Sunteți pe pagina 1din 37

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA BUSINESS I ADMINISTRAREA AFACERILOR CATEDRA TURISM I SERVICII HOTELIERE

Proiect
Pe tema:Analiza-diagnostic social-economic a localitii ,,Bulboaca n vederea includerii acesteia n circuitul turistic rural al Republicii Moldova.

Elaborat: Rata Anna Bodolico Igor Gr.T 101 Verificat: Livandovschi Roman

Chisinau 2013 Plan Introducere.............................................................................................pag. 3 Capitolul I. Scurt istoric al localitii rurale.....................................pag.5 Capitolul II. Situaia social-economic a localitii rurale............pag.14 Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale i antropice) localitii rurale........................................................pag.23 Capitolul IV. Avantajele i deficienele dezvoltrii produsului turistic n localitatea rural..........................................................pag.28 Capitolul V. Plan de aciuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rural.......................................................pag.31 Concluzii i recomandri.......................................................................pag.33 Bibliografie..............................................................................................pag.34 Anexe........................................................................................................pag.35 Itinerar turistic.......................................................................................pag.40 ale

Introducere
Ce are omul sfnt pe lume? O vatr unde s-a nscut Doar pentru el un simplu nume Un grai, un dor, nimic mai mult. Prin ce persist fiecare Cci totul este trector? Prin fapta sa, prin satul care Rmne i-al urmailor. Avem i noi un loc n care Ne simim mai fericii E satu-acesta ca o floare Ce-i pitoresc, frumos ca-n vis. Cmpii mnoase ne-conjoar Iar nlimile-albstrii Ne druiesc n miez de var Voisul tril de ciocrlii. Snt minunate-aceste locuri i eu, oriunde m-a afla Voi fi cu inima i gndul La satul meu, la casa mea.

D. Tusa - Sufletul satului

Legenda satului bulboaca se spune ca demult demult pe malul rului bic sau oprit trei famili de tatari lor l-ea placut locul mai mult ca e pe malul rului bc . Intr-o zi fica unui tatar era pe malul rului , linga mlastina rului pe apa inota o broasc , si fata dorea sa o prind sa bagat in ru dar puterea rului o sugea in mlatin, striga din puteri dar nici-un sens cind apa acoperea capul de ru sa apropiat un mic copil, care a auzit din ap bul-buli si cu brosca cinta oac-oac baieelu sa jucat pe malul rului si sa dus in sat si toata ziua spunea bul bulboaca intro zi de odihna familile sau adunat la sfat s decid numele satului si baieelul tot continua s spun bulboaca unul din membri ai famili a auzit si a zis s se numesc bulboaca si propunerea a fost acceptat de atuncea legenta a ramas ca simbol pentru satul bulboaca un sat ce este asezat pe malul rului bc.
3

Toate sentimentele care unesc oamenii intre ei i-i indeamna spre virtute sunt nobile i iubirea de patrie nu este o excepie. Nu exist popor care s nu aib strlucirile sale, ca domnitori care au crescut puterile ei cu mult sau mai puin,faptele istorice care merita s nu fie uitate vreodat,brbai care s-au fcut nemuritori prin curajul lor, prin sporirea ce au facut-o in tiine i miestrie.Acestea sunt pentru fiecare popor temeiuri de a-ti iubi patria in care t-ai nascut si ai crescut.Fara istorie nu exista patrie;fr dragoste de istorie nu poate fi iubire de patrie...Poporului nostru a fost mereu nepstuit de soart,dar niciodat n-a incercat mcar pentru o clip s fie virtuos.Astfel,viaa oricarui popor ii are rdcinele in trecutul lui,deoarece tot ceea ce avem se datoreaza strmoilor nostri care au luptat pentru acest pmnt,ne-au scos de sub jogul dumanilor ca noi s ducem o viat mai buna i s fim scutii de griji si suferin.Tot de la strmoii notri am motenit i inelepciunea i curajul lor care i-au dus spre victorie. Satul. Locul de refugiu al linitii. Curenie i pace sufleteasc. Gnduri ce curg mai lin. Verde i mult frumos n inim. Satul cu oameni chinuii i veseli, frumoi la suflet. Aici pn i inima bate mai ncet. Ceea ce te face s crezi c venicia s-a nscut la sat este nsi diferena de ora. Stul de glcia traficului rutier, de zgomote de tot genul i zgomote politice, i gseti refugiu doar la sat. Nimic nu poate fi mai frumos dect o diminea nsorit n pragul casei printeti. La sat, pn i oamenii sunt mai oameni. Satul moare. Moare ncet, dar sigur. Case prin care bate vntul, cini care url n gol, copii hoinrind aiurea pe strzile pustii. Btrni i copii. Case btrneti, ziduri noi, ici-colo cteva grmezi de pietri, nisip, lsat pentru a finaliza construcia unei case ncepute acum 10 ani. La ua casei de cultur e pus lact, cultura nu mai are loc acolo unde munca nu se mai sfrete niciodat. Tot ce mai este viu e biserica, clopotul ei cheam duminica i n zilele de srbtoare pe toi localnicii pentru a se
4

ruga de sntate, ploaie i pine pe mas. Altceva nimic nu-i mai dorete omul de la sat. Dar fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui. Rasar in departare frumoasele imprejurari ale Bulboacei. Imblinzit de soare, satul dormiteaza la o talpa de stinca. Batrinul Bac isi indeamna apele la vale. Chiar daca exista locuri mai frumoase, mai bogate, mai alese, pentru noi, din Bulboaca, el ne este cel mai scump. La noi apa din fintini e mai dulce, cerul e mai albastru, frunza e mai verde, soarele e mai stralucitor, fiindca aici e satul meu natal, e Patria mea.

Capitolul I. Scurt istoric al localitii rurale. Satul este atestat documentar la 4 iunie 1711 cu denumirea de Bulboaca Tatareasc.
Numele satului se regsete pe harta lui Dimitrie Cantemir (1720) i pe cea a statului major al armatei ruse din timpul rzboiului ruso-turc din 1768-1774.Toponimul Bulboaca are caracter hidronimic indicnd un loc adnc, dar mic ca suprafa, ntr-o ap stttoare ; 5

vrtej de ap ; loc adnc pe o mic ntindere ntr-un ru sau pru. Moia satului Bulboaca se nvecina cu cea a Luenilor (astzi nreni). La 1806 Bulboaca se compunea de fapt din dou aezri : Bulboaca Moldoveneasc i Bulboaca Ttrasc. Odat nceput un nou rzboi ruso-turc (1806-1812), ttarii au fost completamente strmutai din Moldova, deci i din Bulboaca. La 1812 teritoriul dintre Prut i Nistru este anexat de Imperiul Rus. Conform recensmntului efectuat de autoritile ruse n Bulboaca erau 32 de gospodrii, dou fee bisericeti. Exista o biseric ortodox din lemn atestat la 1797. n 1808 n localitate a fost ridicat din piatr biserica cu hramul Sf.Nicolae. Conform recensmntului de la 1817, moia Bulboaca se afla n posesia lui Ilie Catargi, descendent dintr-o mare familie de boieri moldoveni. Ilie Catargi a trit ntre anii 1747-1822, a fost hatman al rii Moldovei i una din cpeteniile boierimii rusofile. n 1817 satul ntrunea 52 de gospodrii. Documentele mrturisesc despre principalele ndeletniciri ale populaiei locale: viticultura, pomicultura, creterea vitelor, apicultura. n 1835 n sat triau 191 brbai i 171 femei, iar la mijlocul secolului la Bulboaca erau 101 familii. Din 1842 n sat funciona o coal bisericeasc parohial de dou trepte. n 1868 la Bulboaca se deschide prima coal popular de biei, iar din 1879 ncepe s funcioneze coala de fete. In 1871 odat cu ncheierea construciei cii ferate TiraspolChiinu, Bulboaca a devenit gar feroviar. n 1901 la Bulboaca este nfiinat o ntreprindere de vinifica ie, care i are originea n anii 50 ai secolului al XIX-lea, cnd n judeul Bender activau 19 moii viti-vinicole mari si 505 mici. Spre 1873 n acest jude erau plantate cu vi de vie peste 4347 desetine. La nceputul secolului XX apar 8 gospodrii mari. Acestea includ gospodria descendenilor 6

Generalului Popse peste 100 desetine, gospodria lui Constantin Mimi 40 desetine, i gospodria lui G.P.Leonardo n jur de 45 desetine. Constantin Mimi ncepe cultivarea pe teritoriul moiei de la Bulboaca a unor noi soiuri de vi de vie i producerea vinului n cantiti mari, pe care apoi l exporta la Moscova, Odesa i Vladivostok. Pentru prima dat n istoria rii noastre acesta aduce i recolteaz, soiul Aligote, care cu timpul devine unul dintre vinurile preferate ale btinailor. n anii 90 ai secolului al XIX-lea el devine stpnul pmnturilor din Bulboaca. n 1901 a fost construit blocul central al acestei gospodrii vinicole dup un proiect inspirat din arhitectura fabricilor vechi franuzeti. n anul 1915 pe cele 44 de desetine ce aparineau lui Constantin Mimi erau cultivate soiuri de vi de vie ca: Aligote, Pinot Gri, Traminer, Senso, Caberne, Pinot Menie, Game neagr, Zaibeli, Noa, etc. n martie 1952 pe baza gospodriilor din Bulboaca, Geamna i Speea se nfiin eaz sovhozul-fabric Bulboaca specializat n viticultur i producerea vinurilor brute. La finele anului 1977 pe teritoriul actual al fabricii se ncepe construcia unei noi fabrici de vinuri cu o capacitate de prelucrare a strugurilor egal cu 40000 tone. Noua fabric a fost dat n exploatare n anul 1982. n localitatea i desf urau activitatea ateliere de repara ie a

utilajului agricol, fabrica de produse lactate, punctul de colectare al cerealelor i altor produse agricole, frigorifer pentru pstrarea fructelor. n localitate activa coala de opt ani, 3 cluburi, 3 biblioteci publice, 3 instituii pre colare, magazine, osptrii, atelier de deservire social, oficiu potal, apeduct, cas de economii.
efului Securitii de la Tiraspol, Vladislav Finaghin, sus ine c n ultimul timp,

Republica Moldova se bazeaz intens pe ajutor militar din partea SUA i Romnia

relateaz hotnews.md. Astfel c potrivit acestuia poligonul de la Bulboaca, Anenii

noi, este pregtit pentru a gzdui o baz militar NATO. Aliana de la conducerea

Republicii Moldova dorete s modifice Contituia, aa nct s fie permis

poziionarea unei baze militare pe teritoriul republicii. Evident c nu e vorba de o

baz a Rusiei pentru c Chiinul insist n permanen pe ideea evacurii trupelor

ruseti din Transnistria, a mai adugat Finaghin. Men ionm c poligonul de la

Bulboaca este o baz militar de instruire care are menirea de a perfection unit ile

militare ale Armatei Naionale.

Personalitai remarcabile Din Bulboaca au iesit pe unda nationala mai putine talente. Ana Barbu (n.5.II.1936,Bulboaca-Chisinau;studii la Facultatea de Filologie din Bucuresti;profesoara si redactor la Tomis din Constanta redactor le editura Eminescu;vol.de nuvele:Nunta de argint,1966;Viscol,1969:romanul psihologic Nisipuri,1972);

Constantin Mimi face parte din pleiada personalitilor basarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la nceputul secolului XX. A fost unul din puinele personaje care a fost apreciat att de regimul arist, fiind ultimul guvernator al Basarabiei, ct i n perioada Romniei Mari, cnd a fost desemnat director al Bncii Naionale Romne, de la Bucureti. Cimitirul Bulboaca In cimitirul de la bulboaca sunt morminte seculare cel mai vechi este din anul 1692 amplasant la intrarea cimitirului sunt din ani 1857 1898 . In fiecare an de 9 mai sateni satului bulboaca depun flori la monumentul eroului necunoscut din satul bulboaca in centru monumentului este o flacara care in fiecare an de 9 mai arde pentru toti consateni care au cazut pe cimpul de lupta la batalia din serpeni .

Capitolul II. Situaia social-economic a localitii rurale Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa aiba o copilarie fericita si plina de bucurii. Pe teritoriul satului exista o gradinita de copii, o scoala frumoasa si spatioasa, biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o primarie spatioasa. Gradinita
Grdinia de copii Nr.1 din satul Bulboaca, raionul Anenii-Noi, a fost dotat astzi cu jucrii, menite s stimuleze dezvoltarea intelectual i social la copii. Pn la sfritul anului, peste 500 de grdinie i centre comunitare din republic vor fi dotate cu jucrii pentru dezvoltarea creativitii copiilor. 10

Jucriile au fost procurate n cadrul unui proiect al Fundaiei LEGO i UNICEF, cu suportul Ambasadei Danemarcei n RM i Ministerului Educaiei. Directoarea Grdiniei Nr.1 din satul Bulboaca, raionul Anenii-Noi, Valentina Caracu, a spus c jucriile pe care le are grdinia sunt insuficiente pentru cei 120 de copii care frecventeaz instituia precolar. Iar, jucrii care s stimuleze dezvoltarea intelectual i creativitatea a copiilor, nu au fost niciodat n grdini, a adugat Valentina Caracu. Valentina Caracu. Avem maini, avem ppui, avem jucrii pentru contructori multe. Avem mozaic. Multe sunt confecionate de educatori. Este grdinia asigurat parial cu jucrele. De genul acesta jucrii nu avem. Mulumim UNICEF c ne a adus i ne adat aa jucrele. Reprezentantul UNICEF n RM, Alexandra Yuster, a spus la rndul su c n total peste 57 de mii de copii, inclusiv cu nevoi speciale, din 517 grdinie i centre comunitare din republic, vor primi astfel de jucrii. Potrivit Alexandrei Yuster, costul jucriilor este de un milion i jumtate de dolari. Reprezentantul UNICEF n RM, a precizat c este un drept al fiecrui copil s beneficieze de condiii bune de educaie i s nvee prin joc. Alexandra Yuster. Jucriile sunt de fapt o modalitate de a nva. Iar copii au dreptul de a se juca i dreptul la educaie. Iar aceste jucrii asigur aceste drepturi. Iat de ce savurez valorile moldoveneti, de a nva, de a educa poezia n copii i de fapt de a asigura educaia acestor copii. Ministerul educaiei urmeaz s distribuie jucriile n grdiniele i centrele comunitare din cele mai srace localiti ale republicii. Prezent la eveniment, ministrul Educaiei, Maia Sandu, a precizat c insituia pe care o conduce apreciaz ajutorul oferit de UNICEF, Fundaia LEGO i Ambasada Danemarcei n RM. Maia Sandu. 57 de mii de copii din ar vor beneficia de aceste jucrii, pe care eu leconsider foarte utile i foarte interesante i credc toi copiii o s le foloseasc. Vrem s apreciem acest lucru, pentru c avem nevoie de investiii la aceast treapt educaia precolar. Modernizarea societii ncepe n instituiile precolare i noi trebuie s ne facem timp i resurse ca s investim n aceast treapt. Att n personal, cadre didactice, dar i n material educaionale. Tehnici noi, cunoate toat lumea c prin jocuri, copii nva cel mai bine i cel mai mult. n cadrul proiectului, aceasta este a doua tran de asigurare a instituiilor precolare din RM cu jucrii cognitive. Anul trecut n jur de 27 de mii de copii din alte 400 de grdinie au primit asemenea jucrii.

11

Dacia Universal Bulboaca n cadru acestei ntreprinderi activeaza 3 uzine i un post vamal.Uzina de conserve, uzina de capace, si uzina de fer directorul acestei intreprinderi este N.Popa originar din Chiinau cladirea uzinei de fier este in 1911 aicea pe atunci se turna fier mai apoi 1936 cladirea a fost renoita i a ramas pina in prezent.

Fig. Nr.1 Uzina Dacia

Punctul medical Arta medicala inseamna s-al binedispui pe pacient in timp ce necesita ajutor. Activitatea punctului medical a inceput in imobile inchiriate,iar din 1990 isi are sediul sau. Punctul medical este spatios cu sala de proceduri, farmacie si cabinete bine amenajate.

12

In prezent la punctul medical activeaza doua doamne energice si responsabile de sanatatea pacientilor sai: Rata Marina si Pienco Marina. Timpul este stofa din care este alcatuita viata si sa nu o risipim in zadar caci anii, odata departati nu se mai intorc. Domnul Alexandru mereu la datorie timp de 50 ani oricand nu ar fi fost chemat la patul bolnavului, pe orice vreme de zi sau de noapte, chiar si atunci cind el inusi era bolnav, nu a uitat nici pe o clipa de sfinta datorie a profesiei sale. In privirile lui stim toata dragostea si clipele cele mai frumoase si-a vazut pacientii cu lacrimi de fericire in ochi. Profesia sa de medic , este o munca grea care necesita multa competenta si cunostinte avansate. Pe umerii acestor persoane cade un volum mare de lucru.

13

Fg.nr 3 Punctul medical satul Bulboaca Biserica

Prima prezen evanghelic n satul Bulboaca dateaz nc din anu1918 dup ce fratele Alexandru Brldeanu care a luptat n armata arist, a czut prizonier la austro-ungari. Fiind n prizonierat a fcut cunotin cu un cretin baptist. Acel frate i-a vestit Evanghelia lui Alexandru Brldeanu. Chiar dac de la nceput acesta nu credea, avnd mai multe ndoieli, pn la urm a crezut n Domnul Isus Hristos i L-a primit n inim. Dup terminarea primului rzboi mondial el a fost eliberat. Venind acas a fost primul cretin din sat Biserica are n jur de 120 de membri. Marea majoritate din ei sunt implicai in diferite lucrri sociale i de evanghelizare ale bisericii .

14

Primaria Primaria Satului Bulboaca este in componenta Raionul Anenii Noi,situata la latitudinea 46.8830 longitudinea 29.3097 si altitudidea de 46 metri fata de nivelul marii.Primarul este NICOLAE BALANESCU. Conform recensemantului din 2004 populatia este de 5095 locuitori.Distanta direct pna n or.Chiinau este de 51km.

Aspectul estetic al fiecarei localitati il constituie cladirile de menire sociala, care sunt amplasate pe teritoriul sau.

Lista Consilierilor:
Nr 1 2 3 4 5 6 7 Numele Cosilierui NICOLAE BALANEL VICTOR JEREGHI NADEJDA DIGORE ION TERENTIEV LEONID BRC MIHAIL POCITARENCO SPIRIDON PALII Partidul PCRM PLDM PCRM PCRM PLDM PCRM CI 15

8 9 10 11 12 13 14 15

PETRU ANTOCI NATALIA MELNIC- ANTOCI NICOLAE CRECIUN ANATOLIE PLATON IGOR GUZUN PIOTR LSI SVETLANA BASARAB ELENA BRNZAN

PLDM PCRM PCRM PDM PLDM PCRM PL PPCD

Zi de zi acesti functionari prin munca se straduie sa satisfaca cerintele consatenilor. Nationalitate Moldoveni/Romani Ucraineni Rusi Gagauzi Bulgari Evrei Polonezi Tigani Altele Numar de Locuitori 4520 199 297 12 29 1 6 5 26 % de Locuitori 88.71 3.91 5.83 0.24 0.57 0.02 0.12 0.1 0.51

O viata daruita oamenilor Timpul zboara cu viteza cosmica si deseori sensul existentei noastre il apreciem prin faptele si realizarile care au prins radacina in inimile semenilor nostri de-a lungul anilor. Aceste realizari se reflecta in faptele primarului Nicolae Balanescu. Domnul Nicolaie sa nascut la 1 decembrie 1963 in satul Bulboaca, a absolvit gimnaziul din Anenii Noi(1980)Facultatea de arte Frumoase (1984), USEM (1987). A activat in functie de manager-contabil, contabil revizor la diferite intreprinderi si organizatii de stat, inclusiv la Directia Financiara raionala Anenii Noi, Departamentul Control Financiar .
16

Din 2005 activeaza in functia de primar al satului Bulboaca. Zi de zi in fata primarului sint puse diferite obiective, pe care in masura posibilitatilor se straduie sa le indeplineasca. Ziua de munca pentru primar este foarte agitata, consatenii se adreseaza cu diferite probleme, intrebari, iar primarul ii asculta cu rabdare si se straduie sa le satisfaca cerintele. Pe parcursul acestor 3 ani multe realizari frumoase sau indeplinit,multe proiecte au fost cistigate pentru imbogatirea aspectului satului si pentru binele consatenilor: a fost implimentat un proiect privind reparatia drumului spre satul Harbova pe o distanta de 2 km in suma de 756000 lei; a fost reconstruita fintina arteziana din satul Roscani; a fost facuta reparatie capitala a gradinitei in suma de 300000 lei; a fost achizitionat un microautobus in suma de 170000 lei; a fost asfaltata curtea scolii, investitie in suma de 40000 lei; la scoala a fost amenajat un cabinet metodic si dotat cu toata tehnica necesara; au fost achizitionate 6 computatoare pentru liceu, etc. Multe lucruri frumoase sau facut in acesti ani, multe isi asteapta indeplinirea in timpul apropiat, iar primarul se straduie sa indreptateasca increderea consatenilor care o cunosc si o apreciaza mult.

17

Gospodarie taraneasca

Cantina SA Agrovin Bulboaca din satul Bulboaca, rn. Anenii Noi a gzduit astzi, 26 iunie 2011, prima Expozi ie Photovoice cu tematica Femeia cu dizabiliti lider prin abilit i realizat prin implicarea locatarilor. Pentru realizarea celor peste 50 de fotografii, in cadrul proiectului s-au implicat 15 participani locatari ai satului, elevi, muncitori i persoane cu dizabilit i. In cadrul programului Photovoice au participat si elevii din coala Auxiliar din localitate, care prin pozele fcute de ei au demonstrat c dizabilitatea unei persoane poate fi transformat n abilitate, dac aceasta are susinere i protecie din partea intregii socient i. La expunerea fotografiilor au luat parte att participan ii,popula ia din sat ct i autorit ile publice locale care au spus c nu vor rmne indiferente fa a de problemele comunit ii ce

18

au fost scoase n eviden de participani n timpul programului Photovoice.

Daniela, una din participntele la acest program, a men ionat c fiecare fotografie realizat in timpul celor dou module de trainig reprezint nimic mai mult dect ni te lec ii de via ale constenilor notri. Lecii de la care avem multe de nv at, pentru c persoanele cu dizabiliti sunt cu adevrat un exemplu de curaj pentru noi ceilal i. Demararea proiectului Photovoice a pornit de la implementarea unei idei din partea Tatianei Golociuc, voluntar al Centrului de Asistenta Juridica pentru persoane cu dizabiliti, locatar al satului Bulboaca raionul Anenii Noi. Acest proiect a fost implementat cu sprijinul financiar al Fundaiei Soros-Moldova i Ageniei Suedeze de Dezvoltare i Cooperare Internaional (Sida).

*** Pe teritoriul satului se afla multe edificii precum moara, oloinita, 3 magazine, un punct de colectare a laptelui s.a. Indeletnicirile satenilor Principala indelitnicire a satenilor este agricultura. In afara de aceasta, unii mai practica si alte meserii cum ar fi: fiereri,moase, timplari, sobari, zidari,cizmari, ca de exemplu: fierar Banu Gheorge; timplari Victor Popa, Filip Anatol, etc.
19

Olari-Vasile Lipcan; Paslari-Ion Luchian;

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale i antropice) ale localitii rurale Potentialul turistic al satului Bulboaca este unul foarte bogat dar si variat deoarece este asezat pe o stinca din partea dreapta a Raului Bc fiind cel mai mare afluent al Nistrului si al 3-lea riu ca lungime, din spatiul dintre Nistru si Prut.

Raul Bc
Izvoraste din batrana padure de fag i stejar a rezervatiei Plaiul Fagului. Legenda despre originea sa este pe masura pitorescului codrilor de fag. Se spune ca mai demult pe pamanturile astea locuiau nite oameni uriasi. Acei gigani erau atat de mari, ca numai un sat sau doua de-ale lor incapeau intre Prut si Nistru. In cateva sute de pai, giganii ajungeau de la Prut la izvoarele Bacului. Alte cateva sute, i ajungeau deja la vecinii lor de la Nistru. De la o vreme insa, numarul giganilor se tot impuina, si incepusera sa apara tot mai multi oameni. 20

i iata ca intr-o zi, o fetita de uria se juca lang o padure batrana, care insa pentru ea era ca o intindere de ierburi pitice. Fetita mangaia frunzele micilor arbori seculari,cand vazu la marginea padurii niste creaturi ca nite gaze era un om mititel care ara o bucata de pmnt cu un plug de lemn mnat de ase boi.Fetita, care nu mai vazuse asa ceva, a luat cu mare atenie omuleul cu boii sai i s-a dus pna la ei de pe marginea Prutului,cteva sute de pai mai incolo.

Ajunsa acasa, o intreba pe mama ei despre misterioasele creaturi prichindelul cu 2 picioare si incornoratii cu 4 picioare. Mama i-a spus fetitei sa nu le faca rau, ci sa-i
duca inapoi de unde i-a luat, iar cand se va intoarce inapoi, o sa-i spuna o poveste despre ei. Fetita duse omuletul inapoi, iar acesta, speriat, fugi acasa. Se intoarse si fetita de gigant la ai ei, iar mama ii povesti: - Creaturile pe care le-ai vazut se numesc oameni. Ei sunt ca noi, doar ca mult mai mici. Incornoratii cu patru picioare se numesc boi, sunt niste animale care ii ajuta pe oameni in munca lor. Noi, uriasii, vom disparea in curand, iar oamenii ne vor lua locul. Ei vor stapani pamantul, vor cultiva graul si vor coace paine, vor privi la cer, se vor juca, se vor iubi. Vor cunoaste toate bucuriile noastre atunci cand noi nu vom ma i fi. Fetita se revolta: - Dar de ce? De ce vom disparea? Si cum ar putea vreodata ca acele gazulite pe care ii numesti oameni sa mosteneasca Pamantul in locul nostru?. Atunci mama o trimise pe fetita la tatal ei, care era om de stiinta (discutia cu tatal nu apare in legenda originala). Tatal ei ii explica: Noi, uriasii, putem exista doar pentru ca aerul pe care il respiram este foarte bogat in oxigen si foarte curat. Insa acum, aerul devine din ce in ce mai sarac si mai murdar, e tot mai greu de respirat si ne imbolnaveste tot mai mult. Furnalele noastre ard prea mult fier, masinile noastre gigante ard prea mult oxigen. Daca o sa continuam tot asa, ori o sa disparem, ori o sa devenim tot mai mici, pana cand o sa ajungem ca omuletii 21

pe care i-ai vazut. Ei insa pot sa traiasca chiar si in aerul mai poluat care ne imbolnaveste pe noi. Asa ca ei vor mosteni Pamantul. Si daca noi suntem de vina, de ce nu oprim furnalele si masinile?, intreba fetita. Eh, astea-s lucruri pe care nu stiu daca le poate pricepe o fetita-gigant. Si nu e atat de usor pe cat am vrea noi, zise tatal. Poate cand o sa cresti mai mare. Apoi adauga bland: Multi giganti-mari nu au nici mintea unui copil ca tine, ci sunt orbiti de dorinta de putere, de ideologii politice sau dogme religioase si chiar cei care spun ca ne protejeaza natura sunt si ei la fel. Uriasii acestia aud, dar nu asculta, privesc, dar nu vad, citesc, dar nu pricep. Ca sa priceapa, ar trebui sa renunte la orgolii, dar nimeni nu vrea asta. Intr- adevar, fetita nu intelese prea mult din ce ii spusese tatal. Se gandea ca e inca prea mica si vroia sa creasca mare cat mai repede, ca sa inteleaga si ea. Insa ii parea rau de gigantii ei si o apuca furia gandindu-se ca iata, o sa vina o vreme cand toti uriasii vor disparea si vor fi inlocuiti de oameni. In supararea ei, vru sa se razbune. Se porni sa-l gaseasca pe omul cu boii si pe alti oameni, sa-i striveasca, dar nu-i gasi, pentru ca pe atunci, oamenii isi faceau casele in codri, iar in inima codrilor, fetitagigant nu putea sa vada si nu s-a gandit sa cerceteze. Dupa ce cauta pana obosi, fetita de urias se opri langa codrii de fag si stejar din Plaiul Fagului si se aseza pe un deal. Se gandea la soarta gigantilor, iar apoi isi dadu seama cat de nedrept este sa arunce vina pe oameni si cat de urata era intentia sa-i omoare si i se facu rusine. De tristete pentru soarta uriasilor sai si de rusine pentru ca a vrut sa-i ucida pe oameni, fetita incepu sa planga. Fiecare lacrima era mare cat un butoi de apa. Si pe locul unde plangea fetita de urias a inceput sa curga un suvoi, apoi un rau puternic. Apa a inundat repede padurea si valea, iar omul cu boii, care se ascundea prin preajma, a fost luat pe nepregatite. S-a dat la o parte din calea apei, dar pe unul dintre boi nu a reusit sa-l salveze si acela s-a inecat. Cum pe atunci localnicii ii spuneau boului bic, asa i-au dat si denumirea raului. Pana la urma, gigantii intr-adevar au disparut, in locul lor au ramas doar oamenii, iar acestia s-au 22

asezat de-a lungul raului.

Locul pentru odihna ling Rul Bc.

Monumente Istorice Primele aezri umane pe locaia actual a oraului Anenii Noi au aprut n vechime, arheologii descoperind aici vatra unui sat din mileniul IV .Hr. vechii locuitori ai aezrii triau n case din nuiele unse cu lut, utilizau unelte de lucru din cremene, confecionau vase din lut. Pe malul rului Bc a fost descoperit vatra unui alt sat, datat cu secolele XV-XIV .Hr. cu urme ale vieii i activitii oamenilor din epoca bronzului. n jurul ora ului Anenii Noi au fost investigate nc cinci vetre de sat prsite n secolele II-IV.
23

De asemenea pe amplasamentul localitii se afl trei movile funerare lsate de migratorii turanici. La marginea Anenilor Noi, pe valea Bcului au fost descoperite mai multe vetre prsite de sate din epoca medie, datate cu secolele VIII-XII i XIV-XVII.

Traditii si obiceiuri specifice localitatii:


A vorbi despre bastina, despre satul in care te-ai nascut inseamna a vorbi, in primul rind de gospodarii din sat, marinimosi si ageri, dar care stiu a-si pastra echilibrul in orice moment, in orice situatie s-ar afla. Si omul traieste in mica sa patrie pe care I-a harazit-o Domnul, respectind legile naturii si a cartii sfinte, legile scrise si nescrise. Ocrotind bogatia satului adunata de secole cu multa migala de batrinii nostril, datinile si obiceiurile lui. * Cu o deosebita placere povestesc satenii despre sezatorile si horele care se petreceau, cum se adunau fete si baieti la sezatori si lucrau, dar si cintau si se veseleau,iar la hore fata era scoasa de un baiat la hora. * Invierea Domnului este o sarbatoare sfinta. Postul se tine si se tine cu strictete, iar sarbatoarea era asteptata de toti. Un obiceu frumos este spalatul cu ou alb, unul rosu si bani., pentru a fi curati, sanatosi si bogati. Un alt obicei era scrinciobul si ciocnitul oualelor, care isi pierde din semnificatie in prezent. * Nasterea Domnului este o sarbatoare frumoasa cu colindele si uraturile sale, care se pastreaza cu sfintenie de generatia tinara. Tinerii se aduna in cete, se costumeaza si colinda gospodariile satului.

24

* Sarbatoarea Sfintului Andrei, este o sarbatoare a tinerilor. Fetele fac vraji pentru asi afla ursitul, iar baietii fura portile la fetele de maritat si acest obicei este pastrat si dus mai departe. * Pastele Blajinilor ii aduna pe toti la mormintele buneilor si strabuneilor, astfel tinerii cinstesc memoria raposatilor si o vor duce mai departe generatiilor viitoare. * Sarbatoarea Inaltarea Domnului este deosebita pentru pistruieni, deoarece este si hramul satului si bucuria aceasta o impart cu toti oaspetii, iar satul este ca un stup de albinute, facindu-se hora in sat. * Duminica Mare este specifica prin curatarea fintinilor din sat. In aceste zile barbatii se aduna in grupuri si ii ajuta pe proprietarii fintinilor, care le sunt lasate mostenire de la strabunei, prin cimpuri, sau chiar in sat pentru a le curati, iar gospodinile ii servesc pe toti cu placinte gustoase. Capitolul IV. Avantajele i deficienele dezvoltrii produsului turistic n localitatea rural Dezvoltarea turismului rural in aceasta ca si orice alta localitate rurala implica o serie de factori atit benefici cit si negativi, care au un impact si o influenta directa asupra comunitatii rurale. Avantaje: sezonalitatea forei de munc din turismul rural, efect care poate fi influenat de existena saue lipsa altor sfere ce folosesc fora de munc sezonier (n special, agricultur, silvicultura i piscicultura) i n ce msur acestea sunt complementare activitii turistice rurale; creare de locuri de munca;
25

diminuarea migratiei populatiei locale cu posibilitatea repopularii zonelor rurale; imbunatatirea nivelului de trai al populatiei; formarea si perfectionarea profesionala; atenuarea discriminarilor intre sexe si alte categorii sociale; imbunatatirea coexistentei sociale si culturale; cresterea oportunitatilor de interactiune soaciala; utilizarea forei de munc feminine, parial chiar a copiilor, n satele i staiunile rurale poate fi compatibil cu alte responsabiliti domestice (activiti casnice, artizanat, centre de folclor etc.); dezvoltrii interna a localiti sau a unei regiuni rurale; reducerea dezechilibrelor regionale; dezvolatrea infrastructurii locale; turismul rural poate i trebuie s constituie un mijloc de conservare a frumuseii cadrului natural sau a zonelor rurale de interes turistic, ntrind ideile de protecie a mediului natural i zonelor istorice, care s-au dovedit a fi insuficient valorificate n trecut prin simpla lor existen; poate asigura o motivare economic pentru construirea de drumuri i alte ci de comunicaie sau transport turistic care s asigure accesul, n primul rnd, al turitilor i, nu n ultimul rnd, al populaiei rezidente, spre obiectivele turistice din mediul rural; creterea respectului pentru religia comunitii locale din partea turitilor; dezvoltarea de piee noi pentru meteuguri tradiionale i alte forme de art; renaterea ocupaiilor tradiionale de art rural; contiin crescnd fa de modul tradiional de via pretutindeni n lume; adoptarea aspectelor pozitive din valorile i conduitele turitilor;
mobilizarea intern a populaiei dinamice pentru a tri i/sau activa n comunitatea gazda. 26

Dezavantaje:
construcia de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiionale; sustrageri de obiecte fabricate sau de art de ctre turiti; cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu ofensa turitii; pierderea spiritualitii fa de locurile i locaurile sfinte dominat de turiti; presiune asupra meteugurilor tradiionale de a fi nlocuite cu alte produse la

cererea turitilor;
sporirea criminalitii; o dezvoltarea rapid a turismului rural, n care construcia de structuri de

primire turistic rurale depete capacitatea infrastructurii locale de preluare a scurgerilor reziduurilor, va avea consecine negative asupra mediului nconjurtor;
in condiiile unor fluctuaii sezoniere ale preurilor alimentelor, acestea pot

crete n mod exagerat n zonele rurale supuse dezvoltrii turistice printr-o presiune sporit a cererii;
pericol de deplasare de la independen la dependen economice; noi obiceiuri nefaste , inclusiv alimentare (de exemplu, fast food); pierderea demnitii drept urmare a unui comportament servil fa de turiti; reducerea nivelului moralitii personale; dominarea comunitii de ctre persoane venite din afar, etc.

27

Capitolul V. Plan de aciuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rural Satul Bulboaca, este un sat cu un potential turistic bogat, care trebuie valorificat printr-un plan foarte bine conturat. Aici sunt posibile de implementat foarte multe actiuni si masuri, precum sunt: Amenajarea fintinilor;
Amenajarea izvorului; Amenajarea unui loc de scaldat; Amenajarea unei parcari; Amenajarea unor spatii verzi; Amenajarea unor zone pietonale; Amenajarea unor zone puntru ciclisti,etc.

SURSE DE FINANARE Promovarea programelor i proiectelor necesit eforturi financiare considerabile, care pot fi obinute din cele mai diverse surse: Bugetul de Stat al Republicii Moldova Ministerul Culturii i Turismului Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale Bugetele Primriei Locale Bugetele Consiliului Raional Anenii Noi Finanri de la Agenii Turistice Finanri din Fonduri naionale (Fondul Ecologic Naional) Finanri din Fonduri i Instituii internaionale
28

Alte finanri Mijloacele financiare se folosesc n conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern i cu legislaia n vigoare.

Concluzie si recomandari
Dragostea de patrie este cel mai nobil sentiment pe care-l poate simi fiinta-omeneasca. Dragostea de patrie,e dragostea de pragul casei in care te-ai nascut, de vatra focului si de cuptorul la care te-ai ncalzit n iernile aspre cu zpada scntietoare spulberata de vnturi. E dragostea de curte,gradina si umbra pomului sub care te-ai jucat si nisipul uscat de razele aurii ale soarelui n zilele calde ale verii. E dragostea si respectul fata de truda si lupta stramosilor tai care s-au jertfit sa-ti creeze tie o viata mai buna.
Chiar daca satul de bastina este mic, in clipele de zbucium sufletesc el iti este mai aproape, mai drag, mai inteles decit orasul in care traiesti de ani de zile, pentru ca de el , de sat si de oamenii lui ne leaga amintirile copilariei,sfinte curate. Fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui. Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa aiba o copilarie fericita si plina de bucurii. Pe teritoriul satului exista o gradinita de copii, o scoala frumoasa si spatioasa, biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o 29

primarie spatioasa, unde activeaza oameni cu inima mare si daruiere de sine. Din Bulboaca au ieit pe und naional mai putine talente care sunt: Ana Barbu, Potentialul turistic al satului bulboaca este unul foarte bogat dar si variat deoarece este asezat pe o stinca din partea dreapta a Raului Bc fiind cel mai mare afluent al Nistrului si al 3-lea riu ca lungime, din spatiul dintre Nistru si Prut. Bogaia satului bulboaca sunt oamenii lui buni la suflet si frumosi la chip, frumusetea stincii, a apei riului Bc, a izvoarelor si fintinilor de la intrarea in sat i se mindresc cu totii ca s-au nascut si locuiesc pe acest colisor de rai...

Bibliografie: 1. Istoria satului natal editia a- 2 1995; 2. Mihail Platon Viata mea 2004; 3. Viata in Basarabia 1999 Constantin Mimi; 4. A.V. Sava. Doumente primitoare la inutul Lpunei, Bucureti, 1259, p. 136-137; 5. Leon T. Bogu. Documente Basarabene, vol. XX, Chiinu, 1938, p.180-190; 6. Moldova n epoca feudalismului, vol. VII, partea I, Chiinu, 1975, p. 364; 7. Timofei Neaga. Un sat de laud// Cuvnt Moldovenesc, 1935, 20 octombrie, p. 10; 8. Activitatea asociaiei culturale Astra basarabean de la nfiinare (19261930). Ch.., 1930; 9. Bezviconi Gh. Boerimea Moldovei dintre Prut i Nistru, vol. II, Bucureti, 1943;
30

10. Gona A. I. Satul n Molova medieval. Instituiile. Bucureti, 1990; 11. Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, Enciclopedie, Chisinau; 12.Localitatile Moldovei, Chisinau; 13. Nomenclatura localitatii.

Anexe ANCHET-FORMULAR de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localiti rurale Fia 1 MEDIUL NCONJURTOR DOMENIUL Suprafaa teritoriului (ha) Distana pn la Chiinu (km) Distana pn la reedina de raion (km) SITUAIE GEOGRAFIC Topografie / relief cea mai nalt altitudine altitudinea medie cea mai joas altitudine CARACTERISTICI GEOLOGICE Clim temperatur medie (vara) temperatur medie (iarna) nsorire (zile/an) precipitaii (zile/an) precipitaii (mm/an) nzpezire medie (cm) HIDROGRAFIE Cursuri de ap denumire sporturi acvatice; pescuit loc de scldat calitatea apei Suprafee de ap (lacuri naturale, artificiale, DESCRIEREA 25,38 km 44km 8km

125m deasupra nivelul marii

20-30C 10-20C

Riul Bc Pescuit amator

31

iazuri etc.) denumire sporturi acvatice; pescuit loc de scldat calitatea apei UTILIZARE A SOLULUI (% SAU ha) activiti industriale / comerciale spaii de locuit spaii de agrement (loisir) Pduri peisaje / spaii protejate terenuri agricole, din care: terenuri cultivate puni cota terenurilor consacrate culturilor biologice (%) Flor varieti de plante rare Faun specii de animale rare Situri (priveliti) naturale de interes special (curioziti naturale, cascade, toltre, arbori vechi, etc.) Zone protejate

43ha 24 ha 1251.48ha 203.94ha

ANCHET-FORMULAR de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localiti rurale Fia 2 POPULAIA, ACTIVITI ECONOMICE, COMERCIALE I SERVICII DOMENIUL POPULAIE Numrul de locuitori Structura demografic (brbai / femei) POPULAIE ACTIV total: pe sector: utilizat n agricultur cu ncadrare deplin n cmpul muncii: cu ncadrare parial n cmpul muncii: utilizat n industrie utilizat n artizanat (meteugrit) utilizat n comer utilizat n alte servicii utilizat n turismul rural DESCRIEREA 5095locuitori 48,87% barbati si 51,2% femei 723 131 141 154 30 55 15 43 120 32

cu ncadrare deplin n cmpul muncii: cu ncadrare parial n cmpul muncii: rata omajului rata de migraie zilnic spre alte locuri de munc (navete) ACTIVITI COMERCIALE / SERVICII Brutrii Mcelrii Magazine Cooperative ferme care practic vnzri directe nchiriere de autoturisme Autoservice autocare, autobuze nchirieri / reparaii biciclete nchirieri / reparaii articole sport uniti de telecomunicaii (pot, telefon, telegraf, fax, internet etc.) servicii bancare (filiale ale bncilor de economii etc.) uniti de prim ajutor (medici, dentiti) Farmacii cmin de copii (grdini, cre etc.) case de cultur Centre / cercuri de ocupaii tradiionale rurale (etnografic, folcloric, de artizanat i creaie artistic etc.) Alte activiti comerciale i servicii

60 90

1 telefon, telegraf, fax, internet

2 1 1 gradinita 1

ANCHET-FORMULAR de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localiti rurale Fia 3 CI DE ACCES, TRANSPORTURI, DEPLASRI DOMENIUL REEA RUTIER legturi cu marele artere reea rutier local REEA FEROVIAR legturi cu marele artere DESCRIEREA Automagistrala Roscani-Harbovat

Calea ferata Roscani-2km

33

TRANSPORTURI COLECTIVE LOCALE Staionri Itinerare Orare Tarife PISTE REZERVATE PENTRU CICLITI CENTRE PIETONALE zone interzise automobilelor zone pietonale (rezervate doar pentru mersul pe jos) starea drumurilor / strzilor SEMNALIZRI I PANCARTE semnalizri cu indicarea locurilor publice panouri / borne de informaie planul localitii harta turistic a localitii STAIONRI / PARCRI numrul total de locuri numrul de locuri rezervate autoturismelor tarife

Sunt prezente medie La primarie La primarie

ANCHET-FORMULAR de control pentru inventarierea ofertei turistice locale a unei localiti rurale Fia 4 CULTUR, ACTIVITI CULTURALE DOMENIUL ISTORIE data nfiinrii localitii emblem / nsemne evenimente istorice marcante personaje celebre LEGTURI CU STRINTATEA legturi istorice legturi particulare (ex.: asocieri cu alte localiti) RELIGIE (%) ARHITECTUR, URBANISM operaii de nfrumuseare Participri integrarea construciilor n peisajul rustic specificul i stilul architectural spaii verzi DESCRIEREA 20 octombrie 1580 Constantin Mimi viata consacrata Basarabiei. Ana Barbu

Formare comunei include Bulboaca,Rascovat 78%crestini-ortodoxsi A scolii,gradinitei,casei de cultura.

34

EXIST PROGRAM DE RENOVARE A SATULUI ? suma total a ajutorului financiar sau material structura programului SPECIFICITI CULTURALE specialiti culinare locale i regionale Ritualul piinii obiceiuri, folclor asociaii culturale, folclorice Complexul cultural-sportiv srbtori locale Hramul satului, curatarea fintinilor,etc piee i iarmaroace locale produse locale i regionale evenimente specifice locale personaliti locale Stratan Irina ,Lupu Lidia,Ursu Ion, ect. legende, zictori, poveti Legenda satului AGREMENT / DIVERTISMENT cas de cultur 1 Cinema creaii teatrale locale (spectacole) Biblioteci 2 serate dansante Discoteci 1 serate, reuniuni locale Hora satului Altele PATRIMONIU CULTURAL, CURIOZITI Biserici Mnstiri conace, ceti situri arheologice edificii istorice locuri istorice Monumente Monumental eroului necunoscut MUZEE / EXPOZIII denumire: expoziie de: suprafaa expoziiei orele de funcionare vizite ghidate frecventare (numrul de vizitatori) perspective de dezvoltare VIZITE ORGANIZATE / ATRACII SPECIFICE unde? cnd? cu cine? Durat Tariff 35

Itinerarul Turistic Chisinau-Bulboaca-Chisinau Segment de Turisti :turisti dornici sa vada maximum de lucruri in minimum de timp (persoane de orice virsta, nationalitate sau religie) Numar de turisti :6 Durata excursiei : 10 ore 1.Fisa tehnica a itinerarului Caile de acces Etapele Mijlocul de Kilometraj acces 1. Chisinau- Maxi- taxi 44km Bulboaca 2. Bulboaca Maxi- taxi 10 km 3. Bulboaca- Maxi- taxi 44km Chisinau Timpii circuitului De calatorie De oprire si Programul vizite escalelor 40 min 15 min 1h 1.20 h 40 min 8.30 h 15 min 10 h 1h

2.Planul metodic Nr. 1 Ora 2 Traseul Excursiei 3 Locul de intilnire al grupului ChisinauBulboaca Durata de parcurs 4 Programul 5 Reuniunea grupului.Prezentarea succinta a celor mai importante obiective ce urmeaza a fi vizitate Relatarea locurilor care vor fi intilnite in timpul parcursului. Popas la Anenii Noi. Constantin Mimi face parte din pleiada personalitilor basarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la nceputul secolului XX.
36

08:00-08:30

08:30-11:00

1h

11:1011:50

Constantin Mimi

10 min

Cimitirul Bulboaca.Eroul 12:05-12:50 necunoscut

15 min

13:00-15:00

Rul Bc

10 min

In fiecare an de 9 mai sateni satului bulboaca depun flori la monumentul eroului necunoscut din satul bulboaca. Popas la Riul Bc servirea prinzului intr-o gospodarie taraneasca situata pe malul Riului.Participarea la activitatile gospodaresti.
Prima prezen evanghelic n satul Bulboaca dateaz nc din anu1918 dup ce fratele Alexandru Brldeanu care a luptat n armata arist, a czut prizonier la austro-ungari. Fiind n prizonierat a fcut cunotin cu un cretin baptist. Acel frate i-a vestit Evanghelia lui Alexandru Brldeanu. Prima Expoziie Photovoice cu tematica Femeia cu dizabiliti lider prin abiliti realizat prin implicarea locatarilor.

15:00-15:30

Biserica Evanghelica Expozitia Plahovoice

15 min

15:30-16:00

5 min

16:00-16:30

Fintini una

5min

La intrarea in sat se gaseste 1 fatana ingrijita de catre consateni multe decenii la rand.

17:00-19:00

Asistarea la tesutul covoarelor la o gospodina din sat Bulboaca Chisinau

15 min

Indeletnicirea principala a pistruienilor a fost si este tesutul covoarelor si lancerilor. Turistii pot asista la tesut sau chiar pot incerca acest proces, sub indrumarea gospodinei casei. Intoarcerea spre Chisinau. Schimb de opinii.

10

19:00-21:00

2h

37