Sunteți pe pagina 1din 12

Curgerea Peste Un Obstacol Inclinat Intr-un Canal

Partea Teoretic a Proiectului


Modelarea Matematic nseamn descrierea unui proces printr-un sistem de ecuaii la care se adaug condiii iniiale i la limit. Un model trebuie elaborat ct mai simplu fr a afecta caracteristicile procesului de baz. Etapele Elaborrii unui Model

ANALIZA PROCESULUI

STABILIREA SCOPULUI MODELULUI CONSTRUIREA MODELULUI


NU

REZOLVAREA

VALIDAREA
DA

CALIBRAREA

Procesul Real Incorecte Corecte Caracteristici Identificate

Model

1. Analiza Procesului
Pentru a elabora un model al unui proces trebuie cunoscut foarte bine acel proces-se studiaz Teoria General care descrie procesele, dac nu exist, se elaboreaz o teorie care apoi se verific.

2. Stabilirea Scopului Modelului


Pentru proiectare, un model trebuie elaborat astfel nct s poat fi evaluai parametrii i s se aleag o soluie optim. Pentru cercetare se elaboreaz o teorie care se verific. Pentru predicie, modelul se elaboreaz pentru a se studia cum se comport procesul, cum poate influena diferii parametri.

Din punct de vedere educaional, se utilizeaz modelele ca material didactic pentru studenii care vor s aprofundeze derularea un anumit proces. Trebuie stabilite: - Volumul de Control, acesta ar trebui s cuprind toate caracteristicile procesului; - Scara de Timp; - Acurateea.

3. Construirea Modelului
Trnaspunerea Modelului ntr-o ecuaie sau sistem de ecuaii. La acestea se adaug Condiii Iniiale (Cnd avem Variaie n Timp) i Condiii la Limit. Simplificarea anumitor termeni poate conduce la un model eronat.

4. Rezolvarea
Definirea unei metode de rezolvare i obinerea soluiei. Dac modelul e simplu, rezolvarea este analitic, odat cu dezvoltarea calculatoarelor s-a elaborat rezolvarea numeric.

5. Validarea
Se verific dac rezultatele obinute se ncadreaz n acurateea dorit.

6. Calibrarea
Dac se reuete Validarea, se trece la Calibrare. Calibrarea este compararea cu un model existent. Programul FLEXPDE rezolv ecuaii pariale cu Metoda Elementului Fini

Cerinta problemei
Sa se determine aspectul curgerii peste un obstacol inclinat intr-un canal.
Coordonate: cartesian2 deoarece este curgere bidimensionalaDin imaginile luate din programul FlexPde se observa ca eroarea maxima este foarte mica si egala cu 0.86 x 5.8 x 10 -4 iar curbele de concentratie ce s-au format in ruma rularii programului arata ca cea mai mare concentratie de particule este pe fundul decantorului, deci acesta este eficient si isi indeplineste functia. 4

In FlexPde, problema are urmatoarea rezolvare: Title Problema_Curgere_Obstacol_Inclinat COORDINATES cartesian2 { coordinate system, 1D,2D,3D, etc } VARIABLES { system variables } fi { choose your own names } DEFINITIONS { parameter definitions } vx=dx(fi) vy=dy(fi) vx0=5 Lx=0.27 Ly=0.27 c=0.7 a=0.5*c d=0.2*a alfa=(65*pi)/180 x1=(-a*cos(alfa))/2-(d*sin(alfa))/2 y1=(a*sin(alfa))/2-(d*cos(alfa))/2 x2=(-a*cos(alfa))/2+(d*sin(alfa))/2 y2=(a*sin(alfa))/2+(d*cos(alfa))/2 x3=-x1 y3=-y1 x4=-x2 y4=-y2 v=vector(vx,vy) Vm=sqrt(vx^2+vy^2) p0=10^5 ro=10^3 p=p0+(ro/2)*(vx0^2-vm^2) Bernoulli - FLUIDUL CURGE DATORITA DIFERENTEI DE PRESIUNE, de la PRESIUNE MARE LA PRESIUNE MICA . p>p0 EQUATIONS { PDE's, one for each variable }

dxx(fi)+dyy(fi)=0 Lichidul curge liber la perete, fortele de vascozitate sunt neglijabile in raport cu cle de inertie. BOUNDARIES { The domain definition } REGION 1 { For each material region } START(-Lx,-Ly) natural(fi)=0 { Walk the domain boundary } LINE TO (Lx,-Ly) natural(fi)=vx0 LINE TO (Lx,Ly) natural(fi)=0 5

LINE TO (-Lx,Ly) natural(fi)=-vx0 LINE TO CLOSE EXCLUDE START 'obstacol' (x1,y1) LINE TO (x2,y2) LINE TO (x3,y3) LINE TO (x4,y4) LINE TO CLOSE PLOTS elevation (vx) on 'obstacol' elevation (vm) on 'obstacol' elevation (p) on 'obstacol' vector (v) norm zoom (0,-0.25,0.25,0.25) contour (fi) contour (p0) zoom (0,-0.5,0.5,0.5) END

In urma rularii programului, fluxul de apa peste un obstacol inclinat intr-un canal, se prezinta sub forma:

10

Fig.1 Curgerea peste un obstacol inclinat intr-un decantor la unghiul inlinarii obstacolului alfa=65 de grade.

11

Concluzii:
In urma schimbarii unghiului de inclinare al obstacolului, am observat ca repartitia de presiuni se va schimba in functie de felul in care adera fluidul la obstacol, insa punctul in care rezultanta vitezelor vectorul v (vx, vy) actioneaza, va fi mereu cel care are coordonatele (x4, y4), in acest punt valorea numerica a rezultantei vitezei este maxima, respectiv, in cazul de fata: 24. Eroarea maxima are o valoare mica: 24 x 0.0011.

12