompe de lapte si este condus pana la bazinul de racire si pastrare a laptelui. Laptele nu vine in contact cu aerul din sala de muls. In cazul mulsului la bidon pentru colectarea laptelui se foloseste bidonul de muls. Tipuri de instalatii Instalatiile de muls se grupeaza in cateva tipuri principale, dupa cum urmeaza: - Grup individual de muls sunt aparate destinate mulsului in gospodarii mici, pana la 15 capete vaci de lapte. Sunt aparate relativ simple, montate pe un carucior. - Instalatii de muls la bidon sunt folosite la mulsul vacilor intretinute in sistem legat. Cu o instalatie pot fi mulse pana la 100 de vaci pentru lapte. Avantaje: ieftin, usor de intretinut, permite tratarea individuala a animalelor. Dezavantaje: productivitate scazuta, laptele vine in contact cu aerul. Recomandat in ferme de capacitate foarte mica, in maternitati, in tabere de vara. - Instalatii de muls la conducta de asemenea se folosesc la mulsul vacilor in sistem 5

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

legat. Fata de muls la bidon are avantajul, ca laptele nu trebuie transportat de mulgator, ci se transporta pe conducte. Avantaj: investitii reduse. Dezavantaje: dificultati cu mentinerea constanta a intensitatii vacuumului. - Instalatii de muls la platforme mulsul are loc intr-o incapere separata, unde mulgatorii mulg intr-un canal, intr-o pozitie ergonomica, comoda (nu trebuie sa se aplece, fiindca standul vacilor este inalt de 90-100cm). Sunt instalatii performante, putand fi mulse si 1000 de vaci de doua ori pe zi. -Mulsul in sali de tip Tandem Avantaje: tratarea individuala, supravegherea mulsului. Laptele ajunge prin conducta, in tancul de racire. Dezavantaje: productivitate mai redusa, introducere si evacuare individuala, efort mai mare. Recomandata in ferme cu 20-40 vaci de lapte. -Instalatia de muls de tip Bradulet Mulsul se face alternativ: in timp ce vacile de pe un rand sunt mulse, pe randul celalalt se evacueaza si se introduc alte vaci. Avantaje: productivitate cu 25% mai mare ca la Tandem, vacile sunt introduse si scoase in grup. Dezavantaje: tratamentul de grup. Recomandata in ferme cu 30-40 vaci de lapte. -Mulsul la Rotolactor Trebuie folosit in ferme cu efective foarte mari. Este mai putin raspandit, creeaza stres si este mare consumator de energie. Robotul de muls a aparut la sfarsitul anilor 90. Robotul realizeaza mulsul vacilor fara a fi necesara prezenta mulgatorului. Sunt foarte scumpi iar vacile vin la muls de 3 ori pe zi. In Danemarca si Olanda, dupa introducerea robotilor a crescut NTG si NCS. Fazele mulsului propriu zis Toate tipurile de instalatii de muls mecanic presupun aplicarea riguroasa a tehnologiei de exploatare stabilita de fabrica producatoare. Sunt sisteme pretentioase la igienizare (spalare si dezinfectie). Numarul vacilor mulse intr-o ora este mult mai mare, comparativ cu mulsul manual, si se poate obtine un lapte mult mai curat. Fazele de lucru care se executa la muls mecanic nu difera mult in functie de tipul instalatiei. 6

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

Mulgatorul se pregateste inainte de muls, si pregateste instalatia (pornit pompele de vacuum, clatirea instalatiei, transportul bidoanelor de muls). Fazele mulsului propriu zis sunt urmatoarele: -Pregatirea ugerului (spalare, stergere, stoarcerea primelor jeturi de lapte, masajul). -Atasarea aparatelor pe uger. -Mulsul propriu zis (mulgatorul poate lucra la alte aparate, si numai supravegheaza aparatul atasat). -Muls mecanic suplimentar (se tractioneaza centrala, si se recolteaza si ultima fractiune de lapte care are un continut marit de grasime). -Detasarea aparatului (prima data se decupleaza vacuumul, pentru a nu leza tesutul mamar). -Dezinfectia sfarcurilor (prin imbaiere sau folosirea sprayurilor dezinfectante). Productivitatea instalatiilor de muls Productivitatea este influentata in principal de numarul standurilor de muls la platforme, respectiv de numarul aparatelor de muls. Intr-o mai mic masura productivitatea este influentata de deprinderile mulgatorului (gradul de pregatire) precum si de materialul biologic manifestandu-se prin viteza diferita de cedare a laptelui. Productivitatea instalatiei este un factor al eficientei economice, dar nu reflect calitatea mulsului.

Robotul automat de muls Mulsul automatizat (robotizat). Acesta a aparut la sfarsitul secolului al XX-lea si este in plina dezvoltare la inceputul secolului al XXI-lea. Elemente ale mulsului automatizat au fost implementate in cadrul mulsului mecanic, realizandu-se masini (instalatii) de muls cu automatizari partialemasurare si inregistrare a cantitatii de lapte, stimulare a mulsului, intrerupere automata a mulsului, detasarea automata a paharelor de muls, comanda mulsului suplimentar. Robotii de muls reprezinta ultima creatie in domeniu, asigurand automatizarea complete a mulsului. Astfel acestia asigura automat intregul process de muls- pregatirea ugerului pentru muls, atasarea paharelor de muls, dezinfectarea mameloanelor, determinarea si inregistrarea cantitatii de lapte, dirijarea la tancul de muls si depistarea mamitelor. Robotii de muls s-au conceput si implementat 7

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

deja in practica exploatarii vacilor de lapte din ratiuni economice, ergonomice si sociale. Mulsul robotizat se bazeaza pe automatizarea totala acestui proces utilizat in sistemul de intretinere libera a vacilor de lapte, in care mulsul si celelalte activitati legate de acesta sunt gestionate de un sistem VMS (The Voluntary Milking System) fiind implementat, cu deosebire din ratiuni ergonomic si sociale. Robotul de muls reprezinta un sistem tehnic si electronic complex de recoltare a laptelui de vaca. Acest sistem contine legaturi inverse (cu reactie), stabilite la anumite excitatii exterioare realizand actiunile (operatiile) dirijate- complete privind procesul de muls. Robotul de muls asigura automat intregul proces de muls si anume: -detectarea vacilor si mameloanelor; -pregatirea ugerelor pentru muls (igienizarea mameloanelor prin spalarea cu jeturi de apa sau perii rotative); -realizarea mulsului (atasarea paharelor de muls, mulsul propriu zis si detasarea paharelor de muls); -dezinfectia mameloanelor; -masurarea si inregistrarea cantitatii de lapte; -identificarea laptelui provenit de la vacile aflate sub tratamente sanitar-veterinare, respectiv a laptelui mastitic sau a laptelui colostral, care este dirijat intr-un vas separat sau intr-o fosa; -masurarea si inregistrarea temperaturii si cantitatii de lapte, iar laptele normal este dirijat in tancul de lapte unde este racit si pastrat pana la livrare; -spalarea si dezinfectia instalatiei de muls dupa fiecare vaca. Mulsul robotizat este asociat si cu hranirea cu nutreturi concentrate, operatie asistata de calculator. Robotii de muls sunt produsi de diferite firme (DeLaval, Prolion, Westfalia, Insentec, Lely, s.a.m.d), fiind de diferite tipuri indiferent de tipul de robot conceput si realizat, acesta trebuie sa indeplineasca unele conditii astfel: -sa aiba fiabilitate ridicata (ansamblul de calitatii tehnice si electronice care determina capacitatea robotului de a fi utilizat un timp cat mai indelungat, intrucat reprezinta o investitie foarte scumpa); -sa fie usor de intretinut; -sa fie insensibil la umiditate, variatii de temperatura, socurii, vibratii si agenti corozivi. Realizarea robotilor de muls este rezultatul creatiei stiintifice in domeniu, iar introducerea in practica a fost determinata de avantajele pe care le asigura. Avantajele robotizarii mulsului sunt multiple si variate asigurand urmatoarele: 8

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

-mulsul fiziologic (ritmic, rapid, uniform) si igienic (incarcatura microbiana a laptelui redusa); -cresterea frecventei mulsorii vacilor in decursul a 24 de ore (in medie se realizeaza 4 mulsori) ca si frecventa hranirii cu nutreturi concentrate (in situatia in care mulsul este conectat la statia automata de hranire) ceea ce favorizeaza exprimarea potentialului productiv al vacilor de lapte, cu deosebire al celor performere, respectiv asigura sporirea cantitativa si imbunatatirea calitativa a laptelui, inclusiv sub raport igienic (se evita amestecarea laptelui sanatos cu cel insalubru); -apropierea verigilor exploatarii vacilor de lapte (hranire, intretinere, muls) de comportamentele naturale ale acestora, intrucat activitatile lor comportamentale se desfasoara adesea voluntar, cu limitarea la maximum a interventiilor omului; -independenta orelor de muls a vacilor de mulgator, datorita capacitatii mari de muls, vaca isi alege singura ora de muls; -capacitatea de muls zilnica foarte ridicata; -automatizarea tuturor operatiilor de muls, inclusiv a celor care prin mulsul partial automatizat se efectuau de mulgator (igienizarea si masajul ugerului, atasarea paharelor de muls), precum si a altor lucrari (distribuirea automata a nutreturilor concentrate la vaci si a laptelui la vitei, transportul automat al laptelui din instalatiile de muls, evaluarea cantitatii si calitatii laptelui); -schimbarea statutului social si caracterul muncii crescatorului, respectiv mulgatorului (se inlatura efortul fizic considerabil si bolile profesionale, munca mulgatorului devine de supraveghere, dirijare a animalelor si controlul desfasurarii mulsului), precum si a programului zilnic si saptamanal de lucru (fermierul, respectiv lucratorul beneficiaza de timp liber la sfarsitul saptamanii si in zilele de sarbatori, dispunand astfel de mai mult timp pentru nevoile sale familiale, culturale si sociale); -investitie economica in spatiul de muls, intrucat se construiesc 1-4 boxe de muls in functie de dimensiunea fermei; -cresterea semnificativa a productivitatii muncii (o singura persoana poate supraveghea pana la 100 de vaci de lapte); -imbunatatirea sistemului de management din ferma, intrucat acesta este asistat de calculator. Dar robotii de muls incumba si o serie de neajunsuri (dificultati), care se refera la aspectele urmatoare: -costuri de investitii ridicate (de exemplu, robotizarea mulsului la o ferma de 80-100 de vaci costa pana la 1 milion euro), ca si costurile de intretinere a acestora; -eliminarea fortata a unor vaci, care nu se adapteaza la mulsul robotizat; -existenta unor dificultatii in implementarea pasunatului intensiv la vaci; 9

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

-constrangeri foarte mari pentru fermier (manager) si pentru procesele tehnice; -stres permanent al lucratorilor din ferma prin insecuritate si responsabilitate precum si existenta sentimentului de a fi totdeauna in alerta (oameni si animale); -calificare profesionala ridicata a personalului datorita cerintelor mari privind manevrarea si supravegherea animalelor si proceselor de productie; -existenta fluxului liber al animalelor la muls, fac posibil ca anumite vaci, mai ales cele in varsta sa mearga de mai putine ori la muls, iar lipsa accesului liber la nutreturile de volum, poate sa determine o hranire insuficienta si chiar dezechilibrata; -observarea vizuala a primelor jeturi de lapte nu mai este posibila, existand riscul mulsului in gol si de crestere a numarului de celule somatice. Sistemul de muls automatizat sau robotizat (The Voluntary Milking System-VMS) s-a conceput de catre companii si firme reputate pe plan international fiind utilizat numai in cazul intretinerii libere a vacilor de lapte. Amplasarea si amenajarea: Robotii se pot amplasa, in general, in 2 situatii: adiacent adaposturilor clasice sau constructii moderne. In adaposturile clasice. Conditia indispensabila o constituie ca acestea sa fie prevazute cu intretinerea libera a vacilor de lapte. De asemenea este necesar sa existe in interiorul acestora 4 zone si anume: -zona de odihna prevazuta cu cusete individuale (amplasata pe o latura a adapostului); -zona de hranire cu nutreturi de volum (situata pe partea opusa zonei de odihna); -zona de miscare si evacuare a dejectiilor; -zona de hranire cu nutreturi concentrate si de muls (se amenajeaza central si aici sunt amplasate boxele de muls si de hranire cu nutreturi concentrate). La amplasarea VMS in adapostul clasic trebuie sa se mai ia in considerare urmatoarele: -locul de amplasare a robotilor fie ferit de actiunea gazelor nocive, prafului si insectelor ( sa fie izolat atat de zona de odihna, cat si de hranire cu furaje de volum); -locul ales sa fie bine ventilat pentru eliberarea excesului de caldura eliminat de vaci in timpul mulsului. In constructii moderne. Acestea sunt amenajate de asemenea pe zone functionale, inclusiv boxa sau boxele de muls si hranire, in functie de marimea fermei. Ca urmare, in adapost sun prevazute 10

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

urmatoarele : incaperea cu boxa, sau boxe de muls (cu roboti) si de hranire cu nutreturi concentrate; camera sistemului computerizat care coordoneaza SMV-ul; camera tehnica a masinilor/motoarelor; camera de racire si pastrare a laptelui; portile de selectie inteligenta si de separare; statia de distributie a concentratelor; sala tehnica si biroul. Constructia este prevazuta si cu dotari corespunzatoare remorca tehnologica, pentru distribuirea nutreturilor de volum, transportatoare pentru concentrate, plug raclor pentru evacuarea dejectiilor si automate pentru alaptarea viteilor. In sala tehnica sunt dotarile specifice (pompa de vacuum, compresor, agregat de racire si eventual boilere). Tipuri de roboti de muls. In practica se pot intalnii mai multe tipuri (modele) de robotii de muls, in functie de amplasare si actionare. -Robotii care fac toate operatiile de muls si hranire in boxa sau boxe, in numar de 1-4 locuri. -Robotii amplasati intr-o boxa sau boxe de muls sau hranire unde se executa operatiile de muls si hranire cu exceptia pregatirii ugerului pentru muls, care se executa intr-o boxa separata. -Roboti de muls cu comanda separata pentru fiecare sfert (sistem prevazut cu o axa pentru miscarea de translatie si doua pentru rotatie). -Roboti de muls cu brat simplu, cu miscari pe trei axe (axele sunt actionate cu motoare asincrone conventionale, avand senzorul cu ultrasunete pentru detectarea grosiera amplasat pe brat si senzorul pentru detectare fina, amplasat la paharul de muls, fiind concentrate la circuitele de comanda). Organizarea muncii. In cazul unei ferme care are capacitatea de 80-100 de vaci, formatia de lucru este alcatuita din 4 persoane, astfel: -responsabilul de adapost care sta in ferma aproape toata ziua, efectuand diferite munci, dar nu dificile, in special observa vacile, functionarea robotului si unele munci administrative; -gardianul de cireada- persoana care supravegheaza vacile si pazeste ferma; -o persoana care poate fi proprietarul fermei sau un membru al familiei ce are sarcina de a conduce ferma si in special supravegheaza functionarea robotului si anunta imediat eventualele defectiunii; -o persoana care lucreaza pe calculator, gestionand activitatea din ferma. Fluxurile tehnologice: Fluxul furajelor este urmatorul: 11

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

-nutreturile de volum se transporta si distribuie de regula ce remorca tehnologica; -nutreturile concentrate din statii se distribuie automat cu ajutorul transportoarelor in boxe de hranire si muls. -Fluxul vacilor. Acestea se indreapta spre boxa de muls si hranireatunci cand simt cerinta fiziologica pentru muls si consumul concentratelor (de 3-4 ori/zi cu variatii de 2-8 or/zi). Dupa ce sunt hranite cu concentrate, vacile parasesc boxele de muls si se intorc la adapost (zonele de miscare, de hranire cu nutreturi de volum si de odihna). -Fluxul laptelui. De la robotul de muls, laptele este impins de pompa de lapte, prin tevi de inox, in tancul de racire (tanc tampon unde e racit instantaneu). Din tancul tampon, laptele este impins in tancul principal de pastrare pana la livrare. Tehnica mulsului. Robotii de muls executa automatizat toate operatiile de muls, si anume: -punerea in functiune a robotilor de muls; -identificarea vacilor, a ugerelor, respectiv a mameloanelor, cu diferite sisteme de detectare ( traductor tactil, traductoare cu ultrasunete, camere video) pregatirea ugerului pentru muls (spalare, uscare, dezinfectia mameloanelor si atasarea automata a paharelor de muls prin coordonate programate, senzori de temperatura, senzori de ultrasunete si prelucrarea imaginii cu laser; -executarea mulsului automatizat (concomitent cu mulsul se face si hranirea cu nutreturi concentrate in boxa de muls); -detasarea automata a paharelor de muls si dezinfectia mameloanelor; -separarea laptelui normal de colostru si de cel mastitic (mamitic); -masurarea si inregistrarea laptelui sub raport calitativ, cantitativ si igienic; -transportul, racirea, colectarea si pastrarea laptelui in tancuri izoterme; -spalarea si dezinfectarea instalatiei de muls dupa fiecare mulsoare. Robotii de muls reprezinta o solutie ultramoderna de realizare a mulgerii. Robotizarea mulsului la vaci s-a implementat in unele tari dezvoltate economic si agricol, din Europa Centrala si de Vest, America de Nord, etc. In tara noastra este posibil sa se introduca peste circa un deceniu. Fazele tehnologice sunt tot mai mult automatizate, in fermele de vaci de lapte. Identificarea electronica a vacilor, distribuirea hranei controlata prin calculator, 12

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

sistemul automat de declansare a aparatului de muls, sunt doar cateva exemple elocvente in acest sens. Inlocuirea actiunii manuale a mulgatorului a fost o incercare curajoasa si greu de depasit. Sistemul automat de prindere a ugerului a fost integrat in echipamentul de muls, impreuna cu sistemul automat de declansare a aparatului de muls, distribuirea concentratelor si managementul computerizat, in asa fel incat sistemul automatizat de mulgere a vacilor de lapte, a devenit realitate. Un astfel de robot de muls, se compune dintr-un bloc de muls cu o platforma rotativa, pe care se gaseste un sistem de senzori ultra sonici sau un sistem video cu unde laser, pentru a determina pozitia corecta a sfarcurilor, perii cu jet de apa (sau rulouri din burete), pentru a curata si dezinfecta ugerul si paharele de muls. De mentionat, ca senzorul de precizie este fixat la mijlocul celor patru sfarcuri. O data localizate, paharele de muls sunt atasate unul dupa altul. Dupa atasare, bratul robotului este deconectat de la blocul de muls si se misca spre urmatoarea boxa de muls. De asemenea, apa uzata rezultata de la spalarea sfarcurilor cat si primelor jeturi de lapte sunt separate de sistemul de muls. La finalizarea mulsului, toate paharele sunt desprinse automat, in acelasi timp.

Robotul automat de muls

13

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

O alta varianta a robotului consta in aceea ca, dupa atasarea paharelor de muls, bratul robotului ramane sub uger in timpul 14

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

mulsului, iar la sfarsitul acestuia paharele de muls sunt desprinse unul cate unul. In acest caz, blocul de muls se deplaseaza de la o boxa la alta, de unde va prelua bratul cu care va executa toate operatiile. Cand ultimul pahar de muls este detasat, bratul robotului cu cele patru pahare se muta pe partea laterala a cusetei, vaca este eliberata si, o alta vaca intra in boxa. Ambele variante sunt conectate la un calculator personal si pe un program managerial care intocmeste lista de atentie pentru fermier. Aceasta include cantitatea zilnica de lapte, starea de sanatate a animalelor, manifestarea caldurilor, consumul de concentrate, cat si performantele sistemului automat de muls (exemplu numarul de mulsori pe vaca si zi). Boxa de muls este prevazuta cu porti de intrare si iesire, un panou e fixare a partii posterioare a vacii, o cupa de hranire cu furaj ombinat care fixeaza si partea anterioara a vacii si un sistemal ectronic, pentru comanda robotului de muls. Un robot de muls care deserveste o singura boxa, poate mulge zilnic 55-60 vaci, in cazul unui robot care deserveste doua boxe acesta poate mulge cca. 85-90 vaci, capacitatea maxima a sistemului cu trei sau patru boxe fiind de 120 respectiv 150 vaci. Daca la acelasi numar de boxe, trei sau patru, se vor asigura mai multi roboti de muls, va creste si numarul de vaci care pot fi mulse. Animalele viziteaza boxa de muls de 1-10 ori (in medie 2,5 2,8 ori/zi) pe parcursul intregii zile si chiar si noaptea, in functie de productia de lapte, perioada de lactatie si de numarul de animale repartizate unui robot de muls. Intrarea vacilor in boxa de muls, se poate face longitudinal sau din lateral, in ultimul caz boxa avand o lungime de 3,5 m. Obisnuirea vacilor de lapte cu robotul de muls, poate dura aproximativ doua saptamani, totusi, 10-15% din efectivele de animale nu pot fi mulse automat din cauza sensibilitatii exagerate a vacii sau a formei ugerului. In aceasta perioada, animalele isi formeaza reflexele conditionate favorabile mulsului automat, prin obisnuirea cu traseul catre boxa de muls, cu prezenta robotului de muls, zgomotului instalatiei de muls, etc. Prin adaptarea constructiva a adapostului, vacile pot fi atrase catre boxa de muls prin montarea unor porti de trecere unisens, de la zona de odihna catre zona de hranire, cu trecere obligatorie prin zona boxei de muls, unde un post de identificare si selectare a animalelor poate sa le dirijeze prin boxa sau pe langa aceasta. Primul robot de muls a fost instalat in Franta in 1993, intr-o ferma din Somme. Alte surse din literatura de specialitate nominalizeaza Olanda ca fiind tara in care a fost instalat primul robot la ferma experimentala a Statiunii de Cercetare pentru cresterea bovinelor, cailor si oilor. Piata robotilor pentru muls a inceput sa se dezvolte spre sfarsitul anului 1998. 15

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

Astazi exista o mare diversitate de roboti de muls: Astronaut, Miros, Freedom, D velsdorf, VMS, AG, RMS, Merlin, Liberty, Westfalia etc. realizati de firme constructoare din Europa, precum Alfa Laval din Suedia, Leley Industries si Prolin Development din Olanda, Westfalia din Germania, Silsol Reseearch din Marea Britanie si Gascoingne Melotte respectiv Cernagref din Franta. Statie Sistem voluntar de muls (VMS) Cel mai avansat brat robotizat

Potrivit pentru: Bratul robotic hidraulic, exclusiv la DeLaval VMS ofera siguranta in exploatare extinsa si reduce cerintele de service, comparativ cu sistemele pneumatice. Bratul hidraulic DeLaval VMS este rapid, silentios, robust si nu bruscheaza. Procedurile sale repetitive sunt consistente, asa cum le place vacilor. Functiile principale -Patru contoare optice de lapte -Design deschis pentru confort maxim -Aparat online de numarare celule -Platou pentru balegar -Curatarea automata a podelei -Flux posterior cu abur -Brat hidraulic unic -Ecran tactil -Pregatirea mamelonului Bratul este realizat din otel inoxidabil ranforsat pentru a rezista in conditii dure. Se ocupa de pregatirea mameloanelor (inclusiv prepulverizarea optionala), prinde colectoarele, le re-ataseaza (daca este 16

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

necesar), aliniaza tubulatura laptelui si pulverizeaza mameloanele dupa muls. Sistemul performant de vizualizare a mamelonului include o camera optica cuplata cu lasere duale pentru a asigura localizarea rapida si exacta a mamelonului pentru o fixare mai rapida si mai sigura. DeLaval VMS chiar vede mameloanele. Modelat dupa miscarea flexibila a bratului uman, acest brat multi-functional se acomodeaza cu neregularitatile de diverse forme ale uterului si a mameloanelor cu o inclinatie de pana la 45. Puteti mulge chiar mai multe vaci beneficiind de avantajele diverselor strategii de prindere. Aceasta flexibilitate va avantajeaza deoarece mai multe vaci vor fi compatibile cu DeLaval VMS. Reducerea cheltuielilor referitoare la sortarea involuntara contribuie la o functionare mai profitabila a fermei de lapte. Pregatirea optima a mamelonului Procesul de pregatire a mamelonului este recunoscut a fi una dintre functiile cele mai bune ale DeLaval VMS. Fiecare mamelon este curatat individual cu apa calda si aer, dupa care este stimulat, premuls si uscat inainte de mulgere. Sunt necesare doar cateva secunde pentru igienizare optima, ceea ce rezulta intr-un lapte de calitate inalta si o capacitate sporita de muls. Cupa de pregatire a mamelonului are propria sa linie separata astfel incat nici un pre-lapte murdar nu intra in contact cu linia principala de lapte. Nici un compromis privind igiena laptelui Mai multe functii sunt automatizate complet pentru a va economisi timpul si pentru a mentine sistemul permanent in functiune in conditii de igiena maxima. Acesta incepe cu o improscare integrata din spatele animalului pentru a indeparta balegarul si urina din boxa si zona de muls. Curatarea programata si automatizata a podelei permite ca vacile sa stea permanent pe o suprafata curata. Toate cupele sunt clatite in interior si exterior de la o vaca la alta. Cupele stau, dupa aceea, cu fata in jos pentru a fi scurse si pentru ca mizeria sa nu poata sa cada in ele. DeLaval VMS detecteaza aproape instantaneu orice desprindere si initiaza retragerea si ridicarea colectorului inainte de a fi prins din nou. Exista chiar si o dezinfectie automata a mamelonului dupa muls, cu posibilitatea de a selecta diverse moduri de functionare. Mulgere robotizata de incredere Boxa care suporta o sarcina extrema ofera o armonie perfecta intre design si tehnica. Bratul robotizat, porile si cadrul robotului sunt polizate electric pentru a oferii statiei un aspect unic, premiat si pentru 17

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

a permite o curatare usoara. Restul statiei este realizat din otel inoxidabil care a fost slefuit sau vopsit. Noi minimizam utilizarea plasticului pentru a maximiza valoarea investitiei dumneavoastra in timp. Statia are un design deschis, oferindu-va acces facil la vaca si optiunea de prindere manuala. Boxa are o podea din otel inoxidabil si este mai mare decat versiunile anterioare pentru a gazdui cresterea in dimensiune a vacilor. Pentru siguranta si confortul vacii, nu exista nici un echipament masiv sub vaca pe durata mulgerii iar ea se odihneste pe un covor de cauciuc antiderapant. Muls adevarat pe sfert de uger Fiecare sfert de uger este muls diferit. DeLaval VMS este echipat cu un contor de lapte pentru fiecare sfert de uger pentru a inregistra timpul, debitul, fluxul, conductivitatea si sangele. Software-ul de management al sistemului va permite accesul la statusul fiecarei vite, pentru a va ajuta sa luati decizia potrivita la timpul potrivit. Vitele sunt indivizi iar DeLaval VMS le trateaza ca atare, fara compromis. Controlul calitatii laptelui De la compresorul cu aer fara ulei pana la colectoarele cu curatare speciala si la liniile de transfer al laptelui din otel inoxidabil calitatea laptelui este prioritizata in cadrul DeLaval VMS. Patru contoare optice, pe sfert de uger monitorizeaza deviatiile si anormalitatile in ratele de flux,debite, conductivitate si niveluri ale sangelui. Laptele anormal poate fi indepartat automat din rezervorul principal, iar software-ul de management inregistreaza toate datele si evenimentele pentru a va ajuta sa luati deciziile de gestionare. Contorul optional de celule online DeLaval OCC este disponibil exclusiv pentru DeLaval VMS. Acum puteti obtine o masuratoare somatica corecta a celulelor pentru fiecare vita la fiecare muls si va puteti bucura de informatii in timp real. Asistenta software este disponibila pentru DeLaval OCC inclusiv conectarea la DeLaval VMS monitorizare vita cu rapoarte si grafice SCC. Proiectat cu gandul la dvs. Lucreaza mai inteligent nu mai greu. DeLaval VMS este proiectat pentru a va face viata si munca mai usoara. O interfata cu ecran tactil in statia de muls proiectata ergonomic va ofera un control rapid si intuitiv asupra intregului sistem. Pentru a instrui usor o noua vita, statia poate fi comutata in modul manual pentru a o atasa confortabil si in siguranta cu mana. Nu este nevoie sa programati manual coordonatele colectorului cand incepeti sa mulgeti o vita. Prin functia Auto-Teach, pozitia vitei 18

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

este identificata automat si mulsul poate incepe imediat pentru a castiga timp. Software-ul de management DeLaval VMS Software-ul de management DeLaval VMS este un asistent puternic care va ajuta sa luati cele mai bune decizii la momentele potrivite. Acest software integrat complet va ofera control asupra vitelor, sistemelor de muls, racire, hranire si mai mult. Unealta Cow Monitoring (Monitorizarea Vitei) este principalul dvs. panou de control. Acesta identifica usor si rapid vitele care au nevoie de atentia dvs. pe baza deviatiilor in intervalul de muls,conductivitatii, fluxului de sange si lapte. Acest software va poate ajuta, de asemenea, sa gestionati traficul vitelor in cel mai eficient mod. Economisiti chiar mai mult timp prin ajustarea automata a permisiunilor de muls pe baza de timp, flux preconizat, numar de lactatie si DIM. Software-ul sistemului va poate transforma laptop-ul sau PDA-ul in sistem wireless de la distanta pentru un control si o independenta mai mare. Puteti accesa, de asemenea, sistemul DeLaval VMS din orice computer din casa dvs, birou sau din orice loc vi se pare mai comod. Numim acest lucru liniste sufleteasca. Prima sala automata de muls de tip rotativ din lume DeLaval intra in istorie prin introducerea primului sistem automat de muls de tip rotativ din lume, denumit DeLaval AMR, denumire sub care va fi cunoscut in industrie. In decembrie 2008 am spus ca dezvoltam un sistem automat de muls pentru cirezile de volum mare si acum suntem pregatiti sa il prezentam lumii intregi, a declarat Presedintele DeLaval, Joakim Rosengren. Sala automata de muls de tip rotativ, AMR DeLaval, reprezinta cea mai avansata tehnologie de muls a companiei destinata cirezilor mari. Acest sistem ofera o solutie de muls revolutionara, indeajuns de flexibila pentru a functiona in diferite aplicatii, de la boxe libere, sali cu adapostire nerepartizata pana la productia de lapte bazata pe pasunare. Conform celor declarate de Rosengren, in calitate de lider in industrie, Delaval a identificat nevoile clientilor pentru sisteme automate de muls si a ales sa se dezvolte in direcia acestora. DeLaval AMR aduce beneficiile mulgerii automate fermierilor din intreaga lume,.Prin intermediul noului sistem format din instalaia existenta de muls VMS completata de noul DeLaval AMR, DeLaval intampina diferitele nevoi ale fermierilor privind automatizarea procesului de muls. Acum putem spune ca DeLaval este Casa incontestabila a Automatizarilor, a declarat Vicepresedintele zonei de afaceri pentru bunuri capitale, Andrew Turner. DeLaval AMR doreste sa depaseasca limitele Solutiilor inteligente din industria lactatelor. Telul companiei este sa accelereze 19

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

trecerea de la gestionarea laptelui la gestionarea profitului global al fermei prin implementarea unor instrumente de actualitate si tehnologii de automatizare, astfel obtinand lapte calitativ superior si profit mai mare.

Scopul este sa acceleram trecerea de la gestionarea laptelui la gestionarea profitului global al fermei prin implementarea unor instrumente de actualitate si tehnologii de automatizare, astfel obtinand lapte calitativ superior si profit mai mare. -Mai mult Lapte -Mai multa profitabilitate -Calitate mai buna a laptelui -Costuri reduse pentru exploatare - Managementul Fermei -Face din ferma un loc mai atractiv pentru angajati -Va ramane mai mult timp liber astfel incat sa va concentrati mai mult pe animale -Sistem de management integrat -Flexibilitate -Posibilitate de extindere pe masura afacerii dvs -Muls automat sau manual -Se potriveste cu toate tipurile de operatiuni in ferma.

20

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

BIBLIOGRAFIE:
1. Badescu. O. (2006): Tehnologii de muls utilizate la vacile de lapte. Ref. teza de doctorat, USAMV- Bucuresti 2. Cristea Nausica si col. (1993) : Aspecte privind testarea comparativa a 2 tipuri de aparate de muls. Lucr. Stiint. Taurine, vol.14, I.C.P.C. Balotesti 3. Cocarta Gh. (2005) : Optimizarea tehnologiei de exploatare a vacilor de lapte. Teza de doctorat, USAMV- Bucuresti 21

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Zootehnie

4. Dinescu St. , stefanescu Gh. (1997) : Cresterea vacilor pentru lapte. Ed. Ceres , Bucuresti 5. Georgescu Gh.-coord (1983) : Cartea fermierului, Ed. Ceres, Bucuresti 6. Georgescu Gh.- coord (1988): Tratat de crestere a bovinelor, vol. I, Ed. Ceres, Bucuresti 7. Georgescu Gh.- coord (1989): Tratat de crestere a bovinelor, vol. II, Ed. Ceres, Bucuresti 8. Georgescu Gh.-coord (1999): Mulsul rational al vacilor de lapte, Ed. Ceres, Bucuresti 9. Georgescu Gh. coord (2002): Robotizarea mulsului, Rev. Agric. Roman nr. 12 10. Marisor P ,Toma D, (1992) : Masini si instalatii zootehnice, vol. I si II, Ed. Ceres, Bucuresti 11. Mitroi A. (1998) : Roboti pentru automatizarea totala a mulsului, Bul.Inf.Agric. A.S.A.S. , nr.2 12. Gheorghe Georgescu coord :Cartea producatorului si procesatorului de lapte, vol. 2, Ed. Ceres, Bucuresti 13. http://www.delaval.ro 14. http://www.scribd.com 15. http://www.agriculturaromaneasca.ro 16. http://afaceriagricole.roditor.ro 17. http://www.revista-ferma.ro

22

S-ar putea să vă placă și