Sunteți pe pagina 1din 163

TRATAT PRACTIC DE RAJA YOGA

VINDECA-TE I REALIZEAZA-TE
PRIN YOGA
Studiu introductiv, comentarii i note de:
Dan Mirahorian
Cuvant adresat autorului de:
Swami Dhirendra Brahmachari
fost consiIier n probIeme de Yoga
aI d-nei Indhira Gandhi
CuvantuI nainte aI referentuIui

Dr. Dumitru Constantin
COLEC|IA CAMP FUNDAMENTAL
BUCURETI, ROMANIA, 1992
EDITURA AXIS MUNDI EDITURA ETHOS
BUCURETI , 1994
BUCURETI , 2008
2
SUMAR
Cuvant nainte (completat in 18 iulie 2008)
Cuvant adresat autorului de: Swami Dhirendra Brahmachari( fost consilier n probleme de Yoga
al d -nei Indhira Gandhi )
Cuvantul nainte al referentului
Dr.Dumitru Constantin
1 Introducere ..................................................................................................................... 2
1.1.Caracterizarea sistemului Yoga; Aplicatii ................................................................... 2
1.2.Ce este Yoga? ................................................................. 4
1.3.De ce s practicm Yoga? ......................................................................................... 8
1.4.Aspecte privind practica Yoga ..................................................................................... 10
1. 4.1.Este autocontrolul accesibil tuturor oamenilor? ..................................................... 11
1.4.2.Este autocontrolul util sau inutil; este periculos? .................................................. 11
1.4.3.Putem practica Yoga Ir ndrumare, independent? ............................................... 12
2. Necesitatea cunoayterii de sine yi a sistemului Yoga pentru vindecare yi realizare
2.1.Necesitatea cunoasterii de sine si Yoga. ................................................................ 13
2.2. Cunoayterea orizontal(mijlocita) yi vertical(nemijlocita) n scrierile sacre ale omenirii ...... 33
2.2.1. Caracteristicile Ultimei Realitti . ....................................................................... 62
2.3.Metode de cunoastere si de control ale Universului .................................................... 65
2.3.1.Sinteza Orient-Occident si supravietuirea civilizatiei terestre . . . . . 65
2.3.2.Iluminarea si stiinta................................................................................................. 61
2.4. Comparatie si prognoz asupra evolutiei tehnologice si a evolutiei Univer sului;ortotehnologiile si
accesul la puterile supranaturale ........................................................................................ . 72
2.4.1.ExempliIicare: puterile paranormale (origine,obtinere) ....................... 77
3. Yoga n textele revelate (Shruti) yi transmise (Smrti) ........................................ 81
3.1. Filiatia lingvistic si conceptual ................................................................................ 81
3.2. Textele revelate (Shruti) si transmise (Smrti) ............................................................. 82
3.2.1.Veda n sens larg; textele transmise (Smrti) .............................................................. 82
3.2.2.Prezentarea caracteristicilor celor patru Veda ......................................................... 83
3.2.3.Tipuri de texte ce alctuiesc Veda ........................................................................ 85
3.2.4.Texte mnemotehnice; Sutra (texte mixte). ............................................................. 87
3.3. Sistemele IilosoIice (Darshana) si Yoga ............ ............................. 88
3.3.1. Sistemele ortodoxe si heterodoxe (clasiIicare, caracterizare). . . . 88
3.3.2. Nyaya sau Tarkavidhya ..................... . ,............................................................. 90
3.3.3. Vaisheshika sau Vaisesica ................................................................................. 99
3.3.4. Relatia dintre gandire, limbaj, inIormatie si Yoga . ......................................... 100
3.3.5. S a mkhya sau S a nkhya ...................................................................................... 105
3.3.6. Yoga (Raja-Yoga) .......................................................................................... 106
3.3.7. Samkhya si Yoga ........................................................................................... 106
3.3.8. Purva-Mimamsa sau Mimamsa ..................................................................... 108
3.3.9. Vedanta sau Uttara Mimamsa ......................................................................... 109
3.4.Unitatea sistemelor de gandire, experimentare direct a Ultimei Realitti s i realizare de sine in
Orient ..................................................................................................................................112
3.5. Mesajul doctrinei experimentale Yoga; ecoul su n epoca actual . . 117
4. Note ...................................................................................................... . 118
5.Bibliografie selectiv ................................................................................................ 122
6.Cuprinsul vol. II intitulat: "Practica Yoga"
7. Cuprinsul vol. III intitulat:"Aforismele despre Yoga (Yoga-Sutra) ale lui Patanjali" n traducerea
yi comentariul lui Swami Dhirendra Brahmachari yi Dan Mirahorian
3
Pentru noutati mentineti Iegatura cu situriIe autoruIui dedicate
AFORISMELOR LUI PATANJALI
MIRAHORIAN:AFORISMELE LUI PATANJALI
YOGA SUTRA OF PATANJALI- THE INNER REVOLUTION
THE MOST IMPORTANT BOOK ON EARTH YOGA SUTRA OF PATANJALI
PATANJALI'S YOGA APHORISMS
INNER REVOLUTION-PATANJALI YOGA SUTRA
MIRAHORIAN:AFORISMELE LUI PATANJALI
PATANJALI YOGA SUTRAS, THE WAY TO INNER HEAVEN
http://www.myspace.com/patanjaIiyoga
http://360.yahoo.com/patan_jaIi
http://patanjaIiyoga.spaces.Iive.com/
http://patanjaIi1.muItipIy.com/
http://www.psi-sciences.com
http://www.psi-science.com
http://patanjaIi-inner-revoIution.bIogspot.com
http://patanjaIi1.bIogspot.com/
PatanjaIi-Yoga Sutra on WordPress:
http://patanjaIisutra.wordpress.com/
PatanjaIi Yoga Sutras Photos
http://www.fIickr.com/photos/pata_n_jaIi/
PatanjaIi Yoga Sutras Groups
http://tech.groups.yahoo.com/group/PatanjaIi_Yoga/
http://tech.groups.yahoo.com/group/PatanjaIi_Yoga_Sutras/
http://groups.googIe.com/group/YOGA-SUTRA
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA
Cuvant nainte (completat in 18 iulie 2008)
"Poarta catre tempIuI inteIepciunii este cunoasterea propriei noastre
ignorante"/"The doorstep to the tempIe of wisdom is the knowIedge of our own
ignorance"
Aceasta lucrare, dedicat cii expuse de Patanjali in Aforismele Yoga isi propune sa
indeprteze o parte din ignoranta existent in Romania cu privire la Yoga, care a ajuns sa
fie identificata cu un individ contestat, care nu a avut si nu are nimic in comun cu aceasta
cale spirituala....O cale spirituala nu se transforma intr-o metoda de a acumula bani de pe
urma unor cursuri de instruire extinse la nesfarsit (prin acordarea de grade si de trepte
succesive) si pentru a face prozeliti din randurile celor interesati intr-o cale de acces la
plceri sexuale...
M-am intalnit cu cineva care a venit din Anglia si care mi-l lauda pe acest individ.
n opinia mea acest individ este un impostor din urmatoarele motive:
1. a difuzat cartea Shiva Samhita ca fiind tradusa de el; drept dovada sunt articolele din "Revista
Yoga" in care acesta semneaza ca autor o traducere realizata de mine in 1976, cu tot cu greselile
din aceasta, o traducere care a circulat la xeros, inainte de 1989; (Shiva Samhita a fost publicata in
forma corectata in 1993 de Dan Mirahorian si FIorin BratiIa );
2. a deturnat si a compromis traditia romaneasca de aprofundare a caii Yoga, o cale de care s-au
ocupat multi din inaintasii nostrii apreciati pe intreaga planeta : Tesla, Brancusi, Eminescu, Mircea
Eliade, Cosbuc, Sergiu Al-George (nstitutul de Studii Orientale ii poarta numele), Teofil Simenschi,..
(intr-o epoca in care lumea de abia iesita din materialismul dialectic era insetata de un izvor de
spiritualitate autentica, iar nu de indocrinarea de azi a copiilor nostri in scoli cu dogmele intolerantei
specifice Evului Mediu),
4
"Cea mai mare ignoranta este sa respingem ceva despre care nu stim nimic"/"The greatest
ignorance is to reject something you know nothing about"
n primul rand, in calea expus de Patanjali nu se vorbeste despre trepte si grade
succesive, care in final ar conduce la destinatie, adica la eliberare(kaivaIya; moksha), ci
este vorba despre ramuri(anga), a caror practicare, fiecare in parte, conduce la realizarea
starii de transa mistica(samadhi), in care se instaleaza starea hoIografica de functionare
(suspendarea dualitatii subiect-obiect). Aceasta eroare a traducerii termenului sanskrit
anga(ramura, brat) prin trepte sau grade succesive este prezentata in detaliu mai jos.
n al doilea rand, calea expus de Patanjali in Aforismele Yoga recomanda castitatea
(brahmacharya) [YS 2.13] si vizeaza eliberare(kaivaIyam), salvarea(moksha) iar nu
placerea(kama), bogatia si faima(artha) ori indeplinirea indatoririlor de a apara si a
conserva normele, traditiile, legile sau statutul actual al ierarhiilor socio-profesionale
(dharma). Aceste obiective specifice (purusha artha) erau cunoscute odinioara si atribuite
diferitelor categorii de oameni (caste;varna), care se diferentiau prin alimentatie, identificari,
puncte de vedere.[vedeti imaginea marita pe : http://www.fIickr.com/photos/pata_n_jaIi/ ]
Cele patru teluri ale vietii(artha), cunoscute in hinduism sub numele de purusharthas sau
varga erau:
1.kama(placerea fizica ori emotionala;satisfactia:bhoga;fericirea)
2.artha (prosperitatea materiala;bogatia;avere; faima; statut social) era considerat a fi un scop
nobil atat timp cat respecta regulile yama si niyama din "CoduIui Vedic de conduita" (vedeti
comentariul la: YS 2.31). Conceptul artha , care includea obtinerea faimei (a unei largi
recunoasteri), acumularea bogatiilor sau a unei averi, si detinerea unei inalt statut social se afla
in pozitia a doua pe scara telurilor vietii (purusharthas; varna) deasupra kama( cautarii placerii
fizice ori emotionale), dar mai prejos de dharma (dreptatea;datoria, legea; traditia) si de moksha
(salvarea;eliberarea);
3.dharma (datoria;conduita dreapta; dreptatea;legea;traditia;vedeti YS 4.29) si
4.moksha (salvarea;eliberarea; reintoarcerea la sine;in centru) [vedeti si: YS 2.13];
Vedeti in imaginea de mai sus ponderea celor trei tendinte (gunas) ale Naturii(prakriti) si
corespondenta cu :
-CeIe patru teIuri (varga; purusharthas) aIe vietii/ Four Aims of Being
-CeIe patru stadii aIe vietii omuIui (ashrama) /The four stages of Life
-CeIe patru caste(varnas)/ The four Castes
-CeIe patru ere (yuga) aIe universuIui in Hinduism/The four Ages (yuga) of Hindu worId
5
Brahmacharya (celibatul; castitatea; abtinerea de la relatii sexuale) este o practica in care
viata unei persoane este dedicata cautarii realizarii starii de ndumnezeire sau a identitatii
cu Brahman(Sinele universal). Termenul brahmacharya se refera si la o viata traita sa-l
exprime pe Dumnezeu (Brahman) prin actiunile si faptele sale.
UniversuI HoIografic a devenit Constient de Sine Insusi prin fiecare fiinta umana
Ceea ce omul actual a uitat este ca prin fiecare fiinta umana se manifesta universul
holografic, care a devenit constient de sine insusi. Termenul holografic pe care o sa-l intalnim in
randurile de mai jos este un termen recent, care insa desemneaza ceea ce poetii si misticii
descoperisera de mult: "in fiecare parte regasim intreguI" sau cum spunea WiIIiam BIake: "a
vedea intreguI univers in fiecare fir de nisip" ( "to see a worId in a grain of sand" ).
Recomand cititorilor mei cartea lui Michael Talbot intitulata "Universul Holografic" (The
HoIographic Universe)
AIte civiIizatii din univers trimit iubirea neconditionata catre pIaneta pe
care Iocuiesc
Cu o fiinta vie si constienta(Terra) putem comunica
Ceea ce numim materie si energie in universul manifestat apartine unei holograme(vedeti
capitolul referitor la : Samkhya-karika). n univers nu exista materie amorfa (vedeti cartea
lui Dumitru Constantin Ducan InteIigenta Materiei).
Conceptia ca Terra este o entitate energetica si ideea ca este chiar o fiinta constienta se
intalneste in multe locuri din lume. Fie ca ne referim la cei ce urmeaza calea taoista ori
buddhista, fie ca vorbim despre triburi mici si indepartate din muntii Anzi, vom descoperi ca
oamenii au exprimat constant relatiile cu planeta pe care locuim(Terra), ca pe acelea pe
care le avem cu o fiinta constienta. Aceste relatii cu Terra includ mereu trasee
energetice(liniile dragonului;ley lines) si atitudini de iubire si de respect fata de planeta,
vazuta fie ca o mama sau ca un protector, fie ca cineva care are nevoie de vindecare, asa
cum au nevoie propriile noastre corpuri. Asemanarile intre aceste sisteme de credinte sunt
foarte socante, atunci cand sunt intalnite la oameni care niciodata nu au vorbit unii cu
ceilalti si care nu au stiut de existenta celorlalti. Fie ca luam in considerare faptul ca
Pamantul insusi poate fi considerat o fiinta, fie ca il vedem simplu ca pe un sistem complex
de organisme interdependente, nu putem nega ca este viu.
Este important sa ne reamintim ca noi oamenii avem impresia ca planteta este sub puterea
noastra si uitam s-o tratam cu respect si cu atentie.Uneori energiile planetei pot avea efecte
puternice, si nu intotdeauna pozitive. Este necesar sa ne aplecam si sa intelegem cum vad
diferite culturi aceste energii, care ar putea sa ne ajute in drumul nostru catre supravietuire.
Astazi oamenii incep sa ajunga la aceleasi concluzii privind matricea energiilor planetare,
dar nu au inteles ca au de a face cu o fiinta vie, constienta, asa cum au aflat civilizatiile
avansate din univers. Michael Wolf in trilogia sa Catchers of Heaven afirma ca ,alte
civilizatii trimit iubirea neconditionata catre planeta pe care locuiesc. Michael Wolf
relateaza ca a asistat la o comunicare cu planeta noastra realizata de EBE(vedeti:
,Comentariu la Misterul Ummo) si ca ,aceasta a raspuns construindu-le case din siliciu
pur.
Concepts of Earth energy, especially surrounding the idea of the Earth as a Consciousness
Entity, are found all over the world. From small, remote tribes, in the Andes mountains, to
the followers of taoism and buddhism, humans have constantly expressed relationships with
the Earth. They include patterns of energy and respect for the planet as a mother, protector,
or, alternately, as something that needs healing... as our own bodies do.
Some of the similarities between these systems of belief are so striking; that people, who
never spoke to one another, who never knew of each others' existence, could reach the
same conclusions, about planetary energies.
Whether we consider the Earth itself as a being, or simply see it as a complex system of
interwoven organisms, there is no denying, that it is alive.
t is important to remember, that we, in many cases, have power over the planet, and we
must take caution to treat it with respect, as well as caution. Sometimes, its energies can
have powerful, and not always positive effects, but understanding, how different cultures
view these energies can help guide us in our own paths.
6
CiviIizatia Tairona- tribuI Kogi din CoIumbia despre sufIetuI pIanetei Terra
Reprezentantii civilizatiei Kogi au avertizat omenirea ca :"Terra- este o Iume care a fost pe
punctuI de a fi distrusa din cauza Iipsei noastre de iubire si de constienta (utiIizarea
gresita a constientei)".
Kogi, ultimii reprezentanti ai civilizatiei Tairona din America de Sud (sunt urmasii unei
acestei civilizatii care nu a putut fi niciodata cucerita si colonizata de invazia spaniola,
fiindca s-au retras in munti, la peste 5000 metri inaltime). Kogi este azi un trib in care toti
membri comunica teIepatic si care au capacitatea de a vizita in "corpul de lumina" (prin
detasarea de corpul fizic) intreaga planeta. Daca nu stiti ca asa ceva este posibil, vedeti
antrenamentul pt. realizarea CCM(Centrului Mobil de Constiinta) sau manualul si programul
de instruire in RV-Remote Viewing creat de Ingo Swann, care a permis serviciilor de
informatii ale armatei SUA , atat identificarea centrelor de comanda si a silozurilor cu
rachete cu incarcatura nucleara din fosta URSS, cat si oprirea calculatoarelor si ceasurilor
atomice din incinte ecranate si bine protejate (acest program a fost popularizat in carti si in
emisiuni ale posturilor National Geographic si Discovery).
Kogi nu ne percep pe noi ca "adormiti", asa cum afirma multi dintre reprezentantii traditiilor
hinduse si orientale. Kogi ne vad ca fiind "morti". n calatoriile lor pe Pamant au mai intalnit
fiinte umane "vii", un trib Maya din Guatemala (ale caror traditii le-a descris Carlos
Castaneda in cartile sale). Pentru Kogi fiintele umane actuale care ocupa Terra nu au
suficienta constienta si energie a fortei de viata, ca sa poata sa fie clasificate de ei drept
fiinte reale. "Voi nu sunteti vii, ci doar niste umbre ale energiei fiintelor care ati putea sa fiti".
Dar cum profetia Kogi nu s-a implinit prin disparitia civilizatiei actuale la eclipsa de Soare
din 11 August din 1999, acestia au inceput sa caute sa afle ce s-a petrecut. Si au
descoperit ca unii dintre "morti" s-au trezit, au inviat si au creat un nou vis(o noua plasa
holografica: matrix) cu o forta suficienta ca sa salveze lumea, asa cum o cunoastem noi. n
termenii nostrii au creat o "lume paralela", unde viata sa poata continua, o lume "in care
mortii sa poata invia". Chiar daca in Apocalipsa lui oan se vorbeste despre "invierea
mortilor", niciodata nu mi-am imaginat ca expresia "invierea mortilor" facea referire la cei pe
care noi ii consideram "vii".
Tairona civiIization-The Kogi Tribe and the Earth's SouI
Kogi:"Terra is world that was about to be destroyed due to our lack of Love and Awareness
(by the misuse of consciousness)".
Tairona civilization-The Kogi Tribe in Columbia, are the only tribe the Spanish have not
conquered.These ndians, known as the Tairona, had reached by the early sixteenth century
a high level of cultural development, making them amongst the most advanced of all the
aboriginal groups of the Kingdom of New Grenada, what is today Columbia. n 1498, the
Spaniards arrived in Northern Colombia enslaving the native ndians. The Kogi fled to the
mountaintop, where they have managed to remain an isolated tribe ever since, in their
remote mountain home.The Kogi are aware of a great change, that is coming now, to planet
Earth. The Kogi indigenous people are direct descendants of the Tairona civilization that
live today in the highest coastal mountain range in the world(5000 meters), in the area of
the Sierra Nevada de Santa Marta in Magdalena and La Guajira Departments of Colombia,
South America. Knowledge sources about the precolombian Tairona civilization are limited
to archaeological findings and a few written references from the Spanish colonial era. A
major city of the Tairona and archaeological site is today known as Ciudad Perdida (Spanish
for "Lost City"), it was discovered by treasure hunters in 1975. The Tairona are known to
have built terraced platforms, house foundations, stairs, sewers, tombs, and bridges from
stone. Use of pottery for utilitarian and ornamental and ceremonial purposes was also highly
developed. Kogi have no language and "spoke" onIy teIepathicaIIy to each other. n truth,
they made little sounds, but these sounds are not logically arranged into any pattern, such
as an alphabet. They were just sounds, but these sounds,came from the heart not the mind
and create images inside your head, and you could "see" what the other person was
communicating. Kogi are abIe to "traveI" out of body cIearIy and knew everything that
was happening around the world, though they had never physically left their homeland. They
had never even tried to communicate with the outside world, except to a very fortunate few.
The Kogi do not see us as "sIeeping" as many of the Hindu and OrientaI reIigions
perceive us. The Kogi see us as "dead". We are not alive, but only shadows of the energy
7
we could be. We do not have enough life force energy and consciousness,to be classified
by them as real people. And the Kogi believed with the use of their psychic abilities, they
could see the future clearly. And what they saw was similar to what many other tribes
around the world saw, a world that was about to be destroyed by the misuse of
consciousness. So sometime ago they traveled over the whole world, in their Iight bodies
searching for anyone who is alive. And in the whole world, they could only find one other
tribe who were Mayan that lived far in the jungles of Guatemala. They were so happy to find
someone else,who was alive. But the Kogi belief, their prophesy, was that with the coming
of the Eclipse, on August 11th, of 1999, all the world would stop and only the Kogi and this
one other Mayan tribe would survive to inhabit the Earth. This is why they were so happy to
find someone else, other than themselves, who understood.
Then when the eclipse, slowly revealed its face, on the 11th of August, it became apparent
to the Kogi that something had happened, since the time they had searched the world for
life. Something that they could not understand, for the "great change" had happened, and
we, the "dead" ones were still here. We should have dissolved back into the Dream. Not that
they wanted us to, that was not their nature. t simply should have happened.
So the Kogi set out to find out why the "dead ones" were stiII on Earth, and as they
searched the living vibrating records of this Reality, they found exactly where and why it had
happened. Some of the "dead ones", had become aIive, and had created a dream, with
enough life force to "save the world" as we know it. n our terms, some of us had created a
"parallel world", where life could continue to grow, a world where the "dead" could become
alive. The Kogi were so specific to locate exactly who these people were that were creating
this change, that had altered the world's destiny.The Kogi saw these people with living
bodies of light around them. People who had activated their "Light Bodies" or in the ancient
terms, their "Mer-Ka-Ba". Alte detalii despre civilizatia Kogi le gasiti pe siturile dedicate
"Cunoasterii ascunse", realizate de Dan Mirahorian
MIRAHORIAN: HIDDEN KNOWLEDGE/CUNOASTEREA ASCUNSA
http://www.myspace.com/hiddenknowIedge1
http://360.yahoo.com/cunoastereascunsa
http://mirahorian.spaces.Iive.com/
http://hiddenknowIedge.muItipIy.com
http://mirahorian-hiddenknowIedge.bIogspot.com/
http://hiddenknowIedge1.bIogspot.com/
http://www.fIickr.com/photos/shamanictrance/
http://hiddenknowIedge.wayn.com/
http://guidedawakening.webIog.ro/
8
Pestera Iui PIaton si trezirea
Revelarea naturii ascunse a fiintei umane, ca veriga in trezirea constiintei universului,
reprezinta o cunoastere care a fost ascunsa rasei umane de-a lungul intregii sale istorii.
isus a vorbit despre acest lucru. asa cum veti vedea in continuare. Cartea lui Patanjali este
dedicata trecerii de la "a privi" la "a vedea", de la "a avea" la "a fi", adica eliberarii din
lumea secunda a umbrelor proiectate pe ecranul mental(amintiti-va metafora lui Socrate,
cunoscuta sub numele de : "Pestera intunecoasa a Iui PIaton", in care oamenii captivi
sunt inlantuiti sa priveasca doar la umbrele proiectate pe un perete, apatinand unor obiecte
luminate de o flacara, in timp ce deasupra, pestera este permanent deschisa catre marea
sala luminoasa a constiintei ).
IMAGINEA MARITA SE AFLA PE TRANCE GATE: http://www.flickr.com/photos/mystictrance/
"AforismeIe Iui PatanjaIi reprezinta cea mai insemnata carte de pe Terra" (Nicolae
Tesla) dedicata trezirii, autocunoasterii universului manifestat in noi, la descoperirea
adevaratei noastre identitati si la activarea puterilor noastre divine, care vor permite omului
sa salveze planeta si actuala civilizatie de la auto-anihilare.
Mahavakyas(lit.:"marile cuvinte") din Upanishade ori cele patru "Mari Enunturi", reprezinta
textele de baza ale Vedanta, in care se afirma succint starea holografica manifestata in
acest univers (Paramarthika Tattva), adica unitatea dintre Atman (Sinele ndividual) si
9
Brahman(Sinele Universal). Fiecare din cele patru afirmatii(mahavakyas) este asociata cu
una din cele patru Veda, iar in mistica vedantica se afirma chiar ca esenta unei intregi Veda
este condensata intr-o singura propozitie: care are puterea de a indica unitatea ultima a
Sinelui ndividual (Atman) cu Sinele Universal(Dumnezeu, Brahman)
Mahavakyas("MariIe Enunturi") sunt:
Prajnanam Brahma -"Pura Constienta inseamna ndumnezeire";"Pure consciousness is
God" "Consciousness is Brahman/ " (Aitareya Upanishad 3.3 apartinand Rig Veda)
[vedeti imaginea marita se afIa pe : http://www.fIickr.com/photos/pata_n_jaIi/ ]
Ayam Atma Brahma - "Sinele individual(Atman) este identic cu Sinele universului
(Brahman)";"This Self (Atman) is Brahman/ (Mandukya Up. 1.2 apartinand Atharva Veda)
Tat Tvam Asmi - "Acela Tu esti";"Thou art That"(Chandogya Upanishad 6.8.7 apartinand
Sama Veda)
Aham Brahman asmi - "Eu sunt Brahman(Dumnezeu)";" am Brahman" (Brihadaranyaka
Upanishad 1.4.10 apartinand Yajur Veda); isus a spus acelasi lucru :"Eu si TataI meu una
suntem"(oan 10:23,10:30);Jesus said the same thing: "I am One with God the Father" "I
and My Father are One"(John 10:23;10:30)
"Adevarata cunoastere inseamna sa afIam cat de extinsa este ignoranta noastra"/
"ReaI knowIedge is to know the extent of one's ignorance." [Confucius (551-479 i.e.n.)]
Unii dintre semenii nostri si-au schimbat opinia deformata despre Yoga, doar atunci cand au
descoperit ca acel om pe care-l apreciau doar ca prozator [ Mircea EIiade ( 1907-1986)] a fost
si un savant si un om de cultura, care si-a dat doctoratul n filozofie cu o dizerta[ie despre
Yoga Sutra[Yoga-Eseu asupra originilor misticii indiene; Yoga: Essai sur les origines de la
mystique indienne (1936), aprut simultan n limbile francez i roman] si a dedicat
"Aforismelor Yoga" ale lui Patanjali cinci carti celebre [ dintre care un titlu explicit: Mircea
EIiade, "Patanjali si Yoga" /"Patanjali et le Yoga", Ed. Seuil, 1962, 191p.] si o nuvel
fantastic: "SecretuI doctoruIui Honigberger" (The Secret of Dr. Honigberger) [prima editie
1940, edi[ie curent Humanitas, 2003]...
10
"Reteta pentru o ignoranta perpetua este: sa fim satisfacuti de opiniiIe noastre
si muItumiti cu ceea ce cunoastem"/"The recipe for perpetuaI ignorance is: Be
satisfied with your opinions and content with your knowIedge. "
[Elbert Hubbard (1856-1915)]
Ignoranta ne poate costa imens intr-o epoca in care se pune probIema supravietuirii
prezentei civiIizatii terestre.
"Daca credeti ca educatia este costisitoare, incercati ignoranta"/"If you think education is
expensive, try ignorance " Derek Bok (1930-1990).
"A fi ignorant nu este o rusine asa de mare, ca aceea de a nu dori sa inveti"/"Being ignorant
is not so much a shame, as being unwiIIing to Iearn." [Benjamin Franklin (1706-1790)]
De cea mai mare ignoranta si intoleranta dau dovada fundamentalistii inregimentati religios, care au
ajuns sa puna la gramada printre pacatele capitale in carti, in manuale de religie si pe siturile lor
(yoga, taoismul, buddhismul, acupunctura, qigong, reiki si artele martiale orientale). Adica este pus
la stalpul infamiei tot ce le ameninta bunastarea ("pierderea turmei buna de muls") si hegemonia.
Si acest Iucru se petrece intr-o tara din a carei memorie a fost stearsa traditia noastra
autentica de deschizatori de drumuri in integrarea dintre Orient si Occident, prin indoctrinare
materiaIista din anii de dictatura, iar acum de catre un aIt "ism" cu miros de Ev Mediu si de
Inchizitie.
Cine are interesuI sa scoata adevaruI din manuaIe ?
Trebuie s spunem adevrul ca romanii au fost deschizatori de drumuri in directia reevaluarii
traditiilor spirituale ale omenirii si a realizarii puntii dintre cultura materialista, extravertita din
Occident si cea introvertita din Orient.
Trebuie sa spunem adevarul ca Romania este o tara care l-a dat umanitatii pe Eminescu (al carui
mesaj nu poate fi pe deplin inteles daca nu este citit n perspectiva culturii sale filozofice:
hinduismul, buddhismul, Schopenhauer) , pe
George Cosbuc(1866 - 1918)(autorul primei traduceri a "Divinei Comedii" a lui Dante Alighieri in
Romania, a fost interesat de lb.sanskrita si a tradus texte ca Rig Veda, Mahabharata, Ramayana ),
pe
Constantin Brancusi( 1876-1957) (care studia Aforismele Yoga ale lui Patanjali si Yoga Tibetana
pe vremea cand era discipol al lui Auguste Rodin si coleg cu Henri Coanda)
TeofiI Simenschi(1892-1968)(cunoscut ca autor al "Dictionarului n[elepciunii", este cel ce a tradus
"Pancha tantra-Cele cinci carti ale intelepciunii", o carte pt instruirea fiilor regilor, scrisa in sec
i.e.n. de inteleptul Vishnu Sarma), pe
Sergiu AI-George(1922-1981) (a tradus din limba sanskrita Bhagavad Gita, Samkhya-Karika,
Tarka-Samgraha; a scris articole precum: "Le mythe de l'Atman et la genese de
l'Absolu(Brahman) dans la pense indienne ", Revue des tudes ndo-Europennes, V, 1-2, p.
227-246. 1957; "Indriya et Ie sacrifice des prana", Mitteilungen des nstituts fur Orientforschung,
V, nr. 3, p. 346-397; "Purna ghata et Ie symboIisme du vase dans I'Inde", Arts asiatiques, V, nr.
4, pp. 243-254) pe
Mircea EIiade(19071986)(a scris "Patanjali si Yoga"; intreaga sa opera poate fi vazuta pe situl de
mai jos :http://en.wikipedia.org/wiki/Bibliography_of_Mircea_Eliade)...
Cine are interesuI sa ne ignoram traditiiIe, daca nu o reIigie din import, comandata din
aceIasi Ioc de unde ne-a venit si materiaIismuI, si instaurata Ia comanda in toate tariIe
fostuIui Iagar, dupa caderea comunismuIui .
AIbert Einstein (1879-1955) sesiza ca : "Cei ce marsaIuiesc inregimentati pe muzica (miIitara
sau reIigioasa) si-au castigat deja dispretuI meu. Au primit un mare creier din greseaIa,
fiindca maduva spinarii Ie-ar fi fost cu siguranta de ajuns"/"He who joyfuIIy marches to
music in rank and fiIe has aIready earned my contempt. He has been given a Iarge brain by
mistake, since for him the spinaI cord wouId sureIy suffice."
11
Johann WoIfgang von Goethe (1749-1832) spunea ca: "Nu exista nimic mai inspaimantator
decat ignoranta in actiune/" There is nothing more frightfuI than ignorance in action."
Doar din cauza ca recunosc "ca nu stiu nimic pot sa fiu deschis Ia o descoperie epocaIa", spunea TesIa
Socrate a fost numit de catre Oracolul din Delphi cel mai intelept dintre oameni tocmai fiindca era
singurul om care-si recunostea ignoranta prin celebra fraza: "tiu ca nu tiu nimic".(Pythia a
reconfirmat lui Cherephron c "nimeni nu este mai n|eIept decat Socrate")
"Poarta catre tempIuI inteIepciunii este cunoasterea propriei noastre ignorante"/"The doorstep to the
tempIe of wisdom is a knowIedge of our own ignorance." [Benjamin FrankIin (1706-1790)]

"Frica izvoreste intotdeauna din ignoranta"/"Fear aIways springs from ignorance"
[RaIph WaIdo Emerson (1803-1882)]
Avidya (termen sanskrit;in pali: avijja ; tibetana: ma rig pa; japoneza: mumy), desemneaza ignoranta, sau
orbirea. In buddhism si in Yoga Sutra(YS 2.4), avidya este izvorul tuturor celorlalte suIerinte (dukkha).
Patanjali aIirma in YS 2.4(cartea a doua; sutra 4 ):"Avidya (orbirea, ignoranta) este cauza sau campul in care
incoltesc (kshetram)|solul in care germineaza| toate celelalte |cauze ale suIerintelor (kleshas; izvoare de
perturbatii; proiectiile mentale-vrittis)|, Iie ca ele sunt prasupta (adormite, inactive, latente; nemaniIestate),
tanu(slabe, atenuate), vichinna (Iluctuante, discontinue) ori udaranam (active, maniIestate, in curs de
desIasurare), E: Avidya (blindness; not seeing things as they are;the knowledge mediated by vrittis;
ignorance) is kshetram |the cause or the Iield where germinate| the other | kleshas (causes oI suIIering;
aIIlictions; sources oI vrittis)|, whether prasupta( dormant), udaranam(activated), tanu (weakened, Ieeble,
attenuated) or vichinna (intermitent, discontinuous; intercepted); F: Avidya (l'aveuglement; la connaissance
indirecte des choses derivee des signaux sensoriels-vrittis -des cinq sens et de la pense; l'ignorance de la
realite ) est kshetram (la source; la terre nourriciere; champ de l'accroissement) des autres kleshas
(colorations;causes de souIIrance; causes de malheur; aIIlictions; les sources des perturbations-vrittis)|
qu'elles soient a l'etat de sommeil (prasupta) , attenuees (tanu), interrompues (vichinna) ou actives
(udaranam). S: Avidya |conocimiento indirecto o Ialso se transmite mediante el Ilujo de
Iluctuaciones(vrittis) de la vida psicomental -la construccion mental esta basada sobre il velo di vibraciones,
movimientos(vrittis); la ignorancia esencial| es kshetram (el campo donde germinan) para las otras |kleshas
(las causas del dolor, los obstaculos al conocimiento, las cinco manchas; los demas)|, esten prasupta (en el
estado latente, en reposo), tanu (atenuadas, reducido ,atenuados), vichinna (interrumpidas, disperso,
subyugados) o udaranam (activos ,en plena actividad, expandido).
Unde se afIa "Imparatia CeruriIor"?
Descopera puterea dinIauntruI tau
Spiritualitatea autentica plaseaza "Imparatia CeruriIor" holografic, peste tot, in fiecare fiinta vie ca
"scanteie divina". Spiritualitatea falsa plaseaza"Imparatia CeruriIor" in afara fiintei umane intr-un
Cer aflat in exterior dintr-un motiv simplu: pentru ca unii dintre semenii nostrii sa se erijeze in
mediatori, in mijlocitori, pt .a exista ca institutie, care colonizeaza constiintele si le subjuga.
"Imparatia Iui Dumnezeu este inIauntruI vostru" (Luca 17:20-25)
Iisus a afirmat ca:"mparatia lui Dumnezeu nu vine in asa fel ca sa izbeasc privirile. Nu se poate
zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Caci iata c mparatia lui Dumnezeu este inlauntrul vostru"
(Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)].
Isaac din Siria stia acelasi lucru: "ncearca sa intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul Cerului; Celui
ce se cunoaste pe sine toate lucrurile ii sunt date. Fiindca a te cunoaste pe tine insuti reprezinta
implinirea tuturor lucrurilor".
Lao Tzu(cap.33) spune:"Cel ce cunoaste lumea din afara are cunoastere; Cel ce se cunoaste pe
sine este luminat"
"Fr s treci pragul usii, se poate cunoaste intreg universul; Fr s privesti pe fereastr, se poate
vedea Calea Cerului [poti descoperi principiile ce guverneaz toate lucrurile](Lao Tzu: cap 47)
12
Deschide propria ta camera a tezauruIui
Zen Koan Case 28 of Shaseki-shu("Collection of Stone and Sand";"Recueil du sable et de la
pierre") written late in the thirteenth century by the Japanese zen teacher Muju (the "non-dweller",
also known as: "chien" or "Dokyo")(1226-1312).

Daiju l-a vizitat pe maestrul zen Baso in China. Baso l-a intrebat: "Ce cauti tu?"
"luminarea " a raspuns Daiju.
"Tu ai propria ta camera a tezaurului. De ce cauti in afara?", l-a intrebat Baso.
Daiju s-a interesat: "Dar unde este camera tezaurului?"
Baso a raspuns: "Ceea ce cauti este chiar camera tezaurului[ce se afla inlauntrul tau]."
Daiju s-a luminat! De atunci a inceput sa-si indemne prietenii:
"Deschideti-va propria camera a tezaurului si folositi-va de acele comori."
"InIatura ecranuI!"
Cand ecranul(storul) este ridicat marele cer se deschide"
Case 26 of Wu-men-kuan[pinyin: Wumenguan;jap.:Mumonkan ("The Gateless Gate";"La barriere
sans porte")] (1229) of Wu-men Hui-k'ai(pinyin: Wumen Huikai; jap.:Mumon Ekai)(1183-1260),
[Rinzai(in pinyin:Linji) lineage];
"Stinge candeIa!"
Daca vrei sa inlaturi lumea proiectiilor sau a umbrelor stinge lumina proiectorului
Case 28 of Wu-men-kuan[pinyin: Wumenguan;jap.:Mumonkan ("The Gateless Gate";"La barriere
sans porte")] (1229) of Wu-men Hui-k'ai(pinyin: Wumen Huikai; jap.:Mumon Ekai)(1183-1260),
[Rinzai(in pinyin:Linji) lineage];
Fara Ecran, nu exista nici reaIitatea secunda(proiectia umbreIor)
Case 29. Shaseki-shu (Collection of Stone and Sand)[translated into English as "Sand and
Pebbles";"Recueil du sable et de la pierre"] written late in the thirteenth century by the Japanese
zen teacher Muju(the "non-dweller", also known as: "chien" or "Dokyo")(1226-1312)
Fara apa din boI , nu exista nici refIectia Lunii
Pe vremea cand calugarita Chiyono studia Zen sub indrumarea lui Bukko din Engaku,multa vreme
ea nu a fost in stare sa ajunga la fructele meditatiei.
n final intr-o noapte luminata de Luna, ducea apa intr-un vas prins in bambus. Atunci cand cosul de
bambus s-a rupt, fundul vasului a cazut(apa s-a varsat) si in acea clipa Chiyono s-a eliberat!
Pentru comemorarea acestui eveniment ea a scris urmatorul poem:
13
n acest mod si fiindca am incercat sa salvez vechiul vas
Fiindca s-au slabit benzile de bambus si erau pe cale sa se rupa
Fundul vasului a cazut.
Nu mai era apa in vas!
Nu mai era nici Luna in apa!
Mark WhitweII isi incepe discursuI astfeI :
(vedeti: http://360.yahoo.com/patan_jali)
"Ni s-a impIantat ideea sa mergem ..sa cautam in aIta parte..ca si cum ceva este absent
Noi nu incercam sa ajungem nicaieri ca si cum ceva ar fi absent
Nu incercam sa ajungem la Dumnezeu.. ca si cum Dumnezeu ar fi absent aici
Asta ne face nefericiti.. asta face omenirea sa fie nefericita.. si permite unora sa zboare cu
avioanele in cladiri..
Este o mare negare a minunii conditiei noastre naturale
Sa cautam in alta parte.. ca si cum adevarul s-ar afla in alta parte
Acesta este un impIant socio-cuIturaI. ca un software gresit sau un virus ce a distrus
programuI si comanda in mod mecanic, ca evidenta sa fie stearsa ca ireIevanta...
Cautam adevarul ca si cum el ar fi absent ..desi el exista in respiratie..in bataile inimii..
Obiceiul de a cauta in afara este implantul socio-cultural din noi .adevarul nu trebuie gasit si nici
cautat fiindca se afla in mine ...se afla in fiecare fiinta..in tine..
Yoga e participarea la minunea care deja e data .nu trebuie sa mergem nicaieri ..Vedanta afirma
ca doar
" Dumnezeu exista pretutindeni" " doar Dumnezeu exista"
Traditia brahmanica Vedanta, incepand cu Shankara din secolul al V-lea avea drept principiu
fundamental: " "Dumnezeu este singuruI Iucru reaI; Orice aItceva este iIuzie(maya)"
Textele antice ale traditiei shivaite din Kashmir sustin ca "exista o vasta inter-conexiune si
interdependenta intre toate manifestariIe.."
"A te preda obisnuitului inseamna a te preda lui Dumnezeu, fiindca acestea doua nu sunt diferite"
Adevarul nu trebuie cautat in afara . nu cauta in afara minunea care este Viata. Tu esti deja
adevarul. Tu esti deja divinitate. Exact asa cum esti. CeruI si PamantuI sunt deja unite in tine.
Adevarul e deja in mine.. si in tine ..renunta Ia tiparuI de a cauta in afara ceeea ce ai deja in
14
tine.Yoga nu e cautarea unui Divin, ca si cum ar fi absent. Yoga este doar o participare la miracolul
vietii, asa cum este ea... deja daruita...
Adevarul nu e ceva care trebuie gasit. Adevarul este deja prezent in tine, chiar aici, chiar acum, ca
viata si constienta care au inflorit in tine. Ce avem de facut e doar sa intram in starea in care sa
vedem acest lucru..
Pierre TeiIhard de Chardin spunea:
"Noi nu suntem fiinte umane care au o experienta spirituaIa
Suntem fiinte spirituaIe care au o experienta umana(in trup materiaI)"
Adica nu suntem paharul(vasul material), ci apa nemuritoare a vietii aflata in el
Din aceasta cauza vine constatarea de mai jos: "mbatranirea este ca si cum am fi progresiv
pedepsiti pt. o crima pe care nu am comis-o"
Ce nu am facut ?
Nu am racordat corpul material la sursa...Ia izvoruI vietii...nu am realizat in inima noastra graalul,
trezirea iubirii, starea hoIografica de existenta...
n Yoga corpul fizic sau grosier este considerat unul dintre vehicule (un vas sau o hain pe
care Sinele o mbrac), iar acest vehicul trebuie antrenat pentru a deveni transparent la
micrile sufletului Divin i opac sau invulnerabil la perturba[iile i agresiunile lumii materiale,
fenomenale, n care n prezent suntem captivi. Corpul i materia reprezint o minte n form sau
o minte nghe[at, solidificat, care trebuie prin antrenament s redevin fluid (s-i piard iner[ia
i atarile proprii actualei stri de decdere a omului) pentru a se reface contactul cu
Divinitatea.
Asemntor, mintea reprezint un alt vehicul, adic este la randul ei o solidificare a Marii
Min[i a Universului, cu care trebuie reacordat pentru a realiza perceptia luminii necreate ori
nrdcinarea fiin[ei umane n zvorul Vie[ii, n nteligen[a Cosmic (n "Ling Shu" cap. V este
denumit Bu Shen "nrdcinarea n Shen", adic n Spirit).
"Fiecare fiinta umana este o intrupare in care se manifesta universuI hoIografic care a
15
devenit constient de sine insusi"
"Voi(fiintele umane) sunteti lumina lumii(universului)" (Matei 5.14)
Ce este Iumina Iumii?
n viziunea biblica, Lumina necreata, fara de care nu exista viata, a aparut inainte de Soare.
isus se refera la Lumina nterioara: "isus a raspuns: Nu sunt oare douasprezece ceasuri intr-o
zi? Daca umbla cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi; ar daca
umbla cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. (oan 11.9-10).
Ce trebuie sa stim ?
FiinteIe umane de pe Terra apartin unei civiIizatii extraterestre superavansate de grad IV
creatoare de universuri
Ca toate fiintele umane de pe Terra apartin unei civilizatii extraterestre superavansate de grad V
creatoare de universuri, care pot face miracole la fel ca isus si alti maestrii spirituali, daca-si
readuc aminte adevarata lor identitate, daca se vindeca de amnezie.
"All human beings are both immortal and omnipotent as a forth level race, possessing the ability
of instantaneous matter-energy transformation and teleportation, as well as the ability of time
travel. But human beings have forgotten who they really are. They have even forgotten how to
remember their true identity"
isus:"Voi sunteti zei! (Ps 82:6; oan 10:34)
Jesus: " said, 'You are Gods'" (Ps 82:6; John 10:34)
"Dumnezeu a spus:"Iata omuI s-a facut ca unuI dintre Noi, cunoscand bineIe si rauI. Si
acum nu cumva sa-si intinda mana si sa ia roade din pomuI vietii, sa manance si sa
traiasca in veci"(Facerea 3.22)."And the LORD God said, "The man has now become like one
of us, knowing good and evil. He must not be allowed to reach out his hand and take also from
the tree of life and eat, and live forever." (Genesis 3:22)
Cei doi pomi din Geneza/ The two trees in Genesis
Pentru ceI nepregatit orice dar este si un bIestem
pomuI bineIui si rauIui = desemneaza caderea in camera periferica a constiintei(caderea in
minte), dar si aparitia darului constientei discriminatorii(din cauza acestui "pacat" oamenii sunt
asemenea zeilor:"Iata omuI s-a facut ca unuI dintre Noi")
pomuI vietii=lumina vietii; calea vegherii; in urma caderii in transa centrifuga a identificarii cu
falsul ego(identitatea implantata) si cu trupul a aparut imbatranirea,degradare, moartea fizica si
nevoia de hrana materiala (ruperea ancorarii naturale in izvorul vietii).
"Toti oamenii, fara deosebire, suntem in aceeasi vreme si fii ai oameniIor si fii ai Iui
Dumnezeu (Ioan 1, 12-13), adica dupa trup suntem fapturi pamantesti, iar dupa duh fapturi
ceresti, care insa petrecem vremeInic in corturi pamantesti. De Ia Dumnezeu iesim,
petrecem pe pamant o vreme si iarasi Ia Dumnezeu ne-ntoarcem si ajungem iar Acasa!
Fericit este cine se intoarce de buna voie". (Arsenie Boca, Cararea Imparatiei)
Adevarata identitate a oameniIor de pe Terra dezvaIuita in "Interviu cu un
Extraterestru (AIien Interview)
In cartea "Interviu cu un Extraterestru (AIien Interview) de Lawrence R. Spencer (aparuta
in 2008) se vorbeste chiar despre adevarata identitate a oameniIor de pe Terra, de fiinte
divine eterne care "SUNT PT. A FI" , care au capacitati de zei: de a crea spatiu, timp,
materie si energie; intaInim mesajuI din Veda, Upanishade, Mahavakhya si ceI aI Iui Iisus
("Voi sunteti zei"/Jesus:"You are Gods") in citateIe de mai jos:
InterviuriIe guvernamentaIe uItra secrete cu extraterestruI ramas in viata, reveIate Ia 60 de
ani dupa prabusirea de Ia RosweII!
Top Secret Government Interviews with RosweII AIien ReveaIed 60 Years After The Crash!
CeIe ce urmeaza sunt pasaje din scrisoarea unei foste asistente medicaIe, MatiIda
16
O'DonneII MacEIroy, din cadruI ForteIor Aeriene aIe SUA (azi decedata)
The foIIowing is an excerpt from a Ietter written by the Iate MatiIda O'DonneII MacEIroy, a
retired US Army Air Force Nurse, which is reproduced in the new book, "AIien Interview"
http://aIieninterview.org/
Interviu cu un Extraterestru-"AdevaruI este mai straniu decat fictiunea"
"Omenirea are nevoie sa cunoasca raspunsuriIe continute in aceste documente . Cine
suntem noi ? De unde venim? Care este teIuI nostru pe Terra ? Este omenirea singura in
univers"
AIien Interview- "Truth is stranger than fiction"
"Mankind needs to know the answers to questions which are contained in these
documents. Who are we? Where did we come from? What is our purpose on Earth? Is
Mankind aIone in the universe? "
Fiecare fiinta umana este un zeu , o existenta eterna de tip "SUNT PT. A FI",
care a suferit doua operatii:
1. de stergere a memoriei si
2. de impIantare a unei faIse identitati (virusare)
Each human being is a god, an eternaI existence IS-BE who suffered two operations :
1. the brainwashing of the past-Iife memories and
2. faIse identity impIantation

"Sunteti zei amnezici fiinte eterne care "SUNT- PT. A FI" [IS-BE] in prezentuI nesfarsit
..fiinte sterse..deIiberat ..captive pe o pIaneta inchisoare...dotata cu dispozitive de captare
si stergere..de catre "VechiuI Imperiu GaIactic"; fiinte conditionate, programate sa se
identifice cu un corp materiaI efemer ...
Infrangerea fIotei spatiaIe a "VechiuIui Imperiu GaIactic"din sistemuI nostru soIar in
1150 e.n a condus Ia infIorirea stiintei si cuIturii pe Terra..
"The Domain Expeditionary Force has observed a resurgence in science and cuIture of
17
the Western worId since 1150 AD , when the remaining remnants of the space fIeet of the
"OId Empire" in this soIar system were destroyed"
Reprezentari din epoca a infrangerii fIotei spatiaIe a VechiuIui Imperiu
Poza marita pe:http://www.fIickr.com/photos/shamanictrance/
"Atata vreme cat constienta SineIui spirituaI, atotputernic si nemuritor este ignorata
umanitatea va ramane incarcerata pana in cIipa propriei saIe autoanihiIarii si a uitarii".
"As Iong as awareness of the immortaI, powerfuI, spirituaI "seIf" is ignored, humanity wiII
remain imprisoned untiI the day of its own, seIfdestruction and obIivion".
"AstfeI de fiinte ignora cu totuI scanteia creativa generata de o entitate SUNT PT. A
FI(SineIe hoIografic; "ceea ce este") si actiunea coIectiva a entitatiIor SUNT PT. A FI care
in continuare creaza universuI fizic si toate universuriIe"
"Such beings utterIy ignore the creative spark originated by an individuaI IS-BE and
coIIective work of the IS-BEs who continuaIIy create the physicaI universe and aII
universes".

"Din nefericire aceasta ignoranta a fost impIantata cu atentie si fortat in fiinteIe umane de
catre "VechiuI Imperiu " pt a se asigura ca fiinteIe eterne care SUNT PT A FI de pe aceasta
pIaneta sa nu fie in stare sa-si recupereze capacitatiIe inascute de a crea spatiu, energie,
materie si timp, ori oricare aIta parte componenta a universuriIor".
"UnfortunateIy this ignorance has been very carefuIIy and forcefuIIy instiIIed in human
beings by the "OId Empire" to ensure that IS-BEs on this pIanet wiII not be abIe to recover
their innate abiIity to create space, energy, matter and time, or any other component part
of universes".
"Stiinta este reIigia materiei. Ea se iunchina materiei.Credinta stiintei este ca
manifestarea(creatia)este totuI iar creatoruI nimic "
18
"Science is the reIigion of matter. It worships matter.The paradigm of science is that
creation is aII, and the creator is nothing.
"ReIigia spune ca totuI este intr-un creator unic, iar creatia este nimic".
"ReIigion says the creator is aII, and the creation is nothing".
"Aceste doua extreme reprezinta bareIe ceIuIei inchisorii".
"These two extremes are the bars of a prison ceII".
"EIe impiedica perceperea reaIitatii ca un intreg hoIografic...prezent in fiecare partea a sa .
"They prevent observation of aII phenomenon as an interactive hoIographic whoIe, which
is present in each of its parts".
"Din aceasta cauza, nu priviti Ia savanti ca Ia niste saIvatori ai Terrei sau ai viitoruIui
umanitatii".
"Therefore, do not Iook to scientists to save Earth or the future of humanity".
"Asa-numita "stiinta" care este intemeiata doar pe credinta ca existenta este compusa
doar din energie si din obiecte(materiaIe), care se misca prin spatiu nu este stiinta".
"Any so-caIIed "science" that is soIeIy based on the paradigm that existence is
composed onIy of energy and objects moving through space is not a science".
"Din aceasta cauza, nu priviti Ia preotii care va cuIpabiIizeaza ca Ia niste saIvatori"
"Preotii sunt Gardienii Inchisorii (Aparatorii DogmeIor) ! "
"Priests are the Guardians of the prison! (the Defenders of IntoIerance and Dogma: the
drug of choice for seIf-deIusion)! "
Ascunderea, cuIpabiIizarea, defaimarea sau eIiminarea ceIor care arata caIea si aIte
metode de manipuIare foIosite de gardienii inchisorii numita Terra
Iisus i-a acuzat pe preotii din vremea sa:m "Nici voi nu intrati pe poarta (care duce Ia
Imparatia CeruriIor), dar nici pe aItii nu-i Iasati sa intre" Vai de voi, carturari si Farisei
fatarnici! Pentru ca voi inchideti oameniIor Imparatia ceruriIor: nici voi nu intrati in ea, si
nici pe cei ce vor sa intre, nu-i Iasati sa intre.(Matei 23.13)
"Nimeni, aprinzand facIia, n-o ascunde sub un vas, sau n-o pune sub pat, ci o aseaza in
sfesnic, pentru ca cei ce intra sa vada Iumina. (Luca 8.16)
Asa numitii conducatori divini care I-au urmat pe Ptah pe Terra erau numiti "Ntr",
insemnand "Gardieni sau Supraveghetori" de catre Egipteni. SimboIuI Ior era SarpeIe,
ori DragonuI, care reprezenta casta secreta a preotiIor apatinand "VechiuIui Imperiu "
numita si "Fratia SarpeIui ".
The so-caIIed "Devine" ruIers who foIIowed Ptah on Earth were caIIed "Ntr", meaning
"Guardians or Watchers" by the Egyptians. Their symboI was the Serpent, or Dragon
which represented a secret priesthood of the "OId Empire" caIIed the "Brothers of the
Serpent".

CARE ESTE SCOPUL INTERVIULUI CU UN EXTRATERESTRU ?
WHICH IS THE TARGET OF "ALIEN INTERVIEW" ?
"Tinta este trezirea, gasirea unei metode pt.recuperarea memoriei si a adevaratei noastre
identitati de zei, de fiinte eterne care se pot saIva pe eIe si pIaneta instabiIa pe care se afIa.
".
"The target is awakening, the discovery of a method for the recovery of our true identity
and the memory of our past Iives in order to save ourseIves and our instabIe pIanet"
"Repararea matricii energetice si informationaIe a Terrei (o pIaneta nesustenabiIa, afectata
periodic de dezastre) nu este posibiIa, daca nu ne recuperam identitatea si capacitatiIe de
creatori de universuri".

"AdevarateIe genii aIe civiIizatiei sunt aceIe fiinte eterne "SUNT PT. A FI" care vor face aIte
19
fiinte eterne "SUNT PT. A FI" sa-si recupereze memoria, sa-si recastige identitatea,
Iibertatea, autodeterminarea".
"The true geniuses of civiIization are those IS-BEs who wiII enabIe other IS-BEs to recover
their memory and regain seIf-reaIization and seIf-determination"

"In eforttuI de a scapa "VechiuI Imperiu " permanent si ireversibiI de acesti " proscrisi " a
fost stearsa fortat identitatea eterna, memoria si capacitatiIe fiecarei fiinte SUNT PT. A FI.
Aceasta "soIutie finaIa" a fost conceputa si pusa in apIicare de criminaIi psihopati afIati
sub controIuI VechiuI Imperiu "
"In an effort to permanentIy and irreversibIy rid the "OId Empire" of such "untouchabIes"
the eternaI identity, memory, and abiIities of every IS-BE is forcefuIIy erased. This "finaI
soIution" was conceived and carried out by the psychopathic criminaIs who are
controIIed by the "OId Empire".
Note
" proscrisi ": majoritatea fiinteIor ESTE PT A FI de pe Terra sunt bune,oneste,capabiIe:
artististi ,manageri, genii, Iiberi cugetatori, si revoIutionari care nu au facut niciodata
vreun rau cu adevarat.Ei nu reprezinta nici o amenintare pt nimeni in afara ordinii
criminaIe a imperiuIui care i-a intemnitat
"untouchabIes":Most of the IS-BEs on Earth are good, honest, abIe beings: artists,
managers, geniuses, free thinkers and revoIutionaries who have harmed no one, reaIIy.
They are no threat to anyone except the criminaIs who have imprisoned them.,
Exterminarea in masa a " proscrisiIor " si IagareIe de concentrare create de Germania in
timpuI ceIui de-aI doiIea razboi mondiaI a fost recent scoasa Ia iveaIa . In aceIasi mod
fiinteIe SUNT PT A FI de pe Terra sunt victimiIe unei eradicari spirituaIe si a unei scIavii
eterne in interioruI unor corpuri bioIogice fragiIe, inspirate de aceIasi gen de ura de catre
"VechiuI Imperiu "
The mass extermination of "untouchabIes" and prison camps created by Germany during
WorId War II were recentIy reveaIed. Likewise, the IS-BEs of Earth are the victims of
spirituaI eradication and eternaI sIavery inside fraiI, bioIogicaI bodies, inspired by the
same kind of craven hatred in the "OId Empire".
In gaIaxie se cauta o metoda de recuperare a adevaratei noastre identitati, a memoriei si
deprinderiIor pe care Ie-am dobandit in miIiarde de miIiarde de ani de existenta
Terra- O pIaneta Inchisoare pt. genii,artisti, nonconformisti, revoIutionari si aIti indezirabiIi
pt. un Imperiu criminaI

InteresuI decIarat aI sistemuIui de inchisori apartinand "VechiuIui Imperiu " este sa
previna ca voi fiinteIe umane sa va priviti inIauntruI vostru Ia propriuI sufIet. Ei se tem ca
veti descoperi in memoria dvs pe stapanii de scIavi care va tin intemnitati. Inchisoarea
este facuta din umbreIe din mintea voastra. UmbreIe sunt facute din minciuni (iIuzii) [care
iau aspectuI] durerii, pierderii si fricii[observati pestera Iui PIaton si proiectiiIe iIuzorii].
The vested interest of the "OId Empire" prison system is to prevent you from Iooking at
your own souI. They fear that you wiII see in your own memory the sIave masters who
keep you imprisoned. The prison is made of shadows in your mind. The shadows are
made of Iies, and pain, and Ioss, and fear.
Based On Personal Notes and Interview Transcriptions Provided by : Matilda O'Donnell MacElroy
Editing and Supplemental Footnotes by:Lawrence R. Spencer ( Author of "The Oz Factors" ) 2
Alien Interview Copyright (c) 2008 by Lawrence R. Spencer. First Edition Printing: 2008 ISBN: 978-
0-6152-0460-4
Cartea in format pdf sau word se descarca gratuit de pe situl autorului
http://alieninterview.org/
20
"Un savant nu poate invata pana cand nu reaIizeaza ca este orb"
"A scientist can not Iearn to see untiI he reaIizes that he is bIind".
Puteti descarca cartea privind metoda de recuperare a adevaratei noastre identitati si a memoriei
vietilor anterioare de pe siturile
GUIDED AWAKENING/TREZIRE PILOTATA
RELAXARE PILOTATA PENTRU TREZIRE, VINDECARE SI SLABIRE
GUIDED RELAXATION FOR AWAKENING, HEALING, WEIGHT LOSS
http://uk.360.yahoo.com/GUIDEDAWAKENING
http://www.myspace.com/guided_awakening
http://guidedawakening.spaces.live.com/
http://guidedawakening.multiply.com/
http://guidedawakening.blogspot.com/
http://ro.netlog.com/GUIDEDAWAKENING
http://guidedawakening.weblog.ro/
sau sa o cereti prin email danmirahoriangmail.com]
Sunteti pregatiti pt viitor ?
Are you ready for the future?
Michio Kaku:Este posibiIa caIatoria in Timp?/ Is Time TraveI PossibIe?
http://www.youtube.com/watch?v=X02WMNoHSm8
Fiecare fiinta constienta din acest univers este muIti-dimensionaIa
Every conscious being in this universe is muIti-dimensionaI
"A crede nu este suficient. Trebuie sa Vedeti si sa descoperiti experimentaI ca steIeIe se
afIa in raza dvs. de actiune fiindca sunteti deja inzestrati cu o nava cu hiperpropuIsie(care
curbeaza spatiuI si timpuI)- propriuI dvs. corp, ce poate caIatori in timp si spatiu in
intreguI univers"(Mirahorian)
BeIieving is not enough.You need to SEE that the stars are within your reach because you
have aIready a hyperdrive ship to traveI in aII the universe-your own body -Mirahorian
21
Daca nu ati auzit pana acum de Ia cei care va tin prizonieri, de Ia cei care v-au impIantat
faIse credinte si identitati (gardienii care v-au virusat) afIati ca orice fiinta umana de pe
Terra apartine unei civiIizatii extraterestre superavansate de grad IV, in care fiecare
entitate este eterna si poate insamanta noi universuri, se poate teIeporta, poate caIatori in
timp si spatiu, fara aIte mijIoace tehnoIogice in afara generatoruIui de impuIsuri care este
propriuI creier(toate entitatiIe bioIogice extratereste sunt interdimensionaIe ca si noi;
entitatiIe din Zeta ReticuIi, cu pieIea simiIara cu cea a deIfiniIor, pe care acestea ii
considera veri, nu au putut fi tinute captive decat in incinte in care se mentinea un
puternic camp eIectromagnetic, care impiedica shiftuI, iesirea din dimensiunea noastra;
nordicii sau bIonzii nu au putut fi niciodata sa fie capturati, incarcerati).
FiinteIe umane de pe Terra au pierdut aceste capacitati fiindca si-au uitat adevarata
identitate, au fost virusati, conditionati, castrati, dresati.
ReaIizarea puntii intre Iumi si evitarea auto-anihiIarii prezentei civiIizatii de pe Terra
(razboaie nucIeare, contaminare si degradare ADN, catastrofe periodice care au afectat
periodic pIaneta si sistemuI soIar) sunt Iegate de trezire, de auto-cunoastere, de
reamintirea adevaratei noastre identitati -Capacitatea de a face o pIaneta invuInerabiIa,
invizibiIa Ia meteoriti apartine oricarei civiIizatii de grad II .
AforismeIe Yoga (Yoga Sutra) aIe Iui PatanjaIi
Aforismele Yoga (Yoga Sutra) ale lui Patanjali sau nstructiunile (sutra) de aliniere (yoga)
reprezinta "Calea Octupla sau cu opt ramuri" (ashtanga Yoga) si temelia Raja Yoga (Yoga Regala).
Raja-Yoga desemneaz "Yoga regal" descris de Patanjali n "Yoga Sutra", in timp ce
Hatha-Yoga (Yoga corporal) nu reprezint decat o parte ce cuprinde dou ramuri ale caii octuple
(ashtanga yoga): Asana(practica asezarii in pozitii specifice) i Pranayama(exerci[ii
respiratorii). Yoga Sutra este considerat cel mai vechi text referitor la Yoga. El cuprinde patru
pr[i, platforme(pada; termen care inseamna "picior" ca "pod" din "miriapod", din "podea",
"podium"). Prima parte (Samadhi Pada) referitoare la transa mistica(samadhi) indic
obiectivul practicii yoga (starea de samadhi) si mijloacele de a-l atingea doua parte se refera
la realizare (Sadhana Pada)[ sa ne amintim de cartea: "Sadhana: The ReaIization of
Life(ReaIizarea vietii)" a lui Rabindranath Tagore] si indic mijloacele suplimentare prin care
se pot inlatura obstacolele, care impiedica accesul la a patra stare a constiintei(turiya); a treia
parte (Vibhuti Pada)) referitoare la perfectiuni, capacitati divine ori desavarsiri (vibhuti) prezint
ramurile interne: dharana(concentrarea), dhyana(meditatia) si samadhi(transa mistica, extazul ,
o stare pt. care M.Eliade a folosit termenul: "enstaza") si unificarea lor intr-un proces unic:
samyama(YS 3.4). Aceasta parte deschide accesul la realitatea sursa (aItar) si la daruri si
haruri: capacitatile nemijlocite de cunoastere si de actiune, adica la puterile divine sau
22
supranaturale (siddhi; vibhuti);a patra parte (KaivaIya Pada) este dedicata Eliberarii
(kaivaIya). n debut KaivaIya Pada indic si alte mijloace cunoscute pentru a obtine capacitati
divine(YS 4.1), dupa care se focalizeaza pe menirea omului, pe obiectivul suprem si capacitatea
divina suprema: realizarea izolarii (iesirea din matricea spatiu-timp) sau a Eliberarii (kaivaIya;
moksha; mukti).
Traditia dacica (din tara zeului ZamoIxe) nu era centrata pe un zeu, ci pe realizarea starii de
eliberare, de trezire (chiar si azi ImnuI nationaI al urmasilor dacilor se refera la "Desteptare").
Traditia dacica, centrata pe starea eliberata, vedea nasterea ca o coborare in lumea
suferintei(din aceasta cauza dacii plangeau la nastere unei noi fiinte umane) iar moartea ca o
reintoarcere, ca o eliberare din lumea suferintelor (din aceasta cauza se bucurau la moarte;
cimitirul vesel de la Sapanta este o relicva a acestei traditii ). Buddhismul, Jainismul, Samkhya,
Yoga ori Taoismul nu sunt cai centrate pe un zeu, ci pe cunoasterea experimentala care conduce
la eliberare, la trezire. Unii cercetatori care stiu ca limbile vorbite in Europa sunt indeo-
europene(se trag din lb. sanskrita) considera cuvantul zamoIxe ca fiind compus din za+moksha,
unde "za" inseamna veriga din lant, legatura, conexiune, cale + moksha(eliberare).
Se considera c AforismeIe Iui PatanjaIi (Yoga Sutra) reprezinta o lucrare redactat n sec.
.e.n., care a pus bazele filozofiei Yoga i care s-a cristalizat n unul din cele ase sisteme
filozofice hinduse darshanadesi regasim aceleasi reguli de centrare in carti de acum patru
mii de ani(Vijnana Bhairava) si in inscriptii, reprezentari si simboluri descoperite la civilizatii
care au precedat actuala civilizatie de pe Terra(Harappa si Mohenjo Daro sunt orase distruse
intr-un fost conflict nuclear, unde toate obiectele din argila sunt vitrificate si inalt radioactive).
Mahabharata descrie nave si arme apartinand civilizatiilor care ne-au precedat. Daniel Fry
descrie in cartile contactul cu o alta civilizatie care i-a relatat conflictul nuclear de pe Terra care
a condus la disparitia civilizatiei anterioare.
Aforismele lui Patanjali reprezinta o carte concisa ( care cuprinde 196 de aforisme, reguli sau
instructiuni) si reprezinta dupa opinia lui Nicolae Tesla: "cartea cea mai importanta de pe Terra"
( la aceasta opinie a ajuns si Henri Coanda, cel care mi-a relatat discutia cu Nicolae Tesla).
Osho a dedicat comentarii celor 196 de aforisme(sutra) 10 volume intitulate : "Alfa si
Omega" (The Alpha and the Omega). Alan Watts a studiat-o si comentat-o..

"TratatuI practic de Raja Yoga", care este prezentat cititorului din Romania, deschide drumul
pentru celelalte dou volume intitulate: "Practica Yoga" i "Aforismele despre Yoga (Yoga-Sutra)
ale lui Patanjali" (vedeti cuprinsul acestor volume la sfarsitul acestei carti).
Yoga reprezinta procesul de centrare, de unificare, de aliniere sau de conjunctie a tuturor corpurilor
sau nveliurilor[materiale, energetice i informa[ionale, care alctuiesc atat fiin[a uman, cat i
universul]. Termenul yoga [tradus prin: uniune, aliniere, conjunc[ie (cosmic, planetar , dar si a
tuturor corpurilor sau nveliurilor fiin[ei umane), centrare sau unire cu centrul], presupune
realizarea simultan a unui proces de separare, de rupere sau de izolare(viyoga) de periferie; Yoga
este calea care permite rentoarcerea la adevrata noastr identitate [la descoperirea adevratei
noastre naturi sau a fe[ei primordiale] i calea care ne conduce la eliminarea orbirii (avidya)
[ignoran[ei; incontien[ei] i a neputin[ei (alienrii; cderii n robie); Yoga este tiin[a i tehnologia
uniunii cu Dumnezeu [aceeasi semnificatie o intalnim si in termenul latin "reIegere" (relegare; a
strange la un loc; a recupla omul la sursa sa divina), din care isi are originea cuvantul "reIigie"];
CaIea cu Opt Ramuri(Ashtanga Yoga),
ntregul sistem, cunoscut si sub numele de Raja Yoga(Yoga Regala) sau drept calea cu opt
ramuri(ashtanga yoga), prezentat de Patanjali in Yoga Sutra (Aforismele Yoga) expune n detaliu
toate cele opt (ashta) ramuri (anga). Aceste opt ramuri (anga) [YS 2.29] au fost clasificate in
doua categorii:externe (bahiranga) i interne (antaranga).
Aspectul extern sau ramurile externe(bahiranga) , care alcatuiesc yoga exoteric sau exterioara
sunt:
1.Yama(regulile de pacificare cu semenii),
2.Niyama(regulile pt pacificarea cu sine insusi),
3.Asana (pacificarea corpului fizic prin asezarea in pozitii cheie),
4.Pranayama (pacificarea respira[iei) i
5.Pratyahara (detaarea senzorial)
Ultimile trei ramuri(anga) reprezint aspectul intern, ramurile interne(antaranga) sau Yoga
esoteric, interioara, in care se trece de la metoda de contemplare obiectiv(dualista) la cea
holografica (nondualist; in care dispare dualitatea subiect-obiect):
6.Dharana(concentrarea),
23
7.Dhyana(medita[ia)
8.Samadhi(contempla[ia,enstaza;transa mistica)],.
a) Ramuri (anga) externe (indirecte sau auxiIiare) :
Cele cinci ramuri(anga) externe(bahir) vizeaza pacificarea invelisurilor exterioare(kosha;
sharira; kaya), [care conditioneaza si ancoreaza omul in lumea din afara] sunt expuse in partea
(pada) a doua din Yoga-Sutra (notata cu:YS 2), intitulata Partea despre ReaIizarea Practica
(Sadhana Pada) si reprezinta Kriya Yoga (Yoga Actiunii-actiunile de centrare, de pregtire i
purificare).
Primele doua ramuri vizeaza pacificarea interactiilor cu sistemul sau corpul social prin
eliminarea programarii individuale eronate
1.Yama(abstinen[ele;poruncile sau regulile pt pacificarea cu semenii),[YS 2.30]
2.Niyama (disciplinele; regulile pt pacificarea cu sine insusi)[ YS 2.32 ]
3.Asana(asezarea corpului intr-o pozi[ie cheie, fixa si relaxata;pacificarea corpului fizic sau a
invelisului grosier:anamaya kosha) [YS 2.46]; este vizata pacificarea corpului fizic(anamaya
kosha)],
4.Pranayama [pacificarea respira[iei,controlul fluxului de energie vitala(prana) i a corpului
energetic(pranamaya kosha)]; [YS 2.49]
5.Pratyahara[detaarea senzorial;este vizata pacificarea corpului mental (manomaya
kosha) [YS 2.54]
b) Ramuri (anga) interne (directe):
Ramurile interne sau directe sunt expuse in partea (pada) a treia din Yoga-Sutra (YS 3),
intitulata Vibhuti Pada (Partea despre desavariri sau puteri divine).
Patanjali spune in sutra 7 din partea(pada) a treia [YS 3.7]: "Acestea trei (dharana, dhyana si
samadhi) sunt ramuri interne (antar-angam),[in comparatie cu] precedentele (purva)[cinci
ramuri ale Yoga] ";Cele trei ramuri interne sau directe care conduc la trezire,eliberare sunt:
6.Dharana (concentrarea sau fixarea aten[iei)[ YS 3.1]
7.Dhyana (medita[ia) [YS 3.2]
8.Samadhi (contempla[ia,enstaza;transa mistica).[ YS 3.3]
[vedeti plansa marita pe: http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/].
24
[vedeti imaginea marita a InveIisuriIor(kosha) sau corpuriIor(kaya,sharira) asupra carora
actioneaza diferiteIe ramuri(anga) pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ]
Ca urmare a unor prezentri dezrdcinate din contextul spiritual, mai larg, din care fac parte
pozitiile fizice(asana) i diferitele exerci[ii de purificare ale Hatha-Yoga, n zilele noastre
obiectivul principal al acestei discipline a devenit sntatea public. S-a ajuns pan acolo ncat
atunci cand se vorbete despre Yoga n Occident sau la noi, se face aproape totdeauna referire
la Hatha-Yoga, pe care o multitudine de coli i de profesori o predau. Totui, nu trebuie s
confundm Yoga tradi[ional, care aspir la eliberare(moksha) i reuniune cu Dumnezeu, cu
aceast vulgarizare trunchiat.
Raja-Yoga (lit.: "Yoga regal") este una dintre cele patru mari ci Yoga ce vizeaz uniunea cu
Dumnezeu, dup sistemul descris de Patanjali n lucrarea sa Yoga-Sutra(Aforisme Yoga).
Cile sau formele de Yoga hinduse cele mai cunoscute i mai studiate n Occident sunt Karma-
Yoga (Yoga ac[iunii obiective, dezinteresate), Bhakti-Yoga (Yoga devo[iunii sau iubirii arztoare
de Dumnezeu), Raja-Yoga (identic cu Yoga expus de Patanjali, unul dintre cele ase
sisteme filozofice ortodoxe - Dharshana), KundaIini-Yoga i Jnana-Yoga (calea cunoaterii
nemijlocite). Dei atunci cand n Occident se vorbete despre Yoga, este evocat n general
Hatha-Yoga, aceast Yoga "corporal" nu este totui considerat n ndia decat ca o faz
pregtitoare pentru formele spirituale de Yoga care solicit ajutorul diferitelor tehnici meditative.
Sistemul Hatha-Yoga al crui principal obiectiv sunt doar doua dintre ramurile expuse mai sus
(Asana i Pranayama) redevine ceea ce a fost de la originea sa, o tehnic desprinsa din Raja-
Yoga predat de Patanjali. Aceast tehnic permite stimularea activit[ii centrilor de energie
(chakra) pentru a face s progreseze kundaIini (lit.: "arpele" sau "for[a arpelui"; for[a spiritual
denumit astfel pentru c ea doarme ncolcit ca un arpe la baza coloanei vertebrale a fiecrui
om) ctre nivele i stri de contiin[ tot mai nalte. Scopul exerci[iilor de Hatha-Yoga este de a
reuni "Ha" (suflul solar, cunoscut sub numele de Prana) cu "Tha" (suflul lunar sau Apana), ceea
ce confer puteri spirituale Hatha yoginului i permite lui Kundalini s nceap s urce n cele ase
Chakras.[vedeti imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/
25
n Raja-Yoga, Patanjali face referire i utilizeaz sinergic mijloacele specifice celorlalte
ci Yoga pe care cititorul le va descoperi n paginile ce urmeaz. "Calea Cunoaterii"
(Jnana-Yoga) , al crei scop este depirea ignorantei (avidya) i "Calea iubirii i a devo[iunii
(Bhaki-Yoga), care este calea natural spre Cunoaterea divin, reprezinta cele dou ci
abordate n acest prim volum al "TratatuIui practic de Raja-Yoga". nteleasa ca o cale
de cunoatere a lui scanteii divine din fiecarefiinta umana, Yoga nu este, nsensul su cel
mai general, un privilegiu al ndiei. Orice om care caut s realizeze experienta mistic a
uniunii cu Dumnezeu-ul omniprezent, este din acest punct de vedere un yogin, oricare ar fi
convingerile sale; de shamanism indian,tibetan ori de mistic cretin. Practicile tantrice ale
Buddhismului tibetan sunt de asemenea numite "Yoga", iar marii lor sfinti (ca: Milarepa),
yogini.
Ramuri sau trepte -CaIe verticaIa(nemijIocita) sau
orizontaIa(mijIocita) ?
AItaruI si caIea octupIa sau cu opt ramuri" (ashtanga Yoga)
Calea Yoga expusa de Patanjali (Raja Yoga- Yoga Regala) este numita si ashtanga yoga (calea
de unificare cu opt ramuri) fiindca e alcatuita din opt(ashta) pr[i, ramuri sau brate (anga). Aceste
ramuri sunt interdependente i au valoare egal, fiindca fiecare poate conduce la Cer, adica la
starea holografica (de suspendare a dualitatii subiect-obiect) din transa mistica (samadhi).
Termenul din lb. sanskrita angam (anga), are semnificatia de ramura[ramuri, membre, bra[,
parte(a aceluiasi corp: svanga propriul corp)] si a fost tradus gresit prin etape, trepte, pasi succesivi,
ca si cum "un drum orizontaI, o succesiune de etape, trepte sau pasi ar putea duce vreodata
26
dincoIo de Iumea manifestata (orizontaIa)".
Julius Evola (1898-1974) in cartea sa: "Yoga Secreta a Puterilor Divine"(Editura: Deceneu,1995,
pag 48) afirma: "este absurd sa pIasezi absoIutuI Ia finaIuI unei succesiuni temporaIe..de
diferite grade, trepte, etape, pasi....fiindca absoIutuI nu poate fi atins urmand o caIe
orizontaIa, ci doar una verticaIa, extratemporaIa, evadand din conditia temporaIa,
caracterizata de notiuniIe de inainte si dupa ...".
"Ciorba este gata si se afIa deja pe masa...Va rog s-o gustati!! "
"The soup is aIready on the tabIe, PIease taste it ! "
Avem totul acum si aici...nu mai trebuie adaugat nimic...ci doar inlaturat ceea ce ne-a fost implantat
ca sa fim virusati..orbiti..sedati...anesteziati...castrati..devitalizati.."morti".
Depasiti iluzia parcurgerii unor etape succesive in serie...a unor trepte...a unor pasi care conduc in
cele din urma la trezire..Patanjali vorbeste despre ramuri...care ca si degetele unei maini se afla in
paralel si sunt cai care conduc, ca niste carari de munte distincte, catre acelasi varf (alinierea tuturor
invelisurilor-koshas). Puteti sa va treziti in orice clipa, sa va amintiti adevarata dvs.identitate, puteti
sa realizati "acum si aici", vederea directa prin parcurgerea unei singure ramuri (anga) ...puteti sa
va luminati..sa vedeti Lumina necreata in care se scalda dintotdeauna totul...toate fiintele vii.
Oricine poate iesi din "pestera intunecata" la care se referea Socrate (mintea periferica) in timpul
somnului profund, cand pasarea sufletului(hamsa) se reintoarce acasa, daca isi pastraza vegherea;
pe veghere sau constienta este intemeiata si perechea cailor de trezire:calea trezirii in timpul
somnului (Nidra Yoga) si calea trezirii in timpul starii de veghe(ReIaxarea PiIotata).
nsa doar cel ce-si pastreaza vegherea (constienta impartiala) in cursul acestui proces automat de
reintoarcere "acasa" (vedeti mai departe ca asemanarea lui "acasa" cu:"akasha" nu este
intamplatoare) vede, descopera si isi aminteste cine este...adevarata sa natura divina..Eliberati-va
de tiparul cauzal..si veti iesi din realitatea diacronica (secventiala) pt. a accesa realitatea sincronica
(atemporala, eterna, simultana, holografica)...doar asa puteti sa ajungeti la Cer"(Mirahorian).
Poate ca unii se indoiesc ca oricare ramura(anga), din cele indicate de Patanjali in Yoga Sutra,
poate conduce la transa transa mistica(samadhi) ,la trezire(bodhi), autocunoastere si la luminare
si este firesc sa se intample acest lucru pt. ca tehnologia transei a fost pastrata secreta. Sa
exemplificam cum practica unei singure ramuri conduce la trezire.De pilda prin devotiune sau prin
daruirea catre Dumnezeu a tuturor actelor noastre(Ishvara pranidhana), cale indicata de Patanjali
(atat in Samadhi Pada, cat si in Niyama) s-au iluminat o multime de sfinti, fara sa urmeze celelalte
ramuri(anga). O ramura este ca si un deget le trage dupa ea pe toate celelalte (toata mana).
mobilizarea corpului intr-o pozitie cheie (asana) induce transa(adica se trece in alt regim de
functionare, la alt ritm respirator-pranayama, duce la detasare senzoriala-pratyahara, la
concentrare-dharana..). Credeti ca shamanii si "babele" nu stiau acest lucru din moment ce
foloseau imobilizarea corpului (prin ingropare, infasare) pt. inducerea transei in vederea tratarii unor
boli incurabile ?
Orice stare mentala(psiho-afectiva; gand, emotie) influenteaza respiratia. Procesul este folosit in
Yoga Sutra pt. a accesa poarta transei mistice: orice ritm respirator (mentinut pe o durata critica ,
prin practicarea unei mantra) induce celelalte ramuri: detasarea senzoriala(pratyahara),
concentrarea(dharana), meditatia(dhyana) si in final transa mistica(samadhi).
Stanislav Grof a recurs la exercitii respiratorii( holotropic breathing) pentru a accesa starile
modificate de constiinta(pt. autoexplorare si vindecare), stari pe care initial le obtinea apeland la
droguri(LSD) [vedeti: http://en.wikipedia.org/wiki/Holotropic_Breathwork].
BKS yengar citeaza doua sutra din Hatha Yoga Pradipika(2.2; 4.21 ) in care se spune ca
pranayama poate induce controlul mintii si al simturilor; practica fiecareia dintre anga(ramura, brat)
poate sa le declanseze pe toate celelalte; concentrarea mintii(dharana) poate aduce pranayama si
controlul simturilor (pratyahara) 2.2. "Daca respiratia este agitata, mintea devine agitata,
perturbata. Prin calmarea respiratiei se poate obtine calmarea mintii". Hatha Yoga Pradipika 4.21:
"Cel care a controlat respiratia realizeaza si controlul activitatilor mintii; si invers cel care a realizat
controlul activitatilor mintii realizeaza si controlul respiratiei"
Nu exista o serie progresiva de trepte (etape, stadii) sau de discipline care purifica trupul si mintea,
pt. ca in final sa-l conduca pe cel ce practica Yoga la transa mistica (samadhi) si la iluminare(acest
lucru se poate vedea si din videoclipul de la adresa: http://360.yahoo.com/patan_jali)
BKS yengar quotes from Hatha Yoga Pradipika(2.2;4.21 ): "By whom the breathing has been
controlled, by him the activities of the mind also have been controlled; and, conversely, by whom the
activities of the mind have been controlled, by him the breathing also has been controlled"
What is not known in the West is that each of the eight anga(limbs,branches) found in the famous
27
Yoga Sutras of Patanjali is complete whole in itself. Each anga (limb,branch) is a way leading, the
one who practice it, to supernatural powers(vibhuti) and mystic trance(samadhi).This thing is
hidden for those who don't see with their own eyes, but is confirmed in practice by the science and
technology of trance:trance state can be induced using a key posture(asana),but also using breath
control(pranayama),sensory isolation(pratyahara),focusing of the mind(dharana) and even using
the disciplines described in yama and niyama(see:Ishvara pranidhana).
Translating anga(limb,branch, namely a direct way to enter trance and contact our deep reality) as
progressive series of steps, stages and rungs is against the message presented by Patanjali in
other sutras describing the effects(supernatural powers;siddhis;vibhuti) of each anga or on the
way to access mystic trance(samadhi) using only one discipline from yama(see samadhi pada
:YS:1.23-1.26). f we follow the old translation of the term anga as a step or a stage we will discover
that the one who practices an anga will not live in the "here and now", because only the last anga in
the chain of the eight conventional limbs of Yoga practice, is leading to samadhi and enlightenment .
The reaIity is that aII angas exist independentIy and aIso exist simuItaneousIy. A number of
commentators break these eight limbs into two categories. Yama, Niyama, Asana, Pranayama, and
Pratyahara comprise the first category. The second category, called Samyama is comprised of
Dharana, Dhyana and Samadhi. The division between the two categories exists because in latter
three mentioned limbs there is no cognizance whereas in the first five steps cognizance exists.
"Since there is no cognizance to these three stages (eg.: Dharana, Dhyana, Samadhi), they are not
bound by time or succession. The result is that they exist independently and also exist
simultaneously. Any one, two or three can exist at the same time. When the three stages exist
simuItaneousIy then it is caIIed (ed. Samyamah) the simuItaneous existence." (taken from the
commentary on Patanjali Sutra by Mirahrian; articol de Dan Mirahorian publicat in :
http://360.yahoo.com/patan_jali).
Ceea ce nu este inca inteles in Occident este ca fiecare din cele opt angas(brate,ramuri) pe care
le descoperim in celebra Yoga Sutras a lui Patanjali este un intreg complet in sine. Fiecare anga
(brat,ramura) este o cale care il conduce pe cel care o practica la transa mistica(samadhi) si la
capacitati supranaturale (vibhuti). Acest lucru e ascuns pt. cei care nu-si folosesc proprii ochi, insa
este confirmat de practica si de stiinta si tehnologia transei : starea de transa poate fi indusa
utilizand asezarea in pozitii cheie(asana), dar si prin controlul respiratiei(pranayama), prin izolare
senzoriala(pratyahara), prin focalizarea mintii pe un obiect unic(dharana) si chiar folosind
discipinele preliminare pt. pacificare cu lumea (yama) si cu sine insusi (niyama), care elimina
ancorarea in afara (conflicte lupte,griji,identificari eronate), ce impiedica interiorizarea
(vedeti:Ishvara pranidhana).
A traduce termenul anga(brat, ramura), [adica o cale directa de a ajunge la Cerul interior(realitatea
holografica), de a intra in transa centripeta sau mistica si de a contacta realitatea noastra profunda],
drept o serie progresiva de trepte, stadii si de ranguri este o consecinta a programarii noastre
conceptuale(cauzale) se afla in opozitie cu mesajul prezentat de Patanjali in celelalte sutra, unde
sunt descrise efectele(capacitatile supranaturale:siddhis;vibhuti) ale practicarii fiecarei
ramuri(anga) pe calea de acces la transa mistica(samadhi) folosind o singura disciplina din
yama(vedeti: Samadhi Pada :YS:1.23-1.26;
Sadhana Pada YS:2.35-2.45). Daca urmam vechea traducere a termenului anga drept treapta sau
stadiu vom descoperi ca cel ce practica o anumita ramura nu traieste in "acum si aici", fiindca doar
in ultima ramura din lant sau din sirul de opt ramuri al practicii Yoga se realizeaza samadhi si
luminarea.
ReaIitatea este ca toate ramuriIe exista independent si simuItan ca entitati hoIografice(in
care este prezent intreguI). Un numar de comentatori impart cele opt ramuri in doua
categorii(externe si interne):
-in prima categorie (externe) sunt incluse:Yama, Niyama, Asana, Pranayama si Pratyahara .
-in a doua categorie(interne) se afla trei ramuri care nu pot fi separate, fiindca impreuna alcatuiesc
un proces unic numit Samyama format din Dharana(concentrare),Dhyana(meditatie) si Samadhi(
transa mistica;enstaza,extazul).
" Fiindca nu exista diferentieri cognoscibile intre ultimile trei ramuri(adica : Dharana, Dhyana,
Samadhi), aceste nu pot fi legate de timp si de succesiune( adica pot fi puse in paralel ca
lumanarile dintr-un candelabru, ca in imaginea de mai jos a Menorah si a AItaruIui).
n imaginea de mai jos exita trei variante de prezentare a ramurilor(anga): 1.prima din stanga
reprezinta modelul actual (un lant de opt trepte); 2.a doua un trunchi de cinci trepte in serie, urmat
de trei ramuri in paralel(asa cum considera Master E. K); 3.a treia varianta are sapte ramuri in
paralel ca un candelabru iar ultima ramura este transa mistica(samadhi) plasata orizontal ca tinta
finala (ceruI interior scaldat in lumina necreata)(vedeti imaginea creata de Dan Mirahorian in
articolul publicat in : http://360.yahoo.com/patan_jaIi).
28
Prima traducere a Yoga Sutra, care a folosit pt termenul sanskrit "anga" tiparul stadii si trepte
a fost o eroare pt dr. Dhirendra Brahmachari care a spus: " n cautarea adevarului nu pune baza
in asa zise autoritati in domeniu sau in falsi " maestrii spirituali", ori in traducatori faimosi, care nu
stiu nimic despre stiinta si tehnologia transei". "Stiu ca apreciezi traducerea lui . K. Taimni (1898-
1978), dar el a fost un profesor de chimie la Universitatea Allahabad din ndia, o minte colonizata
de Occident, care a explicat sutrele lui Patanjali recurgand la chimie.La fel stau lucrurile cu Ernest
Egerton Wood (1883-1965) educat la Manchester College of Technology, unde a studiat chimia,
fizica si geologia ori cu savantii indieni de azi, care odata programati de scoala moderna si
incarcerati in paradigmele actuale(modelele stiintifice de azi ce vor fi abandonate in viitor) nu mai
inteleg nimic"."Este un tipar de gandire in Occident ca totul apartine unui lant cauzal, unei
succesiuni, dar tu ai descoperit ca credintele sau conceptiile noastre ne comanda perceptia si
gandirea(procesarea informatiilor); adica nu mai vedem realitatea, ci ceea ce am fost programati
sau conditionati sa vedem. Atunci cand cineva incearca sa transforme in cuvinte o realitate(de pilda
cand incearca sa descrie o imagine sau un peisaj de vis) el va fi obligat sa foloseasca o serie de
cuvinte, dar miile de cuvinte in succesiune nu sunt decat un lant de simboluri pt. obiectele prezente
simultan in imaginea descrisa. n acelasi mod Patanjali prezinta in succesiune existenta simultana a
anga, care se ridica in paralel spre cer ca ramurile unui copac"[o imagine face cat mii de cuvinte] ";
My first translation of Yoga Sutra, that used also stages and steps to translate the sanskrit term
anga(limb,branch), was a mistake in the eyes of dr. Dhirendra Brahmachari who said to me: "In the
searching of the truth don't make a foundation from the authority of faIse "spirituaI masters"
or on the famous transIators that know nothing about the science and technoIogy of trance ".
"t is a pattern in the thinking in the West that everything is in causaI chain and you know that
conceptions, our beliefs command our perception; we don't see the reality but what you are
programmed or conditioned to see"."When somebody tries to convert in words a reality(for instance
he tries to describe a photo or a splendid landscape) he will use a progressive series of words, but
these words are a chain of symbols for simultaneous objects which are present in the picture he is
describing . Patanjali also presents in succession the simultaneous existence of anga which rise in
paralell to the heaven like the branches of a tree"
vedeti imaginea marita pe : http://www.fIickr.com/photos/pata_n_jaIi/
29
"Acum inteIegem de ce PatanjaIi isi incepe cartea cu CeruI, adica cu starea
hoIografica, depre care este vorba in Samadhi Pada ? "
Fiecare anga(ramura) duce la samadhi (transa mistica) si acest lucru este pe deplin folosit in
calelalte cai Yoga cum ar fi: Bhakti Yoga(calea devotiunii), Karma Yoga(calea actiunii obiective),
Jnana Yoga(calea cunoasterii directe) si in Hatha Yoga[calea asezarii corpului fizic(annamaya
kosha) in pozitii cheie(asana) si a controlului corpului energetic(pranamaya kosha) prin
respiratie(pranayama)]
Cei care nu cred ca folosirea constientei in urmarirea respiratiei deschide accesul la samadhi si la
luminare sa citeasca sutra YS:1.34, sau sa parcurga instructiunile referitoare la acest subiect din
Vijnana Bhairava ori
sa-si aminteasca de calea de constientizarea a respiratiei propusa de Buddha, care a condus la
iluminare cei mai multi oameni[referire la anapanasati ,vipashyana ori vipassana(in lb.
skrt.:vipasyana; in pali.: vipassana). Pentru conexiunea dintre Vipassana si Anapana Sati vedeti
articolul de la adresa:
http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/2246744042/
Maestrii din buddhismul Zen(Japonia) ori Chan(China) nu pot fi considerati ignoranti fiindca
recomanda discipolilor lor sa-si inceapa practica cu o singura ramura(anga) si anume cu
meditatia(dhyana), in care se practica simpla asezare a corpului si a mintii (zazen). n epoca
actuala oamenii tind sa vada corpul, respiratia si mintea ca entitati separate, dar prin Yoga Sutra si
zazen ele sunt cuplate si aliniate impreuna pana devin o unica entitate( acesta este sensul
expresiei: "dintr-o bucata", la care facea referire Lao Tzu)
Cineva din Romania, considerat o autoritate in yoga, m-a intrebat:
"Nu este o eroare sa plasezi anga(ramurile) ca mijloace sau cai existente simultan pt. a ajunge la
destinatie ?
Oare pt a face o ciorba nu trebuie sa trecem prin fazele sau etapele pregatitoare succesive: mai
intai sa punem apa din vas la fiert, apoi sa adaugam legumele, condimentele s.a.m.d.?
Adica nu urmam o succesiune de trepte si de etape ? "
Raspunsul meu la aceasta nedumerire a fost: " ciorba este deja gata si este pusa pe masa, va rog
s-o gustati ! "
"Now you understand why Patanjali opens his book with Samadhi Pada. Each anga is leading to
samadhi (mystic trance) and you can find this fully used in the other yoga ways like Bhakti Yoga,
Karma Yoga, Jnana Yoga and Hatha Yoga. Ask those that didn't believe that using awareness on
breath one can enter in samadhi and realise enlightenment , to see YS:1.34 , or to read Vijnana
Bhairava or to remember vipassana(vipashyana). Zen or chan Buddhist Masters can't be
considered ignorant for beginning the spiritual practice with seated meditation(dhyana) in which
they practice just the sitting of the body and mind (zazen) We tend to see body, breath, and mind
separately, but in yoga sutra and zazen they come together as one reality.Someone, considered a
yoga authority in Romania, told me that the simultaneous existence of anga is a mistake because to
make a soup you must run through all the preparatory stages: first you put the water to boil, than
you add vegetables and so on.a succession process of steps and stages.
My answer to this question was : "the soup is already on the table, please taste it! "
30
CeIe opt ramuri din Raja Yoga si reprezentarea aItaruIui
AItaruI un simboI pt caIea spre Cer
The Eight Limbs or Branches of Raja Yoga and the AItar
AItar a symboI for the Way to Heaven
Cele sapte brate ale candelabrului numit Menorah sunt pastrate in toate altarele crestine(ortodoxe
si catolice) si desemneaza cele sapte ramuri(anga) ce conduc la Imparatia CeruriIor, Ia AItaruI
Interior.
The seven branches of the Golden Menorah in Jerusalem has the same parallel structure as the
one presented in all Christian AItars Yoga Sutra by Patanjali
Discover below the same seven paraIIeI candIes as the seven ways(anga) to Inner AItar
[vedeti imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ]
31
Cuvant adresat autorului de:
Swami Dhirendra Brahmachari
fost consilier n probleme de Yoga
al d-nei Indhira Gandhi
Autoritate n domeniul Yoga, Swami Dhirendra Brahmachari, care conduce Mantalaya
Ashram din Kashmir, dedicat practicii Yoga, ne-a rugat s publicm n randurile de
mai jos cuvintele sale de apreciere si recunoastere Iat de autor si lucrarea sa:
"Autorul prezentei lucrri, care poate fi considerat o autoritate n domeniul
cercetarii puterilor supranaturale yi mistice, a publicat n tara sa yi n strintate
articole care garanteaz pentru un stagiu practic ntr-o exprimare accesibil yi
interesant. Autorul este un fost colaborator yi un continuator al lui Henri
Coand , care a deschis drumul pentru investigarea puterilor supranaturale (cum ar
fi: levitatia, translocatia, dematerializarea) n vederea transferului acestora n
campul realizrilor tehnologice yi orthotehnologice. Am citit mesajul dumneavoastra
si sunt fericit ca intelepciunea din India antica a ajuns sa fie apreciata azi la justa ei
valoare intr-o tara, cu un mare destin in viitorul omenirii. Apreciez cunoasterea
profunda si exprimarea clara din cartea dvs. si va consider unul dintre urmasii mei
de valoare.
I read your message and I am happy that the wisdom of ancient India has
reached through you in your faraway Romania. I appreciate your deep hnowledge
and clear writing of your book and I consider you one of my precious folllowers.
OM, My blessing be with you,
Swami Dhirendra Brahmachari
32
Cuvantul nainte al referentului
Dr. Dumitru Constantin
Am lecturat cu un in(eres crescand volumul I al acestei lucrri. Fr a avea
preten(ia de a fi un specialist n domeniu mi voi spune opinia din unghiul celui pentru care
aceste crri nu sunt strine.
Prima impresie este de departe aceea a unei obsesii de a spune totul yi de a nu
omite nimic din ceea ce ar putea constitui un suport oricat de mic pentru edificiul construit.
Dar crmizile din care d-l prof. Dan Mirahorian yi construieyte edificiul nu sunt de
loc nensemnate, ci fac parte dintre acelea care dau coeren(, linie, profunzime yi calitate,
dac nu chiar monumentalitate.
Scris evident sub domina(ia dorin(ei care vrea s t raverseze ntreaga
cunoaytere n aceasta carte, se simte limitarea timpului necesar ylefuirii care transforma
piatra n monument.
Urcuyul cititorului iubitor de n(elepciune ori a celui ce caut alinarea suferin(elor
sale, vindecarea ori evolu(ia spiritual prin practica Yoga este dificil dar odat ajuns n varf
este din plin rspltit.
Se simte n permanen( cultura, informa(ia aflat la ndeman yi care este extras dintr-o
multitudine de ipostaze -de la textele sacre ale Orientului antic, la marile religii ale lumii
noastre; de la semiotica limbajului , la fizica moderna yi totul ntr-o deplina sim(ire a
mesajului lui Iisus.
Dotat cu o acut capacitate de a surprinde esen(a n h(iyul de informa(ii
acumulat astzi d-1 prof. Dan Mirahorian reuyeyte n acest prim volum sa motiveze
credem noi suficient de penetrant yi de clar necesitatea pentru omul modern, aflat ntr-o
evidenta criz morala la acest sfaryit al erei Kali Yuga, sa opteze pentru calea
concret de gsire a Sinelui, de rentoarcere la Natura aflat n fiecare din noi, de
unificare a sinelui individual cu cel Suprem - unica yans: a omului de a supravie(ui yi
de a se mplini.
Avem convingerea c astfel de lucrri nu pot decat sa aduc un real serviciu
unei lumi aflat n pragul marilor sinteze yi disperri.
Prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan
33
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 1
1. INTRODUCERE 1.1.
Caracterizarea sistemului Yoga; Aplica(ii
Yoga, desi nu este o religie, reprezint aspectul practic al tuturor religiilor orientale
(Brahmanism, Buddhism, Taoism, Zen, Islamism) si, asa cum aIirma marele orientalist
roman Mircea Eliade, a Iost utilizat n diIerite Iorme si n asceza crestin (Isihasmul).
Pierderea terenului de ctre religia crestin n Iavoarea religiilor orientale, la care
suntem martori n prezent, poate Ii explicat si prin ignorarea aspectelor practice, de
antrenament n vederea stabilirii contactului cu Divinitatea.
Termenul Yoga provine din rdcina sanskrit, "yuj" si nseamn unire, Iuziune,
conjunctie, aliniere, n vederea reIacerii legturii cu Sursa universului maniIestat, cu Sinele,
cu Absolutul (Divinitatea).
In antichitatea indian educatia din tinerete (exterioar), care avea drept scop
cunoasterea exterioara si indeplinirea datoriilor sociale era continuat cu studiul si
practicarea sistemului Yoga n vederea compensrii orientrii ctre exterior si a obtinerii
desvarsirii interioare.
Sistemul Yoga, expus de Patanjali (sec. II .e.n.) n Yoga Sutra, Iurnizeaz metode si
tehnici practice n scopul cunoasterii de sine si autocontrolului; deci sistemul Yoga este un
sistem experimental de automodelare, de autoactiune permanent, iar nu o cunoastere
verbal, exterioar si aplicat ocazional.
Yoga reprezint si o terapie a dezordinilor psihosomatice prin rentoarcere la Natur,
ns nu la cea exterioar, care se Iace ocazional cu prilejul excursiilor, concediilor si care
implic dependent, ci la Natura interioar (la care putem avea acces permanent si care
conduce la eliberarea de perturbatiile exterioare), n scopul cresterii rezistentei la
agresiunile mediului extern tot mai deteriorat (poluare material, energetic, inIormational:
a atmosIerei, apei, alimentelor, organismului).
Yoga a reprezentat si continu s reprezinte nc o min de aur din care au Iost
extrase si transpuse n practica medical occidental o multime de tehnici, care urmresc
combaterea stressului, oboselii, reIacerea Iortelor, restabilirea echilibrului si eliminarea
dezordinilor psihosomatice ocazionale ori instalate(gandirea pozitiva si legea atractiei atat de
mediatizate azi sunt extrase din sutra YS 1.33(vedeti articolul despre Cele Patru Atitudini
Corecte publicat pe: http://www.myspace.com/patanjaliyoga)
Din trunchiul sistemului Yoga s-au desprins numeroase metode de relaxare
psihoterapeutic, tehnici de concentrare si msuri din sIera igienei eIortului mental ori
somatic.
Yoga a Iurnizat tehnici de prevenire si de vindecare a maladiilor, metode de
reeducare a oamenilor pentru ca ei s nu determine o deteriorare permanent a organelor
interne. Prin Yoga, multe scoli de tantrism, religioase, mistice au obtinut accesul la puterile
extrasenzoriale ori paranormale (siddhis-uri) ceea ce indic utilitatea acestui sistem,
"pentru a continua evolutia prezent a omului" (Teilhard de Chardin).
34
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 2
Au Iost descoperite n Yoga metode de crestere a receptivittii la inIormatii care au
Iost utilizate pentru ampliIicarea voluntar a abilittii de nvtare (memorare, descoperire).
Din Yoga deriv sisteme de antrenament pentru a mri acuitatea senzorial (vz,
auz, miros), pentru a controla emotiile, Irica, insomnia, durerea (programul vizand nasterea
Ir dureri), pentru a controla temperatura corporal, ritmul cardiac, presiunea sanguin,
pentru a reduce transpiratia. Au Iost preluate din Yoga programe de antrenament pentru
reducerea durerilor provocate de rniri accidentale (prin rcirea si dezactivarea energetic
voluntar a segmentului aIectat), pentru mbunttirea perIormantelor scuIundtorilor
marini (prin cresterea temperaturii minilor si a picioarelor n ciuda rcelii apei).
Yoga a Iost si este n atentia agentiilor spatiale n directia conditionrii
cosmonautilor n vederea cresterii stabilittii psiho-somatice, pentru inducerea calmului,
atentiei, receptivittii selective, pentru a adormi mai rapid, pentru a utiliza integral si
intensiv timpul de reIacere si chiar n scopul inducerii mortii aparente yogine (hibernare
voluntar, pentru economisirea resurselor n cursul cltoriilor cosmice de lung durat).
Scopul urmrit atat n cazul explorrilor cosmice cat si al aplicatiilor militare ale
tehnicilor Yoga (vezi ARPA-Advanced Research Programs Agency oI the DeIence
Department din SUA) este adaptarea omului la un nivel ridicat de perturbatii (senzoriale,
chimice, sonore, psihologice, emotionale, inIormationale) care se realizeaz eIectiv prin
dublarea sau asistarea constient a programelor automate de Iunctionare Iiziologic (adic
prin controlul voluntar al proceselor Iiziologice perturbate).
Dublarea constient a programelor automate (vegetative) ce comand Iunctionarea la
nivel Iiziologic va permite si eliberarea omenirii de dependenta actual de terapiile
exterioare nocive, de protezele chimice, mijloacele medicamentoase (chimio-terapeutice),
de protezele energetice (termo, electro, sono terapii), de protezele inIormationale
(generatoarele de impulsuri; pacemaker cardiac sau cerebral).
Astzi tehnicile Yoga sunt investigate n vederea realizrii ortotehnologiilor, care vor
permite atat iesirea civilizatiei umane din prezenta situatie de criz (tehnologic, stiintiIic,
social, ecologic) cat si implicarea omului n programarea Universului maniIestat
(inclusiv pentru controlul interactiei gravitationale si iesirea n spatiul galactic, care cu
actualele tehnologii reprezint o aventur). Fizica modern prin teoria cuantic a campului
ori prin teoriile campului uniIicat si a campu-lui Iundamental inIormational, prin studiul
vidului si a caracteristicilor experimentale ale acestuia, a reabilitat conceptele expuse n
scrierile revelate (Vede, Upanishade) care constituie nssi baza demersului experimental
n vederea contactrii si uniIicrii cu Ultima Realitate, care este Yoga.
35
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 3
1.2. Ce este Yoga ?
Lumea are idei preconcepute despre Yoga; oamenii si imagineaz Iie Iachiri ce-si
introduc ace prin cap, Ir s suIere, ori dorm linistiti pe cuie, Iie buddhiisti rasi n cap
care stau conIortabil n pozitii nodate.
Deci ncepem prin a spune ce nu este Yoga.
Yoga nu este o gimnastic izotonic, adic o gimnastic dinamic, clasic, sau
suedez, si nici o gimnastic izometric, cum se aIirm de ctre unii autori europeni, ci
o uniIicare a activittii psiho-somatice (inclusiv musculare) cu inactivitatea (repausul si
relaxarea) utilizand ritmul.
Armonia divin ori rezonanta cu Ultima realitate se atinge prin cunoastere
experimental, iar nu prin cunoastere exterioar, verbal, pur teoretic (cunoasterea
aplicat este Yoga); eIortul de armonizare, evolutie, eliberare si contactare a Divinittii
este Yoga; acest eIort poate dura o viat de om sau chiar mai multe vieti succesive
(reincarnri).
Unii conIund Yoga cu magia neagr cand n realitate ea apartine magiei albe ca tot
ceea ce vindec, uniIic, reintegreaz omul cu Sine si cu ceilalti; magia neagr distruge,
dezbin, Iractureaz interior omul si l rupe de SINE si de ceilalti pentru a-1 domina,
robotiza. Scopul uniIicator al Yoga este indicat de Iaptul c rdcina sanskrit a acestui
cuvant desemneaz "unirea". Medicina(observati conexiunea cu termenul "meditatie")
si religia ("religare" este un cuvant latin ce nseamn a lega, a uni) apartin de asemenea
sIerei magiei beneIice, albe.
Avand n vedere metodele utilizate n magie (de obicei mijloace exterioare, materiale,
cum ar Ii droguri ce induc stri modiIicate de constiint, blesteme, Iormule magice) Yoga
este la Iel de ndeprtat de magia primitiv, cum este chimia civilizatiilor galactice de
chimia actual.
Yoga este stiinta autocunoasterii si autocontrolului ce permite omului s se
reconstruiasc, s se remodeleze pentru a transcede relativitatea dualittii (binelui si rului
de exemplu), s se stabilizeze psiho-somatic, iar acest lucru presupune o stare de martor
impartial, o constienta necolorata de cautarea rezultatelor, eIectelor Iructelor (care reprezint
nc o ancorare n exterior ce poate perturba stabilitatea atins; expectatiile dorintele,
asteptarile care apar in cursul practicii ne rup de ceea ce Iacem "acum si aici ", si astIel
se pierde ancorarea in prezent ).
Yoga este atat un proces constient de detasare de exterior, de trector, de
maniIestat, de lumea trectoare a Ienomenelor sau a proiectiilor obiectelor pe ecranul
mental(Iilmul umbrelor din Pestera lui Platon), cat si unul de ancorare n lumea ne-
pieritoare, permanent, care sustine toate maniIestrile, tot asa cum un ecran vid sustine
imaginile proiectate(umbrele;realitatea secunda); aceast lume ce trebuie contactat este
nivelul permanent, continuu, stationar, invariant, nivelul Surs al tuturor maniIestrilor,
Marea Minte a Universului, Constiinta Cosmic personiIicat n religia crestin prin
Dumnezeu si acceptat de stiinta actual sub denumirile: nivel ortoexistential, camp
uniIicat, camp Iundamental inIormational, codul genetic al universului, rdcina universului
spatio-temporal, vidul.
36
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 4
Abandonarea lumii Ienomenale n care "totul curge", "totul se transIorm", a
nivelului tranzitoriu (iesirea din zona proiectiei, zona maniIestrii sau terminal) solicit
eliminarea dualittii la toate nivelurile (uniIicarea Ida si Pingala in Sushumna, uniIicare
repaus si activitate n stare continu, eliminarea inIluentei contrariilor: aversiune-atractie,
Irig-cald, departe-aproape).Procesul are loc simultan la nivelul ADN(observati
reproducera microscopicului in macroscopic)
Suspendarea dependentei si a identiIicarii cu lumea tranzitorie si stabilizarea
contactului cu temelia imuabila, realitatea suport, stationar, determin aparitia puterilor
paranormale (siddhis-uri) dar acestea nu mai sunt ocazionale, ntampltoare si trectoare, ca
cele datorate unor mijloace externe ca n magie, ci permanente, stabile si aIlate sub un
control voluntar.
37
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 5
Yoga conduce la aparitia unui om ecologic, la ampliIicarea acordului omului atat
cu natura sa interioar, cat si cu cea exterioar; acest om nu agreseaz si nu este agresat de
mediu, la Iel cum omul relaxat nu se neac, nu isi Iractureaza oasele in cursul caderii si nu
este agresat de animalele slbatice.
Yoga este o metod de relaxare si de eliberare complet de toate suIerintele si
tensiunile vietii; aceast relaxare depseste ns nivelul relaxrii musculare (simptomatice,
adic provenind din planul eIectelor) deoarece prin deprogramare si reprogramare
conceptual opereaz la nivelul structurilor adanci cauzale (nivel la care "psihoterapiile de
adancime", cum ar Ii psihanaliza au acces limitat).
Prin procesul de relaxare poate Ii nteles atat modul de punere n repaus cat si cel
de localizare, care permit deconectarea provizorie de relatia cu exteriorul pan la obtinerea
translocatiei, dematerializrii si materializrii la dorint, ceea ce reprezint atat un
Ienomen de autoemisie biologic echivalent emisiei si receptiei materiei din
"Experimentul Philadelphia" cat si prima etap a metamorIozei omului proIan n zeu;
Iisus este o astIel de metamorIoz la care toti am Iost ndemnati s participm pentru a se
putea maniIesta "scanteia Divina din noi".
Detasarea de circumstantele care n mod obisnuit ne determin comportamentul
permite resincronizarea omului la ritmurile cosmice, vindecarea automat, obtinerea
harurilor Dumnezeiesti, contactarea Izvorului Vietii de care ne-am rupt la "cderea din
Rai ". Yoga nu este o simpl cale de acces la puterile divine sau paranormale, ci o
cale (Tao) de completare a evolutiei exterioare a omului cu evolutia spiritual; evolutia
actual care a permis accesul unor primitivi sau bastinasi, la arme ultrasoIisticate de
distrugere n mas, este o evolutie maleIic, ce poart n ea germenele propriei noastre
distrugeri; Yoga permite o evolutie ecologic n care Iorta unui individ sau civilizatii este
permanent echilibrat de evolutia interioar, spiritual; deci evolutia care Ioloseste calea
interioara spre Cer este beneIic deoarece cunoasterea si controlul exteriorului sunt
sustinute sau pierdute n Iunctie de cunoasterea si controlul interiorului; deci intervine o
conditionare automat a realizrilor exterioare de realizarea de Sine (interioar).
O civilizatie galactic dezvoltat interior este ecologic si supravietuieste; una
dezvoltat doar in exterior, dimpotriv, si se va autoelimina (rzboi, poluare, criz
demograIic).
38
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 6
Toate religiile orientale si occidentale utilizeaz tehnicile mprumutate din Yoga,
deoarece acestea conduc la contactul cu Divinitatea, la reintegrarea omului n Univers ca o
consecint a reintegrrii n Sine. Yoga nu este o religie, ci una din cele sase darshana
(punct de vedere, doctrin IilozoIic) ce-si are temelia n IilozoIia dialectic Samkhya
Iondat de legendarul Kapila.
Shri Yogendra subliniaz: "Yoga este un mod de viat care oIer sntate Iizic si
mental si nicidecum un exercitiu ocazional".
Shri Aurobindo aIirm: "Yoga este un sistem de tehnici care trebuie urmate de om
pentru a atinge perIectiunea si a-si realiza potentialitatea".
Patanjali: "Yoga este stingerea identiIicarii cu Iluctuatiile (vrittis; impulsurile,
proiectiile) ce apar pe ecranul mental" |1|.
Swami Vivekananda, interpretnd deIinitia dat de Patanjali aIirm c: "Yoga este
nIranarea substantei mentale (chitta) de a lua diverse Iorme" (n cartea sa Raja Yoga)
I.K. Taimini |3| scrie: "Yoga este inhibitia (obtinut constient) a modiIicrilor
mintii". Carlos Castaneda, n cartea sa "A Separate Reality", prezint o deIinitie a
sistemului Yoga, dat de ctre indienii Yaqui (Mexic), a cror experient mistic (n
ciuda utilizrii unor droguri) permite initierea n perceperea ultimei realitti si obtinerea
puterilor paranormale "pentru a vedea ei practic neIptuirea; non-doing". A nu actiona
(non-doing) sau non-actiunea n vederea obtinerii strii de oglind mental este principiul
ce st la baza raja yoga(vairagya: starea incolora), karma yoga(naiskarmya), dar si a
sistemului taoist si zen (wu-wei). Aceast neIptuire nu nseamn imobilism,
sedentarism, ci "Iapt obiectiv" avand drept tel evolutia si eliberarea. Tehnica Iaptei
obiective este Iundamental pentru practica Yoga (este prezentat n detaliu n cadrul etapei
preliminare (Kriya Yoga) si la ea se Iac reIeriri n Veda, Upanishade si in Bhagavad
Gita.
Mircea Eliade aIirm c: "Yoga este un sistem coerent de tehnici experimentale, iar
nu teoretice, care permit stabilizarea tuturor nivelelor Iiintei umane (aIective, mentale,
somatice, instinctuale...) pentru ncetarea ignorantei, a Iracturrii; deci pentru reunire cu
noi nsine si cu Universul". In cartea sa "Yoga, imortalitate si libertate", Mircea
Eliade deIineste cuvantul sanskrit "Yoga" ca nsemnand: "a lega mpreun, a tine strans,
a pune sub "jug", a conjuga Iortele initial dezbinate ale Iiintei", pentru unirea suIletului
uman cu Divinitatea, cu Dumnezeu.
Sivananda aIirm: "Yoga este calea ce permite cunoasterea direct, total, prin
rezonant a universului care a Iost adoptat de toate civilizatiile galactice si a Iost utilizat
si de precedenta civilizatie uman care si astzi locuieste pe Terra, Ir ca noi s lum
cunostint de acest lucru; Yoga permite reIacerea puntii rupte dintre organic si anorganic
si dintre materie si camp; de aici deriv actiunea paranormal asupra materiei".
39
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 7
Yoga este cauza, calea dar si eIectul, consecinta practicii.
Grard Blitz (1912-1990), Iostul secretar al Uniunii Federatiilor Europene de
Yoga, n "La voie du Yoga" evidentiaz Iaptul c Yoga(starea uniIicata) este eIectul
practicii: ,Cand spiritul este paciIicat, starea de Yoga se produce. Yoga este controlul
ideilor(vrittis) n directia uniIicrii spiritului".
H. Coand aIirm: "Yoga este un sistem de abordare a lumii care arat c totul poate
Ii realizat, prin interior; telepatia nlocuieste telecomunicatiile electromagnetice iar solutia
interioar depseste piedicile care blocheaz solutia exterioar (trece prin blindaje
metalice, nu este bruiat, nu este atenuat cu ptratul distantei dintre emittor si receptor);
levitatia nlocuieste dispozitivele tehnologice de transport; translocatia sau teleportarea
yogin este o emisie-receptie a materiei, analoag emisiei si receptiei undelor
electromagnetice, care permit accesul civilizatiilor galactice (OZN) instantaneu, n orice
punct al Universului. Toate Iiintele vii utilizeaz interactia controlat cu campul
gravitational cu spatiul si cu timpul; oare n-am putea modela tehnologic aceasta?".
Aceast modelare tehnologic a levitatiei trebuie precedat de ntelegere si
cunoastere experimental a legilor universului care se maniIesta holograIic si in noi
insine, adic de explorarea stiintei legilor interne care este Yoga. Aceasta conduce atat la
controlul psihosomatic (autocontrol), cat si accesul nemijlocit de tehnologiile exterioare la
toate secretele universului. Nava cu care putem intra n orice nivel existential, paralel cu
al nostru (orice alt dimensiune) sau cu care putem ajunge n orice punct al universului, este
posibil s Iie propriul nostru corp dac reusim s construim campul deIensiv.
Prin Yoga trebuie ntelese atat Iiecare ramura a sistemului uniIicat Yoga expus de
Patanjali n Yoga Sutras (si care Iace obiectul prezentului studiu), cat si ramurile (cile)
Yoga ce s-au dezvoltat din etapele sistemului Raja Yoga.
Multiplicarea si Iiliatia universului este modelat de stiinta Yoga deoarece Iiecare
ramura se comport ca o celul care d nastere singur unui ntreg organism, unei ci spre
cer, spre realizarea de Sine. Cauza acestui Ienomen paradoxal este principiul holograIic
care Iace ca n Iiecare Iragment al acestui univers s Iie conservat ntregul, la Iel cum n
Iiecare Iragment dintr-o hologram regsim ntreaga imagine. Obtinerea unui organism
viu (plant, animal) dintr-o singur celul a acestuia prin donare dovedeste larga
Iunctionare a acestui principiu n univers.
40
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 8
Consecinta acestui principiu pentru practica concret Yoga este Ioarte simpl: nu
cutati mereu altceva, Iiti multumiti cu ceea ce practicati, Iiecare tip uman este ierarhizat
speciIic si poate practica ramura Yoga ce i este adaptat (unii sunt dominati de aIect, de
emotie si pot practica Bhakti Yoga - Yoga iubirii, devotiunii; alti oameni sunt intuitivi si pot
practica Jnana Yoga - Yoga cunoasterii discriminative, care nu este o cunoastere
intelectuala mijlocita de ratiune, ci o cunoastere directa; unii sunt caracterizati de hotarare
sau de determinare si pot practica cu usurint Raja Yoga - Yoga regala.
Toate ramurile Yoga cuprind cele opt ramuri ale sistemului uniIicat expus de
Patanjali n Yoga Sutras si reprezint niste crri spre varIul aceluiasi munte care desi
pleac de pe versanti diIeriti au aceleasi trepte de depsit si aceeasi tint: realizarea
Sinelui sau uniIicarea cu toate celelalte crri n momentul contactului cu Ultima Realitate.
Yoga indic Iaptul c Iiecare nivel de procesare a inIormatiilor din creier poate Ii utilizat
drept lantern pentru a ne gsi drumul deoarece desi sunt aparent diIerite dup modul de
maniIestare (cognitiv, aIectiv, somatic, volitiv) poart n ele ntreaga inIormatie necesar
iluminrii si strpungerii obstacolelor care obtureaz lumina. Un argument experimental
ne este Iurnizat de practica iubirii si devotiunii In cadrul cii denumit Bhakti-Yoga, care
reprezint una dintre cele patru mari Ci, ce conduc la unirea cu Dumnezeu. Dup ce a
practicat iubirea extrem adresat diIeritelor aspecte ale lui Dumnezeu personalizat (adesea
sub Iorma unei ncarnri divine, cum este Iisus) Ego-ul adoratorului sIarseste prin a se
dizolva n ldealul ales. Bhakti-Yoga este calea natural pentru dobandirea Cunoasterii
divine. Adeptul acestei ci (Bhakta) nu-si inIraneaz sentimentele sau respiratia n mod
constient, voluntar, dar ajunge la aceasta n starea de extaz (Bhava, iubire deplin) si n
starea n care adoratorul lui Dumnezeu pierde constiinta corpului su si a lumii (Prema). In
Iinal, dup detasare senzorial si complet absorbtie (concentrare) realizate involuntar, se
ating starile superioare de Samadhi (Bhava-Samadhi, Bhava-Pratvava) ce conduc tot la
Asamprafnata Samadhi ca si Raja Yoga, care ns utilizeaz n cooperare (sinergie) toate
metodele pentru a declansa constient, voluntar vindecarea si realizarea de Sine.
1.3. De ce s practicm Yoga?
Ca s ne cunoastem pe noi nsine si pe ceilalti.
Ca s participm constient la continuarea evolutiei speciei umane dincolo de punctul
n care a adus-o Natura.
S obtinem independenta de circumstantele externe, independenta total. Urmrirea
n paralel a evolutiei vietii si a tehnologiei indic tendinta de eliberare progresiv mai ntai
de sub dependenta material si energetic, iar apoi de sub cea inIormational.
S obtinem autocontrolul, stpanirea de sine. Intreaga roat a lumii poate Ii
controlat dac i este controlat axul (adic dac ne controlm pe noi nsine, dac stabilim
contactul cu vidul central). Controlul spatiului si timpului mpreun cu accesul la puterile
paranormale nu reprezint altceva decat consecinte ale autocontrolului expus codiIicat n
Yoga si care mai are variante n Taoism si Zen (Ir diIerente Iundamentale, dup cum veti
constata n cursul expunerii).
41
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 9
Majoritatea oamenilor practic deja Yoga pentru a se vindeca si echilibra interior
si exterior. Interior ne controlm voluntar emotiile si gandurile, restabilim sntatea, buna
dispozitie, vigoarea, calmul utilizand tehnici psihoterapeutice inspirate din Yoga sau din
traditiile noastre religioase care au o origine comun (asemntor originii indo-europene a
limbilor Iolosite de popoarele din Europa); astIel sunt tehnicile psihoterapeutice de
relaxare, autohipnoza, autosugestia dar si metodele de vindecare ce Iac apel la suprimarea
aportului alimentar (posturi) ori Ia remodelarea psihosocial utilizand reguli de
disciplin moral (cele zece porunci) care si au replica n cele zece reguli din ramurile
Yama si Nivama din Yoga) ori rugciunea. Echilibrarea exterioar include atat obtinerea
ntelegerii si armoniei cu ceilalti oameni cat si cu alte componente ale universului
maniIestat (apare invulnerabilitatea la Iactori Iizici, climatici, chimici, biologici: nu ne
mbolnvim, animalele nu ne atac). Sistemul uniIicat Yoga utilizeaz cea mai nalt
terapie pentru controlul dezordinilor interioare si exterioare (inclusiv sociale): terapia
inIormational intern. Evolutia metodelor de terapie ne conduce n acelasi punct, iar
supravietuirea speciei umane solicit eIortul constient al omului nu numai pentru a
domina mediul exterior (care 1-a condus la dezechilibrul actual, n care Iorte uriase ale
naturii sunt la ndemana unor Iiinte insuIicient de ntelepte pentru a rezolva cu inteligent
si iubire problemele sociale, politice, economice ori ecologice) ci si pentru asi inIluenta
propriile sale Iunctii si propriul su scop. Schitand evolutia mijloacelor terapeutice remarcm
trecerea de la terapii materiale (chimioterapii) la terapii energetice (electroterapii), iar n
prezent suntem martori la aparitia (de Iapt, redescoperirea) terapiilor inIormationale
(homeopatia, care era semnalat si n Ayurveda (lit.: "stiinta vietii"); acupunctura transmis
conIorm legendelor de zei oamenilor si consemnat n Hoang Ti Nei King So Ouenn
(Huangdi Neijin Suwen) n secolul XXV .e.n. Din aceeasi categorie a terapiilor
inIormationale Iac parte: psihoterapiile (hipnoza, autohipnoza, sugestia, autosugestia),
terapiile ce utilizeaz sunetele, culorile, arta (adic toate terapiile ce utilizeaz un suport
material sau energetic drept vehicul al inIormatiei). Evolutia terapiilor indic simultan
evolutia de la metodele externe (materiale, energetice si inIormationale) care conduc la
dependent, poluare si degenerarea speciei umane (eIecte teratogene), ctre metodele
terapeutice interne, care conduc la independent, nepoluare, autocontrol; deci la scoaterea
din sedentarism a mijloacelor de aprare pe care le are Iiinta uman pentru a rezista
agresiunilor mediului. Metodele interne de terapie inIormational ce pot Ii grupate sub
denumirea de autocontrol sunt consemnate sistematic numai n sistemul uniIicat Yoga, expus
de Patanjali n Yoga Sutras (sec. II .e.n.); acest tratat reprezint prima descriere a
sistemului Yoga si constituie temelia inIormatiilor ce vor Ii in continuare prezentate
cititorilor; Upanishadele, Vedele, indic unele metode de acces la nivelul NemaniIestat
(Absolut, Brahman) ce apartin sistemului Yoga, ns Ir coerenta din Yoga Sutras.vedeti
imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ]
42
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 10
Practicm Yoga ca s ne regenerm, s ntinerim, s oprim curgerea aparent
implacabil a timpului; Ioarte multi yogini au reusit ncetinirea curgerii timpului n
organism (controlul hormonilor ce declanseaz procesul de mbtranire rapid si
moartea); un yogin venit n S.U.A. n cadrul programului de colaborare stiintiIic si
cultural pe care aceast tar 1-a stabilit cu India arta (si parametri biologici msurati
indicau aceeasi stare) de 30 de ani desi actele artau c avea venerabila varst de 160 de
ani
Practica Yoga permite intensiIicarea proceselor de reIacere, de odihn; somnul yogin
ampliIic procesele de reIacere, astIel ncat o singur jumtate de or din acest somn
poate s echivaleze cu opt sau chiar zece ore de somn normal, adanc.
Yoga este o cunoastere experimental care se desIsoar n laboratorul si cu
instrumentele propriei noastre Iiinte pentru a obtine ampliIicarea stabilittii si
invulnerabilittii la perturbatii si agresiuni externe (materiale, energetice, inIormationale,
biologice, psihosociale). Obtinerea acestei stabilitti ne permite atat s Iim "n pace cu noi
nsine" cat si s devenim insule de pace n oceanul de zgomot si conIlicte sociale; putem
transmite pacea, echilibrul si s vindecm pe cei din jurul nostru; linistea, iubirea, calmul,
prietenia, simpatia, le emitem si ne nconjoar exprimand Iunctionarea principiului actiunii
si reactiunii la nivel paranormal ("culegem ceea ce semnm" si n consecint orice
conIlicte dispar n prezenta dvs. ca si cum ati Ii ,uleiul turnat peste o ap agitata de
valuri").
Yoga aIirm nu numai c entuziasmul, ca si Iocul se transmite ori c adevrul nu
poate Ii ascuns, ci si Iaptul c strile noastre mentale (cum este cazul stabilittii
psihosomatice) sunt molipsitoare ca si cscatul, rasul ori buna dispozitie.
Practica Yoga elimin ecranele ce stau n Iata Luminii cunoasterii si care determin
prezenta ignorant a omului; cderea ,vlurilor ce obtureaz lumina" conduce la
cunoasterea rezonant, global, a codului genetic al universului (cunoastere imposibil de
atins pe cale progresiv, pas cu pas ori prin abordare extern, superIicial, mijlocita de
portile senzoriale) adic la cunoasterea complet, total (omnicunoasterea) , ce aduce
simultan starea de Iericire, beatitudine(ananda) si controlul total (omnipotenta). Dup cum
aIirma si Lao Tseu n Tao Te King virtutea, Iorta sau puterea (Te) nu sunt decat reIlexul,
maniIestarea nrdcinrii n Tao.
43
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 11
1.4. Aspecte privind practica Yoga.
i Inceperea practicii Yoga impune elucidarea a trei aspecte importante:
a)este autocontrolul accesibil tuturor oamenilor?
b)este acest autocontrol periculos?
c)putem practica Yoga fr conducere direct?
1.4.1. Este autocontrolul accesibil tuturor oamenilor?
Existenta si continuitatea sistemului Yoga de-a lungul timpurilor are la baz
principiul Iundamental care sustine c omul se poate schimba pe sine prin actiune
constient, voluntar. Involuntar toti oamenii modiIic sub inIluenta emotiilor, ritmul
cardiac sau respirator, peristaltismul intestinal, motilitatea digestiv sau presiunea
sanguin ntr-o directie Iavorabil sau deIavorabil vietii.
Controlul voluntar al Iunctiilor involuntare nu este accesibil doar unor oameni dotati
sau initiati. Programele de antrenament de astzi au decodiIicat tehnicile yoga si au Icut
evident Iaptul c oamenii pot s Iie antrenati pentru a-si controla propriul ritm cardiac,
presiunea sanguin si alte Iunctii presupuse anterior drept involuntare.
Scepticismul actual n privinta accesibilittii controlului Iunctiilor vegetative nu a
Iost spulberat de yoginii care au venit n centrele de cercetri stiintiIice occidentale
pentru a arta controlul total al Iunctiilor Iiziologice "involuntare" (oprirea sau accelerarea
ritmului cardiac, variatia ritmurilor cerebrale, vasodilata-tia, vasoconstrictia), ci de
descoperirea metodei bioIeedback-ului care a permis animalelor (pisici, soareci, prin
dresare cu recompens alimentar, s-si modiIice n directia dorit de experimentator
ritmul cardiac, cerebral, presiunea sanguin sau chiar s hiberneze).
Deci acest control al Iunctiilor vegetative este accesibil tuturor animalelor si
oamenilor dac parametrul ce trebuie controlat este perceput sau aIisat (interior n Yoga si
exterior n bioIeedback); adic acesta nu constituie nicidecum o zon interzis sau care este
deschis doar unor oameni initiati sau Ioarte dotati.
1.4.2. Este autocontrolul util sau inutil; este periculos?
Jose Delgado, unul dintre cei mai mari neurologi ai lumii consider c evolutia
natural este prea lent si c trebuie s ,intervenim direct n destinul omului implantand
dispozitive "pacemaker cerebrale", analoage dispozitivelor care stabilizeaz ritmul cardiac;
aceste dispozitive ar putea mentine stabilitatea mental a oamenilor n orice moment si
astIel ar putea Ii aprat sntatea mental si pacea.
Deci se prevede utilizarea n viitor a unor proteze inIormationale tehnologice, care s
nlocuiasc actualele proteze chimice (sedative, tranchilizante care s-au dovedit teratogene)
Acest lucru insa nu rezolva problema Iiindca se mentine dependenta de exterior si
sedentarismul mecanismelor de control si restabilire pe care le avem n dotare.Ramane
drept optiune instruirea in tehnicile de relaxare psihosomatic inspirate din Yoga si
apelarea la celelalte tehnici Yoga, care conduc la control voluntar ori involuntar (indirect).
44
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 12
Agresiunea extern tot mai accentuat si supravietuirea solicit din partea noastr
nu o protezare material, energetic ori inIormational ori construirea unor hibrizi om-
masin (cyborgi), ci apelul imediat la Yoga, revenirea la Natura Interioar, pentru a
sustine si dubla constient programele Iiziologice cele mai aIectate (suprasolicitate,
agresate).
Pericolul practicrii Yoga este inIerior cantitativ si calitativ pericolelor datorate
terapiilor actuale materiale si energetice, deoarece acest sistem apeleaz ca si homeopatia
si acupunctura la control prin stimul inIormational, deci Ioarte putin nociv dac practica
este corect.
1.4.3. Putem practica Yoga fr ndrumare, independent ?
Prerile sunt mprtite din motive subiective si obiective, atat n trecut cat si n
prezent. Frica de independent, conIormismul, dependenta mare de un suport extern
solicit initial prezenta obligatorie a unui instructor care s decid asupra sarcinilor adaptate
Iiecrui om n parte, capabil s corecteze erorile inerente nceputului |corectare dezordini
psihosomatice, comportamentale, pregtire pentru practica eIectiv Yoga prin exercitii
preliminare propuse de ctre un maestru sau de noi insine printr-un manual (metoda
programului de obiective a lui Benjamin Franklin)|.
Dat Iiind Iaptul c n Iinal scopul Yoga este eliberarea (kaivalvam) de toate
dependentele, iar practica presupune autoactiunea si deci nu o poate Iace nimeni pentru si n
locul nostru, opinia practicrii Yoga Ir conducere direct poate s Iie acceptat pentru
etapa avansat (cand apare si contactul cu " maestru" spiritual).
In ciuda celor care utilizeaz sistemul Yoga pentru a-si Iace adepti sau pentru a
realiza proIituri materiale, practica Yoga solicit, dup cum sublinia Mircea Eliade
"actiunea de autoprogramare teoretic si experimental" (adic eIort de autodidact si
nvtare prin descoperire).
Cautati metoda descoperita si utilizata de cel pe care maestrii japonezi de zen il
considera un trezit(buddha) al Occidentului: Emanuel Swedenborg (1688-1772).
In acest context, crtile de Yoga sau metodele expuse de diIeriti proIesori nu suht
decat consemnri ale unor repere constant sesizate, care ne ajut n cltoria pe care noi
singuri trebuie s o realizm, pentru a ajunge acolo unde aceast singurtate si pierde
conturul; adic la Sursa tuturor lucrurilor.
Aceasta este cauza pentru care atati mari dascli ai omenirii au consemnat n scris
experienta lor (inclusiv n Yoga); pentru a Ii util eliberrii, vindecrii si realizrii de Sine a
celorlalti oameni.
Deci practic este posibil un antrenament vizand autocontrolul utilizand un manual de
Yoga care s nu necesite prezenta eIectiv a unui proIesor.
45
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 13
Lucrarea elaborat de Institutul de Yoga din India n colaborare cu cel similar din
Washington scris de dr. Phulgenda Sinha |28| aIirm c: "nu este nevoie de ajutorul unui
proIesor dac este Iolosit metoda prezentat n aceast carte".
ReIeritor la necesitatea unui dascl n Bhagavad Gita (IV.34) se spune: "nvat ca
discipol, prin investigare si serviciu (slujindu-i pe cei care vd adevrul, supunandu-te
respectuos)" si "ajut-te de crtile spirituale pentru a ndeprta vlul ignorantei".
Dar nimeni din exterior (dascl, guru sau Ishvara) nu-ti poate darui eliberarea
(moksha , mukti) ci numai eIortul propriu n meditatia proIund pe un obiect
(nididhvasana). Nididhyasana ori atma-vicara (lit.: "a contempla, a considera") este
o meditatie pe o tem precis si reprezint ncununarea eIortului de studiu si reIlectie.
Sivananda |21|, respectand traditiile scolii Vedanta distinge trei ramuri necesare
pentru obtinerea cunoasterii spirituale: Shravana, lectura, ascultarea si ntelegerea
adevrurilor spirituale revelate n crtile sacre (scripturi; shrutis), Manama, examenul
critic al ideilor descoperite gratie Shravana, Nididhvasana, realizarea adevrurilor
spirituale prin meditatie. Deci ,nimeni altul nu este n stare s curme ndoiala, in aIara de
tine nsuti " (Bhagavad Gita VI.39).
In Yoga Vasistha, (scrisa de inteleptul Vasistha, unul dintre proIesorii lui Rama si
redactata de Valmiki), sunt raportate sIaturile lui Vasistha ctre elevul su Rama: "Fiecare
trebuie s se cunoasc pe Sine, n sine nsusi prin propria sa reIlectie (fnana) cu ajutorul
unui acharya (guru) si printr-o ntelegere a adevratei semniIicatii a scripturilor (shrutis)".
Dac n psihoterapie o maladie este considerat ca incomplet vindecat cand pacientul
rmane dependent de medic, cu atat mai mult n Yoga, care urmreste detasarea din/de
lumea Ienomenal si eliberarea , mentinerea dependentei Iat de proIesor (guru), n
ramurile avansate reprezint un obstacol n calea progresului. Patanjali aIirm n Yoga-
Sutra (YS 1.25) c: "n Ishvara(Dumnezeu) se gseste sursa inegalat a ntregii
cunoasteri" si continu: "El a Iost de asemenea proIesorul anticilor (proIesori, ntelepti,
sIinti, yogini) pentru c El nu este limitat de timp, spatiu, cauz si eIect" (YS 1.26)
|1;2;3;4;5|. Ishvara (lit.: "domnul universului"; de la rdcina "ish": a domni) este
Iorma suprem pe care mintea o poate da Absolutului, creator al universului. Absolutul
(Brahman) devine Ishvara, cand este asociat lumii Ienomenale si constituie obiect al
adoratiei si veneratiei noastre.
46
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 14
2. Necesitatea cunoayterii de sine yi a sistemului yoga pentru vindecare yi
realizare.
2.1. Necesitatea cunoayterii de sine yi Yoga.
In randurile care urmeaz vom arta necesitatea cunoasterii de sine pentru
continuarea evolutiei si pentru supravietuirea civilizatiei umane.
Vindecarea, puriIicarea si realizarea, ntelegerea, ntelepciunea si eliberarea,
controlul si autocontrolul, nu sunt decat consecinte ale adevratei cunoasteri, ale
cunoasterii de sine. Sistematizarea cilor de acces la aceast cunoastere nemijlocita,
care aduce trezirea, iluminarea, "a doua nastere" ori mantuirea, este realizat n Yoga.
Cunoasterea de sine care conduce la cunoasterea Ultimei Realitti nu este una
intelectuala, ci una directa.
Prima conditie necesar pentru a actiona asupra unui proces este de a cunoaste
coordonatele acestuia, tot asa cum pentru a putea deplasa un obiect dintr-un loc n altul
este necesar s-i cunoastem pozitia spatio-temporal. AstIel, depsirea situatiei prezente
si continuarea evolutiei omului, terapia dezordinilor sociale si individuale presupune
ndreptarea eIorturilor umane ctre ntelegerea situatiei n care ne aIlm, ctre cunoasterea
de sine. Autocunoasterea reprezint identiIicarea coordonatelor noastre nainte de a ncepe
actiunea de automodelare si autocontrol. Prin autocunoastere deschidem poarta cunoasterii
prin care aIlm tainele Universului. Nu putem s vedem cum este un lucru n realitate Ir
s aIlm mijloacele cu care realizm procesul cunoasterii, Ir s ntelegem modalitatea
actuala indirecta, mijlocita, ecranata, partiala si Iragmentata prin care procesoarele
inIormationale cu care suntem dotati si ndeplinesc sarcinile.
Universul local, n care a aprut si a evoluat viata pan la aparitia omului, a
stabilizat anumite porti senzoriale speciIice, care au Iost deschise ctre exterior de catre
viu, pt a se realiza un rspuns adaptat al Iiintelor vii la semnalele din mediul tranzitoriu
intalnit pe aceasta planeta. Aceaste terminale inIormationale (receptie-emisie), care
reprezinta un raspuns, o adaptare pentru supravietuire (pentru pstrarea integrittii
materiale, energetice si inIormationale a individului si a speciei) reprezinta simultan o
limitare, o conditionare, o programare si o captivitate inIormational, n care lumea
Ienomenal tine Iiinta trezita la constienta. Din aceast cauz omul este "legat " dupa
intrupare sa urmeze caile programate, adica sa priveasca doar catre peretele mental pe care
se proiecteaza umbrele (alegoria pesterii lui Platon), doar catre ecranul pe care sunt aIisate
semnalele (vrittis) venite din aIar si nu spre suIletul su. In urma programrii deIectuase
a proceselor inIormationale adevrata realitate este complet ecranat (nu percepem
decat o portiune limitat necesar supravietuirii n lumea Ienomenal care este prezentat
de ctre simturi pe ecranul mental,adica percepem altceva: o realitate secunda, un model
creat prin impulsuri, o reIlexie in oglinda mentala). De aici necesitatea dezvatarii,
deprogramarii..
47
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 15
Obtinerea cunoasterii nemijlocite(prajna), a perceptiei directe a Luminii, a nemuririi, a cunoasterii
Ultimei Realitti solicit ntoarcerea spre lumea interioar pentru cunoasterea celui ce cunoaste
neperturbat. Inversand Iluxul mental si senzorial de la exterior ctre interior(desprinderea de perete) se
poate cunoaste realitatea Iundamental, realitatea suport, ecranul neperturbat pe care se proiecteaz
Iilmul(toate aspectele si Iluctuatiile acestei lumi); Bodhidharma a meditat 9 ani privind un perete gol,
pana cand a perceput realitatea suport, lumina necreata.
Ca yi atunci cand centrul de greutate al unui corp ayezat se gseyte n afara perimetrului suprafe(ei
de sprijin iar corpul se rstoarn, n acelayi mod polarizarea exclusiv ctre exterior a omului l
instabilizeaz yi il dezintegreaz. Polarizarea proceselor de cunoastere ctre cunoasterea exterioar,
senzorial este un mod eronat de Iunctionare proceselor inIormationale, care n loc s aIiseze si s tin
cont de parametrii Iundamentali din Banca de date a Universului intr sub comanda universului
Ienomenal, care nu reprezint decat o zon limitat din program ce a Iost revelat n cursul evolutiei
Universului. Acest mod de Iunctionare (comandat din exterior) al procesoarelor inIormationale conduce la
instabilitate psihic, aIectiv si somatic, la maladie si Iracturare n timp si spatiu a integrittii Iiintei
umane, la micsorarea eIicientei actiunilor omului sau civilizatiei galactice ori planetare, care s-a orientat
astIel.
Progresul, independenta si supravietuirea civilizatiei umane sunt dependente de
stabilitatea celulei de baz a organismului social: individul uman. Iar stabilizarea
individului care ulterior se maniIest la nivel social, politic, planetar si cosmic nu poate Ii
obtinut din exterior, ci printr-un eIort interior de cunoastere si ancorare in Ultima
Realitate. Orientarea ctre interior a eIortului de cunoastere are drept consecint simultan
eliberarea, iesirea noastr de sub controlul obiectelor senzoriale, readucerea n drepturi a
sistemului stationar de reIerint interior.Aceasta presupune realizarea stingerii
identiIicarii cu Iluctuatiile mentale(proiectiile de pe ecranul mental), starea de vid mental,
de ecran sau oglind neperturbat n care s se oglindeasc realitatea asa cum este ea.
Readucerea n drepturi a sistemului de reIerint stationar este echivalent gsirii punctului
de sprijin aIlat in repaus absolut, de care avea nevoie si Arhimede pentru a putea misca cu
ajutorul parghiilor ntreaga lume. Acest punct de sprijin se aIl pretutindeni n Iiecare
Iragment al universului distribuit continuu, holograIic, ns contactul cu el nu poate Ii
realizat decat direct, prin interior, dup inlturarea tuturor perturbatiilor si atasrilor
mentale, dup suprimarea tuturor Iluctuatiilor, care coloreaz si modiIic perceperea
realittii suport.
Autocunoasterea si consecinta ei autocontrolul nu sunt decat aspecte ale cunoasterii
experimentale verticale(nemijlocite), care reprezint singurul criteriu real de apreciere a
evolutiei unui om ori a unei civilizatii. Trebuie s ne cunoastem pe noi insine atat pentru a
gsi adevrul care vindec, puriIic si elibereaz, cat si pentru a ne putea conduce pe noi
n viat. Fr aceast cunoastere esential "avem ochi dar nu vedem, avem urechi dar nu
auzim si nu ne reamintim cine suntem" ncercm dar nu ne vindecm si nu putem ajuta pe
nimeni. Cunoasterea exclusiv exterioar, caracterizat de dorinta de a sti tot, este o
cunoastere orizontal(mijlocita), prizonier a lumii senzoriale si Ienomenale; ea las deschis
poarta pentru ca civilizatia prezent s ignore totul, s rman neputincioas. EIectul
acestei cunoasteri progresive este o ampliIicare a ignorantei n care omul devine sigur de
un singur lucru: "stie c nu stie nimic". Orice cunoastere nrdcinat n Realitate este
rezultatul unui proces ce include trei etape consecutive: experimentarea direct si atent;
observatia critic si realizarea unui model
48
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 16
inIormational (a unei teorii) de conectare a Iaptelor prin procesele de inductie si deductie.
Primele dou etape includ analiza, iar cea de-a treia include sinteza. Avand n vedere c
realitatea Ienomenal, evidentiat senzorial, este doar o parte, un Iragment maniIestat
spatio-temporal din Adevrata Realitate, rezult c stiinta actual Occidental, orientat
ctre exterior, este doar o etap din copilria stiintei viitorului. Nici extinderea senzorial
cu ajutorul traductoarelor si a aparatelor de msur (optice, electrice, magnetice,
termice) a simturilor limitate ale omului nu se adreseaz n deIinitiv decat portiunii
limitate ce a Iost proiectat: realitatea existential, Ienomenal, spatio-temporal.
Neadmiterea sau neacceptarea "unor exceptii care inIirm regulile", a Ienomenelor
considerate ca supranaturale, psihice ori paranormale este n strans relatie cu limitarea
modelelor inIormationale elaborate, adic cu ignoranta actual. Dup cum se cunoaste,
toate concluziile stiintei orizontale elaborate de civilizatia actuala orientat ctre exterior
sunt tentative, ncercri de a modela o realitate care scap; premizele si concluziile stiintei
orizontale sunt subiecte permanente pentru revizie si corectie. Aceste concluzii au caracter
temporar, provizoriu si din aceast cauz stiinta orizontal relativ nu cere un statut de
inIailibilitate ori de atotcunoastere. Inceputul si sIarsitul oricrei cunoasteri stiintiIice este
experimentarea si modelarea sistematic, critic n plan Iizic si matematic. Iesirea,
eliberarea din cercul vicios (nodul gordian) al cunoasterii relative, dependent de
circumstante, este solutionat de apelul la cunoasterea vertical(directa) de adancime
(intensiv iar nu extensiv ori orizontal), care se adreseaz rdcinii multitudinii Iormelor
tranzitorii (eIemere, Ienomenale) proiectate: codului genetic, Iundamentului inIormational al
Universului. In loc s ne orientm ctre Iilmul proiectat pe ecranul existential, trebuie
cutat accesul la banca de date a universului, la tezaurul inIormational care se aIl
pretutindeni, n Iiecare Iragment al Universului, inclusiv n noi nsine.
Abordarea din interior, dinspre Surs pentru cunoasterea Universului, este speciIic
tuturor cilor mistice si IilosoIice orientale. Sistemul Yoga, care reprezint un ansamblu
coerent de tehnici codiIicate si ndelung experimentate de-a lungul mileniilor, pentru
obtinerea iluminrii (trezirii la Adevrata Realitate) si eliberrii, poate Ii considerat
numitorul comun si aspectul practic al tuturor IilozoIiilor si religiilor orientale. O dovad
n acest sens o constituie adoptarea tehnicilor Yoga in Buddhism, Zen, Taoism si chiar n
crestinism, adic n majoritatea curentelor spirituale orientale si occidentale indiIerent de
pozitia lor IilozoIic sau religioas. In Yoga se admite nu numai existenta si normalitatea
Ienomenelor supranormale, dar se aIirm c ele au Iost conIirmate n experienta yoginilor n
cursul meditatiei si pot Ii conIirmate experimental de ctre orice practicant serios.
Sistemul Yoga admite existenta mintii individuale si aIirm c ea este o maniIestare, un
Iragment al Mintii Cosmice. Realizarea purittii mintii individuale conduce la aparitia
automat a abilittii de a comunica cu toate mintile din Univers; Iiecare minte puriIicat
prin Samadhi devine apt s se conecteze cu toate celelalte minti Ir a-si pierde
identitatea sa. "Cunoaste-te pe tine nsuti" are drept consecint "cunoasterea celorlalti".
Nu poti cunoaste bine pe cineva
49
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 17
Ir a te cunoaste bine pe tine nsuti. Legtura de continuitate ntre interior si exterior,
precum si unitatea tuturor maniIestrilor este revelat prin Iaptul c noi descoperim n noi
nsine ceea ce ne ascund ceilalti si recunoastem n ceilalti ceea ce ne ascundem n noi
nsine.
Dat Iiind Iunctionarea n Univers a principiului holograIic, care aIirm c ntregul se
regseste si se conserv n parte, adic sustine invarianta cu scala a propriettilor ntregului
(unitatea inIormational dintre parte si ntreg) i putem ntelege pe toti, putem ntelege
ntreg Universul. Autocunoasterea are drept consecint obtinerea privirii egale,
considerarea tuturor creaturilor ca Iiind n Sine iar pe Acesta n toate; astIel, nu ne mai
putem permite s privim cu dispret nici o Iiint. Sensul preceptului scris pe Irontonul
templului lui Apollo din Delphi("Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste intreg universul")
este c lucrul cel mai de seam si rostul omului este s-si vad suIletul prin suIlet, s devin
astIel locul n care Universul se elibereaz devenind constient de Sine nsusi. Cel care si
cunoaste Sinele dobandeste conditia suprem, cci aceasta este cunoasterea cea mai nalt.
Pentru textele vedice si biblice acest Sine este Ultima Realitate, Imprtia lui Dumnezeu,
este Existenta constienta, InIormatia si InIinita Iericire. Sinele se aIl n adancul inimii
oricrei Iiinte. Prin cunoasterea direct experimental, nemilocita de simturi sau de intelect
a Sinelui, omul dobandeste nemurirea si este eliberat de toate legturile cu nivelul
tranzitoriu, cu lumea Ienomenal, n care astzi este prizonier; este eliberat de orice iluzie
si ecranare, obtine pacea vesnic si redevine unit cu Sinele.
InIormatia n Univers este de asa natur ncat curge ca apa n vasele comunicante dac
obstacolele si ecranrile sunt nlturate. TransIerul materiei si energiei nu este n cele din
urm decat o consecint a principiului invariantei echilibrului inIormational n Iiecare
punct al Universului: "totul curge" de la cel care-i plin sau mai plin "ctre cel care este mai
desert, dintre noi". TransIerul inIormational ns nu are loc Ir vidare mental, Ir eIortul
nostru inconstient (cile devotio-nale) ori constient (cile Yoga voluntare) orientat ctre
deprogramarea procesoarelor inIormationale, pentru adaptarea, n mod paradoxal,
Iunctionrii n cuplaj cu mediul tranzitoriu ceea ce declanseaz realizarea cuplajului
rezonant cu Banca de date a Universului, prin "introdeschidere" (vedeti: Mihai
Drgnescu, "Inelul lumii materiale", 1989) cu nivelul stationar, "ortoexistential". Drumul
ctre imponderabilitate trece prin simularea cderii libere; drumul pentru ancorarea n
Ultima realitate trece prin Iuziunea total cu deriva, transIormarea si curgerea Ienomenelor
din nivelul tranzitoriu, n stare de perIect oglind mental. Paradoxul provine din topirea sau
stingerea diIerentei ntre contrarii; n cdere, complet supus gravitatiei, esti eliberat,
imponderabil; n cuplaj complet cu nivelul Ienomenal esti simultan ancorat n ceea ce
ignorantilor li se pare c este contrariul: cu nivelul stationar, Ultima Realitate. Intr-o
realitate circular, capetele se ating iar contrariile ori polii si pierd semniIicatia.
50
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 18
Aceast remodelare interioar trebuie sustinut prin exercitiu constant, pana la
atingerea masei critice(degeaba sapam intr-o viata o mie de puturi de 5 metri adancime,
daca apa se aIla la 6 metri). Acest exercitiu constant de control de sine nsusi este
caracterizat de mentinerea constientei impartiale si este ndreptat ctre cunoasterea
experimental direct (iar nu verbal, intelectual) . Procesul este analog celui de
programare si nsmantare a unor noi stri si niveluri de constiint si este similar cu cel la
care Iace reIerint dictonul: "inventia, descoperirea nu Iavorizeaz decat mintile
pregtite" cci altIel "vezi Ir s vezi".
Cunoasterea Iragmentar, de supraIat, orizontal, caracterizat de "pasi mici" succesivi
de acumulare si de prbusiri ciclice ("catastroIe", "revolutii) si care vizeaz stabilirea
unor legi (legturi, conexiuni) de tip cauzal, Ienomenologic ori cantitativ, ntre Ienomene,
este o consecint a modului deIectuos de procesare a inIormatiilor din mediu de ctre o
minte adaptat supravietuirii ntr-un univers n schimbare, dar dezadaptat scopului
esential: ntelegerii de Sine a Universului.
Abandonarea modului discontinuu de Iunctionare mental si tranzitia ctre cunoasterea
unitar, continu, de adancime, sau catre cunoasterea directa, rezonant, solicit din partea
omului abandonarea provizorie a lumii externe a obiectelor (care ca ipotez de lucru poate
Ii considerat si iluzorie , Iiind n permanent schimbare si un eIect al unei lumi
stationare proIunde de natur inIormational). Ulterior se realizeaza detasarea material,
energetic si senzorial de lumea Ienomenal, n vederea ntelegerii si modelrii lumii
interne, n directia reprogramrii mijloacelor de procesare a inIormatiilor, adaptrii la
conditia propus (continu, holograIic, coerent, stabil, liber). Cunoasterea de sine, care
reprezint o cunoastere a sistemului de reIerint al Iiintei umane si a universului, este
singura care permite cunoasterea si controlul deplin al oricrui Ienomen. Ea permite s
ntelegem cum Iunctionm, cum perturbm inIormatiile receptionate, cum crem, proiectand
de Iapt n exterior Iragmente din propria noastr structur, din noi nsine.
Tehnologia "o creatie dupa chipul si asemanarea omului"
Cunoasterea de sine este aceea care ne "deschide ochii " s vedem repetandu-se n Iiecare
dintre creatiile noastre tehnologice marea Creatie "dup chipul si asemnarea lui
Dumnezeu". AstIel, analiza prezentat mai n detaliu n cursul acestui capitol, asupra
evolutiei tehnologiei civilizatiei terestre, relev Iaptul c aceasta a preluat initial "Iunctii
mecanice" apoi "Iunctii energetice" pentru ca, ncepand din secolul nostru, odat cu aparitia
circuitelor si dispozitivelor logice si a procesoarelor inIormationale (calculatoare), s aibe
acces la "Iunctii psihice", inIormationale. Dac vom tine seama c tendinta actual de
miniaturizare, Iace ca actualele circuite electronice integrate pe scar larg s devin ntr-
un viitor nu prea ndeprtat circuite moleculare si apoi cuantice, atunci vom Ii obligati s
recunoastem atat disparitia distantei dintre tehnologie si viat, dar si Iaptul c la apogeu
evolutia tehnologic, ajungand la viat, nu Iace decat s se ntoarc si s reproduc pe cel
care a creat-o. Ciclul n care nceputul si sIarsitul evolutiei tehnologice a omului este
identic, este datorat Iaptului c prin creatie, noi exteriorizm si proiectm propria
noastr structur n creatii dup chipul si
asemnarea noastr.
51
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 19
Procesul evolutiei exterioare, tehnologice, indic Iaptul c printr-un urias Ieedback
istoric, omul se va aIla n Iinal n Iata propriei sale proiectii (oglindiri) inconstient
realizate. Nivelul atins de creatia tehnologic a unei civilizatii galactice este o reIlectare a
nivelului cunoasterii de sine a celor ce o creaz. Pentru ca omenirea s ias din impasul
tehnologic actual (criza de materii prime, criza energetic, criza ecologic, ineIicienta
sistemelor de transport, s.a.), ca si pentru a depsi crizele sociale si individuale, este
necesar evolutia interioar, ampliIicarea cunoasterii de sine a omului.
Evolutia tehnologic este o revelare treptat, o developare a legilor Universu-lui(care
exist si Iunctioneaz si in noi) asemntoare evolutiei Universului care a condus la
aparitia omului. Noi oamenii suntem Iructul evolutiei si developrii partiale a chipului
Universului, suntem expresia cunoasterii si descoperirii de sine a Universului. Rostul
nostru este s continum aceast revelare pan la deplina eliberare. Universul are rol de
instruire, de scoala si de dascl care elimin erorile si subventioneaz noi si noi ncercri.
Trecerea de la cunoasterea orizontal, la cunoasterea vertical, de la proiectia inconstient,
aleatoare, la cea constient este una din lectiile importante pe care toate textele relevate si
toti mesagerii lui Dumnezeu(avatara; messiah), au ncercat s le transmit oamenilor.
Cunoasterea de sine reprezint cunoasterea sistemului de reIerint si stabilizarea lui,
cci altIel nu putem cunoaste deplin nici o miscare. nseamn s ntelegem cum
Iunctionm, cum perturbm inIormatiile receptionate, cum crem proiectand de Iapt n
exterior propria noastr structur, pe noi nsine. In vederea accelerrii evolutiei tehnologice
este necesar nlocuirea proiectiei aleatoare, inconstiente, ce se realizeaz n cursul creatiei
cu o proiectie constient care nu poate avea loc Ir o cunoastere de sine, a propriei
noastre structuri. Numai ntelegandu-ne pe noi nsine putem proiecta noi tehnologii, de
nenteles pentru civilizatia terestr actual.
Disparitia dinozaurilor si autoanihilarea civilizatiilor
Calea abordrii lumii exterioare, a cunoasterii senzoriale si modelrii tehnologice este calea pe care a
mers civilizatia din Occident. Aceast cale de evolutie unilateral, care a colonizat intreaga planeta are
numeroase deIiciente. AstIel, aceast evolutie a condus la dezechilibrul actual ntre evolutia exterioar si
cea interioar. Despre dinozauri se spune ca au disparut si Iiindca aveau o Iorta uriasa si un creier Ioarte
mic. Azi s-a ajuns ca uriase potentiale distructive sa se aIle la dispozitia unor creiere mici, care nu au
nvtat s Iie suIicient de ntelepte, ca s rezolve conIlicte economice, sociale, politice ori antagonisme
ideologice, n mod inteligent, prin dialog. In loc de toleranta si de pretuire a altor opinii pe Terra inIloreste
intoleranta,Iundamentalismul religios si distrugerea sistematica a tot ceea ce este diIerit.
Asa s-a ajuns la dezechilibru ecologic, la disparitia unor intregi specii de plante si de animale. Asa s-a
ajuns la stergerea de pe Iata pamantului a culturilor unor popoare. Asa procedam si in scoala, atunci cand
cultivam ascultarea, uniIormizarea, inregimentarea, conIormismul, servitorul iar nu creatorul. Oamenii
nu inteleg ca: "cel diIerit de mine departe de a ma leza, ma imbogateste" (Antoine de Saint-Exupery)
Cunoasterea de sine reorienteaz motivatiile umane pentru "a Ii" n loc de "a avea", ctre cunoastere
vertical cu acces la sursa acestui Univers, n locul cunoasterii extensive orizontale, relative, care este mai
curand o colectie, o posesiune de inIormatii izolate. Fr autocunoastere si colonizarea tramului interior,
care s ne conduc la autocontrol si ntelepciune, civilizatia prezent va cunoaste dezastrul planetar.
52
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 20
Metodele Yoga ndreptate ctre cunoasterea si controlul de sine constituie un monument
al culturii indiene, care se adreseaz mai mult omului dim secolul XX decat celui din
secolul al XlX-lea, care le-a descoperit prima dat; tot astIel dup cum gramatica lui Panini
ar Ii rmas un text artiIicial Ir o lingvistic structural, iar logica indian gresit
interpretat Ir logica contemporan.
Yoga a dezvluit o problematic pe care de abia omul de azi pare mai investit s si-o
apropie decat cel de odinioar, gratie unei medicini psihosomatice si a unei psihologii a
adancurilor. Pregtirea constiintei europene n vederea ntalnirii cu Yoga, a Iost grbit n
ultimul sIert de veac de necesitatea gsirii unor modalitti de adaptare la conditiile
deosebite ale zborurilor cosmice, de ridicare real a calittii vietii, de gsire a unor
mijloace de terapie individual si social , mai adaptate si mai putin poluante n Iata
presiunilor tot mai mari pe care civilizatia dezechilibrat actual le exercit asupra
individului. Mesajul spiritual al Indiei, adica al unei civilizatii "specializate" n explorarea
si utilizarea resurselor interioare, vine n momentul unei crize reale a civilizatiei noastre
"Occidentale" orientat ctre exterior. Cunoasterea de sine este n situatia actual singura
cale de a compensa dezechilibrul din aceast epoc Ir precedent n care drumul vietilor
noastre depinde azi mai mult de decizii inteligente decat de circumstante naturale. In
solutionarea crizelor tehnologiei si civilizatiei prezente, obstacolele nu se gsesc n
exterior, ci n noi nsine. In starea de necesitate prezent acest obiectiv al cunoasterii de
sine are o valoare total, de care depinde supravietuirea ori disparitia noastr, evolutia
speciei umane pentru a cunoaste cu adevrat Realitatea, destinderea international.
Evolutia exterioar tehnologic a Icut s apar probleme noi: scderea liberttii
individului n ciuda eliberrii ecologice, prin dependenta crescut de mecanizare, care
absoarbe energia uman pentru inventia, constructia si mentinerea masinilor. Nu trebuie
conIundat progresul tehnologiei si al evolutiei cunoasterii exterioare cu prosperitatea si
conIortul n momentul n care omul a pierdut mai mult decat a castigat (libertate, liniste,
simplitate, puritatea mediului). Numai cunoasterea de sine oIer solutia pentru eliberare
din nivelul tranzitoriu si intrarea n nivelul staIionar-inIormational, pentru expansiunea
vietii prin autocultivare, autoinstruire pentru obtinerea perIectei transparente si claritti
mentale, pentru trecerea omului la starea divina , pentru Iericire si stabilizare. Polarizarea
ctre exterior este artiIicial, Ials si a condus la conditia psihopat a vietii civilizate
actuale, la stress si la dependenta de exterior n vederea procurrii plcerilor ori a evitrii
suIerintelor.
Metodele de cunoastere de sine sunt codiIicate n cadrul sistemului Yoga si ele permit
reluarea n posesie, regsirea de sine, controlul direct inIormational asemntor tehnicilor de
autopsihoterapie. In plus acordul cu sine se transmut si se transIer n acord cu Universul
si cu ceilalti oameni realizandu-se depsirea rupturii de continuitate intern-extern.
Aceast punte ntre interior si exterior deschide posibilitatea proiectiei nemijlocite a
subiectivului n obiectiv n cadrul
53
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 21
Ienomenelor extrasenzoriale si extraeIectoare. Toate tehnicile Yoga solicit ca mijloacele
s nu Iie transIormate n scopuri, omul Iiind singurul scop, iar n plan temporal nu se
permite renuntarea la prezent ca zon de maniIestare a adevrului n Iavoarea unui viitor
utopic sau a unui trecut oarecare, timpul nepermitand pierderea sincronicittii, alegerea ori
napoierea similar comportamentului spatial decat odat cu sacriIicarea Realittii.
In situatia n care potentialul constructiv si distructiv datorat progresului a devenit
imens se pune ntrebarea dac prezenta orientare a civilizatiei noastre este de dorit ctre
exterior ori dac trebuie s reexaminm scopurile universale ale omenirii si s dm mai
mult atentie obiectivelor primare, care nu trebuie s Iie dezvoltarea masinilor, ci a omului
nsusi?
Echilibrul prin teroare existent n lumea prezent reIlect divergenta si dezechilibrul
dintre o tehnologie atotputernic si o ntelepciune subdezvoltat. Cea mai mare problem a
omului de azi nu este de a ntelege si exploata mediul nconjurtor, ci de a se ntelege si de a
se conduce pe sine. Achizitia de putere trebuie nsotit simultan de autoprotejare contra
Iortelor pe care ncepem s le posedm. Omenirea a atins punctul critic al evolutiei si
trebuie ca mintea s Iie Iolosit pentru a ne inIluenta propria structur, Iunctii si scop;
aceasta asigurand pstrarea si avansul civilizatiei.
Situatia critic de dezechilibru ntre evolutia interioar si cea exterioar a Iiintei umane
impune aplicarea mintii nu numai spre exterior la dominarea naturii, ci la civilizarea
psihicului uman.
In aIara dezechilibrului dintre evolutia intern si cea extern a omului ca rezultat al
abordrii externe unilaterale a lumii externe (lucru care poate pune orice civilizatie n Iata
autoanihilrii), se remarc si o evolutie nceat, aleatoare, empiric, cu pasi mici eIectuati
de-a lungul multor generatii, datorit implicrii procesului de proiectare empiric
inconstient.
Este ca si cum am dori s construim o catedral Ir ca anterior s Ii Icut un proiect. In
acelasi mod proiectm propria structur, inainte de a ne cunoaste pe noi nsine. Alte
deIiciente ale cii externe de abordare unilateral, orizontal a Universului sunt:
superIicialitatea inIormatiilor extrase din totalul revelat
ntr-un obiect existent, partialitatea, cci inIormatiile desprinse din obiect ignor suportul
comun al acestuia si al subiectului, ntarzierea evolutiei pe drumul presrat de numeroase
ncercri si erori, prelucrarea deIectuoas de ctre subiect a inIormatiilor receptionate,
starea de descurajare (dezarmare) n Iata uriasei varietti (aparente din cauza modului
orizontal de cunoastere),avand drept consecint decretarea de ctre stiinta occidental a
incognoscibilittii Universului.
In realitate, aparenta de inIinitate si perceptia Iracturat, partial, discontinu a
Realittii sunt datorate: strii Iracturate a subiectului cunosctor, utilizrii unor procesoare
adaptate prelucrrii secventiale a inIormatiilor. Aceste procesoare sunt adaptate pentru
prelucrarea inIormatiilor discontinue, secventiale din nivelul
54
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 22
tranzitoriu n care exist Spatiu si Timp, dar complet dezadaptate pentru prelucrarea de
inIormatii continue, de adancime, care s tin cont de circularitatea proceselor ce trebuie
studiate si de integrarea holograIic a ntregului n parte.
Deci, cunoasterea universului si a realittii solicit eliminarea modului proIan de
prelucrare a inIormatiilor prezentate de obiecte, adic necesit abordarea si orientarea tot
ctre cunoasterea de sine. Cum putem, cu un procesor discontinuu, s sesizm, s
percepem real Ienomenele continue, stationare? AstIel sistemul de activare speciIic a
cortexului, care este Iormatia reticulat, a ecranat sistemul mai vechi, care Iunctiona
nespeciIic, holograIic, continuu (sistemul lemniscal).
In competitia ntre cele dou sisteme, care indic dou moduri de procesare a
inIormatiilor (vertical si orizontal) a avut castig de cauz, Iiind adaptat la mediu, sistemul
ce a asigurat rspunsul la stimul unic (speciIic, discontinuu, individual). Cand cresterea
excitatiei ntr-o zon a cortexului induce automat cresterea inhibitiei n zonele vecine, cum
pot s apar conexiuni, dac nu absolut ntampltor?
Sistemul speciIic ce asigur adaptarea si supravietuirea nu este un bun procesor al
inIormatiilor n vederea interconectrii globale, holograIice, care transcede simpla
cauzalitate liniar. Cunoasterea si reprogramarea Iunctionrii procesoarelor cu care suntem
dotati, solicit tot cunoasterea de sine, cci altIel vom obtine o cunoastere ecranat,
superIicial, Iracturat care este de Iapt o ignorant, o cunoastere relativ, diIerit n
Iunctie de sistemul de reIerint ales (ca n cazul tranzitiei de la sistemul geocentric la cel
heliocentric).
Tendinta omului de a se crede o individualitate si de a actiona n consecint provine tot
din modul de a vedea lucrurile cu Iocar unic (partial ecranat), iar aceasta conduce la
izolare si blocarea conexiunii cu banca central de date a universului, la involutie si
autodistrugere. Pentru continuarea evolutiei omului, pentru cunoasterea ntregului program
al Universului, care s-i asigure completa independent, este necesar cuplarea constient la
nivelul stationar si detasarea de perturbatiile din nivelul tranzitoriu, care impun
Iunctionarea dual a mintii. Toate acestea cer antrenament si ndreptarea mintii spre
interior.
Un criteriu pentru a caracteriza valoarea unui om este prin "ceea ce el este", iar nu
prin "ceea ce el are". In acest context "a Ii" nseamn cunoastere de adancime, vertical,
conectat la propria structur, vie a subiectului, nseamn aplicarea acestei cunoasteri
ctre binele su si indirect, spre binele celorlalti.
Avem n acest caz al cunoasterii verticale de sine, o cunoastere vie plantat n Real,
dup chipul si asemnarea Realului. "A avea", "a poseda" conduce la acumularea de
stiint, care de Iapt sporeste suIerinta prin reactiunile provocate asupra noastr de o
cunoastere Iragmentar, superIicial, orizontal, n care nu stim nimic, stiind lucrurile pe
jumtate. Cu cat stiinta s-a extins mai mult, cu atat s-au ivit mai multe probleme. In aceast
situatie se gseste astzi omenirea cand culegem roadele la ceea "ce am semnat prin
cunoastere orizontal" (poluare, criz material, energetic, inIormational, economica,
psihic, social).
55
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 23
Dar care e Iolosul stiintei pentru cel Ir minte, Ir ntelepciune, Ir cunoastere de
sine? La ce-i Ioloseste oglinda celui ce nu vede? Deci oamenii nu trebuie judecati dup
ceea ce nu stiu, ci dup ceea ce stiu si dup Ielul n care stiu. Doar o mic parte din
stiinta omeneasc este n orice clip cu adevrat vie n unele minti, cci ceea ce conteaz
nu este cantitatea, ci calitatea Iiintrii inIormatiilor n om. AstIel, n toate timpurile s-au
vzut oameni care stiau mult cu un spirit mediocru; si dimpotriv, spirite Ioarte vaste, care
stiau Ioarte putin. Nici ignoranta nu e lipsit de spirit, nici stiinta de geniu. Desi e mai
usoar dobandirea unei inIinitti de cunostinte n mod superIicial, posedarea temeinic a
unui mic numr dintre ele, presupune tot rezolvarea contradictiei dintre "a Ii" si "a
avea". "A avea" este sustinut si eIect al lui "a Ii", iar nu invers; pentru cei initiati stiinta
este un mijloc iar nu un scop; doar atunci cunoasterea devine bunul suprem, o valoare ce
trieste iar nu una posedat; doar atunci stiinta nu poate s Iie pierdut si devine
nepretuit si nepieritoare. Depsirea situatiei duale n care Ioarte aproape de stiinta
noastr slsluieste nestiinta noastr nu este posibil Ir eliberarea de superstitii, de Irica
mortii, de spaime, de perturbatii externe; Ir deprogramare urmat de reprogramare,
modul de procesare continu a inIormatiilor n vederea cunoasterii naturii adevrate a
tuturor lucrurilor, nu poate Ii obtinut. Cat timp rman in picioare Ialsele puncte de sprijin,
atasarea de exterior sub Iorma posesiunilor (avere, rang social, pozitie stiintiIic, politic)
adevrata securitate nu poate Ii realizat; din contr, grijile cresc cu cat ne ridicm n
ierarhia economic, stiintiIic sau politic. Cunoasterea adevratei realitti, care este o
cunoastere vertical adresat Sursei ntregului univers maniIestat solicit detasarea,
desprinderea de lumea exterioar, care curge, se transIorm; atingerea acestei Ultimei
Realitti este simultan si o eliberare din lantul suIerintelor (datorate atasrii de lucrurile
trectoare care ne nconjoar n universul existential, spatio-temporal) o realizare a strii
de beatitudine, de Iericire suprem (ananda). Termenul Ananda (lit.: "beatitudine",
"Iericire suprem") nu desemneaz o plcere legat de satisIacerea simturilor, care n mod
necesar este eIemer (ntr-un univers temporal), ci Iericirea unei stri neconditionate care
situeaz suIletul dincolo de orice dualitate, dincolo de orice opozitie. ConIorm textelor
Vedanta este vorba despre o stare de constiint complet paciIicat, lipsit de orice proces de
gandire, care nu proiecteaz nici maladii, nici btranete, nici moarte si nici suIerint, o
stare de bucurie pur. Formularea Sat-Chit-Ananda care desemneaz n Vedanta, Ultima
Realitate, Absolutul, Sinele universal (Brahman).Aceasta Iormulare include termenul
ananda: bucuria absolut, Ir nici o Iisur, care nu poate Ii resimtit decat n stare de
samadhi si care este nrudit cu Constiinta divin. In ordinele monastice ale traditiei
Shankara, numele de Sannvasin se termin n -ananda (de exemplu: Jivekananda). In
crestinism "preaIericitul" nsoteste numele celui ridicat pe calea ortodoxiei. Sannvasin
(Samnvasin sau Sannvasi) este cuvantul care desemneaz pe omul care a renuntat la lume
pentru a tri n cea mai complet
56
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 24
renuntare si care-si consacr toate eIorturile realizrii eliberrii (moksha). Srcia unui
Sannvasin nu este numai material; ea include de asemenea pe aceea pe care mistica
crestin o numeste "srcie a spiritului" ("srcia duhului") adic absenta conceptiilor
relative, dualiste, nscute din cunoasterea superIicial, orizontal a lumii, cum sunt:
binele si rul, atractia sau repulsia, dorinta sau teama. Conceptul de Sannvasin si
Bhagavan a suIerit o devalorizare astzi ca urmare a utilizrii lor de ctre adepti
occidentali pentru a desemna pe proIesorii (guru) contemporani. Dac termenul "eleIant",
ar Ii utilizat pentru a desemna un "soricel", cuvantul "eleIant" si-ar pierde semniIicatia
original. Anandamava-Kosha desemneaz ultimul nvelis care acoper Sinele. Acesta mai
este denumit nvelisul Beatitudinii sau Corpul Cauzal. In Upanishade apare termenul
Ananda-Purusha, iar acesta indic Iaptul c Sinele veritabil nu poate Ii nimic altceva decat
Iericirea absolut. Cunoasterea de Sine este atat calea ctre Existenta absolut (Sat) si
Constiinta absolut (Chit) dar si calea ctre Fericirea absolut (Ananda). Chit (Constiinta
absolut), este un concept esential in Vedanta si constituie o reprezentare a constiintei care
se diIerentiaz puternic de aceea pe care o avem n Occident. In timp ce noi evolum ntr-
o lume conceptual bazat pe "gandesc deci exist", n Vedanta se aIirm c "exist chiar si
atunci cand nu gandesc" Iie c sunt inconstient, adormit ori n stare de Samadhi. Chit
acoper cele patru stri de constiint: starea de veghe, de somn proIund, de somn cu vise
(constiinta oniric) si Samadhi (numita si turiya sau "a patra" stare). Dup Advaita-
Vedanta, nu exist nici atei si nici persoane care neag pe Dumnezeu, cci si atunci cand
cineva se ndoieste de Dumnezeu, nu poate s se ndoiasc c se ndoieste; pentru a se
ndoi, cuiva i este necesar Chit, constiinta, adic exact lucrul pe care vrea s-1 pun la
ndoial; Iiindc Chit este identic cu Dumnezeu sau Brahman. Constiinta speculativ nu
este decat o constiint restrans, limitat la starea de veghe sau de vis. Imensul joc de idei
al Organului intern (Antahka-rana) creator al lumii aparentelor, nu reIlect decat partial
imensa strlucire a Constiintei absolute (Chit) care este o "lumin mai strlucitoare decat
aceea a mii de sori". Tehnicile Yoga permit stpanirea sediului inconstientului,
constientului si supraconstientului (chitam) pentru a permite supraconstientului si
Constiintei absolute s se maniIeste n om. Realizarea sinelui individual (Atman) permite
cuplarea la Sinele comun al tuturor lucrurilor maniIestale, la Sinele universal (Brahman),
adic se realizeaz cuplarea rezonant la Banca de date a Universului si se obtine
omnicunoasterea. Omul devine instrumentul prin care Absolutul se maniIest, Ilautul prin
care cant Divinitatea(Constiinta absolut), oglinda n care realitatea transcendent apare.
Jedele si Upanishadele apartin literaturii revelate (shruti) ale cror adevruri au Iost date
de Dumnezeu si vzute de clarvztori atunci cand acestia erau n stare de inspiratie. Cel
ce i-a inspirat se consider c este Dumnezeu. Adevrul revelat
57
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 25
este considerat impersonal (apauruseya) si etern (nitva). Inspiratia este o activitate uniIicat
n care contemplarea uman si revelatia divin reprezint dou aspecte inseparabile. In
acest sens Svetasvatara Upanishad aIirm c nteleptul Svetasva-tare a vzut adevrul
datorit puterii lui de contemplatie (tapah-prabhava) si ca urmare a gratiei divine (deva-
prasada). Athenagoras, reIerindu-se la proIeti spune: "n timp ce erau Iermecati
(transportati, rapiti, hipnotizati) si deposedati de puterile lor naturale de judecat, din
cauza inIluentei Spiritului Divin (SIantul Duh), ei rosteau ceea ce canta n ei, Spiritul
utilizandu-i ca instrumente ale sale, asa cum un cantret si utilizeaz Ilautul, suIlnd n el
(Apol.IX). In Biblie (Evanghelia dup Ioan, 16.13) se spune acelasi lucru: "Cand va veni
Mngietorul, Duhul adevrului, are s v cluzeasc n tot adevrul; cci el nu va vorbi
de la el, ci va vorbi tot ce va Ii auzit si v va descoperi lucrurile viitoare".
Contactul cu Adevrata realitate este un contact privilegiat ("nimeni nu cunoaste
deplin pe Tatl, aIar de Fiul, si acela cruia vrea Fiul s i-1 descopere" Matei 11.27)
care necesit o stare de vidare si oglind mental obtint prin regresie voluntar sau
involuntara (prin devotiune) n starea de copil: ,n vremea aceea Iisus a luat cuvantul si a
zis: "Te laud, Tat, Doamne al cerului si al pman-tului, pentru c ai ascuns aceste lucruri
de cei ntelepti si priceputi si le-ai descoperit pruncilor" (Matei 11.25, Luca 10.21).
Cunoasterea vertical, rezonant este o cunoastere exclusiv "a Tatlui doar de ctre
Fiu" ceea ce elimin pericolul diseminrii inIormatiilor ctre Iiintele nepregtite; o astIel de
cunoastere poate Ii numit ecologic deoarece nu permite accesul unor Iiinte subdezvoltate
la arme si tehnologii, care ar pune sub semnul ntrebrii supravietuirea acestora. TransIerul
ntre cunoasterea vertical si cea orizontal este partial; niste bstinasi pot utiliza o
mitralier sau un tun cu accelerare de particule cu care si produc mult mai mult ru,
dar Ir s le nteleag. Terapia utilizand meridianele de transIer de inIormatii si energie din
acupunctura chinez reprezint, alturi de tehnicile Yoga, un caz de utilizare a unor
cunostinte a cror explicatie este si astzi departe de a Ii nteleas pe de-a ntregul.
Chi-Tsang (Jizang, 549-623 e.n.), reprezentant al scolii San-lun, al budhismului chinez a
scris un tratat asupra "Dublului Adevr" si diIerite comentarii asupra principalelor sutra
ale Mahavana. Interpretarea pe care Chi-Tsang o d "Dublului Adevr" este deosebit de
important iar autorul este considerat cel care a dus scoala San-lun la perIectiune. Chi-
Tsang concepe un Adevr terestru si un Adevr suprem pe trei nivele.
Adevrul terestru
1.AIirmarea Existentei
2.AIirmarea Existentei si Nonexistentei
3.Nici aIirmarea nici negarea Existentei si Nonexistentei
58
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 26
Adevrul suprem
1.AIirmarea Nonexistentei
2.Negarea Existentei si Nonexistentei
3.Nici aIirmarea nici negarea Existentei si Nonexistentei
Printr-o serie de negatii, Chi-Tsang ajunge la nivelul de nediIerentiere, n care nimic nu
este negat sau aIirmat; este etapa suprem a "Cii de Mijloc". "Calea de Mijloc"
(Madhvama-Pratipad) este un termen generic care desemneaz n general calea lui
Buddha istoric (evitarea extremelor care sunt Iie abandonarea total n plceri senzoriale
Iie asceza excesiv si autocastrarea. Aceast expresie este n particular atasat de scoala
Madhyamika Iondat de Nagarjuna care reIuz s aleag ntre opiniile opuse si reprezint
o ,cale de mijloc" ntre realitatea si non-realitatea lucrurilor. In Hinavana "Nobila Cale cu
opt ramuri" este considerat "Calea de Mijloc" ce conduce la ncetarea suIerintei si evit
excesul ascetic. Aceast atitudine este descris n texte astIel: "Cel PerIect evit cele
dou extreme (abandonarea n plcerile senzoriale, proIane, vulgare, terestre si practicarea
ascezei dureroase, vulgare) care nu au semniIicatie si caut Calea din Mijloc care deschide
ochii, d cunoastere si conduce la pace, clarvedere, Iluminare si Nirvana, aceasta este calea
credintei pure, a hotrarii pure, vorbirii pure, actiunilor pure, vietii pure, atentiei pure,
memoriei pure si meditatiei pure", (citat dup Nyanatiloka Bhikku, La parole du Bouddha,
Maisonneuve, 1976, p.122. Samyutta-Nykaya, L VI,11).
Calea de Mijloc desemneaz uneori absenta credintei n eternitatea sau non-eternitatea,
n realitatea sau non-realitatea lumii. Scoala Madhvamaka exprim Ioarte clar conceptia
sa despre ,Calea de Mijloc" prin cele ,Opt negatii" (Nagantna) care deIinesc natura
lucrurilor; nici abolire, nici creatie, nici distrugere, nici eternitate, nici unitate, nici
multiplicitate, nici sosire nici plecare".
A mprti brutal lumea n maniIestat si nemaniIestat n lumea Ienomenal (Lila) si lumea
permanent, absolut,etem, Ultima Realitate (Nitva) este o dovad de ignorant. Maestrii
T'ien T'ai aIirm c Vacuitatea (Nonexistenta), Aparenta (existenta Ienomenal) si mijlocul
sunt concepte identice, continute ntr-o singur Iiint.
Pentru scoala Yogachara (a buddhismului Mahavana), Calea de Mijloc const n a nu
accepta existenta lucrurilor (Iiindc lumea exterioar nu exist n realitate) dar si n a nu
postula non-existenta (pentru c lucrurile exist totusi ca urmare a unei ideatii, a unei
proiectii). Ideea central din Yogachara (lit.: "exercitiu Yoga") este c orice lucru
perceptibil este o condensare ("cittamatra,chittamatra`) a spiritului. Pentru scoala
Tendai (T'ien-T'ai), Calea de Mijloc se bazeaz pe cutarea vidului central care d Iolos
tuturor lucrurilor (precum golul central al rotii din metaIora lui Lao Tseu); lucrurile sunt
vide pentru c ele nu posed nici o realitate independent dar ele au n acelasi timp o
valoare temporar n msura
59
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 27
n care ele exist ca Ienomene pentru o durat determinat. Sinteza dintre Vacuitate
(Shunvat) si existenta Ienomenal constituie adevrul Cii de Mijloc. Scoala T'ien-T'ai
(lit.: "scoala platIormei celeste") si bazeaz doctrina pe "Sutra Lotusului" (una din
principalele sutra ale buddhismului Mahavana) de unde numele care este adesea atribuit
"scoala Lotusului". Adevrul "Mijlocului" depseste si nglobeaz simultan precedentele
dou adevruri (1. "totul este de natura vidului"; 2. Ienomenele au o existent "aparent"
si limitat n timp |si pot Ii percepute senzorial|). Acest Adevr al Mijlocului este asimilat
cu 1athata ("realitatea", "ceea ce exist", imuabilul, permanentul, contrariul
"aparentului" ce caracterizeaz Ienomenele) cu Adevrata Natur care nu poate Ii gsit n
aIara Ienomenelor. De unde identitatea Ienomenelor si a absolutului, totalitatea si
interpenetratia mutual n care totul si partea nu Iormeaz n realitate decat unul; n care
Iiecare contine toate celelalte prti. Intregul univers este continut ntr-o "smant de
mustar" sau "un gand cuprinde trei mii de universuri" aIirm maestrii T'ien-T'ai.
Adevrata nastere a "celor de dou ori nscuti" despre care se vorbeste n Bhagavad
Gita (I, 7) are loc ca urmare a initierii pentru a discerne: ntre trector si etern, ntre
aparent si esent. Ultima Realitate este ns simultan maniIestat si nemaniIestat iar a o
considera numai nemaniIestat este o dovad de ignorant: "Cei Ir de minte m cred (c
sunt) Cel NemaniIestat, intrat n stare de maniIestare; ei nu cunosc natura mea neclintit,
suprem" (Bhagavad Gita, VII,24-25).
Destructibilul (maniIestatul) si indestructibilul (nemaniIestatul), "Fiinta si NeIiinta si
Cel de dincolo de ele" (Bhagavad Gita BG XI, 37-38; XV,17,18), "Tatl lumii care se
misc si nu se misc" (XI,43;XIII,15), "Timpul" (BG XI,32;X,30), "Destinul", Codul
genetic, Programul Universului (X,39), "Legea etem" (BG XIV,27), realitatea
inIormational proIund reprezentat prin "Smanta universului" (BG XI,33; VII,10;
XIII15) sunt cateva dintre caracteristicile Ultimei Realitti, a Sinelui Universului, a
Absolutului, Brahman.
Nasterea si moartea nu sunt decat o circulatie ntre maniIestat (distructibil) si
nemaniIestat (BG VII, 18); Brahman este gura de absorbtie, hul n care se dizolv
existentele (BG IX,7; X,34) dar si izvorul (BG IX,4; IX,5) si "obarsia existentelor"
(BG IX,13; X,2,21). Ultima Realitate (Brahman) desi imperceptibil senzorial (BG XI,8),
Ir Iorm, culoare (BG VIII,9) de necuprins cu mintea (BG XI,42) este recipientul (BG
IX,6; XIII, 13,14) si adpostul tuturor Iiintelor (BG XVIII,62) ce poate Ii perceput cu
vederea divin (BG XI,8) si se aseamn cu valea, oceanul (BG X,24) cu vidul (BG
XIII,38; VH,8) si eterul (BG XIII,32). Aceast realitate al crei ntreit nume este "Om
1at Sat" ("Cel ce este") este strbunul, tatl si dasclul tuturor Iiintelor (BG XI,39),
este Mintea Cosmic, realitatea inIormational Iundamental (BG XI, 18) si calea de a
ajunge la ea: cunoasterea esential (vertical) (BG VII,2;IV,33), Neclintit, imuabil,
stationar (BG XIII,15;VII,24), de natura luminii (BG XIII,33) si a inIormatiei
60
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 28
(Sustintorul, Cuvantul, Seva; "Cel ce activeaz" si "Cel ce tine sIorile") (BG
XV,13,14; VII,8; XVIII,61), Calea (BG X,32), care este nssi Ultima Realitate, este
sprijin pentru a contacta totul cci "n mine sunt nsilate toate, ca sirul de perle pe Iir"
(BG VII,7). Intelegerea, puterea "dezbrat de dorint si patim", "iubirea care nu (BG
VII,11,12) calc Legea, "toate strile celor trei tendinte" sunt de asemenea Ultima
Realitate; din "cauza mintii tulburate" nu percepem realitatea Iundamental, plasa suport,
ci doar unele perturbatii din ea (BG VII, 13). Aceast realitate este accesibil celor ce
practic tcerea si nonactiunea (BG X,38) este esenta Ipturilor, zeilor (BG VII,30; IX,5;
X,22) "inima Totului" (BG XV, 15), divinul din oameni (BG VII,8,30;IX,5), Sinele
individual (Atman) (BG VII,5;X,20) care este identic cu Sinele suprem (BG VIII,3).Ultima
Realitate se "ntruchipeaz" n tot ceea ce exist (Iorme de maniIestare: uman, zei) dar
este si "Stpanul Iiintelor, Zeu al zeilor, Stpan al lumii" (Iorma suprem)(BG
IX,11;X,3;X,15;VI,21), trinitatea (BG X,32). Lumea maniIestat, spiritul destructibil (BG
XV, 16) este o "ntruchipare a Unicului" (X,7), o lume a Ienomenelor, un loc pieritor al
durerii (BG VIII, 15), o lume trectoare si neIericit (BG IX,33) supus unor Iluctuatii
ciclice cu diIerite perioade (absorbtie, topire, moarte, noapte si nastere, emisie, zi) (BG
VIII,17-19). Aceast lume este "campul de actiune", locul de desIsurare al marelui
experiment pentru cunoastere de sine a Marii Minti Cosmice (BG VIII,22) nu este decat o
proiectie holograIic, "dup chipul si asemnarea Creatorului" (BG XI,5), ns partial a
lui Brahman (BG XV,7); restul a rmas n starea initial (BG X,42). Aceast lume
continut si activat de Brahman, curge permanent (intr si iese din Ultima Realitate) si se
naste din unirea spiritului indestructibil cu cel distructibil (BG XV,16-17), corpul, materia si
energia nu sunt decat unelte ale lui Brahman, vehicule ale Sinelui Suprem (BG
XV,8;XV,17). Eliberarea din starea maniIestat se obtine prin rezonant cu Ultima
Realitate, rezonant care realizat ortotehnoiogic poate Ii aplicat n translocatie sau n
emisia si receptia materiei n univers. Avatarurile, proiectiile n plan uman ale Divinittii
reprezint corectii inIormationale realizate de Marea Minte Cosmic pentru a ndrepta
evolutia uman n directia mentinerii tendintei de eliberare prin descoperirea de Sine.
Faptul c orice pas Iavorabil vietii este recompensat prin plcere iar greselile sunt
sanctionate prin suIerint Iizic, psihic sau aIectiv ar trebui s indice omului existenta
unui program de autodezvoltare si autoinstruire pan la obtinerea plcerii supreme. Plcerea
si durerea reprezint ns si un sistem de selectie al programelor de comportament care ne
mentine prizonieri n viata instinctual, senzorial, n captivitatea ciclului de nasteri si morti
succesive (renasteri). n plus omul si-a utilizat mintea pentru a suprima si reduce durerile
(Iizice si psiho-aIective) si pentru a obtine plceri cu ajutorul unor mijloace externe
(droguri, vicii). Faptul c drogurile si alte mijloace externe care induc stri modiIicate de
constiint pentru perioade tranzitorii de timp sunt cunoscute n toate traditiile samanice din
Siberia, Mexic, Egipt ca declansand si aparitia
61
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 29
unor puteri paranormale (telepatie, telekinezie, vedere la distant, detasare de corp,
levitatie, translocatie) pe lang starea de beatitudine si de modiIicare a perceptiei
spatiului si timpului sustine indirect aIirmatia c Ultima Realitate este nvelit de
Anandamava Kosha. Invelisul plcerii sau al beatitudinii si merit numele de nvelis
cauzal sau director cci el guverneaz actiunea Iiintelor spre eliberare. Pan la om, acest
mecanism de selectie a programelor inIormationale optime a Iunctionat perIect;
interventia omului, care a actionat pentru a-si procura plcerea maxim nu a scos decat
partial din Iunctiune mecanismul deoarece rezultatele viciilor, greselilor, utilizrii
drogurilor determin reluarea tentativei de eliberare n alt existent. SuIerinta, boala si
moartea sunt doar amanate iar nu suspendate pe aceast cale atat timp cat omul nu caut
Calea de Mijloc ntre plcere si durere, calea ctre plcerile spirituale n raport cu care
cele senzoriale si Iiziologice nu sunt decat niste relicve dintr-o epoc de evolutie
anterioar (vegetal si animal). Acest corp si aceast minte pe care o avem, sunt
mpreun ca un instrument muzical; ceea ce veti auzi si bucuriile pe care le veti avea
depinde de ceea ce cantati cu acesta, de practicarea cunoasterii de sine si a autocontrolului
prin Yoga. A conIunda stiinta Yoga , care conduce la cunoasterea de sine si la eliberare, din
nivelul Ienomenal, cu un sistem de exercitii de gimnastic static, destinate a vindeca
diIerite maladii psihosomatice, este o eroare curent datorat unor vulgarizri realizate
de persoane incompetente. Intreg sistemul de tehnici care apartine de sistemul Raja Yoga,
asa cum a Iost prezentat de Patanjali n Yoga Sutras, nu este decat un set elaborat si
ndelung experimentat de mijloace auxiliare ce pot Ii utilizate voluntar de ctre cel ce
doreste s se vindece, s se cunoasc si s se realizeze. Acest sistem voluntar de urmrire
a controlului constient are drept replic sistemul involuntar (Bhakti Yoga) accesibil oricui,
care prin credint, iubire si devotiune ctre Divinitate conduce la aceleasi rezultate:
suspendarea undelor mentale, a valurilor de ganduri (vritti), care inund constiinta n stare
de veghe sau de vis, care se Iormeaz Iar ntrerupere n proIunzimile noastre si mascheaz
sau ecraneaz Constiinta absolut. Formele de Yoga hinduse cele mai cunoscute si mai
studiate n Occident sunt Karma-Yoga sau a actiunii obiective (dezinteresate), Kundalini-
Yoga (Yoga tantric) si Jnana-Yoga sau calea cunoasterii abstracte.
In Occident termenul Yoga evoc n general Hatha-Yoga, Iorma de Yoga bazat pe
asocierea exercitiilor Iizice (asana) si a exercitiilor respiratorii (pranavama). Aceast
Yoga ,corporal nu este considerat n India decat ca o Iaz de pregtire pentru
Iormele spirituale de Yoga sau ca o separare a dou ramuri(anga) din arborele cu opt
ramuri (ashtanga) al Raja Yoga. Avand drept tel cunoasterea de Sine si a lui Dumnezeu,
Yoga nu este n sensul cel mai general un privilegiu al Indiei, orice om care caut s
realizeze experienta mistic a unirii cu Dumnezeu este din acest punct de vedere un
discipol al stiintei Yoga, oricare i-ar Ii ascultarea (Iat de samanismul indian ori de mistica
crestin). Practicile tantrice din buddhismul tibetan sunt de asemenea denumite Yoga iar
marii lor sIinti (ca si Milarepa) yogi.
62
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 30
Termenul Yoga (lit: fug` nseamn:unire;injugare;conjunctie,aliniere) desemneaz cutarea
nrdcinrii, uniunii cu Dumnezeu. Orice cale ce conduce la cunoasterea lui Dumnezeu, a
Sinelui universal, care este identic cu Sinele individual, poate Ii numit Yoga.
Beatitudinea si Iericirea suprem (ananda) care este realizat prin Yoga este invulnerabil
si Ir nocivitatea aceleia obtinut temporar prin mijloace externe (inclusiv droguri) n
vederea accesului la puterile paranormale. In nici un caz nu poate Ii comparat Yoga cu o
cale egoist de autodrogare, din moment ce este urmat planul director al naturii, care prin
pedeaps si recompens orienteaz evolutia, ce a dus la aparitia Iiintei constiente, omul,
pe aceast planet, nainte ca noi s participm cu ceva la aceasta.
Fr prsirea lumii exterioare nu putem evita ca stiinta s Iie tinut n loc, ocupandu-ne
de ceea ce nu merit s Iie stiut, cu acea mare diversitate conditionat, neglijand in schimb
de ceea ce merit stiut: Sinele nostru. Imperceptibil senzorial, Sinele, desi nemiscat este
mai iute ca gandul si este sursa tuturor lucrurilor. Fr rdcin n Sine orice stiint este
imoral si poate Ii pierdut cci nu Iiinteaz, nu este vie, cuplat cu viul din noi. Lipsa
cunoasterii de sine i Iace pe oameni s considere c stiinta e rea ori vinovat pentru
necazurile civilizatiei prezente, cand de Iapt cauza este reaua ei ntrebuintare datorat
dezacordului cu legile ignorate ale Iirii.
Orice actiune pozitiv este nsotit ca de umbr de o reactiune, de valoare negativ
inevitabil. Numai cunoasterea interioar alung umbrele inevitabile ale lucrurilor, cci nu
Iocul este negativ, ci reaua lui utilizare. In acelasi mod nu putem condamna Iocul
nuclear ca Iiind negativ, cand de Iapt trebuie evitat trecerea lui din mana Iizicianului n
mana criminalului. Numai cunoasterea proIan, rtcit, exterioar, ndeprtat de viat,
pune n pericol propria ei surs: omul. Tranzitia unui Ienomen din "serviciul omului",
"mpotriva omului" indic atat caracterul dualist, relativ al cunoasterii exterioare, cat mai
ales ignoranta noastr. Fr contact cu interiorul, stiinta e separat de justitie, nu e n
acord global ci partial cu legile universului, produce reactiuni si ne apare ca o viclenie si
nu ca o ntelepciune. Castigarea liberttii nu a Iost adus de cunoasterea exterioar
occidental (tehnologic), ci e mutarea n interior a centrului n jurul cruia trebuie s
gravitm. Situatia prezent dezechilibrat, ntre evolutia unilateral extern nu poate Ii
continuat Ir riscuri, inclusiv pe plan psihosomatic, dat Iiindc orice actiune extern n
dezacord cu legile Iirii va deteriora prin reactiune suportul Iiziologic al constiintei. Aceast
reactiune dispare cand ignorarea propriei noastre structuri este Mocuit de cunoasterea de
sine, de actiuni obiective n locul celor subiective. In acest sens, tehnicile Yoga, care sunt
adanciri ale metodelor pentru Cunoasterea de sine, vin s controleze si s modeleze omul
compensand situatia Iracturat (dezastruoas) prezent. Prin cunoasterea de sine sunt
abandonate sistemele de reIerint instabile, atasate de elemente din nivelul tranzitoriu. Dia-
logul si ntelegerea dintre oameni devin reale, n locul monologului actual. Indrep-tandu-ne
privirea asupra noastr, evitand judecarea critic asupra celorlalti, vom
63
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 31
putea aborda punctul acestora de vedere, vom deschide mintea si suIletul catre dialog, vom
obtine Iructul actiunilor noastre. Prin Iiecare ocazie ne Iacem cunos-cuti celorlalti, iar daca
suntem prezenti si atenti, ne Iacem cunoscuti chiar noua insine.
Dialogul cu sine insusi permite legarea interioara a cunoasterii dobandite, intelegerea,
interlegarea, discernerea intre real si aparente si putem astIel ampli-Iica mersul Iiresc al
vietii, al istoriei. Dialogul nu impune, ci propune celorlalti calea de a deveni Iiecare el
insusi, ceea ce asigura egalitatea sanselor, iar nu a perIormantelor, asigura personalitati
creatoare cu discernamant, iar nu mase manipulabile, conduce la respectul celuilalt si nu la
distrugerea punctului de vedere diIerit, care ar Ii putut sa ne imbogateasca. Intransigenta,
inIlexibilitatea, ura Iata de cunoasterea verticala, Iata de necesitatea de "a Ii" apartine numai
ignorantilor. In acelasi Iel, mandria Iata de de ceea ce stiu si dispretul de ceea ce nu stiu,
denota incalcarea principiilor Universului cu repercursiuni negative asupra propriilor
programe, ce sustin Iiintarea suportului Iiziologic al constiintei. Dialogul cu sine instituie
relaxarea,impacarea, multumirea, intelegerea cu sine si cu ceilalti, detasarea, eliberarea
de dependente materiale de tot Ielul, o stare anti-stress, de independenta energetica si
inIormationala prin accesul la codul genetic relevat prin propria noastra Iiintare, pentru ca
noi suntem ziditi dupa chipul si asemanarea universului. Calea spre a deveni noi insine iar nu
niste roboti etichetati la nastere si dependenti ori sclavi Iata de programele care ne-au Iost
inoculate, consta nu in eIortul de a construi, ci de ajuta sa se nasca, sa se exprimc Sinele
sau scanteia divina din noi, sa se reveleze dorinta Universului din noi. Aceasta uniune,
Iuziune intre parte si intreg, este realizata prin cunoasterea de sine, care de Iapt deIineste
calea si procesul de reprogramare atat de bine codiIicat in Yoga. Yoga este o nastere la
adevarata Realitate, un act de creatie individual; numai productia este colectiva. Cuvantul
Yoga inlocuieste exact eIortul continuu de a te cunoaste pe tine insuti, de a te modela pe
tine insuti, ca sa nu Iii schimbat, perturbat. Orice intrerupere, oprire a continuitatii acestui
eIort si totul trebuie reluat, caci in "universul tranzitoriu totul curge".
Yoga inseamna reprogramare, iesire din ignoranta, spargerea ecranelor care blocheaza
transIerul cunoasterii si care invaluie lumina Sinelui, tranzitia catre iubirea aproapelui, catre
acte obiective durabile in locul Iaptelor subiective, Iinite, treca-toare, muritoare, centrate
pe egoism, pe castig imediat, pe rezultat, pe interes.
Evolutia metodelor de control si orientare a proceselor tehnologice, sociale, psihologice s-
a realizat incepand cu metode energetice, de control prin Iorta catre metode inIormationale
prin inteligenta, adica, altIel spus, de la metode de condi-tionare si dirijare din exterior
catre metode ce actioneaza prin interior. Aceasta evolutie de la exterior catre interior, de la
Iorta, la control si dialog inIormational, se poate constata in artele martiale, in metodele de
terapie si in controlul social.
64
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 32
Dialogul cu ceilalti este sortit esecului Ir existenta prealabil a dialogului cu sine
nsusi, cci nu-i putem ntelege real pe ceilalti Ir cunoasterea de sine, n acelasi mod n
care Iemeia stearp nu poate cunoaste sau nu ntelege durerile grele ale nasterii. Dialogul
cu Sine rezolv patologia psiho-somatic ori cea social.
Deschiderea dialogului inIormational n locul dialogului Iortei permite accelerarea
progresului si supravietuirea n situatia cand recurgerea la cel de-al doilea nseamn
autoanihilarea civilizatiei. Dialogul inIormational Iaciliteaz accesul vietii, variatiei n
locul mortii si uniIormizrii, a noului n locul nghetrii progre-sului, ajut tranzitia: ctre un
sistem de reIerint universal, n locul antropocentrismului si individualismului, de la tiranie
la democratie. Drumul ctre diversitate, variatie, evolutie, progres, cere n plan social tot
sprijinirea individului iar nu anihilarea acestuia n grupuri si mase uniIormizate,
manevrabile.
Yoga ampliIic evolutia, procesul de selectie a programelor, evolutia inIormational,
revelarea, developarea codului de programe stationare, asigurand astIel supravietuirea,
stabilitatea, invulnerabilitatea la perturbatii si n Iinal completa eliberare. Viata, ca proces
de instruire, de cunoastere a Realittii, solicit eliminarea modului curent de prelucrare a
inIormatiilor prezentate de obiecte, deci solicit o reprogramare a modului nostru de
Iunctionare, care este posibil prin cunoasterea si controlul de sine, indicate n tehnicile de
Yoga. In vederea exprimrii complete a codului genetic al Universului trebuie s ne
eliberm din capcana de a ne considera individualitti izolate, prti Ir relatie cu ntregul.
Eliminarea acestei iluzii, produse din cauza modului partial, cu Iocar unic de percepere si
procesare ecranat a inIormatiilor provenite din Realitate, necesit antrenament Yoga. n
caz contrar, involutia, autodistrugerea si blocarea interconexiunilor cu banca de date a
Universului reintr n dreptul Iiresc. Reorientarea Iluxului atentiei, izolarea senzorial n
toate ramurile, ncepand de la conceptie si pana" n plan Iiziologic, Iac parte din tehnicile
de acces interior elaborate n Yoga.
Yoga implic cercetarea si experimentul interior iar nu abandonarea n Iata
prejudectilor, dogmelor. Adevrata putere a stiintei de sine apare dup ce ea este gandit
din nou n raport cu rdcina ei, cand prinde viat, dup ce a Iost cuplat cu Fiintarea.
Aceasta indic lipsa de eIicacitate a unor retete si necesitatea gsirii propriului nostru drum,
prin gsirea codurilor personale de deschidere ctre Lumin. De abia atunci, stiinta
orizontal, care nu-i decat o imagine, o aparent, un aspect particular, Iragmentar al
Adevrului, prseste zona superIicial, ecranat, devenind vie, nrdcinat n Realitate.
Cunoasterea de supraIat a obiectelor, cauze si eIecte simultan, a obiectelor mijlocite si
nemijlocite, mentinute ntre ele printr-o plas de relatii natural, imperceptibil, este
imposibil Ir mrirea detasrii prin deplasare n adancimea Sinelui, care s devin reper
imperturbabil n vederea cunoasterii ntregului si a prtilor componente.
Inlntuirea obiectelor lumii tranzitorii Iace imposibil cunoasterea unuia Ir raportarea
la cellalt si mai ales Ir sesizarea ntregului, totului, temeliei si
65
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 33
ecranului pe care sunt proiectate acestea.
Cercul vicios ce ncepe cu stergerea memoriei adevaratei noastre identitati (a memoriei
vietilor anterioare la nastere) si care sIarseste cu constatarea la care ajung oamenii la
sIarsitul vietii, c nu stiu nimic, nu poate Ii depsit Ir orientarea ctre sursa ntregului
care este si sursa noastr ca prti ale Sinelui.
2.2. Cunoayterea orizontal(mijlocita) yi vertical(nemijlocita) n scrierile sacre ale
omenirii
In Iunctie de mijloacele utilizate n pregtirea adevratei Iluminri, Iiecare dintre crtile
revelate (Jeda) poate Ii mprtit n dou prti: Karma Kanda (partea reIeritoare la
actiune) si Jnana Kanda (partea reIeritoare la cunoastere). Uniunea dintre cele dou prti
este reprezentat de calea clasic din Raja Yoga, ce a Iost expus de Patanjali n Yoga
Sutra. Aceast uniune dintre cunoastere si actiune (experiment) conduce la cunoasterea
direct si la omnicunoastere, la transcederea lumii eIemere a Ienomenelor, la contactul
nemijlocit cu singura si adevrata Realitate.
Modul de alctuire a practicii Yoga are drept tint cunoasterea diecta care elibereaz,
cunoasterea verticala, esentiala.
In capodopera culturii universale care este Bhagavad Gita ("Cantecul Divinului")
cunoasterea este clasiIicat dup gunas (lit.: "calitate Iundamental", "tendinte ale
naturii").
"Cunoasterea, Iapta si Iptuitorul sunt de trei Ieluri, mprtite dup (cele trei) tendinte
(gunas) - asa cum spune nvttura despre cele trei Tendinte; ascult cum sunt acestea cu
adevrat: (XVIII, 19) cunoasterea prin care vezi n toate Iiintele o singur existent
neclintit, nemprtit n (cele) ce-s mprtite - s stii, ea este de tip sattva" (pur,
raIinat, luminoas) (XVIII,20). "Cunoasterea care prin separare vede n toate Iiintele
existente ca Iiind deosebite, de diIerite Ieluri - acea cunoastere s stii, tine de rajas (de
agitatia mental si de gandire; de activitatea starii de constiint, cuplat la lumea
Ienomenal; constiinta din starea de veghe proIana) (XVIII,21). "Despre (cunoasterea) care
este legat de un singur eIect, ca si cum ar Ii totul, lipsit de temei, de adevrul lucrurilor
si stramt - despre ea se spune c tine de tamas (de inertie, imobilitate, obscuritate, orbire,
ignorant;tendina tamas reprezint Iortele inertiale si inactive ale Naturii care se maniIest
sub Iorma ignorantei, lenei, incapacittii, lipsei de claritate, obscurittii) (XVIII,22).
Din cele trei Ieluri de cunoastere decurg trei Ieluri de Iapte prezentate astIel n Bhagavad Gita "Fapta
randuit, lipsit de nlntuire (atasare) mplinit Ir dorinta sau ur de cel care nu-i doreste Iructul
(aceasta este o Iapt obiectiv) - se spune c tine de sattva" (XVIII,23). "ns despre Iapta care este
ndeplinit cu mult strdanie de cel care nzuieste la obiectul dorintei (aceasta este Iapta subiectiv,
atasat de Iruct) sau ndeplinit cu egoism - se spune c tine de rajas" (XVIII,24). "Fapta care din cauza
tulburrii mintii nu tine seama de urmri, pierderi, vtmare si de ce-i cu putint i se spune c tine de
tamas" (Ir de minte) (XVIII,25).
66
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 34
In Iunctie de cele trei Ieluri de cunoastere si de Iapte oamenii se mpart n trei Ieluri astIel:
"Fptuitorul eliberat de nlntuire (de captivitatea Iaptelor sale, invulnerabil la perturbatii)
care nu spune ,eu" plin de struint si hotrare (eIort stabilizat n timp), acelasi n
reusit sau nereusit (neperturbat de succes ori esec) - i se spune c tine de sattva" (BG
XVII,26). "Fptuitorul care nzuieste spre Iructul actiunilor, ptimas, violent din Iire,
impur, stpanit de bucurie si ntristare - este stiut c tine de rajas" (BG XVIII,27).
"Fptuitorul cu mintea mprstiat, lenes, vanitos, preIcut, necinstit, lstor,
descumpnit si nehotarat (manipulat de circumstante, instabil) - i se spune c tine de
tamas" (BG XVIII,28).
In Pancha Tantra ("Cele cinci crti ale ntelepciunii") se pune intrebare ce este mai de
pret: stiinta(nvttura) sau intelepciunea(mintea) ?
Invttura (cunoasterea orizontal;stiinta) Iara minte (intelepciune) a dus la pieire pe Iratii
care nu s-au putut abtine sa-si puna in aplicare stiinta de a da viata unui tigru, indiIerent de
consecinte.
In Bhagavad Gita("Cantecul lui Dumne:eu") ntreita mprtire a mintii dup cele trei
tendinte(gunas) ne indica o cunoastere a strilor si nivelelor de constiint .
"Doar mintea (aIlat la mijloc ntre veghe si repaus, dar detasat de ambele ) cunoaste ce-i
activitatea si inactivitatea, ce trebuie si ce nu trebuie nIptuit, Irica si lipsa Iricii,
nlntuirea si eliberarea - acea (minte) tine de sattva" (BG XVIII,30).
"Mintea care nu-si d seama de ce-i Lege si ne-Lege, ce trebuie si ce nu trebuie Icut,
are o ntelegere care tine de rajas" (BG XVIII,31).
"Aceea care nvluit n ntunecime socoteste nelegiuirea drept Lege si toate lucrurile pe
de-a-ndoaselea - acea minte tine de tamas" (BG XVIII,32).
Calea de a obtine mintea sattvic este prin interiorizare, stingerea agitatiei(trecerea de la
tulbure la clar; punere in repaus) si detasare progresiv de lumea Ienomenal: "Struin(a
care, prin Yoga statornic, infraneaz sim(ul intern, suflurile vitale yi sim(urile -
acea struin( aduce sattva" (BG XVIII,33).
Transcederea lumii Ienomenale, dobandirea cunoasterii esentiale a Sinelui individual si
universal, presupune ulterior depsirea celor trei tendinte (triguna) care apartin proiectiilor
obiectelor din lumea Ienomenala (Prakriti),adica unei realitati secunde (un model sau o
reIlectare a realitatii nu ese insasi realitatea) iluzorii (maya) caracterizat de lipsa de
continut (ce consistenta au umbrele proiectate pe ecranul mental) si de capacitatea de
ecranare(acoperire; separare; Iilmul proiectat mascheaz adevrata realitate ;doar in
spatiul vid dintre doua ganduri succesive putem intrezarii cerul). Cel ce obtine
adevrata cunoastere trece de la "a privi" la "a vedea", de la orbire(avidya) la
adevrata vedere, la vederea divin:
"Cel care-1 vede pe Supremul Stpan Divin slsluind la Iel n toate Iiintele, nepieritor
cand acestea pier, acela este cel care vede" (BG XVIII,27), "cci dac-1 vede pe Stpanul
Divin slsluind la Iel pretutindeni, nu-si loveste singur Sinele si ajunge astIel la conditia
suprem" (BG XVIII,28). Adevrata vedere este o vedere holograIic care-1 Iace pe om
constient de identitatea sinelui su cu Sinele celorlalte Iiinte. Nu vederea orizontal
mijlocita de simturile Iizice, oIer omului iesirea din lumea Ienomenal, ci vederea
nemijlocita divin: "Tu nu m poti ns privi cu propria-ti vedere; ti dau vederea divin"
(BG XI,8). "Atunci a vzut Iiul lui Pandu ntrega lume Iramitat la nesIarsit, stand la un
loc n trupul Zeului Zeilor" (BG XI, 19).
67
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 35
Doar "cei care prin ochiul cunoasterii au vzut astIel deosebirea dintre camp (trupul, lumea
Ienomenal maniIestat) si cunosctorul campului (Sinele), (precum) si eliberarea Iiintelor
de Natur, ajung la Cel Suprem" (BG XIII,34).
Cunoasterea Sinelui poate Ii obtinut pe diIerite ci: "Unii, cu ajutorul
meditatiei(dhyana), vd ei nsisi Sinele n sinea lor; altii, prin Samkhya si Yoga, iar altii
prin Yoga Iaptei (Karma Yoga)" (XIII,24). AltIel, "cei cu mintea tulburat nu vd
(Sinele) cand pleac (din trup) sau st (n trup) sau cand legat de tendinte ia parte la viat;
l vd cei care au ochiul Cunoasterii" (XV,10).
"Yoginii care se strduiesc, l vd stand n sinea lui, cei nedesvarsiti, lipsiti de gandire,
chiar dac se strduiesc, nu-1 vd" (cunoasterea senzorial, exterioar si strile mentale
legate si comandate de lumea Ienomenal nu permit perceperea Sinelui" (XV,11). "Sinele
este ca strlucirea plecat din Soare, care lumineaz ntreaga lume, cea din Lun si din
Ioc - strlucirea aceasta, s stii, a mea este" (a Ultimei Realitti) (XV, 12).
Despre cunoasterea esential (vertical) n Bhagavad Gita se spune: "ti voi dezvlui n ntregime
aceast Cunoastere, mpreun cu ntelegerea pe care, aIland-o, nu mai rmane nimic de cunoscut aici" (n
lumea aceasta) (VII,2). Pentru obtinerea aestei Cunoasteri trebuie sacriIicat temporar
cunoasterea orizontal, prin oprirea gandurilor, a Iluctuatiilor mentale: "SacriIiciul
cunoasterii(orizontale) este mai bun decat cel material" (BG IV,33).
Raportul ntre cunoasterea orizontal si cea vertical este redat astIel n Bhagavad Gita
: ,Creaturilor le sunt nceput, sIarsit si mijloc, o Arjuna; cunoasterilor Eu le sunt
Cunoasterea Sinelui Suprem, celor ce discut (n controvers) Eu le sunt doctrina
(adevrat)" (BG X,32).
Accesul la aceast cunoastere este conditionat de obtinerea strii de egalitate mental:
"Cel care nu se bucur, nu urste, nu se supr, nu doreste, care renunt la bine si ru;"
(BG XII, 17) "nelegat (de nimic), strin de toate, din care a plecat suIerinta, cel druit
mie" (BG XII, 16) "acelasi cu dusmanii sau prietenii, ca si la cinste si dispret, la Irig si
la cldur, acelasi la Iericire si durere" (BG XII,18), "nepstor la insult sau laud,
tcut, multumit, cu mintea neclintit, acela mi-e drag mie" (BG XII,19). "Cel care
priveste", "cel care hotrste", "cel care suport", "cel care are parte", "Marele Stpan
Divin", "Sinele Suprem" - asa este numit Spiritul Suprem n acest trup " (BG XIII,22).
"Cel care cunoaste astIel Spiritul si Natura mpreun cu Tendintele, oricum ar tri, nu se
mai naste din nou" (BG XIII,29).
Adevrata cunoastere direct, numit n textele sacre Solar, distruge cunoasterea
orizontal (indirect, reIlectat, Lunar) relativ, partial: "celor crora necunoasterea le
este distrus de Cunoasterea Sinelui, Cunoasterea le ilumineaz, asemenea Soarelui, pe Cel
Suprem" (BG V,16). Se observ o dialectic a tranzitiei ctre un nivel superior de
constiint si cunoastere care debuteaz cu
68
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 36
controlul si suprimarea expresiei nivelului anterior Ienomenal, cruia i se retrag parghiile
de actiune; astIel: "Cunoasterea este nvluit de necunoastere; prin ea li se tulbur
mintea oamenilor" (BG V,15). Doar "cei cu gandul la mine, cu suIlurile vitale plecate la
mine (suspendate), mereu multumiti si Iericiti" (BG X,9), "celor mereu concentrati, care
mi se druiesc cu dragoste"... "ajung la mine" (BG X,10). "Din ndurare pentru ei, eu,
stand n adevrata |mea| Natur, distrug prin lampa strlucitoare a Cunoasterii
ntunecimea nscut din necunoastere" (BG X,11). "Cel care m cunoaste astIel, Ir
tulburarea mintii, ca Spirit Suprem, (numai) acel a toate cunosctor mi se druieste cu
ntreaga Iiint" (XV,19); deci practicarea eIicient a cunoasterii si actiunii verticale este
conditionat de ntelegerea prealabil a realittii Sinelui. Suprema valoare care elimin
ndoiala si rtcirea ntre calea luminoas si cea ntunecat este cunoasterea vertical:
"Yoginul care cunoaste amandou drumurile nu se rtceste niciodata" (BG VIII,27). "Cel
ce stie aceasta ntrece n merit pe cei ce studiaz (Jedele), pe cei ce practic sacriIiciile,
asceza, renuntarea, druirea; el merge spre locul suprem al nceputului" (BG VIII,28).
"Yoginul este deasupra ascetilor si este socotit chiar deasupra celor ce au Cunoasterea;
yoginul este deasupra celor care ndeplinesc riturile" (BG VI,46). "Dintre toti yoginii,
cel care, venit la mine cu Sinele interior, lui se druieste cu credint, acela este socotit de
mine ca (Iiind) cel mai unit n Yoga" (BG VI,47).
"Lipsit de amandou (de credint si Yoga) omul este rtcit, Ir sprijin n Ultima
Realitate" (BG VI,38). "Cel care lepdandu-se de ce-i randuit n shastra (textele care
reglementeaz normele de viat n traditia brahmanic; lit.: "nvttura, manual"; termen ce
desemneaz Vedele si toate celelalte texte sacre) merge dup bunul su plac, nu dobandeste
nici desvarsirea spiritual, nici Iericirea si nici conditia suprem" (BG XVI,23). "De
aceea Sastra s-ti Iie canonul cand hotrsti ce trebuie si ce nu trebuie Icut; cunoscand
Iapta cuprins n randuielile din Sastra, tu trebuie s-o ndeplinesti aici" (BG XVI,24).
Suprema desvarsire spiritual, eliberarea din captivitatea lumii Ienomenale, a-devrata
nastere a celor ,de dou ori nscuti" este o consecint a cunoasterii Sinelui: "Iti voi
dezvlui mai departe suprema si cea mai desvarsit Cunoastere dintre cunoasteri, pe care
cunoscand-o, ascetii toti au ajuns, de aici, la suprema desvarsire spiritual" (Bhagavad
Gita, XIV,1). "Luand sprijin n aceast cunoastere, au devenit asemeni Mie; la creatia
lumii nu se mai nasc si la topirea(pralaya) ei nu se tem" (BG X1V,2).
Fr cunoasterea vertical, "zadarnice le sunt sperantele, zadarnice Iaptele, zadarnic
stiinta (cunoasterea orizontal) celor ce si-au pierdut mintea (Sinele); ei capt natura
obscur a demonilor Raksas si Asura" (IX,12). Cunoasterea exterioar este adresat
"naturii inIerioare" n timp ce cunoasterea vertical celei superioare, Sinelui in dividual
(jivabhuta) "care sustine aceast lume, plasa Ienomenal, care este doar varIul aisbergului
realittii Iundamentale" (Bhagavad Gita, VII,5). Adevrata cunoastere aduce dup ea
sesizarea unittii Iundamentale a universului "ntrega lume Iramitat la nesIarsit, st la
un loc n trupul" Ultimei Realitti (XI.13).
69
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 37
"Cand descoperi c diversitatea Iiintelor st n Unitate si c numai aceasta se
Iramiteaz, atunci te-ai apropiat de Adevrata Realitate (Brahman)" (BG XIII,30).
Principiul unittii Iundamentale a universului este un aspect al principiului holograIic
care aIirm c n Iiecare parte exist ntregul, adic sustine invarianta cu scala a
inIormatiei din univers. In consecint cel ce obtine vederea nemijlocita, holograIic,
vertical, iluminarea, priveste pretutindeni la Iel, obtine egalitatea mental si contactul cu
memoria holograIic a speciei si a universului: "Cel cu Sinele unit prin Yoga vede Sinele
n toate Iiintele si toate Iiintele n Sinele (su); el priveste pretutindeni la Iel" (BG VI,29).
"Cel care pretutindeni m vede pe Mine, si toate le vede n Mine, acela nu-i pierdut pentru
Mine si nici eu nu sunt pierdut pentru el" (BG VI,30). "Cel care nzuieste spre unitate m
ador n toate Iiintele; (respect toate Iiintele ca pe sine nsusi) oriunde s-ar aIla acest
yogin, n mine se aIl" (BG VI,31). "Cel care, prin asemuire cu Sinele, priveste
pretutindeni la Iel, Iie c este Iericire sau suIerint, acela este socotit yoginul cel mai
desvarsit" (BG VI,32). "Mintea greu de inIranat si nelinistit poate Ii supus si adus la
egalitatea spiritului prin exercitiu repetat si renuntare" (BG VI,35).
In Yoga Sutra (YS 1.12), Patanjali spune acelasi lucru: "prin exercitiu repetat (abhyasa:
"practic") si renuntare (vairagya: detasare; stare incolora ) se obtine suprimarea acestei
(agitatii mentale)". Cunoasterea holograIic nu are caracteristicile celei rationale; ea este
actuala ca o perceptie, "nesIarsit, Ir nceput, mijloc si sIarsit" (BG XI,16,17).
Iluminarea este determinat si are drept scop starea de egalitate mental, de
continuitate si de invulnerabilitate la perturbatii: "Fr s urasc nici o Iiint, prietenos
si milos, Ir (s gandeasc) "al meu" si "eu", acelasi n durere sau bucurie, rbdtor"
(BG XII, 13). Ultima Realitate " are pretutindeni maini si picioare; pretutindeni ochi, capete
si Iete; pretutindeni are urechi; se aIl n lume nvluind totul" (BG XIII, 13). "Nemprtit,
Sinele slsluieste n Iiinte ca si cum (ar Ii) mprtit; el trebuie cunoscut drept cel ce
sustine Iiintele, drept cel ce le distruge, drept cel ce le creaz" (BG XIII, 16).
Consecint a principiului holograIic (care este un principiu al unittii la superlativ)
este principiul actiunii si reactiunii. "Cel care vede Sinele slsuind la Iel n toate Iiintele,
nepieritor cand acestea pier, acela este cel care vede" (XIII,24). "Cci dac l vede pe
Stpanul Divin slsluind la Iel pretutindeni, nu-si loveste singur Sinele si ajunge astIel la
conditia suprem" (BG XIII,28).
Trecerea dincolo de nivelul Ienomenal, depsirea dualittii "de a actiona si a nu
actiona", de "a Ii" si "a nu Ii", accesul n nivelul atemporal unde principiul actiunii si
reactiunii si nceteaz existenta, impune intrarea n rezonant cu starea Ultimei Realitti,
simularea n laboratorul interior a strii Iundamentale a Universului. "Acela dobandeste
pacea, n care se pierd toate dorintele precum se pierd apele n oceanul care umplandu-se
st neclintit, si nu acela care doreste
70
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 38
dorintele" (BG II,70). "Omul care izgonind dorintele trieste Ir dorinte, Ir (s
gandeasc) "al meu" si "eu", acela ajunge la pace" (BG II,71). "Aceasta este starea
de asezare neclintita n Brahman (brahmi-sthiti) pe care dobandind-o nu te mai tulburi;
(omul) dobandind-o Iie si n ceasul mortii, ajunge la stingerea n Brahman (brahma
nirvana) (BG II,72), la eliberarea din ciclul renasterilor, la trezirea la adevrata
existent. Nivelul maniIestat nu este decat o ntruchipare a Unicului, a Ultimei Realitti
(Brahman). Cunoasterea realittii Ienomenale este tot o cunoastere a Sinelui Suprem.
"Cunoasterea campului (a realittii maniIestate) si a cunosctorului campului - pe aceasta o
socotesc Cunoastere; cunosctorul campului, eu sunt n toate campurile" (BG XIII,2).
,Continua cunoastere a Sinelui Suprem, ntelegerea rostului cunoasterii adevrului
(adevratei cunoasteri) - aceasta este Cunoasterea; ceea ce este altIel decat aceasta se
numeste necunoastere" (BG XIII, 11). "Obiectul Cunoasterii, pe care cunoscandu-1, se
dobandeste nemurirea este supremul Brahman, Sinele Suprem, Ir de nceput, despre
care se spune c nu este nici Fiinta, nici NeIiinta". "Doar cei care prin ochiul cunoasterii
au vzut astIel deosebirea dintre camp si cunosctorul campului si eliberarea Iiintelor de
Natur (din lumea Ienomenala), ajung la Cel Suprem" (BG XIII,34). Adevrata cunoastere
este aceea care te ajut "s vezi toate Iiintele n Sinele (tu) si deci n Mine" (BG IV,35).
Aceast cunoastere este "corabia cu care poti trece dincolo de orice suIerint" (BG IV,36),
"este Iocul care Iace din toate Iaptele si consecintele lor (karma) cenus" (BG IV,37). "Nu
exist aici (pe pmant) un instrument puriIicator asemntor Cunoasterii; pe aceasta o
gseste singur, n sinea lui, cu timpul, cel desvarsit n Yoga" (BG IV,38). "Aceast stiint
regeasc, aceast tain este supremul puriIicator; ea poate Ii perceput direct (nu nteleas
rational, intelectual), este usor de ndeplinit, neclintit" (IX,2); "aceast Cunoastere a
Sinelui Suprem este regina cunoasterilor" (X,32). Fiindc "omul nu trieste numai cu paine,
ci cu orice lucru care iese din gura lui Dumnezeu" (Deut.8.3; Matei 4.4; Luca 4.4).
Hrana spiritual este aceea care vindec si puriIic omul de toate pcatele (Marcu 4.12;
Luca 5.15); ea d lumina ca s vedem, Iiindc "un orb nu poate cluzi pe alt orb Ir s
cad amandoi n groap" (Luca 6.39; Matei 15.14). Ea, adevrata Cunoastere despre
care vorbeste si Iisus, presupune ca ntai s te cunosti pe tine nsuti si s te autocontrolezi;
de abia dup ce "scoti barna din ochiul tu, vei vedea deslusit s scoti paiul din ochiul
Fratelui tu" (Luca 6.41, 6.42; Matei 7.3).
Deci cunoaste-te si vindec-te pe tine nsuti dac doresti s vindeci, s ajuti pe ceilalti
oameni ori s ai "puterea de a comunica adevrul" (Luca 4.32). Iisus subliniaz importanta
actiunii interioare n raport cu aceea exterioar: "Fariseul a vzut cu mirare c Iisus nu se
splase pe maini nainte de pranz" (Luca 11.38; Marcu 7.3). "Dar Domnul i-a zis: "Voi
curtati partea de aIar a paharului si blidului, dar luntrul vostru este plin de rutate si
ntuneric". Nebunilor, oare Acela care a Icut partea de aIar, n-a Icut si pe cea
dinluntru? Dati mai bine atentie lucrurilor dinluntru si atunci toate v vor Ii curate"
(Luca 11.30-41).
71
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 39
Cunoasterea de sine aduce adevarata putere, cci prin nrdcinarea Iiintei n Ultima
Realitate se realizeaza controlul direct al realittii maniIestate iar nu un control mediat prin
mijloace materiale si energetice ca n cazul cunoasterii orizontale, tehnologice. "Oamenii
care-L auzeau si-L vedeau pe Iisus se mirau si ziceau: "De unde are el ntelepciune si
minunile acestea?" (Matei 13.54) "si cum se Iac astIel de minuni prin mainile Lui?"
(Marcu 6.1; Ioan 6.42).
Aceleasi puteri extraordinare de levitatie, translocatie, invulnerabilitate sau vindecare
Iac obiectul crtii a treia: "Jibhuti Pada" (lit.: 1.cenusa; eIectul aprinderii Iocului
samyama; 2.penetrant, puternic; revelatie, putere"; "cartea care reveleaz puterile
extraordinare") din tratatul Yoga Sutra al lui Patanjali. Aceste Iacultti si puteri vibhuti
sunt obtinute prin cunoastere vertical si exercitiu ce conduc la nrdcinare n Ultima
Realitate. Aceste puteri n mare parte identice cu siddhi ("perIectiuni,desavarsiri,puteri
divine"; puteri psihice curent caliIicate drept supranaturale, ce apar ca eIect al inceperii
"Iunctionarii holograIice") includ cunoasterea trecutului si viitorului, Iacultatea de a citi
gandurile celorlalti, cunoasterea existentelor anterioare sau a momentului propriei morti; ele
sunt considerate n Yoga maniIestri ale puterii divine sub Iorma cunoasterii, iubirii,
energiei sau Iortei. Jibhuti apar la anumiti oameni cum sunt maestrii spirituali, artisti ori
oameni de geniu. La o scar restrans vibhuti provoac aceleasi eIecte ca si avatara
(ncarnri ale Constiintei Divine pe Pmant; lit.: "coborare") ele ajutand oamenii s-si
continue evolutia spiritual. Inrdcinarea n Ultima Realitate este redat de Iisus prin
diverse parabole; aceast nrdcinare presupune "a auzi si a Iace" Iiindc a nu actiona n
conIormitate cu cunoasterea revelat nseamn: "a costrui o cas pe pmant Ir
temelie" (Luca 6.49); "Ferice de cei ce ascult Cuvantul lui Dumnezeu si-l pzesc" (Matei
7.21; Luca 11.28). Inrdcinarea ca urmare a practicii consecvente este explicat de Iisus n
"Pilda semntorului" astIel: "smanta care a czut pe pmant bun; desemneaz pe
oamenii care, dup ce au auzit Cuvantul, l tin ntr-o inim bun si curat (care nu cad n
ispit, nu se las nbusiti de grijile, bogtiile si plcerile vietii acesteia) si Iac road n
rbdare" (Luca 8.15; Matei 13.2; Marcu 4.1); "Luati seama dar la Ielul cum ascultati;
cci celui ce are i se va da; dar celui ce n-are i se va lua si ce i se pare c are" (Luca 8.18;
Matei 19.12; 25.29) sunt cuvintele lui Iisus care ilustreaz Ienomenul de ampliIicare a
cunoasterii experimentale nrdcinate n Sine. Doar cel ce are Cunoastere directa poate
vedea, auzi si ntelege: "Vou v-a Iost dat s cunoasteti tainele Imprtiei lui Dumnezeu,
dar celorlalti li se vorbeste n pilde, ca mcar c vd, s nu vad si mcar c aud s nu
nteleag" (Luca 8.10). Atat timp cat cunoasterea vertical nemijlocita lipseste, "veti auzi
cu urechile voastre si nu veti ntelege; veti privi cu ochii vostri si nu veti vedea" (Isaia 6.9;
Ezechiel 12.2; Matei 13.14; Marcu 4.12; Ioan 12.40). Calea ctre adevrata cunoastere este
prin interior iar cheia st n mesajul lui Iisus: "Vai de voi, nvttori ai Legii! Pentru c
voi ati pus mana pe cheia cunostiintei: nici voi n-ati intrat, iar pe cei care voiau s intre i-ati
mpiedicat

(Luca 11.52).
72
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 40
Deci Iisus a venit s reaminteasc drumul, s dea cheia spre cunoayterea interioar, mesaj care
fusese ini(ial n Lege yi care poate fi ntalnit n toate tradi(iile mistice orientale, inclusiv n Yoga.
"Stingerea fara sa mori", despre care vorbea Lao Tzu (in cap 33) este redat astIel de Iisus:
"Fiindc oricine va voi s-yi scape via(a, o va pierde; dar oricine yi va pierde via(a pentru Mine,
o va mintui" (Luca 9.25) "si ce-ar Iolosi unui om s castige toat lumea, dac s-ar prpdi sau s-ar
pierde pe sine nsusi?" (Luca 9.25; Matei 16.20; Marcu 8.36). Aceast adevrat cunoaytere este
cunoayterea ascuns dat pruncilor, care nc nu ytiu s vorbeasc (Luca 10.21), este o cunoastere
rezonant, direct, exclusiv ntre Tat si Fiu (Luca 10.22). Ca si cunoasterea Ultimei Realitti
(Brahman), a Sinelui universal, ea aduce Iericirea (ananda) si mantuirea, eliberarea din ciclul renasterilor
(Luca 9.52;10.23; Ioan 8.32). Cel ce-si descoper Sinele, descoper lumina lumii si este alturi de Tatl
universului. Iisus spune: "Eu sunt lumina lumii; cine M urmeaz pe Mine, nu va umbla n ntuneric, ci va
avea lumina vietii" (Marcu 8.12). "Chiar dac Eu mrturisesc despre Mine nsumi, totusi mrturia mea
este adevrat; cci Eu stiu de unde am venit si unde M duc, dar voi nu stiti de unde vin nici unde M
duc" (Marcu 8.14). "Voi judecati dup nItisare; Eu nu judec pe nimeni" (Marcu 8.15) "si chiar dac
judec, judecata mea este adevrat, pentru c nu sunt singur, ci Tatl care m-a trimis este cu Mine"
(Marcu 8.16). Ei i-au zis deci: "Unde este Tatl Tu?" Iisus a rspuns: ,Voi nu M cunoasteti nici pe
Mine nici pe Tatl Meu. Dac M-a(i cunoayte pe Mine a(i cunoayte yi pe Tatl Meu" (Ioan 8.19).
vedeti imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/ ]
73
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 41
Cele dou planuri ale realittii care se ntalnesc n toate scrierile revelate din Orient apar si n aIirmatiile
ce-i sunt atribuite lui Iisus: "Acolo unde M duc Eu voi nu puteti veni" (Ioan 8.21), ,voi sunteti de jos; Eu
sunt de sus; voi sunteti din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta" (Ioan 8.23). Atingerea Sinelui
nseamn atingerea realittii a "ceea ce este" (Tat Tvam Asi): "dac nu credeti c Eu sunt, veti muri n
pcatele voastre" (Ioan 8.24; Marcu 16.16), "cci Cel ce M-a trimis este cu Mine" (Ioan 8.29).
In contextul Yoga buddhiste, utilizat mai ales n Vajrayana, puterile psihice (siddhi) desemneaz
stpanirea perIect a Iortelor corpului si ale Naturii. In Jafravana sunt recunoscute opt siddhi "ordinare"
(1.invincibilitatea; 2.vederea altor planuri de existent; 3.deplasarea rapid; 4.invizibilitatea; 5.mentinerea
tineretii; 6. puterea de a zbura si levitatia; 7.operarea de materializri; 8. puterea asupra lumii spiritelor si
demonilor) si un siddhi suprem: Iluminarea, trezirea la adevrata realitate (bodhi).
Bodhi (lit.: "trezire") la origine desemneaz realizarea celor patru trepte ale Crrii Supranaturale (Arva
Marga) se ajungea la aceasta prin perIectionarea a 37 de elemente necesare Iluminrii (Bodhipashika-
Dharma) si prin ncetarea orbirii sau ignorantei (avidya), adic realizarea celor Patru Nobile Adevruri.
In Hinavana se consider c Bodhi este echivalent cu ntelegerea si realizarea perIect a celor Patru
Nobile Adevruri, care conduc la eliberarea din planul lumii Ienomenale, la ncetarea suIerintei. Se disting
trei stadii de Iluminare diIerite (a unui discipol, a unui practicant izolat si a unui buddha).
Iluminarea unui buddha (Samvak-Sambuddha) echivaleaz cu atingerea Cunoasterii perIecte (Sarvafnata),
ea este numit Marea Iluminare (Maha bodhi).
"Omnistiinta sau omnicunoasterea (sarvajnata) corespunde n Hinavana, cunoasterii a tot ceea ce este
indispensabil pentru a ajunge la Eliberare; doar aceast cunoastere este esential (Buddha nsusi ca si
Iisus a respins orice alt Iorm de cunoastere). In Mahavana, Sarvafnata ia sensul de cunoastere a
adevratei naturi a tuturor Dharma, a esentei care este Vacuitatea (Shunvata). AstIel conceptul devine adesea
sinonim ntelepciunii.
Pentru Mahavana, Bodhi corespunde prizei de constiint bazate pe ntelepciune (pe adevrata cunoastere)
c Airvana(eliberarea) si Samsara (ciclul renasterilor, lumea Ienomenal) nu Iormeaz decat unul, la Iel
ca obiectul cu subiectul. Bodhi const n realizarea Prajna(cunoasterii sau vederii nemijlocite), n
revelarea Naturii proprii de buddha a propriului Sine (bussho), ntelegerea Vacuittii esentiale (Shunvata)
a universului, realizarea omnicunoasterii si cunoasterea a "ceea ce este" (tathata).
Tathata (lit.: "ceea ce este real") este conceptul central din Mahavana, el desemneaz Absolutul,
adevrata natur a tuturor lucrurilor. In general Tathata este interpretat ca imuabil, permanent, dincolo de
orice discriminare, contrariul "aparentului" care caracterizeaz Ienomenele eIemere.
Nondualitatea sa desemneaz Iluminarea suprem, trezirea (Bodhi), realizarea identittii subiectului si
obiectului. Tattva (lit.: "adevrul, adevrata Natur") este n Jedanta considerat o contractie din tat si
tvam (,acela" si ,tu") ceea ce semniIic: "Tu (dac te consideri Sinele, Atman) esti Acela (Sinele etern,
universal, Brahman). Una din marile propozitii(mahavakya) ale IilozoIiei Jedanta pe care o ntalnim n
Chandogva Upanishad. "1at 1vam Asi" (lit.: "Tu esti Acela") indic Iaptul c: ,Absolutul este de aceeasi
natur ca si tine" dac discipolul descoper prin cunoastere experimental de sine c el nu este nici corp,
nici minte, ci o scanteie divina Atman , omniprezenta, adic o constiint absolut, Ir nastere sau moarte,
Iar dualitate sau identiIicare cu corpul. Dac discipolul se recunoaste ca Sine (Atman) n "Tu" el va obtine
spontan Iluminarea, pentru c Sinele individual (Atman) este identic cu Brahman (Sinele universal).
In Yoga realizarea suprema depseste orice siddhi, aceste siddhi inc apartin planului Ienomenal si
mpiedic realizarea Adevrului absolut, iar realizarea implic detasarea de aceste puteri (care constituie
un obstacol serios pe calea realizrii spirituale) n vederea eliberrii absolute (Kaivalya-Mukti).
Kaivalya (lit.: " exclusivitate, unicitate, izolare, mantuire perIect") este conceptul principal utilizat n
Raja Yoga pentru a desemna starea pe care o atinge suIletul cand ia cunostint c este perIect, c nu
depinde de nimic, nici de zei, nici de atomi. Aceast stare este atins atunci cand constiinta devine la Iel
de pur ca Sinele nsusi (Atman).
Kaivalya-Mukti (lit.:"eliberare absolut") este aceea care elibereaz de atasarea de materie si
din ciclul renasterilor si constituie scopul Raja Yoga.
74
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 42
Eliberarea deIinitiv, desIacerea din toate legturile terestre ale Karma si ale ciclului
renasterilor (samsara), gratie uniunii cu Dumnezeu si cunoasterii Ultimei Realitti este
denumit Moksha.
Moksha este cel mai nalt dintre cele patru teluri ale existentei umane; celelalte trei sunt:
Artha (bogtia, Iaima, statut social), Kama (plcerea) si Dharma (datoria). Pentru omul
care aspir la spiritualitate, realizarea Moksha constituie unicul scop al existentei sale.
Accesul la puterile extraordinare este sanctionat n caz de erori cci: "cui i s-a dat mult, i
se va cere mult; si cui i s-a ncredintat mult, i se va cere mai mult" (Luca 12.48),
Rostul omului nu l constituie dobandirea puterilor extraordinare ci eliberarea, acesta
este rodul pe care Dumnezeu l-a ncredintat oamenilor. Dac nu ne eliberm vom Ii
tiati ca smochinul care nu ddea rod; Iisus a obtinut o amanare: "Poate c de acum nainte
va Iace road; (Doamne, ...mai las-1 si anul acesta; am s-1 sap de jur mprejur si am
s-i pun gunoi la rdcin) dac nu, l vei tia" (Luca 13.9).
Buddha compar Iluminarea, accesul la Ultima Realitate cu "dospirea aluatului de
paine". Iisus spune c Imprtia lui Dumnezeu "se aseamn cu aluatul pe care l-a luat o
Iemeie si 1-a pus n trei msuri de Iin pan s-a dospit toat" (Luca 13.21) sau "cu o
smant care a crescut n grdina unui om pan cand a ajuns la cer" (Luca 13.18).
Incercand s explice aceast metaIor universal Suzuki Shunryu ("Zen mind, Beginners
mind", 1977 San Francisco) remarc realizarea trecerii, n cursul cunoasterii
experimentale interioare, de la discontinuu la continuu, reuniIicarea Iiintei, ceea ce
reprezint nssi obiectivul alinierii(Yoga lit.: "Iuziune, uniIicare,aliniere,conjunctie" cu
Sine si cu Divinitatea).
Telul omului este de a Ii Lumina lumii, de a se elibera. Asa cum sarea, dac si pierde
gustul, nu mai este bun de nimic si e aruncat si clcat n picioare, tot la Iel omul,
dac si uit menirea de a se izbvi, este eliminat de pe planet. (Matei 5.13)
Omul este ca sarea; dar dac sarea si pierde gustul "atunci nu mai este bun nici
pentru pmant, nici pentru gunoi, ci este aruncat aIar. Cine are urechi de auzit s aud"
(Luca 14.35). Aceast metaIor reluat n numeroase ocazii indic ns si strategia
decoloratii mentale si detasrii (vairagya) care n Iinal permite iesirea "aIar" din pestera
lumii Ienomenale (Yoga Sutra 1.15).
Cunoasterea si iubirea vertical a lui Dumnezeu este aceea care aduce mantui-rea,
eliberarea. Imprtia lui Dumnezeu nu este ns n aIar. Iisus spune: "Imprtia lui
Dumnezeu nu vine n asa Iel nct s izbeasc privirile; nu se poate zice uite-o aici sau: uite-
o acolo! Cci, iat, Imprtia lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca 17.21).
Intr-un univers holograIic n care Iiecare maniIestare este o ntruchipare a Unicului,
calea direct de contact cu acesta este prin interior. Cutarea n exterior dezbin si distruge,
"cci nici o slug nu poate sluji la doi stpani cci va tinea
75
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 43
numai la unul si va nesocoate pe cellalt; Nu puteti sluji Dumnezeului vostru si lui
Mamona" (Maya: "lumii Ienomenale, aparente") (Luca 16.13). ,Orice mprtie
dezbinat mpotriva ei, este pustiit; si o cas dezbinat mpotriva ei, se prbuseste peste
alta" (Luca 11.17; Matei 12.25; Marcu 3.24; Ioan 2.25). "Iubirea Dumnezeului tu", care
este prima porunc din Biblie, este iubirea vertical a Sinelui, care odat realizat, aduce
iubirea orizontal a semenilor "ca pe tine nsuti". Iubirea aproapelui este o iubire
orizontal care este o consecint a descoperirii Sinelui n noi nsine si n toate celelalte
Iiinte. Toate celelalte porunci nu sunt decat consecinte ale ndeplinirii ad literam a primei
porunci, cci "Dumnezeul tu" este Ultima Realitate, care se aIl dincolo de toate
Ipturile.
Datoriile sociale nu exclud datoria Iundamental a omului de a se realiza: "Dati dar
Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu" (Luca 20.25).
Aceast realizare si mantuire este o iesire din ciclul renasterilor, este Invierea n Adevrata
Realitate: "cei ce vor nvia dintre cei ce mor ... nu se vor mai nsura, nici nu se vor
mrita ... nici nu vor putea muri cci vor fi ca ngerii" (Luca 20.35-36). Ca si n
ntreaga traditie oriental, moartea nvelisului corporal nu este si o moarte a Sinelui care
este permanent viu: "Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii, cci
pentru El toti sunt vii" (Luca 20.38). Cunoasterea de sine, preamrit de Socrate, este o
cunoastere vertical, care conduce la eliberare si iluminare ,la a doua nastere"
(Bhagavad Gita 17). Cei initiati, n Jede, erau considerati de asemenea , de dou ori
nscuti". Lao Tseu spune: "Cel care cunoayte lumea din afara are nv(atura. Cel ce se
cunoayte pe sine este Iluminat" (Lao Tzu cap. 33).
Din cunoasterea exterioar decurge tendinta de a actiona pentru "a avea" (a acumula, a
se extinde) iar din cea vertical cea de "a Ii"; "Cel ce cucereste pe altii are putere; cel
care se supune pe sine (autocontrol) este puternic" (Lao Tzu cap. 33).
"Inteleptul poate ajunge asemeni copilului, vede si cunoaste totul Ir a se Iolosi de
inteligent (n repaus mental absolut) (Lao Tzu cap.X); el reIuz aceasta si alege Acela"
(Tao Te King, XII). ProIetii, Iluminatii (Rishi) din Upanishade utilizeaz Irecvent cuvantul
"acesta" (Idam) drept substantiv pentru a arta c universul n care noi trim este
maniIestarea, Iorma vizibil a Lui Dumnezeu, n opozitie cu realitatea indescriptibil si
omniprezent care sustine, penetreaz si transcede toate lucrurile vizibile. Ca si in
Upanishade, Lao Tseu desemneaz aceast realitate secund prin cuvantul "Acela" (Tat),
Iiindc numele de Tao nu o numeste cu adevrat ("Numele ce i-am da nu este Numele
vesnic", Lao Tzu cap. I).
Cunoasterea vertical iar nu cea extensiv, orizontal, reprezint calea de a ajunge la
Cer, n Imprtia lui Dumnezeu. De aceea Iisus spune: "Ferice de cei sraci n duh, cci a
lor este Imprtia Cerurilor!" (Matei 5.3) sau "binecuvantati Iie cei sraci cu duhul, care
vin la Mine, cci a lor va Ii Imprtia Cerului" (3 NeIi 12:3). Lao Tseu spune: "a cunoaste
nseamn a nu cunoaste" (LXXI) iar " sIantul nvat s se dezvete" (LXIV), "s-si
diminueze cunoasterea" (XLII).
76
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 44
Cunoasterea orizontal poate Ii exempliIicat de cunoasterea stiintiIic, caracterizat
de verbul "a avea", care creste pe zi ce trece, prin acumularea progresiv de adevruri
relative si partiale, de modele ale realitatii care ulterior vor Ii nlocuite de altele mai
cuprinzatoare. Aceasta cunoastere elaborata in limbaje specializate devine inaccesibila Iara
traducere sau interpretare, Iiindca s-a indepartat de realitatea senzoriala comuna.
Cunoasterea vertical, ntelepciunea, este o cunoastere nemijlocita a realitatii asa cum
este ea...iar nu un model al acesteia.
Ortodoxia, ca si cunoasterea revelat n Jeda, este subordonat Iiintrii si
introdeschiderii si este caracterizat de verbul "a Ii". Contactul cu "Cel ce este", cu
divinitatea, solicit renuntarea la cunoasterea discursiv, explicativ, senzorial si
intelectual n Iavoarea celei directe, experimentale. Intrebandu-1 pe Dumnezeu: "Care este
numele Su?" (Exodul 3.13) Moise a primit acelasi rspuns ca n Jeda. "Dumnezeu a
zis lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt" ... oamenilor ce te vor
ntreba, le vei rspunde astIel: "Cel ce se numeste "Eu sunt" m-a trimis la voi" (Exodul
3.14).
In Brihadaranvaka-Upanishad din Yafurveda se aIirm ntr-o mare propozitie
(mahavakva) c "Brahman este cel ce este" : "Aham Brahman Asmi" tradus prin "Eu
sunt Brahman" aceast mahavakva proclam identitatea absolut a Sinelui si a lui
Brahman. Aham este adevratul Sine (Atman) al omului, care trebuie diIerentiat de
Ahamkara (constiinta eului). Brahman este Absolutul imuabil si etern, Realitatea Suprem si
non-dualist din Jeda. Religiile dualiste, Iondate pe existenta unui Dumnezeu personal, nu
cunosc nimic echivalent conceptului de Brahman.
In abstractia sa, ideea de Constiint absolut este de neconceput rational. La cea mai
mic tentativ de concretizare, ea devine Ishvara (lit.: "Domnul Universului" de la
rdcina sanskrit ish: "a domni"). Ideea unui Dumnezeu personal, creator al Universului,
Brahman, devine Ishvara atunci cand este atasat lumii Ienomenale si Iace obiectul
adoratiei si veneratiei noastre. Svami Vivekananda spune: " Ishvara este Iorma suprem
pe care spiritul uman o poate da Absolutului (Brahman). Dumnezeu al crestinilor ori cel al
musulmanilor sunt aspecte ale lui Ishvara, la Iel ca si divinittile mitologiei hinduse".
Ishvara cel mai cunoscut al indienilor este Trimurti, trinitatea compus din Brahma,
Jishnu si Shiva. Aishvara-Yoga este unitatea divin despre care se vorbeste n Bhagavad
Gita. Divinul Iace una cu orice existent, n calitatea sa de Ishvara. Calea iubirii si
devotiunii urmat n religia crestin este si una din cele patru mari Ci Yoga care toate
conduc la uniunea cu Dumnezeu: Bhakti-Yoga.
Bhakti-Yoga este calea natural a Cunoasterii divine. Cel ce practic Bhakti-Yoga nu
are nevoie s-si nIraneze sentimentele; din contr el le intensiIic si le orienteaz ctre
Dumnezeu. Majoritatea credinciosilor din toate marile religii ale lumii sunt adepti ai
acestui demers.
77
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 45
Bhakti-Yoga distinge cinci atitudini diIerite Iat de Dumnezeu; acestea sunt numite Bhava
(lit.: sentiment, senzatie, extaz); 1. Shanta, stare de netulburare, calm si senintate n care ne
simtim apropiati de Dumnezeu, Ir ca s Iie elaborat o relatie precis cu El; 2. Dasya,
pozitia unui servitor Iat de stpanul su, sau a unui copil Iat de printii sau de protectorii
si; 3. Sakhya, atitudinea unui prieten Iat de prietenul su; 4. Jatsalya, atitudinea
printilor Iat de Iiul lor (de exemplu atitudinea Mariei si a lui IosiI Iat de Iisus); 5.
Madhura, atitudinea unei Iemei sau a unei iubite Iat de sotul sau iubitul ei.
Stadiile practicii Bhakti-Yoga sunt: 1. Bhakti, devotiunea; 2. Bhava, iubirea coapt,
starea de extaz, de Iermecare; 3. Prema, starea n care adoratorul lui Dumnezeu pierde
constiinta lumii si a corpului su; 4. Mahabava, maniIestarea suprem a iubirii divine.
Numai Avatara (lit.: "cei coborati"; incarnrile Constiintei Divine pe Pmant) si
Ishvarakoti ("suIletele libere si perIecte, care dac doresc pot s renasc pe Pmant pentru a
ajuta oamenii s nteleag ultimele adevruri spirituale; Ishvarakoti posed unele din
calittile unui Avatara si depsesc starea a doua (Bhava). Iisus Christos este considerat
de hindusi o ntrupare (Avatara) a lui Dumnezeu. Incarnarea Constiintei Divine pe Pmant
se naste ca urmare a unei decizii liber consimtite (nu ca urmare a unor motive karmice) si
este liber de orice obstacol al eului individual si este constient de caracterul divin al
misiunii sale; ea vine s descopere noi ci de realizare religioas adaptate epocii, s
reactualizeze mesajul spiritual care a Iost transmis n mod repetat oamenilor din toate
epocile si locurile. Aceast Iiint are puterea de a transmite oamenilor cunoasterea sa
divin prin contact, privire sau tcere.
Revenind la cunoasterea Absolutului (Brahman) mentionm c acesta este o stare de
pur transcendent, care nu poate Ii descris prin cuvinte si nici modelata ori Iormulat
prin gandire. Shri Ramakrishna aIirma cu justete "nici o limb din lume nu 1-a ptat
vreodat pe Brahman". Pentru a ajuta Iidelul n setea sa de cunoastere, Brahman este
indicat prin expresii cum ar Ii "Unicul Ir al doilea" sau "Satchitananda". Formularea
"Sat-Chit-Ananda" arat c Brahman este simultan "Sat" (Existenta absolut- "ceea ce
exist"), Chit ("Constiinta absolut") si "Ananda" |"Fericirea absolut(beatitudine
neconditionata)"|. Fr Brahman care este Existenta Absolut, nici o existent nu este
posibil; Brahman Iiind Constiinta, Iace posibil perceperea Existentei si Beatitudinii.
Brahman care este Chit, Constiinta Absolut, se reIlect n Jiva (de la jiv: "a tri") Iiint
vie, existenta ntrupat deci muritoare;
In Aitareya-Upanishad ce apartine de Rigveda se spune: "Prafnanam Brahman"
("Constiinta este Brahman"). Sinele ntrupat se identiIic cu corpul si gandirea; devenit
Ego, el si creaz iluzia unei dualitti si a unei cauzalitti si astIel se nlntuie n ciclul de
nastere si moarte), dand nastere gandirii care a creat lumea aparentelor, care a Icut numele
si Iormele (namarupa). Asa cum indic Iormula vedic din Advaita "Kham Brahm"
("1otul este Brahman"), indica Iaptul ca numai Brahman exist(orice alta conceptie este
iluzorie si e decat un ecran de ganduri care-l mascheaza pe Brahman);
78
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 46
Noi nu Iacem decat s proiectm asupra Lui iluziile datorate imaginatiei noastre ca
atunci cand lum o ramur de copac czut pe jos drept sarpe. Din punct de vedere
IilozoIic, ntrega lume maniIestat si Jiva este Brahman care se ntrupeaz n Sinele
individual gratie puterii (shakti) sale. Numrul de 1iva este inIinit si este comparabil unui
sir nesIarsit de haine pe care Sinele veritabil si unic (Atman) le imbrac.
Fr a ndrepta cunoasterea ctre cea vertical, ctre cunoasterea experimental a
Ultimei Realitti, maniIestat si nemaniIestat simultan, rmanem prizonieri n starea
actual de suIerint, boal si ignorant. Cunoasterea orizontal si vertical au drept
corespondent n buddhism, cele "Dou Adevruri":
1. "Adevrul conventional" relativ la lumea Ienomenelor (Samvritti-Satva) aIlat n opozitie
cu
2. "Adevrul absolut si deIinitiv" (Paramartha-Satya).
Celebra maxim "nvtati, nvtati, nvtati", aparent corect, ne ndeamn la atasare de
lumea material si Ienomenal, spre acumulare neselectiv si ne ndeprteaz de
Adevrata Realitate. Igiena mental si aIectiv recomand astzi protejarea si eliminarea
agresiunii provocate de explozia inIormational.
In Yoga, Iilmele, crtile si anturajul care propag agresivitatea, sexualitatea ori orientarea
excesiv ctre lumea exterioar sunt considerate nocive echilibrului psiho-aIectiv si
somatic si eIortului de stabilizare si acordare necesar vindecrii si realizrii de sine.
Identitatea lui Brahman cu Sinele omului(Atman) este exprimat n numeroase "mari
Iraze" (Mahavakva) din Jeda, care mai sunt numite si Mantra (vezi prezentarea detaliat a
termenului n Kriya Yoga; etapa preliminar). "Doctrina secret a scolii Chandoga" este a
doua dintre Upanishade, ca vechime; ea Iace parte din Samaveda si expune Iundamentele
IilozoIiei Vedanta, n particular esenta "Sinelui veritabil al omului" (Atman). In acest text
gsim marele principiu, exprimat prin una din cele mai importante si mai cunoscute
propozitii (Mahavakyas) ale IilozoIiei Jedanta. " Tat Tvam Asi" (lit. "Tu esti Acela")
adic "Absolutul este de aceeasi natur ca si tine". In Mandukva-Upanishad din
Atharvaveda se exprim aceeasi identitate dintre Sinele individual (Atman) si Brahman. "
Ayam Atma Brahma " ("Acest Sine este Brahman").
Atunci cand maestrul ncearc s transmit adevrul ultim prin intermediul acestei Iraze
(identitatea dintre Sinele individual, (Atman) si Sinele Universal (Brahman) discipolul
trebuie s reuneasc mai multe conditii pentru ca acest adevr s Iie receptionat. Intai
trebuie s stie c "Acela" desemneaz exclusiv pe Brahman, Eternul imuabil. Trebuie
apoi s aib o ntelegere perIect:a semniIicatiei lui "Tu". "Tu" poate avea multiple
interpretri, atat materiale cat si spirituale. Discipolul trebuie s descopere prin propria sa
experient c el nu este nici corp, nici gandire, ci Atman, Sinele, adic o Constiint
Absolut, Ir nastere nici moarte, Ir dualitate sau identiIicare cu corpul, cu alte
persoane sau cu obiectele posedate.
79
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 47
Dac vom realiza o paralel cu ortodoxia vom observa calea de acces ctre aceeasi
cunoastere vertical, divin. Prima si cea mai important porunc din Vechiul Testament
("s nu ai alti Dumnezei aIar de Mine") (Exodul 20.3) are drept conditie detasarea de
nivelul Ienomenal sau tranzitoriu expus n a doua si a treia porunc: "S nu-ti Iaci chip
cioplit, nici vreo nItisare a lucrurilor care sunt sus n ceruri, sau jos pe pamant, sau n
apele mai de jos decat pmantul (Exodul 20.4) si ,S nu te nchini naintea lor si s nu le
slujesti; cci Eu, Domnul Dumnezeul tu, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc
nelegiuirea printilor n copii pan la al treilea si al patrulea neam al celor ce M ursc"
(Exodul 20.5). ntrebat Iisus: "Invttorule, care este cea mai mare porunc din Lege?"
(Matei 22.36). Iisus i-a rspuns: "S iubesti pe Domnul, Dumnezeul tu cu toat inima
ta, cu tot suIletul tu si cu tot cugetul tu" (Matei 22.37). Aceast porunc nu poate Ii
ndeplinit Ir s ne detasm de lumea Ienomenal, de Ialsele identiIicri. In caz contrar
Iisus spune: "Cci unde va Ii comoara ta acolo va Ii si inima ta" (Matei 6.21; 3NeIi
13.21). "Ci adunati-v comori n Cer unde nici moliile nici rugina nu le vor distruge si
unde hotii nu pot s le Iure" (Matei 6.10). "Adevrat v spun c greu va intra un bogat
n Imprtia Cerurilor" (Matei 19.23). A doua porunc este asemenea ei tocmai datorit
Iunctionrii n univers a principiului holograIic, care Iace ca n parte s existe ntregul,
ca Sinele individual s Iie identic cu Sinele universal: "Iar a doua asemenea ei este: S
iubesti pe aproapele tu ca pe tine nsuti" (Matei 22.39; Luca 10.27; Marcu 12.31). "n
aceste dou porunci se cuprinde toat Legea si Prorocii" (Matei 22.40). Celelalte
porunci devin consecinte ale Iiintrii ntregului n parte, ale existentei Absolutului n
Iiecare individualitate: "S nu ucizi; s nu preacurvesti; s nu Iuri; s nu Iaci o mrturie
mincinoas" (Matei 19.18; Exodul 20.13; Dent. 5.17). "S cinstesti pe tatl tu si pe
mama ta"; si "S iubesti pe aproapele tu ca pe tine nsuti" (Matei 19.19). Aceleasi
porunci Iac obiectul practicii Yoga n Iaza preliminar de puriIicare: Kriya Yoga si n
ramurile etice Yama si Nivama si au drept consecint detasarea (Jairagva) stabilizarea
psiho-aIectiv si somatic si obtinerea vederii holograIice, egale. Jairagva (lit.: "starea
incolora pe care o are diamantul; absenta colorarii ") este un termen ce a Iost Irecvent
tradus n Occident prin "renuntare" ceea ce nu corespunde total realittii, cci ideea de
renuntare presupune si o constrangere exterioar. In Jedanta si Yoga, Jairagva este calea si
consecinta descoperirii realittii eterne a lui Brahman, omul ajunge s depseasc
Ienomenele eIemere din lumea de aici, de jos, descoperind Ultima Realitate. Dac simtim
bucurie n lectura si studiul Scrierilor Sacre, nu ne constrangem s nu citim, de exemplu,
crtile de povesti ale copiilor; astIel se depseste acest stadiu de selectivitate.
In Tattvabodha lui Shankara se prezint Jairagva ca una dintre cele patru dispozitii
ale spiritului, indispensabile omului ce aspir la spiritualitate. Intreaga traditie religioas
din Orient si Occident se reIer constant la cunoasterea de Sine, divin, orientat ctre
Ultima Realitate, ctre realitatea indivizibil, care se maniIest n toate lucrurile si Iat de
care toate lucrurile sunt doar parte.
80
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 48
Aceast Realitate Ultim este denumit Brahman (Sinele Absolut al Universului) n
hinduism, Dharmakava n buddhism, Tao n taoism.
Deoarece aceast realitate transcede toate conceptele si toate categoriile, buddhistii o
numesc si Tathata ori Realitatea complet (asemenea ei nsasi; singura realitate). Tathata
este conceptul central al buddhismului Mahayana; el desemneaz Absolutul, Adevrat
Natur a tuturor lucrurilor. In general termenul Tathata este interpretat n sensul de imuabil,
permanent, situat dincolo de toate conceptele si discriminrile. Tathata (Adevrata
Realitate) este contrariul realittii aparente care caracterizeaz Ienomenele si n planul
creia se desIsoar cunoasterea orizontal. Tathata este Ir Iorm, necreat, Ir
natur personal (Svabhava) iar non-dualitatea sa desemneaz Trezirea (Bodhi) sau
Iluminarea suprem prin realizarea identittii subiectului si obiectului. Tathata este
sinonim cu Tathagata-garba, de natura lui Buddha, cu Dharmakava (vezi Trikava n
capitolul dedicat corpurilor, nvelisurilor si nivelurilor de evolutie a Iiintei umane) si cu
Dharmata.
Cunoasterea vertical, care const n atingerea constiintei unittii lumii maniIestate, a
interconexiunii mutuale a tuturor lucrurilor si evenimentelor, n perceperea si ntelegerea
tuturor Ienomenelor din lume ca maniIestri ale unei unitti de baz, n vederea tuturor
lucrurilor ca prti interdependente si inseparabile de acest ntreg cosmic; ca maniIestri ale
acestei Ultime Realitti, reprezint cea mai important caracteristic a lumii orientale.
Aceast cale de cunoastere vertical nu poate Ii strbtut cu piciorul, cu imaginatia(ca
lectura unui roman) sau perceput senzorial, ci trebuie trit si intuit prin actiune
experimental, ndreptat ctre "a Ii una cu ea". Aceast actiune experimental presupune
inIormarea, cunoasterea si ntelegerea. Consecintele imediate sunt nlturarea convingerilor
si credintelor gresite, a Ialselor puncte de sprijin, care asigur omului o securitate precar
(cutarea plcerilor, cunoasterii exterioare, puterii economice, sociale). Aceast
deprogramare este consecinta unei ntelegeri corecte care joac rol de programare a
atitudinilor (actiunilor potentiale) si a actiunilor propriu-zise ce vor Ii ulterior executate.
Atitudinile vechi care ne nlntuiesc sunt nlocuite cu atitudini ctre eliberare, renuntare si
detasare, cultivand egalitatea mental si druirea, n locul actiunilor subiective (ndreptate
spre Iolosul subiectului pentru a procura plcere, Ioloase, succes) ce conduc la
suIerint. Prin cunoastere si programare corect, este introdus Iapta obiectiv
(indiIerent la succes sau esec, invulnerabil la perturbatiile exterioare actiunii ce trebuie
ndeplinite). Intreaga practic Yoga, ce vizeaz vindecarea si realizarea de sine, stabilizarea
si eliberarea, este astIel catalizat.
Puterea si puterile (normale si paranormale ce includ puterile extrasenzoriale si
extraeIectoare: levitatia, translocatia), maniIestrile (materializrile) energetice ori
materiale si virtutile, devin absolut normale atunci cind individul se aIl pe
81
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 49
Calea cunoasterii verticale; deoarece aceasta presupune a Ii una cu aceast Cale (cci altIel
dualitatea persist); calea cunoasterii verticale, a cunoasterii de sine, este o cale de
nrdcinare n unitate a dualittii, a diversittii individului si a universului, este o cale
ctre autocontrol si control a multiplicittii maniIestate, ca urmare a uniIicrii
experimentale a subiectivului cu obiectivul. Topirea sau stingerea eului individual prin
nonactiune si neIptuire (wu-wei) n taoism este similar cii din Raja Yoga enuntat de
Patanjali n Yoga Sutras: "stingerea vartejurilor (undelor) mentale" (1.2) si conduce la
obtinerea stabilittii contactului rezonant dintre minte si Adevrata Realitate, iar aceasta,
la aceleasi puteri extraordinare (siddhis).
Cunoasterea de sine presupune abandonarea cutrilor exterioare si practica tcerii. In
tehnicile de ascez expuse n etapa preliminar (Kriya Yoga) pstrarea linistii ,tacerii
interioare sau a poruncii de a tcea (mouna) accelereaz progresul spiritual.
Limbajul verbal este un limbaj exterior cu Iunctie de comunicare social (ntre oameni).
Accesul la limba n care este scris "cartea Naturii", "ntelegerea graiului tuturor
vietuitoarelor pmantului" solicit practicarea tcerii, suprimarea vectorului cunoasterii
orizontale, care este si o consecint a decderii omului din conditia divin anterioar.
Revenirea la "darul intelegerii tuturor graiurilor (limbilor) vietuitoarelor ", la conditia
anterioar Iragmentrii limbilor pamantenilor (vedeti catastroIa pierderii limbajului unic
al speciei in: "Turnul Babel" din Geneza 11.4) presupune tcerea si "abandonarea cilor
exterioare (maleIice) de atingere a Cerului"; din aceste ci Iace parte cunoasterea si
actiunea orizontal, tehnologic. Doar cunoasterea vertical este, dup cum a dovedit-o
experienta tehnologic a omenirii, o cunoastere ecologic, ce permite supravietuirea
civilizatiei si a indivizilor care o utilizeaz. Iisus sItuieste practica tcerii: "De aceea
cuvantul vostru s Iie da pentru da si nu pentru nu; pentru c orice mai mult de aceasta este
ru" (3 NeIi 12.37; Matei 5.37).
Lao Tseu spune c "Marea revelatie este Tcerea" (mentinerea neschimbrii,
imuabilului, strii de oglind mental, strii de vid; n Tao Te King cap. XXXVII) iar din
aceasta decurge Iaptul c: "Cel ce este constient nu vorbeste; Cel ce vorbeste nu este
constient ". (Tao Te King, cap. LVI). Cel ce este ancorat in constienta nu are cum sa
vorbesca|vedeti demonstratia acestui lucru in cartea lui K. S. Stanislavski :"Munca
actorului cu sine insusi" a (ESPLA, Bucureyti, 1955)].
http://www.scribd.com/doc/9616821/St anislavsky-Munca-actorului-cu-sine-insusi-1
Textele de baz ale traditiilor mistice orientale si occidentale sunt importante pt.
civilizatia actual n situatia n care progresul stiintiIic si tehnologic (si deci progresul
cunoasterii orizontale) nu a rezolvat ci a agravat dezechilibrele. Cunoasterea exterioar,
pozitiv si colonizarea lumii exterioare nu numai c nu au valoarea cunoasterii verticale
(directe) si a nrdcinrii experimentale nemijlocite n adevrata Realitate, dar contribuie
la adancirea conIlictelor cu semeni si a dezechilibrului din Iiecare om si dintre om si
mediu, pan la autoanihilarea speciei galactice care urmeaz aceast cale, ce ignor
suportul Iundamental al realittii Ienomenale, maniIestate.
In viata obisnuit, noi nu suntem constienti de unitatea Iundamental a tuturor
82
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 50
lucrurilor si considerm lumea ca Iiind mprtit in obiecte si evenimente distincte, separate.
Aceast diviziune, care este util si necesar supravietuirii n mediul de Iiecare zi, nu este
si caracteristica Iundamental a realittii n care trim. Programul elaborat n cursul
evolutiei Iilogenetice n vederea supravietuirii si care guverneaz Iunctionarea mental si
senzorial a Iiintei umane, ecraneaz, abstractizeaz si schematizeaz adevrata realitate.
IdentiIicarea proiectiei pe ecranul mental cu realitatea este cauza iluziei(maya). Hindusii
si buddhistii spun c aceast iluzie (mava) este cauzat de ignorant (avidya). Avidya (lit.:
"orbirea, non-cunoasterea, ignoranta") este un concept al IilozoIiei Vedanta care se reIer
la lipsa de cunoastere, atat individual cat si cosmic. La nivel individual, ignoranta ne
mpiedic s realizm distinctia ntre permanent si inpermanent, intre aparent si realitate;
la nivel cosmic, ignoranta este Maya. Consecintele orbirii, ignorantei sunt aceleasi cu ale
Ajnana ("non-cunoastere, ignorant"). Ignoranta nu se reIer la absenta cunoasterii
orizontale (a domeniului empiric, senzorial ori a datelor obiective din lumea sensibil, ci la
starea unui om care se identiIica cu un corp muritor si care ignor c el provine, n ceea ce
priveste Sinele su, din Constiinta Absolut, din Ultima Realitate (Brahman). Contrariul
acestei cunoasteri orizontale, care poate Ii numit si ignorant, este Adevrata Cunoastere
(Jnana).
Avidva (n pali: Avijja) tradus prin "noncunoastere" sau "orbire" reprezint si
ignorarea celor "Patru nalte Adevruri", a Celor Trei Giuvaeruri (Triratna) si a legilor
Karma. Cele "Patru nalte Adevruri" (n sanskrit: Arva-Satva, n pali: Ariva-Satta)
constituie baza doctrinei buddhiste si sunt:
1.Adevrul durerii (Dukkha): acest prim adevr enunt c toat existenta Ienomenal este
dureroas si nesatisIactoare. Totul este suIerint: nasterea, maladia, moartea, unirea cu cel
neiubit, separarea de cel iubit, privarea de ceea ce doresti si cele cinci categorii de atasare
(skandha), care constituie personalitatea; Skandha (in pali: khanda) se traduce prin grup,
agregat. Termenul desemneaz cele cinci grupe sau "agregate" ce compun "personalitatea" :
1. corpul sau Iorma (rupa) 2. perceptia (vedana) 3. constiinta (samjna) 4. conceptul sau
actiunea (samskara) 5. cunoasterea sau constienta (vijnana). Aceste grupe sunt cunoscute si
sub numele de "grupe de atasament" (Upadana-Skandha), cci dorinta (Trisha), care le este
inerent (n aIar de cazul Arhat sau al buddha) Iace ca aceste agregate s devin obiect
de atasare si deci de suIerint. Trsturile caracteristice ale agregatelor sunt transIormarea,
decderea, nasterea, mbtranirea, moartea, durata, schimbarea; aceasta le Iace s Iie
considerate nepermanente (Anitva), vide (Shunvata), dureroase (Duhkha) si impersonale
(Anatman). Agregatul corporal sau al materiei este compus din patru elemente |solide,
lichide, cldura si miscarea (Mahabhuta)| din organele de simt si din obiectul lor.
83
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 51
Agregatul perceptiei cuprinde toate categoriile de senzatii, dureroase, agreabile sau
neutre. Agregatul constiintei mparte perceptiile n sase categorii (Iorm, sunet, miros, gust,
impresii Iizice si perceptii mentale). Agregatul conceptiilor si al actiunii (tradus de
asemenea prin "agregatul creatiilor psihice" sau al "Ienomenelor mentale") reuneste marea
parte a activittilor psihoaIective (voint, atentie, judecat, bucurie, Iericire, indiIerent,
spirit de decizie, energie, gust de actiune, concentrare, etc). In Iine, agregatul cunoasterii
regrupeaz cele sase categorii ale constiintei (vizuale, auditive, olIactive, gustative, tactile
si mentale) care se nasc din contactul organului de simt cu obiectul de perceptie
corespunztor. Toate lucrurile trectoare, eIemere, precum cele cinci Skandha, sunt surs
de suIerint si nu pot reprezenta Sinele, care este prin deIinitie, dup conceptia hindus,
permanent si lipsit de transIormare si suIerint.
Priza de constiint asupra non-realittii celor cinci Skandha constituie primul pas ctre
cunoastrea vertical(nemijlocita), care conduce la eliberare si salvare.
Nyanatiloka prezint care sunt consecintele acestei prize de constiint asupra conceptiei
existentei eului individual; "Existenta noastr zis individual nu este n realitate nimic
mai mult decat un proces de Ienomene Iizice si psihice, proces care a intrat n Iunctiune cu
mult naintea nasterii noastre, din timpuri imemoriale si care va continua dincolo de
moartea Iizic pentru o durat inIinit de lung. Luate separat ori mpreun, niciodat
aceste cinci agregate de existent nu reprezint o personalitate, o unitate individual si
autonom real; n aIara lor nu exist nimic ce am putea desemna ca un Eu independent
(prin agregate ca si prin nvelisuri Eul se poate maniIesta); credinta ntr-o entitate personal
(individual) real, un Eu (individual) n sensul suprem al termenului, este o pur iluzie".
(Nyatiloka Bhikku, La parole du Bouddha, Paris, Maisonneuve, 1978, pag. 107).
2.Adevrul apari(iei (Samudaya) durerii: acest adevr arat c sursa acestei
suIerinte este dorinta, setea (Trishna) de plceri si de bucurii senzoriale, pentru
lucrurile care apar si dispar. Aceast dorint nlntuie Iiintele n ciclul renasterilor
(samsara).
3.Adevrul ncetrii (Nirodha): acest adevr indic cum abolirea total a oricrei
dorinte pune capt suIerintei.
4.Adevrul privitor la realitatea cii ce conduce la ncetarea durerii. Acest
adevr desemneaz Calea de mantuire (salvare) cu opt ramuri (Nobila Crare cu opt
ramuri) ca mijloc de a pune capt suIerintei.
Dup diIerite izvoare, descoperirea celor "Patru nalte Adevruri" a Iost rezultatul
Iluminrii (bodhi) lui Buddha. Acesta le-a expus imediat dup Iluminarea sa la Benares, la
nceputul activittii sale, ca predicator. In textele (sutra) cele "Patru Nobile Adevruri"
sunt expuse astIel: "Care este Adevrul Nobil al durerii? Nasterea e durere, boala e
durere, suprarea, eIortul, suIerinta, tristetea, disperarea sunt durere; neobtinerea a ceea ce
doresti este durere; pe scurt cele cinci agregate, ce constituie existenta marcat de
atasament, sunt durere. Dar care este
84
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 52
Nobilul Adevr al aparitiei durerii? Este dorinta generatoare de renastere, cu cortegiul su
de poIte si excese (vicii) care se satisIac cand aici cand acolo; dorintele senzoriale,
dorinta de a exista, dorinta de autodistrugere. Dar care este Nobilul Adevr al stingerii
suIerintei? Este stingerea, abandonarea, renuntarea, eliberarea si detasarea complet de
aceste dorinte. Care este Adevrul Nobil al Cii cu opt ramuri ce duce la stingerea
suIerintei ? Calea Nobil cu opt ramuri cuprinde: 1. ntelegerea perIect; 2. gandirea
perIect; 3. vorbirea perIect; 4. actiunea perIect; 5. mijloace de existent perIecte; 6. eIort
perIect; 7. atentie perIect; 8. concentrare perIect" (citat dup Nyanatiloka, 1976, pag.
186).
1.Cunoayterea sau vederea perfect (skrt. Samvag-Dristhi, pali: Samma-Ditthi) include
cunoasterea celor Patru Nobile Adevruri si a impersonalittii existentei (Anatman).
2.Gandirea perIect (skrt. Samvak-Samkalpa, pali: Samma-Sankappa) sau
dorinta de renuntare, de tolerant si bunvoint ctre toate Iiintele vii.
3.Vorbirea perIect (skrt. Samvag-Jach, pali: Samma-Vacha) desemneaz
vointa de a evita minciuna, vorbria si barIa (deIimarea).
4.Actiunea perIect (skrt. Samvak-Karmanta) sau vointa de a evita actiunile
ce ncalc bunele moravuri (Shila).
5.Mijloace de existent perIecte (skrt. Samyag-Ajiva) sau vointa de a evita
orice proIesiune care este nociv altor Iiinte ca mcelar, vantor, comerciant
de arme si stupeIiante, militar.
6. EIortul perIect (skrt. Samvag-Jvavama) sau vointa de a dezvolta n Sine
ceea ce este sntos si de a evita ceea ce este nociv din punct de vedere
Karmic. "Cele Patru EIorturi PerIecte" sunt prezentate pe larg de Buddha
si au drept scop s elimine lucrurile nesntoase din prezent si s ncerce s
le evite n viitor. Acestea sunt:
a)eIortul de stpanire (de eliminare a lucrurilor nesntoase)
b)eIortul de depsire (a lucrurilor nesntoase)
c)eIortul de dezvoltare (a lucrurilor sntoase, n particular a Iactorilor ce
conduc la Iluminare; vedeti: Bodhyanga)
d)eIortul de conservare (a lucrurilor sntoase, a obiceiurilor si programelor
corecte dobandite)
7.Atentia perIect (skrt. Samvak-Smirti
v
pali: Samma-Sati) sau atentia
vigilent, urmreste constientizarea activittilor corpului, senzatiilor, emotiilor si a activittilor
spiritului (Satipathana).[vedeti. vipassana]
8.Concentrarea perIect (skrt. Samvak-Samadhi, pali: Samma-Samadhi) sau
concentrarea spiritului si gseste ncununarea n cele Patru Stadii de Recule-
gere (Dhvana).
85
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 53
In majoritatea lucrrilor autorilor occidentali asupra buddhismului, conceptul sanskrit
Samyak (pali: samma) este tradus prin "just, drept, corect". Lama Govinda (1898-
1985, un buddhist erudit) preIer ca traducerea s se Iac prin termenul "perIect" pentru
ca ideea de "totalitate" si "plenitudine", continut n cuvantul originar s Iie evidentiat.
Termenii in lb.sanskrita si pali nu includ si nu sugereaz nici o opozitie ntre just si Ials,
ntre drept si stramb, ntre corect si incorect, cum las s se presupun traducerile n
limbile europene.
Ca si n practica Yoga, "Nobila Cale cu opt ramuri" nu este "un drum" pe care se
progreseaz n linie dreapt. In practic se parcurg ntai ramurile 3, 4 si 5 care conduc la
o conduit etica n sensul Triplei Formatii (Trishiksha) nainte de a trece la ramurile 6, 7
si 8 care ajung la Samadhi. Se sIarseste cu nivelele 1 si 2 care apartin domeniului
Prajna(cunoasterii nemiflocite). Cunoasterea sau vederea perIect este rezultatul practicii si
conditia indispensabil pentru a accede la crarea supranaturalului, care conduce la
sIintenie (Arva-Marga, sau Arva-Pudgab) si la Nirvana.
Airvana (lit.: "stingere, extinctie") desemneaz starea de eliberare sau iluminare
caracterizat prin dizolvarea eului individual si eIemer n Brahman. Nirvana elibereaz
omul de suIerint, moarte si renastere, dar si de orice Iorm de nlntuire terestr. Este
starea de constiint suprem si transcedental, care n Bhagavad Gita este numit
Brahma-Nirvana, n Upanishade: Turiva, n Yoga: Nirbifa Samadhi, iar n Vedanta:
Nirvikalpa Samadhi.
"Cele Trei Giuvaeruri", "Cele trei Bijuterii" sau "Cele Trei Comori" (skrt: Triratna, n
pali: Tiratana) desemneaz n buddhism cele trei elemente Iundamentale: Buddha,
Dharma si Sangha sau n alti termeni, Trezitul (reIerire la trezire, iluminarea), Adevrul
sau calea revelata(dharma) de cel trezit (Buddha) si comunitatea de adepti (sangha),
care trieste conIorm acestui Adevr. O credint solid n "Cele Trei Giuvaeruri"
permite "intrarea n curent" (Shrota -Apanna).
Prin karma se nteleg: 1. o actiune Iizic sau psihic; 2. consecintele unei actiuni Iizice
sau psihice; 3. suma tuturor consecintelor actelor unui individ comise n aceast viat, sau
ntr-o viat anterioar; 4. lantul de cauzalitate din lumea moral.
Karma unui om se Iormeaz plecand de la samskara (lit.: "impresii, intipariri,
repercursiuni"). Impresiile, nclinrile, gusturile, potentialittile se dezvolt n constiint ca
urmare a actelor si gandurilor trecute (n viata prezent ori n existentele anterioare).
Compunerea tuturor Samskara Iormeaz caracterul unui om. In buddhism, Samskara (pali:
Sankhara) tradus prin "conceptie, creativitate psihic, intentie", desemneaz si actiunea
de a modela iar nu numai starea pasiv a ceea ce este modelat (Samskrita). Samskara
constituie al patrulea dintre cele cinci Skandha si al doilea inel al Ciclului de productie
conditionat (Pratitya-Samutpada). Ideea de "conceptie" acoper toate impulsiunile
vointei, toate intentiile care preced actiunea. Aceste actiuni pot Ii de natur corporal,
verbal ori intelectual si se disting: Samskara (intentii) corporale, verbale si
intelectuale.
86
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 54
Prezenta acestor intentii conditioneaz noua ncarnare; n absenta intentiilor, nici o Karma
nu este produs si nici o renastere nu este necesar. Intentiile determin de asemenea
natura renasterii, dac ele sunt bune, rele sau neutre. Ele imprim marca lor constiintei
(vijnana), care se dezvolt plecand de la ele conIorm legii de "Produc(ie condi(ionat".
Deci din acest potential inIormational retinut n Samskara, care joac rolul pachetului de
programe dintr-o smant, este orientat comportamentul si controlate motivatiile actelor si
gandurilor prezente si viitoare ale omului. Orice Karma este o smant pentru o alt Karma
ce va veni. Culegem Iructele a ceea ce am semnat, sub Iorm de bucurie sau suIerint,
dup natura actelor si a gandurilor trite (la care participm subiectiv). Omul are
posibilitatea si libertatea de a alege ntre tendintele sale, pe care el singur le-a programat
si combaterea acestora. Acesta libertate de alegere, aceast posibilitate de "autode-
terminare" reIlect libertatea suprem a Sinelui (Atman) sau a constiintei interioare.
Prin abandonare tuturor actelor noastre ctre Dumnezeu, prin cultivarea unei Karma bune si
stergerea celei rele, ne desIacem din legturile legii Karma. Dup Iluminare, nu mai este
produs nici o Karma. Avidva este primul stadiu al Produc(iei condi(ionate (Pratitva-
Samutpada) care nlntuie individul n lumea Samsara; ea constituie una din cele Trei
Murdrii sau Pete (ashrava), unul din obstacolele sau handicaprile (klesha) din practica
Yoga si ultima din Cele Zece Legturi (samyojana). Avidva este considerat rdcina a tot
ce este nesntos n lume; ea este deIinit ca ignorant a caracterului dureros al oricrei
existente. In dezacord cu realitatea, starea de spirit caracterizat prin ignorant conIund
realitatea cu Ienomenele iluzorii proiectate pe ecranul mental(peretele pesterii lui Platon din
exemplul lui Socrate); ea este cauza suIerintei. Ignoranta genereaz invidia, dorinta sau setea
(trishna); ea constituie principalul Iactor care nlntuie Iiintele n ciclul renasterilor. ConIorm
conceptiei buddhismului Mahayana, care atribuie vacuitate (shunyata) Ienomenelor, avidya
este responsabil de Iaptul c oamenii proIani consider lumea sensibil ca singura
realitate si de ignorarea esentialului. Conceptul Avidya este diIerit interpretat de diversele
scoli din Mahayana. Pentru adeptii Madhvamaka, "ignoranta" desemneaz starea unui
spirit dominat apriori de opinii si prejudecti(credinte,dogme), care permit Iiintelor s
ediIice o "lume ideal", care conIer Iorm si multiplicitate realittii cotidiene si mpiedic
vederea Adevratei Realitti; Avidya este necunoasterea Adevratei Naturi a lumii care este
Vidul sau Vacuitatea (Shunvata), este necunoasterea esentei Ienomenelor. Ea posed dou
Iunctii: de disimulare a Adevratei Naturi (de ecranare) si de constructie a unei realitti
iluzorii; cele dou eIecte se conditioneaz mutual. Pentru acest sistem de gandire, avidya
caracterizeaz realitatea "conventional", n care trieste omul proIan. Pentru adeptii
scolilor Santrantika si Vaibhashika, avidya const n a avea despre lume o viziune unitar si
permanent, cand aceasta este n realitate multipl si nepermanent (lumea Ienomenal este
un proces in continua curgere, un incendiu). Ignoranta conIer substantialitate si materiali-
tate lumii si aparentelor. In Iine, dup conceptia scolii Yogachara, avidya const n a vedea
obiectul ca o unitate independent de constiint, desi el totusi se identiIic cu aceasta, n
Adevrata Realitate.
87
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 55
Avidva-Mava (lit.: "iluzia ignorantei) desemneaz iluzia care conduce la viziunea dualist
asupra lumii si antreneaz Iuria, dorintele nemsurate (poItele, lcomia, dorintele de
posesiune) si toate pasiunile care nlntuiesc omul n lumea Ienomenelor. Ea are drept
pereche Jidva-Mava (cunoasterea iluzorie) si ambele apartin lumii relative.
Jidva (lit.: "stiint, vedere,cunoastere, doctrin") este n hinduism mprtit n dou
categorii: 1.cunoasterea limitat (apara-vidya) care const ntr-o cunoastere
intelectual si 2.cunoasterea superioar (para-vidya) care desemneaz intuitia,
cunoasterea directa si experienta spiritual; numai aceast Iorm de cunoastere permite
accesul la Iluminare si la ntelegerea Ultimei Realitti.
Apara-Jidva (lit.: "cunoasterea limitat") este o cunoastere relativ si indirect
obtinut gratie simturilor si intelectului (cunoasterea stiintiIic, artistic, literar) si deci
"de mana a doua" (cum este cunoasterea unui oras pe care o obtinem vzand hrtile sau
IotograIiile, Ir a parcurge vreodat strzile sale). Aceasta este o cunoastere orizontal,
indirect, relativ, mijlocita de simturi si minte. Contrariul ei este Para-Jidva (de la
"para", lit.: "suprem" si "vidya": "vedere, cunoastere"); este denumit si Brahma-
Jidya si reprezint cunoasterea direct, nemediat senzorial ori intelectual a lui Brahman
(este echivalent "cunoasterii directe" a unui oras, vizitandu-1, descoperindu-1 noi nsine).
Aceast cunoastere suprem, absolut, este o cunoastere vertical. Ca si taoismul ori
buddhismul si hinduismul este interesat n cunoasterea intuitiv, direct sau nemiljlocita,
iar nu n cunoasterea indirect, mijlocita, rational.
Cunoscand limitrile si relativitatea lumii Ienomenale, Yoga este la baz un mod de
eliberare din aceast lume si este, din acest punct de vedere, comparabil cii Jedanta din
hinduism, taoismului chinez ori "Crrii cu opt ramuri" a lui Buddha. Dac n viata
noastr de Iiecare zi saltul intuitiv direct asupra naturii lucrurilor este limitat la niste
momente extrem de scurte, n misticismul oriental aceste momente de cunoastere intuitiv
direct sunt extinse la lungi perioade, pentru ca n Iinal s devin o stare de constiint
permanent. Pregtirea mintii pentru aceast perceptie (non-conceptual, nemediat) a
realittii este unul din telurile principale ale tuturor scolilor misticismului oriental.
De-a lungul marii istorii culturale a Indiei, Chinei si Japoniei o mare varietate de
tehnici, ritualuri si mijloace au Iost puse la punct pentru a atinge acest scop; toate putand
Ii numite meditatii sau tehnici Yoga, n sensul cel mai larg al cuvantului. Scopul
principal al tuturor traditiilor mistice din Orient este de a reajusta Iunctionarea mental,
centrand-o si linistind-o prin meditatie. Termenul sanskrit pentru tinta Iinal a meditatiei
este transa mistica, enstaza, extazul sau samadhi (lit.: "echilibru mental"). Acest obiectiv
se reIer la o stare mental echilibrat si linistit, n care este trit, gustat si vzut-
direct unitatea de baz a Universului .
88
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 56
Azi, unitatea Universului nu mai reprezint doar caracteristica central a experientei
mistice, ci constituie si una din revelatiile importante ale cercetrilor din Iizica modern.
Aceast unitate, care apare la nivel atomic se maniIest tot mai amplu pe msur ce se
ptrunde mai adanc n proIunzimile materiei, n tramul particulelor subatomice. Aceasta
este tot o realitate experimental dar perceput indirect, senzorial cu ajutorul
dispozitivelor, care prelungesc simturile limitate ale Iiintei umane: traductori, aparate de
msur, microscoape, telescoape optice, eletronice sau electromagnetice (radiotelescoape).
In traditiile mistice orientale cunoasterea vertical este trit, experimentat direct de
cel ce-si reprogramez sistemele de procesare a inIormatiilor cu care este dotat. Scopul
central al tuturor acestor tehnici pare s Iie cel de a linisti, de a Iace s tac mintea
ganditoare si de a deplasa constiinta de la modul de procesare rational a inIormatiilor
la cel de procesare intuitiv: adic de la modul de procesare discontinuu la cel continuu. In
multe Iorme de meditatie aceast tcere a mintii rationale este obtinut prin Iixarea
atentiei (concentrare) asupra unui singur obiect care poate s Iie: propria respiratie, sunetul
unei mantra (vedeti: Kriya Yoga), imaginea unei mandala (lit: "cerc, arc, segment"; n
tantrism sunt utilizate drept suport al meditatiei desene mistice, diagrame compuse din
ptrate si cercuri simbolizand Iortele cosmice).
Alte scoli Iocalizeaz atentia asupra miscrilor corporale, care trebuie executate spontan,
Ir ca in procesul de urmarire constienta a procesului (mers,respiratie) s interIereze un
gand strain de actiunea ndeplinit. Acesta este atat modul de practicare (calea) n Yoga
hindus cat si n T'ai Chi Ch'uan-ul taoist. Miscrile ritmice ale acestor scoli pot conduce la
aceeasi senzatie de pace si de senintate, care este caracteristic Iormelor mult mai
statice de meditatie. Miscrile din T'ai Chi nu sunt nvtate prin instructie verbal, ci
prin executarea lor continu, repetat, mereu la unison cu proIesorul, la Iel cum muzica
indian nu se nvat citind notele, ci ascultand cum cant proIesorul; astIel se dezvolt un
simt pentru muzic. Toate mijloacele sunt utilizate n Orient pentru a dezvolta modul de
procesare intuitiv al inIormatiilor de ctre constiint. Artele orientale, cum ar Ii caligraIia,
pictura, ceremonia ceaiului si artele martiale sunt Iorme de meditatie, ci ctre cunoasterea
si realizarea de sine. Pentru majoritatea oamenilor si n special pentru intelectuali acest
mod de procesare direct, intuitiv a inIormatiilor este o experient complet nou.
Oamenii de stiint, cercettorii sunt ns obisnuiti cu iluminrile intuitive directe care au
loc pe parcursul investigatiilor lor, deoarece orice nou descoperire si are originea ntr-o
astIel de scanteie brusc, non-verbal. Dar aceste sunt momente extrem de scurte, cand
mintea este saturat cu inIormatii, cu concepte si cu tipare de gandire, care asteapt o
solutie, o nou conexiune. Pe de alt parte, n meditatie mintea este vidat de toate
gandurile si conceptele, sunt stinse progresiv toate perturbatiile care pot genera Iluctuatii si
proiectii (vritti) mentale; AstIel mintea devine invulnerabil la perturbatii provenite din
lumea Ienomenal (somatice, senzoriale, respiratorii si psihoaIective: memorie,
imaginatie, emotii) ceea ce o Iace apt s Iunctioneze pentru lungi perioade de
Iunctionare n modul intuitiv (continuu) de procesare a inIormatiilor.
89
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 57
In capitolul 48 din Tao Te King, Lao Tseu sesizeaz diIerenta dintre cunoasterea
orizontal si cea vertical, cand aIirm:
"Cel care continu nv(atul se ndeprteaz zi de zi de Tao (Ultima Realitate),
Cel care urmeaz Tao va descreyte zi de zi".
"Crescand zi de zi"(acumuland cunoastere) ne exteriorizm si ne deprtm progresiv de
Tao, care slsuieste n interior, n locurile joase, n golul central al rotii sau n vidul mental.
Doar descrescand si diminuand progresiv activitatea mental pan la obtinerea Vidului,
putem percepe nemijlocit Ultima Realitti.
Atunci cand mintea rational este Icut s tac, modul de procesare intuitiv (direct,
continuu) al inIormatiilor produce o constiint extraordinar; mediul este experimentat ntr-
un mod direct ("vzut") Ir Iiltrul gandirii conceptuale. Chuang Tseu n capitolul 13 spune:
"Mintea linistit a nteleptului devine oglind a Cerului si a Pmantului, recipientul tuturor
lucrurilor". Experienta unittii cu mediul nconjurtor este principala caracteristic a strii
meditative; este o stare de constiint n care orice Iorm de Iragmentare nceteaz,
topindu-se ntr-o unitate nediIerentiat. In stare de adanc meditatie, mintea este complet
alert. Pe lang cuprinderea non-senzorial a realittii, mintea primeste toate sunetele,
imaginile si celelalte impresii din mediul nconjurtor, dar nu tine imaginile senzoriale pentru
a le analiza si interpreta; le las s curg, ca si cum ar Ii o oglind perIect a realittii.
Starea de alert n care se aIl mintea, care nu las nimic s-i perturbe sau s-i acapareze
atentia, se aseamn cu a unui rzboinic care asteapt un atac. Yasutani-Roshi, maestru de
Zen, descrie starea din Shikantaza (practica meditatiei Zen) ca Iiind o "nalt stare de
constiint concentrat, n care practicantul nu e nici ncordat si nici grbit". Este mintea
cuiva care se aIl n Iata mortii. "Imaginati-v c v aIlati ntr-un duel cu un mare
spadasin. Cat timp privesti oponentul n Iat, esti atent, pregtit si disponibil, nu se
ntampl nimic. Dac ncetezi un moment vigilenta, vei Ii tiat instantaneu. Cu coltul
ochiului, vezi multimea care asist, dar nici un moment mintea ta nu e capturat de
aceste imagini senzoriale" (din: P. Kapleau: Three pillars of Zen, p.53-54). Faptul c
scena pe care se desIsoar initierea lui Arjuna din Bhagavad Gita este campul de
btlie, ori c artele martiale au transmis n China si Japonia o parte important a traditiilor
pentru accesul la puterile paranormale, relev utilizarea vantului contrar,adica a Iocalizrii
atentiei la pericolul de moarte, pentru obtinerea strii adecvate Iluminrii. In acelasi
mod o durere acuta Iurnizeaza practicantului un punct de concentrare pt. intrare in
transa si pt vindecare (Milton H. Erickson creatorul "Noii hipnoze" trata durerile
incurabile pe aceasta cale)
Puternica inIluent a Zen-ului n Japonia asupra samurailor a dat nastere "Codului
Samurailor" (Bushido ; lit.: "Calea Lupttorului"), n care iluminarea spiritual a
spadasinului atinge perIectiunea. Tai Chi Ch'uan-ul taoist, care era considerat suprema art
martial n China, combin miscrile ncete si ritmice de tip Yoga cu alerta total a mintii
lupttorului ntr-un mod unic. In crtile lui Carlos Castaneda, care relateaz nvtturile
lui Don Juan, un vrjitor din tribul
90
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 58
Yaqui (Mexic), starea mental necesar actiunii paranormale devine aceea a unui vantor
care trebuie s aibe aceleasi caracteristici de disponibilitate: alert, detasare, atentie ca
acelea ale unui rzboinic (vezi Carlos Castaneda: "A Separate Reality"). Pe lang utilizarea
plantelor psihotrope n declansarea strilor modiIicate de constiint, caracteristice puterilor
paranormale, crtile lui Carlos Castaneda expun Calea Yaqui de cunoastere si metodele de
pregtire similare tehnicilor Yoga. Cunoasterea vertical direct este desemnat prin
verbul "a vedea"; cunoasterea senzorial indirect, prin verbul "a privi". "Dup ce veti
vedea Adevrata Realitate, toate lucrurile lumii vor deveni egale; nici un lucru nu va mai Ii
mai important decat altul". ,Cei ce simultan Vd si privesc, rad. Obiceiul de a vedea
nltur pe cel de a gandi; a nvinge si a Ii nIrant sunt egale. Important este s vezi;
increde-te n tine nsuti, nu n mine". "Viata nu e goal, ci plin pan la buz; totul este plin
si egal. A vorbi si a scrie despre Realitate este inutil; aceast realitate nu are rost s Iie
descris n cuvinte, ci vzut", momentul Iluminrii este nsotit de ras n buddhism si
taoism: "Dac nu rade, Tao nu ar mai Ii Tao" (Lao Tseu, Tao Te King, XLI).
Un obstacol l reprezint agtarea de starea de constient actual, de claritatea actual a
gandirii, care de Iapt este o agtare de vechea ordine. ,Am Iost programati si nvtati s
acordm important unor acte, unor lucruri Ir important; ne credem pe noi nsine
importanti; vedem lucrurile din jur asa cum vrem, cum gandim, iar nu cum sunt ele n
realitate". Drogurile utilizate de vrjitorul Yaqui simuleaz starea atins prin practica
Yoga; ele paralizeaz progresiv practicantul, lsand neatins Eul; omul este tintuit la
pmant, nu poate misca si gandi; respiratia este ncetinit si perIect ritmat automat. In
aceast stare care simuleaz moartea clinic, se obtin puterile paranormale: translocatia,
levitatia, detasarea de corp. ,Stim s ne deplasm la voint n orice punct de pe Pmant,
chiar dac nu stim constient cum Iacem asta". "Cand vei vedea, lucrurile privite apar
altIel" (Carlos Castaneda; "A Separate Reality"). In cursul practicarii unei ramurii
"externe" numita asana(asezarea corpului intr-o pozitie neclintita) acelasi mijloc indirect
(pozitia neclintit a corpului) dar obtinut voluntar, declanseaz toate celelalte ramuri si
intrarea in transa(schimbarea regimului de Iunctionare) :
suspendarea respiratiei (Pranavama) si dezactivarea corpului energetic (Pranayama) care are
drept consecint autoanestezia sau desensibilizarea somatic numit si detasare senzorial
(Pratvhara), ceea ce Iaciliteaz obtinerea unei absorbtii concentrative (Dharana)
imposibil de atins anterior.
Observam din nou iluzia etapelor succesive care ar conduce la un obiectiv Iinal: transa
mistica. Shamanii obtineau aceeasi stare de imobilizare declansatoare de transa(pentru
vindecare unei boli incurabile) prin ingropare, legare sau inIasare( reintoarcerea in starea
embrionara din uter).
Acordul ntre scolile mistice orientale si cele occulte din Occident sau cu traditiile samanice este
datorat si Iaptului c oamenii treziti la Adevrata Realitate vd acelasi lucru. "Oamenii se vd ca Iibre
de lumin, ca un pienjenis de Iire ce circul de la cap la ombilic; totul se vede ca si cum omul ar Ii un
ou din Iibre, prin care circul lumina. Bratele, picioarele sunt rauri luminoase ce radiaz n toate
directiile; totul arat altIel si orice om este n contact cu toate celelalte Iiinte si lucruri, nu prin maini, ci
prin buchete de Iibre lungi care ies din centrul abdomenului. Aceste Iibre lungi ca niste rdcini ne leg de
lucrurile din jur si ne mentin echilibrul, ne dau stabilitate, dar ne tin si prizonieri n lumea Ienomenal.
Orice Iiinta umana este un ou luminos, Iie c este un cersetor sau un rege si nu poate Ii schimbat nimic.
Ce ar putea Ii schimbat n acest ou luminos?" (Carlos Castaneda, A Separate Reality, p. 21,63,127).
91
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 59
"Sunt trist c oamenii triesc, ca romani, germani, americani si mor rtcind ca nomazii
si nestiind c ei nainte de orice altceva sunt intrupari in care se maniIesta constiinta
univesului ". Relatand spusele vrjitorului Yaqui "aceast planet este locuit de spirite
aliate care triesc printre noi si iau orice Iorm; animalele le percep si se tem de ele.
Animalele sunt de aici iar noi, toti oamenii suntem strini de aceast planet" (Carlos
Castaneda, A Separate Reality, p.42).
Atat timp cat nu vezi atasarea de ceea ce stim este o eroare ne impiedica sa cautam si
altceva. AIirmatia lui Socrate "Stiu c nu stiu nimic", reluat de Lao Tseu "A sti c nu
stii este cel mai bine" este calea de nrdcinare n Ultima Realitate; calea de slbire si
golire a cunoasterii orizontale si de deschidere prin umilire si smerenie a contactului
rezonant cu Absolutul.
Raportul n Occident dintre cunoasterea intuitiv, religioas si cea pozitiv,
rational, stiintiIic este depreciat n Iavoarea ultimei; atitudinea traditional oriental este
opus. In Upanishade, valorile atribuite celor dou tipuri de cunoastere apar din
denumirea ce le este atribuit: cunoastere inIerioar (asociat diIeritelor stiinte) si
cunoasterea nalt (cunoasterea direct). Buddhismul vorbeste despre cunoasterea relativ si
cea absolut sau despre adevrul conditionat si cel transcedental.
FilozoIia chinez a pus accentul pe natura complementar a cunoasterii intuitive si
rationale, care este reprezentat de perechea arhietipal a Yin-ului si Yang-ului, care
Iormeaz baza gandirii chineze. ConIorm acestui punct de vedere, cele dou traditii
IilozoIice din China, Taoismul si ConIucianismul, sunt complementare si legate de cele
dou Ieluri de cunoastere.
Misticii orientali insist n mod repetat asupra Iaptului c Ultima Realitate nu poate
constitui obiect al ratiunii ori al cunoasterii intelectuale. Aceast realitate nu poate Ii
niciodat adecvat descris n cuvinte, Iiindc ea se aIl dincolo de tramul perceptiei
senzoriale si al intelectului, care este sursa cuvintelor si a conceptelor. In Upanishade se
aIirm (Kena Upanishad, 3):
"Acolo unde ochii nu pot ptrunde,
Nici cuvintele si nici mintea,
Noi nu cunoastem si nici nu ntelegem.
Cum ar putea cineva s instruiasc aceasta?"
Lao Tseu, care numeste aceast realitate Tao, aIirm acelasi lucru, n primul rand din
capitolul 1 din Tao Te King: "Tao care poate Ii parcurs(Iizic, mental, imaginativ; exprimat
n cuvinte; descris) nu este eternul Tao".
Faptul c omenirea nu a devenit mai nteleapt n ultimii 2000 de ani, n ciuda cresterii
prodigioase a cunoasterii rationale si a exploziei inIormationale reprezint o dovad a
imposibilittii comunicrii cunoasterii absolute prin cuvinte.
Cunoasterea directa( absolut sau vertical) este o cunoastere experimental, n
ntregime non-intelectual a realittii, o experient care ia nastere ntr-o stare neobisnuit
de constiint, ce poate Ii numit stare meditativ sau mistic.
92
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 60
Modelarea lingvistic sau matematic este o hart conceptual a realittii si nu o
caracterizare a realittii n sine. Flexibilitatea limitat a limbajului Iace ca acesta, ca o
plas, s urmreasc aproximativ Iormele curbe ale teritoriului descris. Cresterea
rigurozittii limbajului, ca urmare a utilizrii limbajului matematic a Icut ca
Ilexibilitatea acestuia s scad, iar legturile cu realitatea au devenit atat de subtile ncat
relatia dintre simboluri si experienta noastr senzorial s nu mai Iie deloc evident. Din
acest motiv, modelele si teoriile matematice sunt nsotite de interpretri verbale care recurg
din nou la concepte ce pot Ii ntelese intuitiv, dar care sunt ambigue si inexacte. Este
important s se nteleag diIerenta dintre modelele matematice si echivalentele lor
verbale. Primele sunt riguroase si consistente, dar simbolurile lor nu sunt direct conectate
cu experienta noastr. Modelele verbale utilizeaz concepte care pot Ii ntelese intuitiv, dar
ele sunt totdeauna inexacte si ambigue. Modelele verbale nu sunt diIerite de modelele
IilozoIice ale realittii si astIel ele pot Ii comparate. Dac exist elemente intuitive n
stiint, exist de asemenea un element rational n misticismul oriental. Gradul n care
ratiunea si logica sunt utilizate variaz enorm de la o scoal la alta. Vedanta hindus ori
Madhyamika buddhist reprezint exemple de scoli nalt intelectuale, n timp ce taoismul
a avut dintotdeauna o adanc nencredere n ratiune si logic. Zen-ul, care a aprut din
buddhism, dar a Iost puternic inIluentat de taoism, nu include n practica sa cuvintele,
explicatiile, instructiunile, regulile, cunoasterea. Practicantul se concentreaz n ntregime
pe experienta Iluminrii si doar secundar este interesat de interpretarea acestei experiente.
Un celebru aIorism Zen spune: "din clipa n care vorbesti despre un lucru, ai pierdut esenta
acestuia". Desi celelalte scoli ale misticismului oriental sunt mai putin exclusiviste,
experienta mistic direct este miezul tuturor. Chiar acei mistici care se lanseaz n
argumentarea cea mai soIisticat, nu vd n intelect sursa cunoasterii lor, ci l utilizeaz
numai pentru a analiza si interpreta ulterior cunoasterea vertical dobandit n cursul unei
experiente anterioare. Toat cunoasterea este adanc nIipt n aceast experient personal,
mistic, ceea ce d tradtiilor orientale un puternic caracter experimental, subliniat de
sustintorii ei.
D.T. Susuki, scriind despre buddhism ("On Indian Mahayana Buddhism", p.237)
aIirm c ,experienta personal este Iundamentul IilozoIiei si practicii budiste". Joseph
Needham n "Science and Civilisation in China" arat c atitudinea experimental a
taoistilor a Icut din taoism baza stiintei si tehnologiei din China (vol.2 p33).
Cunoasterea bazat pe experient este Iundamental n practica Yogaunde nu ni se cere sa
credem ci sa experimentam Iara idei preconepute, Iara expectatii ,iar aceasta ne sugereaz o
asemnare cu cunoasterea stiintiIic actual bazat pe experiment. Aceast paralel este
ntrit atat de natura experientei mistice cat si de consecintele concrete ale acesteia. In
traditiile orientale, cunoasterea experimental este descris ca o intuitie ce rmane n aIara
intelectului si care este obtinut vazand mai degrab decat gandind; vzand n sinea sa,
observand.
93
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 61
Dorind s comunice oamenilor caracterul direct, non-verbal al cunoasterii verticale, Iisus apeleaz tot la
vedere: "Ochiul este lumina trupului tu. Dac ochiul tu este sntos, tot trupul tu este plin de lumin;
dar dac ochiul tu este ru, trupul tu este plin de ntuneric" (Luca 11.34; Matei 6.22).
"Ia seama dar ca lumina care este n tine s nu fie ntuneric" (Luca 11.35).
Examinand consecintele cunoasterii experimentale stiintiIice si mistice, observm acelasi punct Iinal:
obtinerea controlului asupra unei anumite zone a realittii. Televiziunea, becul electric ar Ii Iost considerate
Ienomene supranaturale de ctre oamenii din epoca medieval. Azi numim supranaturale Ienomenele de
teleportare, de emisie si receptie ortotehnologic a materiei ori propulsia holograIic , care nu sunt decat
replici exterioare ale Ienomenelor paranormale de origine biologic, ce sunt expuse n Cartea a treia din
Yoga Sutras denumit Vibhuti Pada; aceste puteri sunt cunoscute n toate traditiile mistice orientale si
occidentale drept siddhis, haruri, daruri si indicau nivelul atins de practicant(Ieedback).
In versiunea chinez a Zen, denumit Ch'an, Iluminarea este de multe ori redat ca "viziunea lui Tao, a
Ultimei Realitti". Actiunea de "a vedea" st la baza cunoasterii n toate scolile buddhiste. Asa cum am
artat, prima din cele opt prescriptii ale Cii Nobile a lui Buddha este si consecinta ntregii practici; aceasta
este "Vederea perIect" si este urmat de "Cunoasterea PerIect".
D.T. Suzuki scrie c: "A vedea joac cel mai important rol din epistemologia buddhist, pentru c
vederea este baza cunoasterii; toat cunoasterea si are originea n "a vedea". "A vedea este a
experimenta Iluminarea" ("Outlines oI Mahayana Buddhism", p.235). Reluand mesajul lui Carlos
Castaneda, "a vedea nu este acelasi lucru cu a privi exteriorul lucrurilor; Ir vedere nu se poate cunoaste
cu adevrat" ("A Separate Reality"). O cunoastere de acest Iel, continut ntr-o astIel de viziune, va Ii
complet, dar nu va putea Ii comunicat n cuvinte. Cine poate descrie unui orb din nastere cum este cu
adevrat cerul albastru ? Aceast cunoastere a avut-o Lao Tseu n minte n urm cu peste 26 de secole cand
a spus: ,Cel ce este constient nu vorbeste, cel ce vorbeste nu este constient " (Tao Te King, cap.56).
Comunicand verbal aceast cunoastere, ea nu va Ii nteleas decat de cel pregtit pentru a o primi si care ar
putea s-o receptioneze si singur complet, dup un antrenament adecvat; a o descrie verbal este un lucru
inutil. Pentru cei nepregtiti, cunoasterea este inaccesibil sau nociv, iar actiunea sIantului taoist trebuie
ndreptat ctre aducerea celorlalti n starea natural de echilibru, de receptivitate si comuniune cu Ultima
Realitate prin educatie non-verbal si non-actiune.
2.2.1. Caracteristicile Ultimei Realit(i
Nu trebuie s ne lsm inIluentati de denumirile diIerite pe care diversele religii si conceptii IilozoIice de
pe planeta noastr le atribuie aceleiasi Ultime Realitti: Dumnezeu, Brahma, Allah, Absolutul, Mintea
Cosmic, Dharmakaya, Tao. Este un lucru cunoscut c acelasi obiect concret precum "apa", are denumiri
diIerite n diversele limbi de pe Pmant.
In stiinta actual aceast realitate suport ce contine si sustine toate lucrurile este denumit Camp UniIicat
sau Camp Fundamental InIormational ori Nivel Ortoexistential. Din acest camp uniIicat, stiinta actual,
care se ndreapt ctre ortostiint (adic spre o stiint vertical) aIirm c izvoresc toate Ienomenele.
Traditiile mistice orientale spun c aceast realitate nu poate Ii deIinit si caracterizat si de aceea este
numit adesea Ir Iorm, goal, vid.
In Chandogva Upanishad (4.10.4) se spune "Brahman este viata. Brahman este Iericirea. Brahman este
Vidul". In buddhism se exprim aceeasi idee cand o numesc Ultima Realitate, Vacuitatea, Golul sau Vidul
(Shunvata), buddhismul aIirm c Vidul este viu si el d nastere tuturor Iormelor din lumea Ienomenal.
In taoism aceeasi nesIarsit creativitate este atribuit lui Tao, care este numit gol, vale, vid. Chuang-Tseu
spune c: "Tao al cerului este gol si Ir Iorm" (XIII,36). Lao-Tseu compar Tao cu o vale goal, cu
golul unui vas totdeauna vid ce are potentialul "de a contine o inIinitate de lucruri". Vidul contine si
creaz Iormele nemaniIestate, el d sens si Iolos lucrurilor; Ir golul central o roat, un vas ori o cas sunt
inutilizabile, Iar rost.(Lao Tzu ,cap 11)
94
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 62
In IilozoIia chinez, ideea de camp nu este numai implicit n notiunea de Tao, ca Iiind gol si Ir
Iorm, sau care produce toate Iormele, dar este exprimat si explicit n conceptul de ch'i (qi) si ch'an.
Cuvantul ch'i (in pinyin: qi; in jap. :ki; lit.: "gaz, eter") a Iost utilizat in China antic pentru a desemna
respiratia vital ori energia care anim cosmosul. NeoconIucianismul a dezvoltat o notiune de ch'i,
surprinztor de apropiat de conceptul campuiui cuantic din Iizica modern. Ca si campul cuantic, eterul
(ch'i) este conceput ca o Iorm de materie subtil si imperceptibil, ce este prezent pretutindeni n spatiu
si care se poate condensa sub Iorma unor obiecte materiale, solide. Chang-Tsai aIirm c atunci "cand ch'i
condenseaz, vizibilitatea sa devine aparent. Cand se disipeaz, vizibilitatea sa nu mai este aparent, iar
Iormele dispar. In momentul condensrii, poate cineva s aIirme c aceasta este numai o existent
temporar?
In momentul disiprii, poate cineva s se grbeasc s aIirme c nu mai exist?".
Condensarea(materializarea) si disiparea (dematerializarea) ritmic ce aduc n maniIestare toate Iormele
care ulterior se dizolv n Vid a Iost pus n evident n Iizica cuantic n cazul Vidului Iizic si se petrece si
la nivel cosmic (pralaya;vedeti yuga). Diagramele Vidului evidentiaz c particule elementare iau nastere
din Vid, pentru ca ulterior s dispar n acesta. Astzi stim c Vidul cosmic si interatomic nu este doar
recipientul care contine materia Universului, ci el chiar particip activ la crearea acesteia. Circuitul dintre
materie si energie n Univers este de Iapt un aspect al circuitului mai larg dintre maniIestat si nemaniIestat
sau dintre nivelul existential si cel ortoexistential. Gurile negre (Black Holes) si gurile albe (White
Holes) par a Ii vartejuri macrocosmice similare celor din microcosmos de iesire si intrare a materiei din si
95
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 63
n universul maniIestat. Intregul Univers poate Ii asemnat cu un ocean (apa modeleaz cel mai bine
caracteristicile Ultimei Realitti; ca si Vidul ea contine, ptrunde, nu
are Iorm proprie si sustine maniIestrile) n care, dac n anumite locuri apar scderi de temperatur,
acestea sunt urmate de aparitia de gheat, de solidiIicri. Aceste condensri ale apei au Iorm, sunt solide
si sunt asemntoare materializrilor Vidului, din care iau nastere toate lucrurile. Dar cum esenta ghetii
rmane tot apa, esenta lucrurilor rmane tot Vidul, din care provin si n care se ntorc.
Vedeti imaginea marita pe : http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/
96
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 64
Condensarea si dispersarea ritmic a particulelor elementare se Iace cu o Irecvent
sincron insesizabil ntr-un univers spatio-temporal. Desincronizarea voluntar
(ortotehnologic ori biologic) conduce la accesul la lumi paralele, la aparitia unor puteri
paranormale cum sunt: trecerea prin obstacole, translocatia, levitatia. Suspendarea
complet a atasrii de nivelul existential conduce la eliberarea din toate nivelele de
maniIestare.
Pralaya , in cosmologia hindusa , este o perioada de timp a ciclului de existenta a
universului in care orice activitate inceteaza. Dupa calculele din Brahma Purana dureaza
4,32 miliarde de ani. Perioada de activitate(Kalpa)are aceeasi durata.
Daca se iau 360 de Kalpas si un numar egal de Pralayas se obtine un "an al lui Brahma"
Durata a 100 "Ani ai lui Brahma" Iormeaza "Viata lui Brahma", numita
Mahamanvantara , ce dureaza in total 311,040 miliarde de ani. Aceasta este dupa
Blavatsky, perioada de activitate a universului, urmata de o perioada de inactivitate,
Mahapralaya, de durata egala.
Kalpa este un termen in lb. sanskrita ce inseamna "practicabil, ce poate Ii Iacut, posibil",
dar si "propriu, potrivit, in stare", de la radacina klp "a Ii bine reglat, ordonat";
In IilozoIia Samkhya, Pralaya inseamna starea de "non-existenta, o stare a materiei
realizata atunci cand cele trei tendinte sau principii ale materiei(gunas) se aIla in perIect
echilibru
Epocile sau erele cosmice Yuga care cuprind multi ani terestri (1. Krita-Yuga sau Satva-
Yuga. 1.728.000 ani; 2. Treta-Yuga. 1.296.000 ani; 3. Dvapara-Yuga. 864.000 ani; 4.
Kali-Yuga. 432.000 ani) sunt precedate de un "rasarit" (Sandhva) si urmate de un " apus
sau crepuscul" (Sandhvansha) de aceeasi durat, egal cu o zecime din durata total a unei
Yuga. Suma total a celor patru Yuga este 4.320.000 de ani umani, adic 12.000 de ani
divini (pentru a transIorma anii divini n ani umani, trebuie multiplicati cu 360). Cei 12.000
de ani divini dau o "mare er cosmic" (Maha-Yuga). Ciclul cosmic sau perioada cosmic,
reprezentand o zi si o noapte a lui Brahma, adic o durat egal cu patru ere cosmice
(Yuga), sau de 4.320.000 de ani terestri, este denumit Kalpa.
Cele patru Iaze (Yuga) constituie de Iapt o mare Kalpa (Mahakalpa), Iiecare din ele se
compune din 20 de mici Kalpa, care se descompun la randul lor n ere de Iier, bronz,
argint si aur. In timpul Iiecrei Iaze de creatie a unei mici Kalpa durata de viat a
oamenilor creste cu un an pe secol, pan atinge 84.000 de ani. Paralel corpul uman se
mreste pan la talia de 2.600 de metri. In timpul perioadelor de resorbtie a micilor
Kalpa, care contin Iaze succesive de cium, rzboi si Ioamete, viata uman se scurteaz
pan la 10 ani, iar corpul uman ajunge pan la nltimea de 30 de centimetri.
Ciclul cosmic (Kalpa) se mparte n patru perioade: perioada de creatie a lumilor,
durata de mentinere a lumilor existente, perioada de distrugere a lumilor si durata de
existent a haosului. In timpul perioadei de creatie se Iormeaz diIeritele universuri cu
Iiintele lor vii; n a doua perioad apar Soarele si Luna, diIerentierea sexelor,
dezvoltarea vietii sociale. In Iaza de distrugere Iocul, apa si vantul distrug totul, cu
exceptia celei de-a patra sIere Dhyama. Haosul reprezint stergerea total. Doar eliberarea
(Kaivalva), cand constiinta devine pur ca nsusi Atman, prin practicarea Raja Yoga ne
elibereaz din ciclul de renasteri, ne detaseaz deIinitiv de orice Iorm de materializare,
care anterior era aIectat de ciclurile de condensare si disolutie din univers.
97
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 65
La sIarsitul unui ciclu cosmic (Kalpa) lumea maniIestrilor se dizolv (Pralava.
"disolutie"), adic si schimb starea trecand din starea de maniIestare n aceea de
nemaniIestare sau de potentialitate, din care un nou univers se va naste. Hinduismul nu
cunoaste notiunea de creatie unic, ca aceea din Vechiul Testament; apare n schimb o
succesiune de maniIestri si nemaniIestri (care poart n sine germenul unor noi
maniIestri). Observm astIel c pe lang condensare si disolutie ritmic, cu Irecvente
mari (sesizat la nivel cuantic n Iizica modern) traditiile mistice consemneaz si o
Iluctuatie (condensare si o dispersare) ciclic suprapus ce are loc la Irecvente Ioarte mici
(la perioade de timp uriase). Cele patru ere cosmice sunt descrise n Manu si
Mahabharata astIel: Krita este epoca de aur, epoca ideal, care nu a cunoscut ura, invidia,
durerea, Irica ori amenintarea. Nu exist decat un singur Dumnezeu, o singur Veda, o
singur lege si un singur cult. Castele aveau Iiecare atributiile proprii si si ndeplineau
datoriile dezinteresat. In cursul erei Treta au nceput sacriIiciile; dreptatea a diminuat cu
un sIert. Elementele si speciile nucleare cu sase nivele electronice au devenit instabile si
s-au dezintegrat. Civilizatia anterioar cu sase degete a disprut, Iiind nlocuit de Iiinte cu
cinci degete. Ordinea si lumina n Univers au sczut. SacriIiciile au solicitat un ansamblu
de rituri si ceremonii. Oamenii actionau cu intentii, asteptau recompense pentru riturile si
maniIestrile lor de cult; simtul datoriei s-a sters. In cursul Dvarapa, dreptatea s-a redus la
jumtate. Si speciile nucleare cu cinci nivele au devenit instabile si au nceput s se
dezintegreze. Durata de viat a Iiintelor vii a sczut si ea la jumtate. Existau deja cele
patru Veda dar care nu erau studiate decat de rari oameni. Riturile s-au rspandit
pretutindeni; putini oameni mai au nc grija adevrului. Dorintele si maladiile si-au Icut
aparitia. Nedreptatea a crescut. In cursul epocii Kali nu mai exist decat un sIert din
dreptatea initial. Aspiratiile spirituale au adormit, vechile cunostinte s-au scuIundat n
uitare, rul domin. Bolile, epuizarea, Iuria, Ioamea, Irica, disperarea lovesc; oamenii si
pierd telul; eliberarea le pare strin. Aceast er a nceput n 3102 naintea lui Iisus si
dureaz pan n zilele noastre.
Dup Svami Shri Yukteshvar, mare sIant indian al timpurilor moderne, mprtirea n ere
Yuga nu este exact. Dup metoda sa de calcul, pe care o expune n cartea sa (Die Heilige
WissenschaIt), durata Iiecrei Yuga este sensibil mai scurt. Dup prerea sa, erorile
specialistilor n sanskrit, care triesc n plin epoc Kali Yuga (adic ntr-o perioad
sumbr) se datoreaza incapacittii lor de a ntelege corect vechile tradi(ii. Jnanavatar
Swami Shri Yukteshwar Giri (1855-1936) a Iost un sIant indian care apartinea ordinului
Shankara (dup cum indic termenul Giri). El a avut drept maestru pe sIantul Lahiri
Mahasaya si a Iost maestrul(guru) lui Yogananda Paramahamsa. El este autorul crtii
Kaivalya Darshanam (n traducere engleza: "The Holy Science",iar german "Die Heilige
WiessenschaIt", 1894), lucrare care pune in paralel pasaje din Biblie si din Bhagavad
Gita pt. a ilustra unitatea tuturor religiilor sau dup cum aIirm Yogananda pentru a
"pune n lumin armonia proIund existent ntre diIicila carte biblic a Revelatiei si
IilozoIia Samkhya indian".
98
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 66
2.3. Metode de cunoaytere yi de control ale Universului
2.3.1. Sinteza Orient-Occident yi supravie(uirea civiliza(iei terestre.
Cunoasterea exterioar are drept consecint actiunea exterioar care ar putea Ii numit
si tehnologic.
Analizand evolutia metodelor de control tehnologic putem identiIica o tranzitie de la
controlul material, ctre cel energetic si n Iinal ctre cel inIormational. Simultan aceast
tranzitie global este o ptrundere n proIunzimea nivelelor de maniIestare, o extindere a
controlului de la nivelele perceptibile senzorial (materiale, mecanice) ctre controlul
chimic, atomic, electronic, nuclear si n viitor ctre controlul sub-nuclear, la nivelul
particulelor elementare si a nivelului subcuantic al acestora. Solutiile tehnologice si nivelul
de evolutie al unei civilizatii galactice depind de nivelul de maniIestare controlat, care cu cat
este mai proIund, este superior ierarhic, din punct de vedere inIormational, nivelurilor de
maniIestare macroscopice, perceptibile senzorial, care le sunt subordonate.
AstIel pentru a produce lumin sau pentru transport o civilizatie galactic poate utiliza
solutii mecanice, termice, chimice, electrice, nucleare, cuantice ori subcuantice. Toate
aceste solutii tehnologice exterioare utilizeaz controlul unui anumit nivel de maniIestare
si ne-am putea imagina civilizatii galactice care rezolv toate problemele doar pe cale
electric, sau termic, chimic sau nuclear.
Exist pe planeta noastr solutii pentru iluminat, pentru transport ori metode de terapie
de acest Iel: electroterapii, termoterapii, chimioterapii, terapii nucleare. Fiecare problem
are o multime de solutii asa cum ntr-o retea complex se poate ajunge pe diIerite ci n
punctul Iinal.
Civilizatiile galactice ar putea utiliza controlul proceselor chimice, biochimice, electrice
sau nucleare pentru a obtine orice eIect ar dori: lumin, miscare, separare (extractie),
prelucrare, asamblare, conectare (sudur), terapie.
ClasiIicarea civilizatiilor galactice dup disponibilul de energie este simultan si o
ierarhizare a controlului inIormational pe care acestea l-au atins; Iiindc nivelele de nalt
potentialitate energetic sunt simultan si cele cu un nalt potential inIormational (codul
genetic al atomului este aparent cuprins n nucleul su care simultan are si energia
potential stocat maxim). Civilizatiile evoluate au
99
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 67
abandonat de mult diIerenta dintre materie si energie (sau dintre energia potential si cea
cinetic) care de Iapt nu sunt decat dou aspecte ale aceleiasi unice entitti materie-energie
ce poate sa Iie comparat cu un disc, care la o rotatie transversal poate prezenta, n
Iunctie de unghiul din care este privit, o Iat circulara(aspectul material) ori muchia Ir
dimensiune (aspectul energetic).
Variatia masei cu viteza din relatiile mecanicii relativiste, contractarea si dilatarea
spatiului, ncetinirea timpului nu reprezint decat rotatia transversal a planului discului
entittii unice materie-energie; rotatia transversal poate Ii obtinut de ctre o civilizatie
galactic cu mijloace externe orizontale: (mecanice: accelerare, electrice, termice, chimice,
nucleare) ori interne (levitatie, translocatie, dematerializare). Calea exterioar tehnologic
este o cale inertial, Iracturat, ce obtine rotatia transversal (vertical) n mod indirect din
rotatia ampliIicat n plan (orizontal); se actioneaz sau se controleaz un anumit nivel de
maniIestare, care prin legturile de cuplaj, le angreneaz si pe celelalte.
Aceast cale tehnologic, exterioar, conduce la poluare, accidente, interactiuni nedorite,
perturbatii, randament sczut prin pierderi mari (Irecri, prin interactiune energia este
distribuit mediului care este deteriorat, perturbat, poluat); calea tehnologic este deci o
cale neecologic, maleIic, rod al ignorantei noastre, a necunoasterii cii prin care tot
Universul este controlat, alimentat cu energie si inIormatie. Ganditi-v numai de cate
pericole este amenintat un copil n mediul artiIicial pe care noi l-am construit: curent
electric, conducte cu ap Iierbinte si rece care pot inunda un apartament, explozii de gaze,
cderi sau loviri de diIerite obiecte metalice din cas, accidente Ia tot pasul: chimice,
mecanice, termice, electrice, nucleare n Iata crora programul natural de supravietuire
elaborat n cursul evolutiei Iilogenetice este dezadaptat.
Calea interioar este una ortotehnologic, non-inertial, continu, care controleaz
holograIic toate nivelele de maniIestare. Aceast cale interioar, transversal, nu neglijeaz
cuplajul material, energetic si inIormational existent ntre toate nivelele de maniIestare din
Iiintele vii si tine cont de ierarhizarea inIormational a nivelelor de proiectie, a nivelelor
existentiale.
Toate lucrurile realizabile prin mijloace exterioare pot Ii comandate de ctre Iiinta
uman care a realizat reintegrarea vertical a nivelelor sale de maniIestare, care s-a
nrdcinat n Ultima Realitate; aceast Ultim Realitate poate Ii asimilat vidului Iizic,
campului uniIicat Iundamental, realittii subcuantice, ce contine si sustine proiectia
maniIestal (precum un nor este continut si alimentat n dublu sens de vaporii de ap din
atmosIer). Debutul cii ortotehnologice de control al maniIestrii la toate nivelele
beneIiciaz de cunoasterea cilor interioare (biopsihice) de control si necesit uniIicarea sus-
jos a nivelelor de cuplaj energetic si inIormational. Fr materiale uniIicate de la nivel
microscopic la nivel macroscopic(nanotehnologii extinse), supraconductibilitatea,
supraIluiditatea, holograIia si transportul non-inertial holograIic sunt imposibile n
viitor.
100
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 68
Accelerarea si ncetinirea holograIic sunt cauza manevrabilittii extraordinare a
OZN-urilor, a translocatiei si a realizrii tehnologice a scutului deIensiv. Fenomenele
cuantice continue ondulatorii nu mai sunt limitate la nivel microscopic, ci se extind la
nivel macro-scopic. Atingerea acestui stadiu de evolutie a unei civilizatii galactice
presupune ca pe planeta noastr s Iie realizat sinteza ntre cunoasterea exterioar
orizontal, extensiv, caracteristic Occidentului cu cea interioar, vertical, intensiv
transmis de toate traditiile din Orient. Doar o astIel de Iuziune poate echilibra evolutia si
poate salva o civilizatie de la pericolul autoanihilrii, poate respecta homeostazia
inIormational a Universului. Accesul la puterile paranormale sau ortotehnologice cu
metode exterioare este inIinit mai periculos decat accesul la energia nuclear deoarece este
perturbat nssi echilibrul inIormational local al Universului. Controlul paranormal al
Universului este ilustrat magistral n Biblie (Iesirea sau Exodul); tentatia de a utiliza n scop
distructiv controlul ortotehnologic n cadrul unui rzboi paranormal sau psihotronic pe
planet trebuie s Iie blocat de pe acum prin construirea unei civilizatii care s se
ndrepte ctre cunoasterea si realizarea de sine; ctre cucerirea interiorului si nu a
exteriorului care este o consecint secundar a primei actiuni. ,Inrosirea apei" n toate
vasele egiptenilor arat controlul eIectuat holograIic dar si zonal. Iesirea broastelor din
lacuri, declansarea bolilor si uciderea primului nscut al tuturor viettilor, cu exceptia
celor protejate tot prin procedee ortotehnologice indic nu apelul Ia arme bacteriologice ci
tot psihotronice (vezi Exodul).
Traditia alchimist a tranIormrii metalelor n aur nu este doar o consemnare a
transmutatiei la energii joase, ci o rspandire a cunoasterii tezaurizate de ctre preotii
egipteni ce au Iost obligati s se rspandeasc n Europa ca urmare a invaziei arabe; o
diseminare a metodelor chimice si psihice de control al codului nuclear. Explozia practicilor
vrjitoresti din Evul Mediu, ce a Iost combtut cu duritate de biserica catolic prin
institutia inchizitorial, deoarece si vedea amenintat monopolul de control psihotronic
asupra maselor, pare a Ii datorat aceleiasi diseminri a traditiilor egiptene. Aceste traditii,
care apelau la mijloace externe (magice) sunt nocive practicantilor si semenilor. Doar calea
interioar pstrat n religia crestin (ortodox: "orto": drept, "doxa": credint, opinie)
si n traditia mistic oriental (pe care o nglobm sub numele generic de Yoga) asigur
protectia individului si a colectivittii, nu prezint o nocivitate ecologic.
Orice abatere sau greseal de la aceast cale este sanctionat iar individul se autoelimin
cu perturbatii minime pentru mediu.
2.3.2. ILUMINAREA SI STIINTA
Ne putem pune ntrebarea ce are n comun stiinta si cunoasterea orizontal din Occident
cu cunoasterea vertical din Orient care conduce la Iluminare? Aparent cunoasterea
orizontal stiintiIic si cea vertical apartin de dou tramuri
101
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 69
desprtite pentru totdeauna. Cunoasterea orizontal stiintiIic apartine lumii externe a
Ienomenelor (Iizice, chimice, etc.) iar Iluminarea apartine lumii tririlor interioare. La o
examinare mai atent observm c stiinta (din care s exempliIicm Iizica) si Iluminarea
nu sunt atat de desprtite cum ar putea prea la prima vedere. Realitatea Iundamental,
nediIerentiat este aceeasi realitate din care Iacem si am Icut ntotdeauna parte. DiIerenta
const n aceea c noi nu o privim n acelasi mod ca o Iiint iluminat.
Desi realitatea nediIerentiat este inexpresibil, noi putem vorbi n jurul ei, utilizand
diverse simboluri. Limbajele naturale si artiIiciale, cuvintele, doar modeleaz si
reprezint realitatea Ir a Ii identice cu realitatea pe care acestea o modeleaz; ele sunt
numai simboluri. ConIorm IilozoIiei iluminrii, orice lucru este un simbol, iar realitatea
simbolurilor este o realitate iluzorie. Lumea Iizic, asa cum apare omului neiluminat care o
abordeaz pe calea cunoasterii exterioare, rationale si secventiale, const din multe prti
separate. Dar aceste prti nu sunt cu adevrat separate. ConIorm misticilor din ntreaga
lume, Iiecare moment de iluminare (gratie, intuitie, ptrundere, samadhi, satori) reveleaz
c totul, toate prtile aparent separate ale Universului sunt doar niste maniIestri ale
aceluiasi ntreg. Rezultatul cunoasterii stiintiIice actuale este asemntor celui al cunoasterii
verticale, care este ncununat de Iluminare: exist numai o unic realitate si acesta este
ntreag si uniIicat. Posibilitatea ca prtile separate ale realittii s Iie legate, ntr-un
mod ignorat de experienta noastr obisnuit si de legile Iizicii, si-a gsit drum n Iizic
sub numele de "teoria lui Bell".
Ca si n cazul cunoasterii verticale se constat c ntelegerea Iizicii cuantice, care nu se
aIl in sIera perceptibil, direct senzorial, solicit o modiIicare a conceptiilor obisnuite;
de pild trebuie nteles Iaptul c o entitate poate Ii simultan o und si o particul. In prezent,
Iizica si cunoasterea stiintiIic solicit o si mai complet modiIicare a proceselor de
gandire, care depseste orice ne-am Ii imaginat vreodat. AstIel Ienomenele cuantice par
domeniul de maniIestare a unor comportamente stranii. Particulele elementare par c iau
decizii si cunosc ceea ce se ntampl n alt parte. E.H. Walker presupune c Iotonii ar
putea Ii constienti pentru a rspunde la ntrebarea: cum stie un Ioton c a doua Iant din
experimentul lui Young nu era deschis? O alt explicatie care s exclud "cunoasterea
anticipat" ar putea Ii sincronicitatea sau principiul acauzal a lui Jung. Fenomenele
"psihice" si telepatia, dispretuite de majoritatea Iizicienilor nc din vremea lui Newton,
Iurnizeaz o explicatie pentru Ienomenele de interactiune instantanee dintre perechile de
particule generate simultan (inIluentarea traiectoriei unei dintre particule produce
instantaneu modiIicarea traiectoriei celeilalte, aIlat la mare distant). Nu numai plantele si
animalele comunic ntre ele, ci ntreg Universul pn la nivelul particulelor elementare.
Observm acum c Ienomenele cuantice ar putea Ii intim conectate cu lucruri care
anterior erau numite si reIuzate ca "oculte", dar care astzi capt consideratia cuvenit
printre Iizicieni.
102
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 70
Cunoasterea vertical ce duce la Iluminare este o stare de Iiintare, o experimentare
interioar a strilor de constiint, o investigatie ndreptat ctre "Iata lucrurilor", iar nu
ctre "dosul lucrurilor", ctre exterior (vezi "Gnoza de la Princeton"). Ca orice stare a
constiintei, Iluminarea si Iazele ce o preced sunt indescriptibile verbal, adic printr-un
limbaj proiectat pentru comunicare social, exterioar. Este o greseal obisnuit s lum
descrierea unei stri de constiint drept starea nssi. Incercati s descrieti Iericirea,
tristetea sau rasul. Este cu neputint ca aceast descriere s Iie nteleas de cineva care nu
le-a trit. Putem vorbi n jurul Iericirii, putem descrie actiunile si consecintele care n
mod obisnuit nsotesc starea de Iericire, dar nu putem descrie Iericirea nssi. Fericirea si
descrierea Iericirii sunt dou lucruri diIerite asa cum sunt culoarea cerului senin si cuvantul
"albastru".
Fericirea este o stare a Iiintrii; ea exist n tramul experientei directe. Perceptia
emotiilor si a senzatiilor intime, indescriptibile n ele nsele, constituie starea de Iericire.
Cuvantul "Iericire" este un simbol, o etichet pe care o atasm acestei stri indescriptibile.
Ca si Iericirea, Iluminarea si calea de a ajunge la ea (cunoasterea vertical sau cunoasterea
de sine) apartine experientei interioare, n timp ce termenul ce o desemneaz apartine
tramului conceptelor, abstractiilor, simbolurilor. Descoperirea Iaptului c lumea
simbolurilor si a experientei nu urmeaz aceleasi reguli a intrat n stiinta Iizicii sub
denumirea impresionant de "logic cuantic". Teorema lui "Bell si logica cuantic
reprezint o parte din ceea ce este cu adevrat nou n stiinta orizontal si care o apropie
de cea vertical.
Logica cuantic ne cheam napoi din tramul conceptelor, abstractiilor, simbolurilor
adic din tramul limbajului n cel al experientei. Practicarea tcerii, abandonarea limbajului
verbal este o trstur comun a tuturor cilor experimentale ce vizeaz iluminarea.
Experimentarea direct n exterior, pentru stiinta modern, sau n interior pentru misticii
orientali este sursa cunoasterii orizontale si verticale, este caracterul lor comun. Teorema
lui Bell ne spune c nu exist un astIel de lucru cum este "partea separat", cci toate
prtile Universului sunt conectate ntr-un mod intim si imediat, exact cum anterior
aIirmaser iluminatii n Veda, Upanishade, Yoga Sutras ori Tao Te King.
David Bohm(autorul cartii : "Intregul si ordinea implicita" 'Wholeness and The
Implicate Order'), proIesor de Iizic la Birkbeck College University oI London (n: "Lecture
given", april 6,1977, University oI CaliIornia, Berkeley) consider c Iizica trebuie
ntoars pe dos: "n loc s pornim cu prtile si s artm cum lucreaz (ordinea
cartezian), trebuie s pornim cu ntregul". Teoria lui Bohm este compatibil cu teorema lui
Bell si aIirm c nivelul Iundamental este un ntreg Ir discontinuitti (neIracturat) care
n cuvintele sale devine "ceea ce este". "Ceea ce este", "ceea ce Iiinteaz", este o
celebr Iormul din Veda: "Tat Tvam Asi", care apare si n Biblie (Exodul 3.4; Ioan
8.58).
O cunoastere exterioar adecvat realittii Iundamentale, desi pare o himer, reprezint
o apropiere de cunoasterea vertical. Bohm aIirm c "descrierea este
103
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 71
total incompatibil cu ceea ce vrem s spunem. Incompatibilitatea provine si din Iaptul c
gandirea noastr este bazat pe modul antic de gandire al grecilor. ConIorm acestui mod
de gandire, numai Iiintarea exist. De aceea non-Iiintarea, non-existenta, nu exist. Acest
mod de gandire ne Iace practici n relatiile cu lumea Ienomenal, dar nu reIlect ceea ce
se ntampl. De Iapt, non-existenta exist si ea. Atat existenta cat si non-existenta sunt
"ceea ce este". Nu exist nimic care s nu Iie "ceea ce este". Lucrurile apar pentru
mintile noastre ca si cum ar Ii separate, deoarece am Iost educati s percepem doar
ordinea explicit, desIsurarea exterioar, n plan senzorial (punct de vedere cartezian).
Fizica lui Bohm, care dup cum aIirm acesta, este un "nou instrument de gandire",
adic o modiIicare radical a constiintei observatorului, care trebuie reorientat ctre
perceptia ntregului neIracturat din care toate lucrurile si iau Iorma. O astIel de perceptie
a Adevratei Realitti nu cauzeaz inabilitatea de a vedea si ntelege ordinea explicit. Din
acest moment, se observ c perceptia realittii depinde de perspectiva observatorului, de
sistemul de reIerint realizat experimental. Cunoasterea exterioar va contine un element
de relativitate similar celui din teoriile lui Einstein, atat timp cat observatorul nu a atins prin
cunoastere vertical sistemul de reIerint absolut, Sinele Individual (Atman) despre care
textele vedice aIirm c este identic cu Sinele Universal (Brahman).
Situatia c actualul punct de vedere este limitat la perceptia ordinii explicite, la "dosul
lucrurilor", este datorat perspectivei oIerit de orientarea ctre exterior. Din
perspectiva "Ietei lucrurilor", a ordinii implicite, ce se realizeaz prin cunoasterea de
sine, elementele aparent separate din ordinea explicit sunt intim conectate. Este ca si
cum am tese un covor; Iata este aceea n care noi lucrm si vedem Iirele unde se duc, iar
celorlalti le prezentm dosul covorului, unde elmentele decorative par separate. Chiar
cuvintele "elemente" si "intim conectate" implic o separatie cartezian, care nu exist n
realitate.
La nivelul Iundamental al "ceea ce exist", "elementele separate" ,care sunt intim
conectate n ordinea implicit, sunt chiar ordinea implicit. Exist un mare numr de
psihologii orientale distilate de-a lungul mileniilor de practic si introspectie, al cror
singur scop a Iost dezvoltarea proceselor mentale adecvate "realittii neIracturate". Aceste
psihologii, pe care unii le denumesc IilozoIii ori religii orientale si pe care noi le
considerm ci pentru cunoasterea de sine, sunt compatibile ntr-un mod Iundamental cu
Iizica si IilozoIia lui Bohm, sunt obligatoriu necesare unei strpungeri, de care stiinta
orizontal se apropie azi tot mai mult.
Toate cile mistice orientale sunt bazate pe experimentarea realittii pure si
nediIerentiate care "este ceea ce este". Functia religiilor ori psihologiilor orientale este
de a permite mintii s se elibereze din prizonieratul simbolurilor, limbajelor, diIeritelor
tipare de Iunctionare mental; s se detaseze de lumea senzorial, Ienomenal si s
vad "Iata lucrurilor". Dincolo de marginile
104
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 72
simbolurilor, st "ceea ce este", pura constiint, experienta concret (imediat, nemediat
senzorial ori rational) a realittii. Realitatea este ceea ce considerm c este adevrat
("res": "lucruri" si "revi": "a gandi").
Ceea ce considerm adevrat este ceea ce credem. Ce credem este bazat pe perceptii.
Ce percepem este n Iunctie de ceea ce cutm. Ce cutm depinde de ce gandim. Ce
gandim depinde de ce percepem. Ce percepem determin ce credem. Ce credem determin
ceea ce considerm c este adevrat. Ce considerm ca adevrat, este realitatea noastr.
Punctul central de Iocalizare al acestui proces inIormational este ,ce gandim" iar
deschiderea mintii, detasarea de exterior este adesea prima treapt n procesul Iluminrii.
Iisus, Buddha, Krishna, Lao-Tseu sau Patanjali n Yoga Sutras propun ci de atingere a
aceluiasi tel.
Stiinta secolului XX este povestea unei cltorii de la inchiderea mental (cand putine
probleme mai preau nerezolvate la nceputul secolului) la actuala cutare a deschiderii
mentale; aceasta este o Iuziune sau integrare a celor dou ci de cunoastere (orizontal si
vertical) la care suntem obligati sa participam, dac dorim s supravietuim.
ConIorm ultimului punct de vedere a lui Einstein, pe care nu 1-a demonstrat matematic,
nu materia distorsioneaz ori cauzeaz o curbur a continuului spatio-temporal, ci o bucat
de materie este ea nssi o curbur a continuului spatio-temporal! Cu alte cuvinte, nu
exist, dup ultima viziune a lui Einstein, lucruri cum sunt: campurile gravitationale si
masele; ele sunt numai creatii mentale. Nu exist astIel de lucruri n lumea real. Nu
exist gravitatie; gravitatia este echivalentul acceleratiei, care este miscarea. Nu exist
un astIel de lucru ca materia - materia este o curbur a continuului spatio-temporal. Nu
exist nici un lucru cum este energia; energia este un aspect al masei n raport cu care s-a
stabilit o relatie de echivalent. Ceea ce considerm c este o planet, cu propriul camp
gravitational, care se misc n jurul Soarelui, pe o orbit eliptic creat de Iorta de atractie
a acestuia, este de Iapt o pronuntat curbur a continuului spatiului si timpului ce-si
gseste drumul de minim prin continuul spatio-temporal din vecintatea care are o
pronuntat curbur a spatiului si timpului intr-o matrice holograIica inghetata. Nu este nimic
decat un continuu spatio-temporal si miscare si ele sunt n cele din urm acelasi lucru.
Aceasta reprezint o prezentare n termeni occidentali a aspectelor Iundamentale ale
IilozoIiilor buddhiste si taoiste.
Cunoasterea de adancime, vertical este adresat ordinii implicite, realittii "care
este", Ietei lucrurilor. Cunoasterea de supraIat este adresat ordinii explicite,
desIsurate, lumii Ienomenale orizontale; nivelului existential ori "dosului urzelii", unde
lucrurile apar ca separate. Cele dou cunoasteri pot Ii considerate si ca aspecte Yin si
Yang ale unei cunoasteri complete. Deplasarea pe spiral a evolutiei cunoasterii solicit
participarea ambelor componente, care se regsesc uniIicate n cunoasterea vertical
interioar. Lipsa cunoasterii exterioare si a programelor de procesare inIormational
adaptate acestor inIormatii aIecteaz comunicabilitatea si transIerul tehnologic al
adevrurilor obtinute prin cunoastere
105
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 73
vertical. Dup cum se aIirm si n "Cele Cinci Crti al ntelepciunii" (Pancha
Tantra), cunoasterea orizontal (nvttura) Ir cea vertical (mintea) este nociv si
duce la autodistrugere. Abolirea sau reducerea progresiv a cunoasterii exterioare
n perioada antrenamentului pentru obtinerea nrdcinrii n Ultima Realitate este
necesar din mai multe motive:
1.Pentru reducerea perturbatiilor ce pot deteriora caracteristicile strii de
Iiintare n contact cu Ultima Realitate.
2.Pentru c se urmreste suprimarea Iunctionrii mentale; moara trebuie golit,
ca s nu mai macine, iar mintea oprit.
3.Cunoasterea exterioar devine o acumulare de erori care trebuie ulterior
sterse.
4.Pentru eliberarea din captivitatea n care ne tin conceptele eronate; ignoranta
este considerat sursa tuturor suIerintelor, handicapul sau obstacolul principal
(kleshas).
5.Cunoasterea exterioar corect este o consecint a stabilirii rezonantei cu
relitatea inIormational Iundamental, un eIect al cunoasterii verticale, iar
nu invers; n consecint, trebuie s actionm pentru a ne detasa de ea.
Dualitatea Yin - Yang dispare n realitatea Iiintrii, n contactul prin introdes-
chidere cu nivelul ortoexistential.
2.4. Compara(ie yi prognoz asupra evolu(iei tehnologice yi a evolu(iei
universului; ortotehnologiile yi accesul la puterile supranaturale
In cadrul evolutiei tehnologice remarcm parcurgerea succesiv a trei Iaze.
1. Faza independentei materiale a tehnologiei
Initial, omul a apucat din mediul ambiant un obiect material (piatr, lemn), pe care 1-a
Iolosit ca unealt, ca prelungire mecanic a corpului su, ca mijloc (de productie)
ntre el si natur. Aceasta este prima etap a evolutiei tehnologice, n care omul a creat
tehnologia mecanic; aceast tehnologie a preluat Iunctiile mecanice si materiale ale
omului; diIeritele tipuri de unelte au prelungit organele eIectoare ale omului, au
ampliIicat Iortele acestuia (parghiile) sau au realizat o mai bun adaptare ntre
organul eIector si obiectul material ce trebuia modelat ntr-o anumit directie
(cuplare, tiere, deplasare, Iixare). Din acest unghi de vedere, uneltele sunt niste chei,
care prelungesc mana spre a o adapta situatiei concrete ntalnit n mediu, n vederea
modiIicrii acestuia n sensul dorit pentru a asigura supravietuirea omului. AstIel au
aprut armele, uneltele agricole, uneltele pentru conIectionarea de unelte, de adposturi,
de mbrcminte. Aceasta este etapa realizrii independentei materiale si mecanice a
uneltelor.
3. Faza independentei energetice a tehnologiei
In etapa urmtoare, tehnologia a nceput s Iie eliberat de dependenta Iat de sursele
de energie externe biologice (Iorta uman ori a animalelor de tractiune) si Iat de
sursele de enrgie atmosIerice aleatoare (Iorta vantului, apelor).
106
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 74
Omenirea a parcurs etapa n care au aprut sistemele de conversie energetic de tipul
motorului termic (masina cu abur), care prin transIormarea succesiv a energiei chimice n
energie termic, prin ardere si apoi prin transIormare n energie mecanic, aceste
sisteme au devenit sursa ce Iurnizeaz energia ce activeaz (anim) uneltele. AstIel omul
a eliberat creatia sa tehnologic (exterioar) de dependenta de energie (Iorta) de activare
exterioar, obtinandu-se independenta energetic a uneltelor (a tehnologiei). Aceast
etap este cunoscut n istoria stiintei drept prima revolutie industrial. Privind
retrospectiv asupra acestei ramuri observm c Irica oamenilor de a-si pierde locurile de
munc nu a Iost justiIicat, iar datorit consecintelor pozitive, prin cresterea productivittii
si eliberarea omului din Iunctia de animal de povar, a contribuit la progresul rapid al
stiintei si tehnologiei care a urmat. AstIel primul motor termic a Iost urmat de alte sisteme
de conversie, cum ar Ii motorul electric, nuclear, care au adus o independent energetic
tot mai mare n timp.
3.Faza informationala a tehnologiei
Etapa pe care o parcurgem n prezent este aceea n care omul transIer tehnologiei
propriile sale Iunctii mentale, logice, inIormationale. In aceast etap se tinde ctre
independenta inIormational a tehnologiei; n care uneltele au surs proprie de energie si
sunt controlate de un calculator, adic de un procesor inIormational. O astIel de unealt,
care poate Ii un aparat de sudat, un vapor, un automobil, un avion, o uzin comandat
printr-un calculator de proces, poate Ii denumit n sens general un robot.
In acest moment se parcurge nc o etap spre independenta energetic, prin programarea
sistemului eIector pentru autorealimentare. In viitor se ntrevede totala independent
energetic si inIormational, n situatia racordrii la energiile matriciale stationare
nonduale (nu sunt externe sau interne) ce ntretin si sustin ntrega plas holograIica a
universului tranzitoriu, maniIestat.
Miniaturizare si nanotehnologiile si disparitia distantei dintre viu si neviu
Tendinta evolutiei tehnologice actuale este si ctre miniaturizarea circuitelor de procesare
a inIormatiilor (circuite electronice, circuite Iotonice) de la nivelul initial al unor
componente macroscopice, ctre componente integrate pe scar larg; n prezent se
ntrevede utilizarea ingineriei moleculare pentru construirea de circuite n care rolul
componentelor electronice macroscopice pasive si active (tranzistori, diode, rezistente,
condensatori) va Ii jucat de atomi ori de diIerite combinatii de atomi. Prin interventia
ingineriei moleculare si prin realizarea unor circuite moleculare se va ajunge la micsorarea,
inadmisibil pentru conceptiile noastre de acum a distantei dintre tehnologia rece
(anorganic) si viat.
Distanta se va micsora ntr-atat ncat un tehnolog de azi nu ar putea ntelege "tehnologia
cald" de maine(nave care se regenereaza). In acelasi timp, prin realizarea unei continuitti
de structurare a materiei, de la nivel microscopic (cuantic) pan la nivel macroscopic vor
apare proprietti noi, cci sistemul va Ii stabilizat si alimentat energetic de nsusi nivelul
stationar, care sustine ntrega plas holograIica a existentei dinamice, tranzitorii a materiei
si energiei (existenta spatio-temporal).
107
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 75
Important este s remarcm c micyorarea pan la dispari(ie a distan(ei dintre
tehnologie yi via( indic si Iaptul c orice creatie uman, chiar exterioar, nu este decat o
proiectie a propriului ei creator, care exist si este deci viu.
Evolutia tehnologic apare n perspectiva timpului ca un ciclu, ca o revenire n Iinal ctre
cel ce a creat-o, ntr-un uriay feed-back istoric, ca o developare a programului
Iundamental al Universului. De Iapt, orice creatie este "dup chipul si asemnarea
Creatorului", iar acest lucru devine perIect vizibil din perspectiva si detasarea oIerit de
punctul actual al evolutiei tehnologice (al evolutiei pe calea occidental de cunoastere,
control si modelare a lumii exterioare); acest aspect poate Ii desciIrat n Iiecare creatie, n
Iiecare descoperire, n Iiecare pas Icut anterior. Orice creatie, descoperire, poate Ii privit
ca Iiind o proiectie inconstient a propriilor noastre structuri (inIormatii), iar aceasta
indic de fapt o cale indirect de descoperire de sine, care este simultan o revelare,
o developare a tezaurului informa(ional al Universului, a legilor Universului (care
exist yi func(ioneaz yi n noi).
Accelerarea evolutiei tehnologice necesit nlocuirea proiectiei aleatoare, inconstiente,
ce se realizeaz n cursul creatiei orizontale, cu o proiectie constient care nu poate avea
loc Ir o prelabil cunoastere de sine a propriei noastre structuri. In Biblie se spune c
"Dumnezeu a creat omul dup chipul si asemnarea Lui", iar acest lucru indic implicarea
extins a aceluiasi proces de proiectie la nivelul tuturor creatiilor tranzitorii, a tuturor
maniIestrilor individuale. In cadrul acestui proces sunt proiectate inIormatiile unitare din
codul genetic stationar al Universului; creatii ce pot Ii naturale sau mijlocite de om
(artiIiciale).
Evolutia Universului de la Iormele nestructurate, subcuantice primordiale pan la atom a
Iost un proces urias ca cel al transIormrii coacervatelor (organisme nonocelulare) n om.
In cursul acestui proces de evolutie s-a developat, s-a revelat si s-a proiectat o parte din
banca de inIormatii stationare din codul genetic al Universului. Exprimarea orizontal,
realizat la nivelul uriasei diversitti a individualittilor materiale (atomi, corpuri) a Iost
continuat vertical prin aparitia viului, care a uniIicat, a realizat puntea sau continuitatea
dintre microscopic(lumea subcuantica) cu macroscopicul (Iunctional si implicit material,
energetic, inIormational). Completa uniIicare dintre microcosmos si macrocosmos, la nivel
biologic ori tehnologic, conduce la extinderea propriettilor cuantice la nivelul
macroscopic cu eIecte pe care astzi le interpretm drept magice ori ca tehnologii de
nenteles pentru noi acum, apartinand unor supercivilizatii galactice. Deci depsirea
stadiului empiric al proiectiei inconstiente din creatia si cercetarea stiintiIic actual
solicit orientarea ctre interior a cunoasterii, controlului si modelrii (calea antic,
vertical, oriental).
Un argument n plus pentru cunoasterea si controlul interiorului este si dezechilibrul actual
ntre evolutia exterioar n exces, care a condus la detinerea unor uriase potentiale
distructive si evolutia interioar subdezvoltat. Fr cunoasterea si colonizarea tramului
interior, care s ne conduc la autocontrol si ntelepciune,
108
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 76
civilizata prezent poate n orice moment s ajung la dezastru, la autoanihilare nainte de
a cunoaste cu adevrat Realitatea.
Toate ramurile , treptele evolutiei tehnologice au drept numitor comun evolutia
inIormatiei stocat pe suportul material ori energetic; adic evolutia tehnologic este ca si
cea natural o evolutie inIormational. Amplasarea stiintei n cadrul Iortelor de productie
indic, de Iapt, recunoasterea rolului predominant al inIormatiei n asigurarea progresului
ori supravietuirii civilizatiei prezente. Rolul motor al stiintei n castigarea rzboiului modern
in competitia economica mondial, nu mai are nevoie s mai Iie dovedit.
Neglijarea cercetrii Iundamentale generatoare de noi inIormatii a constituit o eroare n
sistemele (comuniste totalitare) preocupate de aplicarea rapid, de obtinerea Iructului,
rezultatului in contextul ignorrii drumului (eIortului inIormational de revelare) ce conduce
la acest scop. Deci toate treptele evolutiei tehnologice au drept numitor comun evolutia
inIormational, n Iiecare etap constatm un transIer al inIormatiei ctre materie si
energie, o modelare a materiei si energiei, o intiprire a inIormatiei pe diIerite suporturi.
DiIerenta const in nivelul modelat si in interconexiunea dintre niveluri.
Se constat simultan Iaptul c Iiecare nivel permite implantarea (preluarea) tuturor
Iunctiilor (materiale, mecanice, energetice ori inIormationale). AstIel c n parte putem avea
totul. De exemplu putem realiza tehnologii mecanice, electrice, chimice, atomice, nucleare
care s conduc la realizarea de.calculatoare, circuite oscilante, roboti, vehicule, terapii.
Sunt posibile civilizatii mecanice, electrice, chimice, atomice, care si solutioneaz absolut
toate problemele n cadrul unui singur nivel de operare, care ca urmare a interconexiunii
existente ntre planurile de maniIestare, le controleaz pe toate celelalte.
Relatia stiint-tehnologie este n principal o relatie de subordonare (tehnologia Iiind
stiint obiectivat, aplicata ori materializat) si simultan de interdependent prin aportul
adus de mijloacele tehnologice descoperite (extindere senzorial prin traductori, aparate de
msur si control), la aIlarea de noi inIormatii (conexiuni, legi), care vor genera ulterior noi
tehnologii. Ignorarea ponderii primordiale a inIormatiilor n cadrul relatiei stiint-tehnologie
a condus la solicitarea de aplicatii naintea realizrii unor progrese conceptuale n stiinta
Iundamental. Descoperirea conexiunilor ntre lucruri, Ienomene, procese (exterioare) a
legturilor spatiale, temporale, cauzale, deci a legilor naturii, a constituit sursa si calea
evolutiei stiintei obiectivate, care este tehnologia.
Calea abordrii lumii exterioare, a cunoasterii si modelrii acesteia, este calea pe care a
mers civilizatia occidental. Aceast cale de evolutie unilateral, exterioar, are
numeroase deIiciente, n aIara celor mentionate anterior (dezechilibru ntre evolutia extern
si cea intern, ce ne pune in Iata autoanihilrii; evolutie "ntampltoare", nceat prin pasi
mici, individuali, prin proiectare empiric inconstient).
109
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 77
DeIicientele acestei ci de abordare unilateral, spre exterior a naturii, sunt:
superIicialitatea inIormatiilor extrase din totalul revelat ntr-un obiect existent,
partialitatea (inIormatiile desprinse din obiect ignor suportul acestuia) si modul n care
subiectul prelucreaz deIectuos inIormatiile primite, starea de dezarmare n Iata uriasei
varietti (aparente) avand drept consecint decretarea n stiinta occidental a
incognoscibilittii Universului.
In realitate aparenta de inIinitate si perceptia Iracturat partial, discontinu a Realittii,
sunt datorate utilizrii de ctre om a unor procesoare adaptate prelucrrii secventiale a
inIormatiilor. Aceste procesoare sunt adaptate pentru preluarea inIormatiilor discontinue,
secventiale (prezente n zona n care exist Spatiu si Timp; n nivelul Iracturat, Ienomenal,
tranzitoriu) dar sunt complet dezadaptate pentru prelucrarea de inIormatii continue, de
adancime (tinand cont de circularitatea obiectelor de studiu si de integrarea holograIica a
ntregului n parte).
Deci cunoasterea Universului si a Realittii cere eliminarea modului obisnuit de
preiucrare a inIormatiilor, prezentate de obiecte, adic solicit reprogramarea
procesoarelor de inIormatii mentale adic abordarea si orientarea tot ctre cunoasterea
de sine.
Cum putem cu un analizor discontinuu s sesizm si s percepem real Ienomenele
continue, stationare. Adaptarea la mediul de viat, n nivelul tranzitoriu a solicitat, de
exemplu, aparitia Iormatiei reticulate, care activeaz speciIic, automat cortexul; deci a
impus Iunctionarea discontinu si a ecranat sistemul mai vechi nespeciIic (lemniscal) de
Iunctionare holograIic, nespeciIic, continu. Sistemul speciIic ce asigur adaptarea si
supravietuirea, nu este si un bun procesor al inIormatiilor. Atunci cand cresterea excitatiei
ntr-o zon neuronal induce automat cresterea inhibitiei n zonele vecine, cum pot s
apar conexiuni (n nici un caz nu pot apare conexiuni globale, holograIice) dac nu absolut
ntampltor odat n viat, sau numai la anumiti oameni, genii.
In competitia dintre cele dou sisteme, care indic dou moduri de procesare a
inIormatiilor (vertical si orizontal), a avut castig de cauz sistemul ce asigurat rspunsul la
stimul unic (speciIic, discontinuu, individual), adaptarea maxim la nivelul Ienomenal.
Rspunsul adaptat supravietuirii la stimul unic, separat, a implicat izolarea stimulului
receptionat de orice alt stimul (iar acest lucru nu a Iavorizat conexiunile). Izolarea
semnalului s-a realizat atat prin excitatie limitat a unor zone neuronale speciIice, cat si
prin inhibitie (stingere), a celorlalte zone neuronale, neimplicate, (prin program) n relatia si
procesarea inIormatiilor din mediu. Un astIel de procesor cu Iunctionare dualist este
adaptat nivelului Ienomenal, tranzitoriu, Iracturat, dual, discontinuu si va genera o
cunoastere a lumii, ecranat, partial, superIicial. Aceast cunoastere, cu deIicientele
amintite anterior, este de Iapt o ignorant sau o cunoastere relativ, tranzitorie, partial
variabil n Iunctie de sistemul de reIerint ales (ca n cazul sistemului geocentric apoi
heliocentric).
110
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 78
Pentru completa exprimare a codului genetic al Universului trebuie ca omul s se
elibereze material, energetic si inIormational (lucru mplinit prin aparitia constiintei care
permite reprogramarea voluntar a modului de procesare a inIormatiilor). Tendinta omului
de a se crede separat de intreg, o individualitate, provine tot din modul partial ecranat de
a vedea lucrurile si conduce la blocarea conexiunii cu Banca de date a universului, la
involutie si autodistrugere.
Pentru continuarea evolutiei omului, pentru exprimarea ntregului program al universului
care s-i asigure completa independent este necesar cuplarea constient, voit, dorit
la nivelul stationar si detasarea de lumea iluziilor (proiectiilor tranzitorii) ce perturb si
impun Iunctionarea dual a mintii. Toate acestea cer antrenament si ndreptarea atentiei
spre interior.
Faptul c n multe IilozoIii orientale, lumea exterioar a obiectelor e considerat lumea
iluziei "Maya", nu indic ignoranta ori stupiditatea acelor ganditori, ci Iaptul c aceast
lume devine o ipotez de lucru, nenecesar, ea Iiind un eIect al unei lumi inIormationale,
mult mai proIunde. Accesul ctre acest nivel stationar poate Ii obtinut anuland perturbatiile
de orice Iel, pan la atingerea strii stationare a Creatorului; starea de pace mental, de vid
sau oglind mental este o oprire care e echivalent cu iesirea din timp.
Faptul c orice diIerent calitativ sau cantitativ, material ori energetic, provine
dintr-o diIerenta inIormational a nceput s Iie nteles mai ntai prin reducerea diIerentelor
calitative la diIerente cantitative (culorile, gusturile, sunt diIerente cantitative, ale Irecventei
unei anumite vibratii), apoi prin universalitatea limbajului matematic, sau din analiza
inIormational a tabloului periodic al elementelor chimice. Ulterior evolutia tehnologic ori
evolutia biologic, n care este clar interventia primordial a stocului de inIormatii din
codul genetic (selectia natural devine o selectie a programelor ce asigur supravietuirea
sau stabilitatea sistemului la diIerite perturbatii, iar viata un proces de instruire, de
construire si transmitere de programe, pentru a Ii testate si selectate, pentru a obtine
eliberarea si reintegrarea materiei n Sursa Universului maniIestat), reprezint de Iapt, o
evolutie inIormational (o reacordare, o construire a rezonantei ntre nivelul maniIestat si
cel nemaniIestat).
2.4.1. ExempliIicare: puterile paranormale (origine, mod de obtinere).
Omul a creat azi roboti. Acestia sunt dotati cu un sistem ce le asigur deplasarea (nu
neaprat picioare senile sau roti ca la Lunahod ori la Mariner n vederea explorrii si
transportului echipamentului de investigatie cu care sunt dotati), si cu un procesor
inIormational (computer) pentru a solutiona o gam limitat de probleme urgente (celelalte
inIormatii urmand a Ii prelucrate centralizat ntr-un computer situat la centrul de control
al misiunii sau de ctre om). Putem presupune c robotul execut munci sau activitti
n zone periculoase pentru om, cum ar Ii zonele puternic radioactive sau nocive din punct
de vedre termic, chimic, mecanic.
111
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 79
Fiind special construit pentru aceste zone, el nu este deteriorat si nu simte dureri dar se va
uza ntr-un interval de timp. Robotul este perIect unit cu programul, cu ordinele date de
om. Actiunile lui sunt de Iapt actiunile creatorului lui, robotul Iiind de Iapt o prelungire a
noastr, ca si uneltele. In acest moment, s presupunem c un robot si modiIic programul
si se crede o individualitate. El ncepe s se ia pe sine drept sistem de reIerint, iar
ordinele si programele solicitate de creator ncep s Iie triate si selectate n Iunctie de
eIectul actiunilor ce trebuie ndeplinite asupra integrittii sale. Unele actiuni i convin, le
doreste, le repet, i satisIac programul modiIicat, ce urmreste aIirmarea propriei sale
individualitti; se ataseaz de ele, Iiindc percepe eIectul Iavorabil al actiunilor asupra strii
sale; devine dependent de aceste actiuni ce genereaz anumite eIecte (plcere, atasare) care,
prin repetare l captureaz n bucla distructiv a unui viciu (cerc vicios). Ctre alte actiuni
dezvolt Iric, aversiune n urma unor experiente cu eIect negativ asupra integrittii sale si
astIel reIuz ordinele primite.
Aparitia individualittii, a perceptiei de sine drept entitate separat si sistem de
reIerint al actiunilor a generat aparitia cunoasterii dualiste, a binelui si a rului. AstIel
este simulat pcatul primordial al omului care este cauza situatiei prezente deczute a
alungrii din Rai, a ignorantei; Iunctionarea perturbat anihileaz sau reduce contactul
inIormational cu Creatorul. Simultan aparitiei individualittii, robotul, care era initial o
prelungire a creatorului, un brat si un ochi al su s-a decuplat de la uriasul calculator
central, de la imensa baz de date. In consecint, gradele de libertate ale robotului au
devenit limitate. El a pierdut limbajul universal ("darul limbilor") si a Iost nevoit s
construiasc limbaje artiIiciale locale ("Turnul Babel"). Este ca si cum un robot si
utilizeaz Iunctia de autoprogramare pentru a elabora noi relatii cu mediul si cu semenii,
relatii care n raport cu cele anterioare suIer de un grad limitat de libertate. AstIel, dac n
Iata unui robot pe Marte apare un obstacol neprevzut, interconectarea cu computerul
central si cu omul rezolv problema. In situatia n care timpul dus-ntors al mesajului
dintre robotul de pe Marte si Pmant este de 8 minute, a Iost necesar descentralizarea
capacittii de procesare a inIormatiilor prin instalarea unui computer la bordul robotului
nzestrat cu terminale centripete (senzori) si centriIuge (eIectori). In momentul n care acest
robot se declar independent, el nu va dispune de banca de date din computerul central, ci
de una redus, pentru utilizare curent. Nu va sti cum s declanseze motoarele rachetei cu
care este dotat pentru a sri peste o prpastie, nu va sti s leviteze, s se teleporteze, sau
ce s Iac cu aparatura pe care o are n dotare. Robotul "independent" va locui numai n
camerele de la subsol dintr-un imens palat pe care nu-1 va cunoaste; va Ii sclav al
circumstantelor n continu schimbare. In cazul aparitiei ego-ului (constiintei propriei sale
individualitti) neindeplinirea comenzilor (prin trierea lor n Iunctie de eIectul presupus
sau real asupra propriei integritti) este doar unul din eIecte.
112
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 80
Considerandu-se centru (evident din ignorant), robotul va actiona n directia modiIicrii
(stergerii) programelor celorlalti roboti din jurul su, astIel ncat acestia s-1 considere un
lider (extinderea iluziei individualittii prin controlul celorlalti, adic prin sustinerea
exterioar, orizontal care nu are eIicacitatea celei verticale, cu Centrul, cu Creatorul).
De aici pn la revolta robotilor mpotriva omului, scenariu de cosmar n literatura de
science-Iiction, nu este decat un pas. Pentru a evita un astIel de deznodmant, omul
trebuie s prevad din constructie programe anti-virus, programe anti-stergere, programe
de blocare energetic sau de incapacitare temporar a robotilor pan la momentul de
depanare. Pericolul const n utilizarea din comoditate de ctre om, a unor roboti pentru
depanare sau utilizarea de programe de autodepanare a robotilor incapacitati. De Iapt, acei
roboti despre care vorbim suntem noi oamenii, care ne credem individualitti, care
actionm centrati pe noi nsine, care urmrim Iructul, rezultatul, castigul n urma actiunilor
noastre, executand Iapte subiective iar nu Iapte obiective pentru ceilalti, pentru Natur ori
pentru Dumnezeu. Localizandu-ne n acest corp ori n mintea noastr, adic delocalizandu-
ne orizontal ctre exterior, reIuzm accesul la Banca de date a Universului, ne ndeprtm
de ntreg pentru a rmane captivi n dualismul tranzitoriu oIerit de iluzia satisIactiilor
egoiste. Trectori, sclavi ai atractiei prin plceri si respingerii (aversiuni) prin dureri
urmrim extinderea razei noastre de actiune, extinderea ego-ului nostru asupra celorlalti,
Icand noi victime ntr-o sete de putere, care nu este decat o amintire stears a uriaselor
posibilitti pe care le aveam cand eram uniti cu Creatorul.
Modul n care este construit omul Iace ca n Iiecare nivel s existe deja programul
stationar al Universului. Atat n atom cat si n nivelul molecular, ori n cel Iiziologic
programele stationare Iunctioneaz automat si interconectat atat timp cat suntem in viata;
moartea nsemnand Iracturarea, discontinuizarea sau ruperea legturilor inIormationale
de la nivel atomic (chiar subcuantic) pan la nivel Iiziologic dintre entitatea eterna(Sinele)
si vasul sau haina pe care o poarta in univesul maniIestat(corpul). Nasterea urmtoare in alt
trup este precedat de stergere dupa scoaterea din Iunctiune pentru depanare (depanarea
presupune stergerea programului individual, uitarea existentei precedente).
Constiinta omului apare ca un ecran de proiectie, ca o pelicul cu tensiune superIicial
plasat deasupra unui ocean programat "dup chipul si asemnarea Creatorului". Acest
ocean programat reprezint suportul material, energetic si inIormational sau suportul
Iiziologic al constiintei si este n contact holograIic (uniIicat) cu ntreaga creatie. Inclcarea
legilor Iirii, a programelor Creatorului nu perturb numai exteriorul, cum s-ar crede din
ignorant, ci perturb chiar suportul ecranului constient; pelicula e activat preIerential,
plasa e tensionat si polarizat pe eul individual. Actiunea pur exterioar nu exist, cci
orice nclcare a normelor de viat n exterior, a codului de programe se repercuteaz
asupra suportului Iiziologic al ecranului constient, care este perturbat conducand la
dereglri ale programelor interne (boli psihosomatice ori autodistrugere); actiunea
113
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 81
si reactiunea material ori energetic reprezint o consecint a actiunii si reactiunii n plan
inIormational: "culegem ceea ce semnm", iar semnatul este o actiune de plantare a
unor programe n mod constient sau inconstient.
Omul este creat cu un sistem clar de autodistrugere, un Iel de "bomb" situat la
interIata constient-sistem Iiziologic suport. Sistemul distructiv existent este doar o Iat a
interactiei, cci tot aceeasi interactie Iace posibil accesul la butoanele de comand pentru
capacitti neobisnuite (extrasenzoriale si extraeIectoare) si la eliberarea din nivelul
tranzitoriu al Iiintei, pentru unirea complet cu Creatorul (nivelul stationar) ("Big Mind" -
Marea Minte a universului n Zen). Tranzitia de la Iapte si actiuni subiective centrate pe
castig, pe eIect individual, pe rezultat asupra propriei persoane, ctre Iapte obiective
dedicate Creatorului, celorlalti Iace posibil reintroducerea programului initial de cuplaj
inIormational cu Centrul (naishkarmya din Karma Yoga; wu-wei din taoism; vairagya
din Yoga Sutra). EIectul este disparitia dualismului cauz-eIect, actiune-reactiune si iesirea
din iluzie, din starea de "zei deczuti" cramponati de propriul eu.
Prin smerenie si umilint renuntm la Ialsul ego, descoperim Sinele, devenim brate,
ochi si terminale ale lui Dumnezeu, asa cum scavul ia locul stpanului atunci cand devine
executor perIect al comandamentelor acestuia (vedeti "Pancha Tantra":"Cele Cinci Cr(i
ale In(elepciunii"). PuriIicandu-ne prin iubire, prin dedicarea actiunilor, prin abandonare si
detasare de nivelul tranzitoriu si stabilizandu-ne prin practic continu, periodic,
constient (centrandu-ne atentia pe cale , iar nu pe scop) obtinem ecranarea perturbatiilor
din toate nivelele. In urma acestui eIort aIectiv, volitiv si de gandire obtinem stabilitatea
mental, starea stationar a ecranului constient, care astIel devine invulnerabil la
perturbatiile din lumea Ienomenal si iese din nivelul tranzitoriu dual, devenind un sistem de
reIerint n rezonant cu Creatorul. Aceast stare e denumit "starea incolor, de oglind,
de vid mental, de ncetare a perturbatiilor mentale, de repaus absolut, de eliberare". Ne
eliberm complet transmutandu-ne prin aceeasi Iort care ne poate distruge (controland
cuplajul constiint-suport Iiziologic) si realizm extinderea continuitatii conexiunii
microscopic-macroscopic, pan la atingerea Constiintei Cosmice, devenind uniti cu Marea
Minte. Suntem aici si pretutindeni, ca si Creatorul, delocalizati, uniti cu sistemul de reIe-
rint, cu ecranul stationar obtinut interior, cu nivelul stationar, cu codul genetic al
universului. Din sclavi ai propriului ego, devenim liberi, redevenim ceea ce suntem,
terminale ale lui Dumnezeu; Redevenim puntea yi locul in care Universul devine
conytient de Sine nsuyi, se trezeste. Cauza pieirii dar si a mririi Iiintei umane se aIl n
interactia datorat existentei conexiunii dintre constiint si suportul Iiziologic al acesteia.
In acelasi mod n care nu Iocul e nociv n sine, ci utilizarea lui gresit venit din
ignorant, tot asa este descoperirea si Iolosirea constient a acestei punti sau legaturi cu
sursa , cu izvorul Universului. Cunoasterea real conduce la transcederea dualismului
exterior-interior, cci interIata constiint-suport constiint Iace ca orice actiune exterioar
subiectiv s contin reactiunea interioar si invers. Interactia permite n momentul realizrii
stationaritatii pe un suport mental transIormarea subiectivului n obiectiv, adic proiectia
interioar obiectiv n acelasi mod magic n care orice creatie din universul tranzitoriu este o
proiectie holograIic din nivelul inIormational stationar. In Yoga si n textele revelate,
universul maniIestat este considerat "o minte n Iorm" sau "o minte solidiIicat".
114
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 82
Simultaneitatea si cauzalitatea extern-intem nu implic identitatea dintre lumea
obiectelor si lumea interioar (a inIormatiilor). Atingerea strii stationare simuleaz modul
de nastere a lumii obiectelor si se produce o tranzitie spre cauzalitatea intern-extern
(dinspre subiectiv spre obiectiv care si pierd separativitatea, dualitatea). UniIicarea
obiect-subiect nseamn abandonarea nivelului tranzitoriu si realizarea identittii reale,
permitand cunoasterea, controlul absolut si eliberarea.
In scopul obtinerii tranzitiei spre starea divin, ipoteza existentei lumii externe a
obiectelor devine nenecesar, iar "carul nu mai este pus naintea cailor" cci generarea nu
se Iace de ctre energie ori materie, ci de ctre inIormatie, n acelasi mod n care conceptul
comand actiunile si perceptia (adic programul inIormational comand, ca si ntr-un
calculator, maniIestrile la nivelul ecranului ori a altor terminale de receptie, prelucrare si
executie).
3.YOGA N TEXTELE REVELATE (SHRUTI) $I TRANSMISE (SMRTI)
3.1. Filia(ia lingvistic yi conceptual
Nu este un lucru pus la ndoial Iaptul c limbile indo-europene deriv dintr-un izvor
comun: limba sanskrit. Exist o Iiliatie asemntoare a curentelor mistice, IilozoIice si
religioase din ntreaga lume pentru a cror ntelegere trebuie s ne adresm celor mai vechi
crti ale Iamiliei de natiuni indo-europene: literatura sanskrit a Jedelor.
Max Muller n cartea sa "Ancient History oI Sanskrit Literature" (1859, pag. 63) scrie
c: "Literatura vedic prezint un dublu interes: apartine istoriei lumii si istoriei Indiei.
In istoria lumii, Jedele umplu vidul pe care nici o alt oper literar n orice alt limb
nu-1 pot umple".
Winternitz (n "A History oI Indian Literature", 1927) spune: "Dac vrem s ntelegem
nceputul propriei noastre culturi, dac dorim s ntelegem cea mai veche cultur indo-
european, trebuie s mergem n India, unde aceast strveche literatur este pstrat.
Orice punct de vedere am adopta suntem siguri c cel mai vechi monument de cultur din
India este simultan si cel mai vechi monument al literaturii indo-europene pe care-1
posedm." Filiatia si nlntuirea lingvistic n cadrul Iamiliei limbilor indo-europene este
responsabil de nrudirea proIund semnalat n metodele si conceptele Iundamentale ale
curentelor mistice, religioase si IilozoIice pe care le ntalnim n Orient si Occident.
Vectorul social si planetar al inIormatiilor prin care deducem existenta unui nucleu de
cunoastere esential, din care Iace parte sistemul Yoga si variantele sale, aplicate n
Buddhism,
115
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 83
Taoism, Zen ori n mistica crestin, a Iost de-a lungul unei ndelungate perioade
limbajul verbal. DiIeritele ipostaze (limbi nationale) nu sunt decat verigi ntr-un lant al
crui izvor este considerat de ctre autorittile n domeniu o limb primordial, uitat, ale
crei vestigii sunt pstrate n limba sanskrit si chinez.
BloomIield ("The Religion oI the Veda", 1908, p.17) spune: "Rig-Veda este cel mai
strvechi document scris al popoarelor indo-europene." "Aceast literatur este mai
veche decat cea din Grecia ori Israel si atest naltul nivel de civilizatie al celor care au
gsit n aceasta expresia convingerilor lor." (Nicol Macnicol: "Hindu Scriptures", 1938,
p.14).
3.2. Textele revelate (Shruti) yi transmise (Smrti). 3.2.1. Veda n
sens larg; textele transmise (Smrti).
Cele patru Jede (Rig-Jeda, Sama-Jeda, Yafur-Jeda i Atharva-Jeda) sunt urmate de
un corp de texte exegetic, cu care, mpreun, constituie Jeda n sens larg, Iiind denumite
n ansamblul lor "shruti", doctrina revelat (literal: "ceea ce a Iost auzit", ceea ce se
bazeaz pe revelatia divin si posed n consecint autoritate absolut). Restul textelor
religioase sunt denumite "smrti", doctrina traditional (literal: ceea ce a Iost memorizat,
transmis). Corpul de texte exegetic ce constituie Jeda n sens larg este Iormat din: Samhita
(culegeri de imnuri), Brahmana ("explicatii rituale"), Aranvaka ("crtile pdurii sau
desertului", care uneori sunt parte component a "explicatiilor rituale" - Brahmana),
Upanishade ("crtile tainice", din care o parte este de asemenea atasat de Brahmana)
si Sutra ("Iirul conductor", condensri n Iraze scurte, diIicil de interpretat Ir ajutorul
comentariilor, al continutului textelor Brahmana).
In cadrul scrierilor bazate pe traditie (skrt.: "smriti" sau "smrti", pali: "sati") gsim:
Vedanga, Shrauta-Sutra, Grihya-Sutra, Manu-Samhita, Mahabharata, Bhagavad
Gita, Ramayana, textele Purana yi Niti-Shastra.
Dup aceast parantez asupra literaturii traditionale sau transmise ("smrti"), revenim la
literatura revelat ("shruti") a Jedelor.
Termenul Jeda, substantiv masculin, nseamn "cunoastere, ntelepciune sacr" (provine
din rdcina sanskrit "vid": a vedea, a cunoaste). Hinduismul distinge dou Ieluri de
Jidva( literal: cunoastere, doctrin): a. cunoasterea redus (Apara-Jidva) care const ntr-o
cunoastere intelectual; b. cunoasterea superioar (Para-Jidva), care este intuitia si
experienta spiritual; numai aceast Iorm de cunoastere permite accesul la Iluminare,
Eliberare si ntelegerea Ultimei Realitti. Aceast cunoastere apare n starea de detasare de
corp (videha) cand ,iluminatul renunt" (Jidvat-Sannvasa) (expresie aparent
contradictorie, deoarece iluminatul
116
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 84
nu are dorinte) s participe si s inIluenteze evenimentele din aceast lume |recunoastem
non-actiunea, non-implicarea, ,wu-wei", descris de Lao Tseu ca mod de a Ii al sIantului
taoist n "Tao Te King" (in Wade Giles: Tao Te Ching; in pinyin:Daodejing)|. In
India,termenul Veda este un nume generic, pentru cele mai vechi texte cunoscute, crora li
se atribuie o origine si o autoritate supranatural, divin; traditia indian le consider o
expresie a logosului divin, o realitate sacr, absolut, datorat deci revelatiei (shruti)
divine.
Un alt termen utilizat pentru a desemna Jedele si celelalte texte sacre n acord cu ele
(crtile de legi, comentariile, etc) este Sastra sau Shastra (lit.: invtmant, manual).
Ulterior, termenul shastra se reIer la tratatele relative la ntrebrile dogmatice si
IilozoIice ridicate de doctrina buddhist. Redactate de ganditorii ce apartin scolii
Mahayana, ele reprezint o interpretare sistematic a IilozoIiei expus n Sutra. Ele
posed un ton didactic si constituie partea esential din Tripitaka chinez (Canonul de
scrieri buddhiste compus din trei prti: Jinava-Pitaka, Sutra-Pitaka, Abhidharma-Pitaka).
Pentru domeniul care ne intereseaz Shastra reprezint deci textele ce consemneaz date
ale traditiei revelate si care au o autoritate de necontestat.
In textele Yoga se recomand "studiul de sine" (Svadhvava) al Vedelor sau al tuturor
textelor sacre (Shastra) pentru ca cel ce caut s se impregneze cu nvttura din aceste
scrieri; se recomand citirea repetat a textelor cu voce sczut, ceea ce constituie o
excelent tehnic spre a Ii nvtate pe de rost. La origine toate textele au Iost transmise
oral de Ia maestru la discipol, care era obligat s le nvete pe de rost. Svadhvava este una
din cele cinci virtuti enumerate n stadiul al doilea (Nivama) din Raja-Yoga, n Yoga-
Sutra codiIicate de Patanjali (YS 2.32).
M. Biardeau (La Philosophie de Mandana Mishra, Paris, 1969, p.58) deIineste termenul
"shastra" drept instructiune ce enunt reguli imperative, n raport cu "karva` ("operatie
ce trebuie eIectuat"). Etimologic shastra deriv de la "sas" (a pedepsi), iar
dictionarele consemneaz sensurile: "comand, precept, cod, regul". Shastra
desemneaz n exegeza gramatical tratatul lui Panini si regula gramatical.
3.2.2. Prezentarea caracteristicilor celor patru Veda.
Marele ansamblu de scrieri sacre denumit Jeda (ce Iormeaz o ntreag literatur
izvorat n decursul timpului si transmis oral din generatie n generatie; deci nu o singur
lucrare, ca Bhagavad Gita ori o colectie de crti compilate ntr-un anumit moment istoric
precum Tripitaka budist ori Biblia crestin) are o lungime care este de sase ori cat cea a
Bibliei si este alctuit din patru prti:
1. Rig-Jeda, (lit.: "cunoasterea |veda| exprimat sub Iorma laudelor, versurilor sacre,
canturilor |rig|") care mai este cunoscut si sub numele de Jeda versurilor, imnurilor sau
cantecelor de implorare.
117
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 85
Aceast Jeda include peste o mie de imnuri care trebuiau recitate n cursul sacriIiciului
ritual de ctre preotul Hotar ("strigtorul"; unul din cei patru mari preoti ce prezidau
sacriIiciile rituale n scopul de a ndupleca zeii s se bucure si s accepte oIranda). Rig-
Jeda reprezint cea mai veche mrturie existent asupra literaturii hinduse si cea mai vast
dintre Vedas. Compus ntre secolele XII si VIII .e.n., aceast oper divizat n zece
"cicluri de canturi" (Mandala) cuprinde 1028 de imnuri, adic 10580 de versuri.
2.Sama-Jeda (lit.: "Veda seninttii, egalittii mentale n orice circumstant"
[sama]) sau Jeda canturilor, reprezint o redistributie a materialului din Rig-Jeda
(din cele 1549 de versuri doar 78 nu sunt mprumutate din Rig-Jeda). Jeda
canturilor ce nsoteau pregtirea si oIranda Soma(nota 10) de ctre Udgatri
(,cantretul", unul dintre cei patru mari preoti care canta si prezida sacriIiciile
rituale pentru a ndupleca zeii s accepte oIranda) este si Jeda seninttii, egalittii
mentale (samatva). Atitudinea de senintate si egalitate mental (samatva) reprezint
una din principalele virtuti ale Yoga; ea se obtine depsind dorinta (atractia) si repulsia
Iat de Iiintele si obiectele lumii exterioare.
3.Yafur-Jeda (Yafna, lit.: "sacriIiciu"; nume atribuit lui Jishnu) sau "Jeda
Iormulelor de sacriIiciu" pe care le murmur Adhvaryu, unul din cei patru mari
preoti care prezideaz derularea sacriIiciilor sacre. Se disting Yafur-Jeda neagr,
n Iorm arhaic, transmis n cinci volume cu versiuni diverse (Samhita) realizate
de ctre patru scoli diIerite (ctre anul 1000 i.e.n.) si Yafur-Jeda alb, mai
recent si mai omogen, datorat n mare parte sIantului Yajnavalkya (preot si
consilier al regelui Janaka descris n Ramavana). Yafur-Jeda neagr este adesea
considerat "dezordonat" sau "amestecat" pentru c prezint o succesiune de
mantra rituale si de texte n proz Iurnizand explicatii de ordin teologic
(Brahmana), n timp ce Yafur-Jeda alb nu este compus decat din mantra.
4.Atharva-Jeda sau "Veda vrjilor" este consacrat "cunoasterii Iormulelor
magice" si contine, dup unii autori |31|, un material mai arhaic decat cel din
Rig-Jeda (doar 731 imnuri apartin epocii Rig-Jeda), n ciuda Iaptului c a Iost
redactat si inclus ulterior n rndul Jedelor. Atharva-Jeda sau Jeda lui Athar-
van (numele unor mistici, preoti ai Iocului) este consacrat "cunoasterii Iormulelor
magice". Limitele sale neIiind strict deIinite i se ataseaz o lung serie de
Upanishade, n general destul de scurte. Adeptii Jedania nu recunosc si nu
utilizeaz decat un numr mic din aceste Upanishade. Mundaka-Upanishad, Prasna-
Upanishad, Mandukva-Upanishad. Atharva-Jeda a conservat numeroase traditii populare,
ceremonii de descantec sau de blestem, incantatii nuptiale sau mortuare, ce apartineau celor
mai vechi preoti indieni Atharvan. Lucrarea poate Ii considerat ca Iiind cel mai vechi
document de medicin indian, tinand cont de nenumratele Iormule magice mpotriva
maladiilor pe care le enumera. Atharva-Veda era un instrument indispensabil preotului de
la curtea regelui ntr-o epoc n care magia si politica erau strans legate (sec. II .e.n.),
dar si un obiect de studiu pentru cei ce caut obtinerea puterilor supranaturale si eliberarea
cu ajutorul Iormulelor sacre (Mantra-Yoga).
118
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 86
3.2.3. Tipuri de texte ce alctuiesc Veda
Fiecare din cele patru Jedas se mparte n trei tipuri de texte n Iunctie de continut,
Iorm de prezentare sau data redactrii. Aceste grupuri sunt:
a)Samhita (culegeri de imnuri, rugciuni, binecuvantri, litanii, Iormule de
sacriIiciu). Termenul Samhita desemneaz cantrile si rugciunile de oIrand,
reunite si clasate n diIeritele texte vedice. Samhita, ce apartine Rig Jeda contine 1017
imnuri sau 10580 versuri . Samhita, ce apartine Sama Jeda 1549 versuri care, cu
exceptia a 78, Iigureaz toate n Rig-Jeda, dar care sunt utilizate ntr-un scop diIerit.
Samhita, ce apartine de Yafur-Jeda alb, contine rugciuni rituale cand n proz, cand n
versuri, mprumutate din Rig-Jeda Samhita. Atharva-Jeda Samhita contine 760 de
imnuri, din care doar a sasea parte provin din Rig-Jeda, restul ocup o pozitie special n
literatura vedic a Mantra .
b)Brahmana ("explicatiile rituale") sunt tratate de proz care explic
semniIicatia ritualurilor de sacriIiciu si a ceremoniilor. Toate cele patru Jede includ o
Brahmana si o introducere (vidhi) pentru buna utilizare a textelor Samhita. La aceste
texte sunt atasate explicatii (artharvada) variate care servesc drept punct de plecare
pentru consideratii si reIlectii de natur IilozoIic, n general dezvoltate ctre sIarsitul
Brahmana si regrupate sub numele de Jedanta, adic "sIarsitul Vedelor".
c)Aranvaka ("crtile pdurii sau desertului") sunt partial incluse n Brahmana
dar si considerate partial independente de ctre unii comentatori. Aranvaka sunt
anexe ale Brahmana, cu care mpreun se ataseaz de textele Samhita vedice; de
unde apartenenta Iiecrei Aranvaka la una dintre Jede. Aceste texte erau destinate
lecturii si meditatiei mistice a sihastrilor, ce triau retrasi n pduri sau pustie. Ele
contin descrierea unor ritualuri importante si constituie punctul de plecare pentru
Upanishade. Riturile si practicile de cult evocate n Aranvaka erau considerate
sacre si deosebit de periculoase pentru cei nepregtiti prin Kriya Yoga care, dac
le executau prematur riscau s si piard casa, bunurile si chiar viata. Din aceast
cauz discipolii nu erau instruiti n zonele locuite, ci doar in izolarea pdurii ori a
pustiului.
d) Upanishade ("crtile tainice"; literal: "upa" - aproape de, "ni" - jos,
"shad" - a Ii asezat; deci a Ii asezat n apropierea, deci la picioarele unui maestru,
pentru a primi secretele doctrinei). Upanishadele Iormeaz ultima parte a "shruti" (partea
auzita sau revelat a Jeda) si constituie principala parte a Jedanta, ansamblul
speculatiilor IilozoIice care concluzioneaz Jedele. Unii autori le consider mpreun
cu Aranvaka drept anexe sau prti componente ale textelor Brahmana.
119
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 87
Ele se disting printr-o mare libertate de gandire, prin deschidere asupra transce-dentei,
calitti ce le Iac pretioase omului care caut ntelepciunea. In inima tuturor Upanishadelor
regsim ntrebrile legate de semniIicatia lui Atman si Brahman, de identitatea acestor
dou concepte, despre semniIicatia silabei sacre OM. Printre cele dousprezece
Upanishade principale Aitareya si Kaushittaki Upanishad apartin de Rigveda,
Chandogya si Kena Upanishad apartin de Samaveda, 1aittiriya, Katha, Shvetashvatara,
Brihadaranyaka si Isha de Yajurveda(veda formulelor de sacrificiu), iar Prashna,
Mundaka si Mandukya de Atharvaveda. Dup Sankara, upanishad este un substantiv
care deriv din "shad"("a distruge, a slbi ignoranta ; a atinge"); "upa" si
"ni"(preIixe); "kvip"(terminatie). Dac aceast derivare este acceptat, "upanishad"
desemneaz cunoasterea absolutului prin care ignoranta este slbit si distrus.
In consecint, tratatele legate de cunoasterea Absolutului, a Ultimei Realitti, sunt
numite Upanishade si apartin Jedanta. Termenul Jedanta (provenind din Jeda si antah:
"sIarsit"; adic scopul sau concluzia Vedelor) a desemnat la nceput Upanishadele, desi
astzi este utilizat pentru a denumi sistemul IilozoIic bazat pe nvttura din Upanishade.
Upanishadele reprezint portiunea care ncheie si concluzioneaz Jedele, ele constituie
"scopul central si ntelesul nvtturii din Vede", se aIirm n comentariul lui Sankara
asupra Brahma Sutra (Brahma Sutra sau Jedanta Sutra este un rezumat n aIorisme care
trece n revist nvttura Upanishadelor). In Mundaka Up. (III.2.6) si n Svetasvatara Up.
(VI.22) se aIirm c ceea ce contin Upanishadele este "vedanta vifnanam". ntelepciunea
Jedelor.
In Iunctie de mijloacele utilizate n pregtirea adevratei Iluminri, Iiecare dintre
Jedas poate Ii mprtit n dou prti: Karma Kanda, partea de actiune si Jnana Kanda,
partea reIeritoare la cunoastere. Samhita si Brahmana apartin portiunii experimentale
(Karma Kanda), a studiului imnurilor si crtilor liturgice, a nvtturii si practicrii
datoriilor, ritualurilor, sacriIiciilor si ceremoniilor. Upanishadele apartin Jnana Kanda,
adic prtii ce se reIer la cunoasterea corect. Uniunea dintre Karma Kanda
( unde karma: a) actiune Iizic sau psihic; b) consecint a actiunii Iizice sau psihice; c) suma tuturor
consecintelor; d) lantul cauzal al lumii morale),
adic dintre partea "activ" a Jedas si Jnana Kanda partea cognitiv este de Iapt calea
clasic din Yoga, care conduce, prin cunoastere discriminativ (Jnana) si prin
experimentare (actiune sistematic, continu insotita de vairagya) la transcederea lumii
eIemere a Ienomenelor, la contactul cu singura realitate etern, imuabil si inalterabil:
Brahman.
Yoga abordat sistematic apare n Upanishadele tarzii. Acestea gloriIic cile Yoga,
Vedanta si Samnyasa ori prezint rugciuni de invocare a lui Shiva, Shakti ori Jishnu. Ele
apartin mai mult textelor Purana si Tantra decat literaturii vedice.
Jedele, Upanishadele si continurile acestora n Bhagavad Gita si Dhamma-pada
relev liniile de Iort ale vietii spirituale traditionale hinduse.
120
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 88
Simultan, Upanishadele reprezint un mare capitol al istoriei spiritului uman care a
dominat IilozoIia, religia si viata n India timp de cel putin 3000 de ani. Yoga, n acord cu
toate miscrile IilozoIice cristalizate ulterior n sisteme independente era de la nceput
prezent n Jedas si rezona cu aIirmatiile din Upanishade. Tipurile Iundamentale de
experient spiritual, care se gsesc descrise n inima tuturor religiilor istorice, desi sunt
exprimate n modalitti si grade de claritate diIerite, Iac obiectul atat al textelor revelate
(Jeda, Brahmana, Samhita, Aranvaka, Upanishada) cat si a textelor transmise "smrti".
Sistemul Raja Yoga expus de Patanjali n Yoga Sutra sistematizeaz, reuneste, ilustreaz si
lumineaz calea experimental ctre aceste experiente primare.
Upanishadele au inIluentat atat direct cat si indirect (prin buddhism) viata cultural
din Orient (India, Tibet, China, Japonia, Coreea, Ceylon, Malaezia, Persia), din Grecia
antic (logosul teozoIic al neo-platonicienilor) si din Occident (prin Meister Eckhart,
Johannes Tauler, Schopenhauer) reprezentand nc suportul credintelor si convingerilor a
milioane de Iiinte umane. Este Iiresc ca rspunsurile care se nasc n minte atunci cand
omul ncepe s caute adevrul, s nu Iie Ioarte diIerite de cele din Upanishade si Yoga, cu
atat mai mult cu cat acestea au revelat relatiile secrete si sacre ale suIletului uman cu
Ultima Realitate si modul experimental de initiere a acestei relatii (pentru introdeschidere).
Dac n Upanishade nu putem gsi un singur sistem bine articulat de gandire (ci sinteza
ori reuniunea mai multor sisteme), acest lucru a Iost compensat ulterior prin aparitia celor
sase scoli IilozoIice (darshana) si a textelor Iundamentale (sutras) ale acestor scoli.
Astzi cand agresiunea moral Iace pe oameni s capituleze, cand vaste experimente
de organizare social si politic, construite cu enorme costuri de vieti omenesti si suIerinte,
se prbusesc, cand crizele tehnologice (materii prime, energie) ecologice,economice si
demograIice ne Iac s ne simtim nesiguri n Iata viitorului, redescoperim adevrul c
"sufletul uman este singurul refugiu". Redescoperirea cii de eliberare reprezint o
ntoarcere n timp la doctrina primordial din Upanishade si Yoga, o readucere aminte a
principiilor ntelepciunii, respectate de toate civilizatiile galactice, care au reusit s
depseasc Iaza autoanihilrii(o Iaza intalnita in cursul evolutiei oricarei Iiinte atunci
cand cunoasterea si puterea pe care o are la dispozitie este mai mare decat intelepciunea
sau de capacitatea de autocunoastere si autocontrol).
3.2.4. Texte mnemotehnice; Sutra (texte mixte).
Sutra ("Iir conductor")|"insemnand "a coase"(in lb.latina"suere";in lb.engleza"sew")|,
Iace rezumatul continutului Brahmana, pe care se bazeaz si pe care l condenseaz n
Iraze scurte si lapidare (aIorisme) - n general diIicil de interpretat Ir ajutorul
comentariilor. Conceptul de regul sau de instructiune concisa este redat de termenul
generic sutra "Iir"(care tine impreuna niste perle), "precept", "aIorism", "maxim". Acest
termen are si o acceptiune stilistic desemnand o carte in Iorma condensat in care au Iost
redactate primele manuale ale ritualismului vedic, care contineau indicatii expuse intr-o
proz eliptic, justiIicat de necesittile mnemotehnice ale unei traditii transmise pe cale
orar de la maestru la discipol.
121
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 89
DeIinitia tardiv a termenului sutra, dat de Madhava (sec. XIV), este mai degrab
stilistic: "Cei ce stiu ce este o Sutra o cunosc ca putin n silabe, limpede, cuprinznd
doar ce-i esential, cu multe Iete, neasemntoare cu imnurile (nu exist repetri) si irepro-
sabil". Termenul Sutra dezvluie prin semantica sa legtura ntre "Iir" si primul termen
tehnic utilizat pentru a numi "regula". Mircea Eliade s-a ocupat ndeaproape de
simbolismul Iirului (Mephistopheles et l'androgyne, Paris, 1962, p.200-237) insistand
asupra Iaptului c literatura ritual, ncepand cu Rig Jeda, recurge la imaginea Iirului
pentru a explica simbolic atat actul cosmogonic, cat si actul sacriIicial conceput, ca demers
uniIicator si integrator, ca o replic si o reintegrare a primului |n Rig Jeda (X, 90,6) apare
Iormularea "Zeii au tesut sacriIiciul"|. Firul este asadar cel prin care se leag, se
ordoneaz lucrurile (ntrucat ptrunde prin ele) si este totodat o cale de acces, un drum
spre ceva. Firul include sensul de legtur, conexiune, dependent. DesIsurarea
sacriIiciului era normat de reguli,Iormule si eIicienta sa depindea tocmai de respectarea
riguroas a acestora; orice nclcare a regulilor de executie este o "ruptur" n "panza
sacriIiciului" prin care scap Iortele magice, anuland nu numai eIicienta actului
sacriIicial, dar amenintand totodat pe cel care opereaz cu el. Firul care n plan cosmic
exprima simbolic ordinea si legile Iizice (rita, dharman) capt n planul actului ritual
valoarea termenului satya "adevar, exactitudine (n operatia ritual)" care ulterior a
cumulat, prin derivare, sensurile de "validitate", "adevr". Se disting trei categorii de
sutra.
1.Shrauta-Sutra, care se bazeaz pe Shruti (revelatia divin) si se ocup
de executarea marilor sacriIicii.
2.Grihva-Sutra care d regulie ce trebuiesc urmate n caz de nastere,
moarte sau cstorie.
3.Dharma-Sutra, care Iixeaz datoriile legate de diIeritele caste si etape
de existent.
La origine, sistemele IilozoIice hinduse (darshana) erau de asemenea redactate sub
Iorm de sutra. Cele mai cunoscute sutra sunt Jedanta-Sutra, Brahma-Sutra si Yoga-
Sutra a lui Patanjali.
3.3. Sistemele filozofice (Darshana) yi Yoga
3.3.1. Sistemele ortodoxe yi heterodoxe (clasificare yi caracterizare)
Darshana sau darsana nseamn: 1) vedere, contemplatie; 2) punct de vedere, sistem
IilozoIic. In primul sens nseamn maniIestarea respectului Iat de un sIant sau un loc sacru
a crui "vedere" provoac spectatorului (vizitatorului, turistului, pelerinului) puriIicare si
binecuvantare. Orice ntalnire cu un maestru, dascl (guru) sau cu un sIant poate Ii
considerat ca darshana.
122
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 90
In al doilea sens, termenul darshana desemneaz cele sase sisteme IilozoIice ortodoxe
(Shad-Darshana). Nvava, Jaiseshika, Mimamsa, Samkhva, Yoga si Jedanta. Acestea
constituie cele sase scoli ale IilozoIiei hinduse si sunt considerate Iiecare din ele ca un
"punct de vedere" (darshana) complementar asupra realizrii spirituale. Scolile IilozoIice
heterodoxe cuprind buddhismul, jainismul si scoala Carvaka Iiind caliIicate drept
"nihiliste" ("nastika" de la "na asti" - "nu exist") deoarece resping caracterul revelat
al Vedelor precum si autoritatea social si spiritual a Brahmanilor. Acest criteriu de
clasiIicare este irelevant deoarece sistemul Vedanta, cea mai celebr doctrin ortodox,
socotit ca o expresie IilozoIic suprem a Brahmanismului, n Iorma pe care i-a dat-o
Shankara (788-850) are mai multe aIinitti IilozoIice cu Buddhismul decat orice alt
doctrin ortodox. Sextupla clasiIicare a scolilor ortodoxe pleca de la existenta unor
sutra, "texte de baz", compuse din ratiuni mnemotehnice ntr-un mod laconic,
reprezentand Iiecare o anumit traditie de preocupri intelectuale sau Iormule spirituale.
Fiecare din aceste sutra constituie punctul de plecare al unor exegeze ulterioare alctuite din
comentarii si subcomentarii cauzate de ambiguittile si modul aluziv n care au Iost
redactate, precum si nevoii de a-si apra tezele n controversa cu adversarii buddhisti.
Mimamsa si Yoga sunt considerate sisteme IilozoIice Ir o pozitie IilozoIic proprie.
Mimamsa este considerat de unii "comentatori ca o pur exegez a ritualismului vedic,
n timp ce Yoga este considerat o aplicare practic a IilozoIiei Samkhva, o disciplin
Iizic si mental tinzand la realizarea unei stri absolute a constiintei. Drept dovad este
mentionat adaptarea tehnicilor Yoga atat n buddhism cat si n majoritatea curentelor
spirituale indiene, indiIerent de pozitia lor religioas sau IilozoIic.
Dintre doctrinele neortodoxe, cea buddhist este Ir ndoial cea mai important. In
ciuda destinului istoric, prin care traditia IilozoIic buddhist a Iost practic eliminat din
subcontinentul indian, ea rmane prin amploarea, originalitatea si anvergura tezelor sale
singura traditie heterodox, care s-a putut msura cu curentele IilozoIice brahmanice.
Logica Nvava si IilozoIia Jedanta care constituie o sistematizare a intuitiilor IilozoIice din
Upanishade au suIerit inIluenta textelor buddhiste. FilozoIia textelor Jaina este de mai
mic amploare Iat de cea buddhist, aducandu-si o contributie mai ales n domeniul
logicii. Carvaka este cea mai laic dintre doctrinele IilozoIice heterodoxe si cea creia i se
potriveste cel mai bine epitetul de "nihilist". Neexistand nici un text, aceast IilozoIie a
putut Ii reconstituit indirect doar din mrturiile adversarilor. Adeptii doctrinei Carvaka au
Iost cei mai caustici denigratori ai autorittii Vedelor, negand existenta vreunui principiu n
aIara lumii sensibile. In ciuda acestor aparente, ei contestau valoarea ratiunii si cutau
Iericirea n ascez ca toate scolile mistice orientale.
In cele ce urmeaz ne vom ocupa de Iiecare din cele sase scoli IilozoIice
123
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 91
(darshana) indiene si de relatia acestora cu Yoga. 3.3.2. Nyaya
sau Tarkavidhya
Nvava sau Tarkavidva (stiinta dezbaterii, discutiei): Nvava (literal: just, logic)
desemneaz stiinta demonstratiei logice; acest sistem adopt o metod de investigatie
IilozoIic a subiectului si a obiectelor cunoasterii umane. Nvava semniIic "actiunea de a
merge la rdcina unui lucru" prin cercetare analitic si logic. Vatsyayana, comentatorul
clasic al Nvava-Sutra, descrie aceast metod ca "un examen critic al obiectelor
cunoasterii prin demonstratie logic". Nvava-Sutra, principala oper a lui Gotama,
Iondatorul IilozoIiei Nvava (sec. IV sau III .e.n.), ncearc s armonizeze rezultatele
rationamentului logic cu dogmele IilozoIice si religioase din Brahmana. Logica Nvava a
constituit obiectul unor cercetri comparate din partea lui Aram Frenkian (Scepticismul
grec si IilozoIia indian, Ed. Acad., Buc. p.20-21) iar Anton Dumitriu i-a acordat un
spatiu larg n cartea sa "Istoria Logicii" (Ed. Did. si Ped., Buc, 1969). Citandu-l pe Sergiu
Al-George (|37|, p.45) vom observa c scoala logicii indiene este de Iapt o "stiint a
regulii si semnului", o "stiint a cunoasterii secventiale": ceea ce noi numim, printr-un
transIer analogic, logic indian, constituie de Iapt un amestec de preocupri ce tin de
epistemologie si de arta argumentrii conceput ca disciplin agonal, denumit de
indieni "arta de a discuta" (vadavidva) sau ,arta de a dezbate" (tarkavidva). Aceast
disciplin complex si marcheaz preocuprile, semiologia prin cea mai veche denumire a
sa, hetuvidv, "stiinta cauzala sau a semnului" sau hetusastra "codul semnului".
Denumirea cea mai comun este ns cea de nyayavidya "stiinta regulii" sau
anvikshikividva "stiinta cunoasterii consecutive". Nvava "regul" deriv de la rdcina
:"a merge", cu preIixul ni - care marcheaz Iixarea si care ca atare are valoarea
etimologic de "a merge n, a intra n, a se Iixa, a (se) stabili", de unde "a hotr" n ordinea
cunoasterii. Anvikshiti deriv de la rdcina verbal: "iks" - "a privi, a percepe", cu
preIixul "anu" -"dup, n conIormitate, consecutiv", avnd sensul global de "cunoastere
consecutiv". Din valoarea etimologic a acestor doi termeni se poate deduce c logica
Iiind o "stiint a semnului" se ocup de "cunoasterea consecutiv", cunoastere bazat pe
regul. Regula logic a avut initial n India un statut pe care l-putem caliIica ntr-un Iel ca
Iiind paradoxal. Disciplina logico-epistemologic, constituind una din cele sase darshana
este denumit nvava, "regul", n timp ce regula pe care se baza rationamentul inIerential
(anumana) nu a cptat o denumire proprie decat ntr-o perioad tardiv.
Conceptul de regul a Iost descoperit si nuantat n India de ctre exegetii ritului si
gramaticieni. Un exemplu este Nivama, termen de origine ritual adoptat si de
124
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 92
gramaticieni, avand sensul de "regul restrictiv". Termenul generic de cea mai larg
circulatie si probabil cel mai vechi este sutra (Iir). Sinonim cu termenul "sutra" este tantra
(Iir, text dependent), opus lui svatantra (texte independente, care au propriul lor Iir).
Semantica Iirului (sutra, tantra) sugereaz procesul de ordonare, integrare si este reluat n
termenul Yoga ("yuj" - a uni, conexiune, regul).
Intrucat regula domin ntreaga sIer comportamental, logica va Ii denumit de
Vatsyayana (sec. III-IV e.n.) ca: "lampa tuturor cunoasterilor (vidva), suportul (upava)
tuturor actelor (karman), substratul tuturor virtutilor (dharma)" (n Nvava-Sutra Bhasva,
|I.1.1|: "comentariul clasic" al Nvava-Sutra al lui Gotama, realizat de Vatsyayana).
In cadrul instrumentelor de "cunoastere corect" (pramana) Nvava Sutra (sec. II sau III
e.n.) trateaz despre semn si valoarea lui cognitiv. Pramana (lit.: "proba; cunoasterea
corect"; "ma": a msura; "pra": nainte) depinde deci, ca si cunoasterea stiintiIic
experimental de o corect inIormare, care este n msur s conduc la crearea unui
continut de constiint (pramiti) opus memoriei. In mentalitatea indian cunoasterea corect
(prama) nu este conceput ca o simpl reIlectare n constiint, ci ca un act (kriya, karma)
n care regsim trei dintre categoriile acestuia: karaka(agentul), katr(pacientul sau
obiectul) si o cauza (karana). Subiectul se regseste n pramatr "cel care svarseste o
cunoastere corect", cel de-al doilea n pramana "ceea ce trebuie cunoscut n mod corect",
(obiectul cunoasterii) iar "instrumentul de cunoastere corect" n pramana. Acest ultim
termen are si valoarea de "norm, canon", sens n care este utilizat n tratatele de
estetic, unde desemneaz criteriile obligatorii ale reprezentrii plastice. Toate scolile
IilozoIice indiene accept conceptul de pramana, diIerentiindu-se doar prin tipurile
structurilor cognitive ce pot Ii omologate ca atare. Lista cea mai cuprinztoare include
sase pramana(dovezi):
(1)perceptia senzoriala(pratvaksha)
(2)rationamentul bazat pe semn;inIerenta; (anumana)
(3)mrturia verbal (sabda)
(4)identiIicarea prin analogie; rationamentul bazat pe analogie (upamana)
(5)presupunerea (arthapatti)
(6)absenta (abhava)
Mimamsa si Jedanta le accept pe toate. Nvava numai pe patru (1,2,3,4), Samkhva si
Yoga numai trei (1,2,3), Jaiseshika si Buddhismul numai dou (1,2), iar Charvaka doar
pe prima.
Cu toate deosebirile ideologice ntre scolile IilozoIice, rationamentul inIerential prin semn
(anumana) este acceptat de toate (cu exceptia scolii nihiliste Carvaka). AstIel cunoasterea
dedus prin rationament ocup locul al doilea dup cunoasterea dobandit prin perceptie
(pratvaksa) care este unanim acceptat. Stransa legtur ntre perceptie si rationamentul
inIerential prin semn este motivul pentru care
125
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 93
epistemologia buddhist sustine chiar teza conIorm creia nssi perceptia este un act
inIerential. Acest lucru este dovedit astzi experimental, deoarece concep(ia
comand percep(ia; ceea ce percepem este Iunctie de programele subconstiente dobandite
n cursul evolutiei Iilogenetice si ontogenetice. Scopul tuturor scolilor IilozoIice indiene
este tranzitia de la multiplu la unu.
Udyottakara, cel de-al doilea comentator al Nvava-Sutra (sec. VI-VII) introduce ca
inovatie Iat de textul initial trei tipuri de anumana. (1) anvavavvatireki "pozitiv si
negativ" (lit.: prin consecutie si excludere), (2) kevalanvavi "numai pozitiv" (lit.:numai prin
consecutie) si (3) kevalavvatireki "numai negativ" (lit.: numai prin excludere).
Prima anumana este descris in Nvava Sutra, cea de a doua deriv din reIerinta
perceput; un obiect concret al cunoasterii corecte nu poate Ii negat. In acest caz substratul,
reIerinta obiectual, desemneaz ntreg universul care se maniIest n parte, holograIic. La
obiectia c n univers ar putea s existe si lucruri necunoscute, rspunsul adeptilor scolii
Nyaya este c pentru o constiint absolut - cea a Fiintei Supreme - nu exist nimic
incognoscibil. Anumana exclusiv negativ este cea in care semnul se aIl n substrat, adic
semniIicatul se conIund cu substratul, asa cum valul nu este decat o maniIestare a apei, iar
materia si energia o maniIestare a Vidului Primordial.
"Neti, Neti" ("nici aceasta, nici aceea") reprezint procesul de discriminare speciIic
doctrinei Advaita-Jedanta, calea intelectual de eliberare a celui ce practic Jnana Yoga.
Aceste cuvinte extrase din Brihadaranvaka-Upanishad exprim negarea universului
Ienomenelor, care nvluie realitatea ultim a lui Brahman, care ne opreste s constatm c
doar Brahman singur exist sub nenumrate Iorme. Priza de constiint, n Iata lumii
Ienomenelor, c Ultima Realitate nu este "nici aceasta, nici aceea" constituie un
rationament "numai prin excludere", care conecteaz scoala Nyaya cu toate celelalte
doctrine ce caut tranzitia de la multiplicitate si dualitate la unitate.
Scoala Nyaya introduce prin Dignaga (sec.V-VI e.n.) conceptul de vvapti. Termenul,
dup cum mrturisesc toti cei care au ncercat s-i gsesc un echivalent n vocabularul
nostru IilozoIic, este greu de redat. Derivat etimologic de la ,vi-ap", ,a ptrunde, a
cuprinde", substantivul vvapti si gseste un echivalent aproximativ n cuvantul
"ptrundere"; de Iapt, cuvantul exprim o relatie ntre dou entitti: vvapaka "cel care
ptrunde" si vvapva "cel care trebuie ptruns". Jvapti exprim ptrunderea total,
exempliIicat traditional prin: impregnarea bobului de susan de ctre uleiul su, sau a apei
de mare de ctre sare. Traducerea prin "conexiune intrinseca sau invariabil"
(vidhvabhusana), "conexiune indisolubil", nu red complet valoarea termenului care
include o relatie asimetric, cauzal ca ntre Ium si Ioc (Iocul este cel care ptrunde, iar
Iumul este cel ptruns). Termenul de implicatie propus de ctre A. Kunst pierde
dominarea dintre termenii aIlati n relatie de coesentialitate (tadatnava) si de cauzalitate
(tadutpatti).
126
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 94
Jvapti desemneaz o anumit ierarhie obiectual ce nu poate Ii nteleas si perceput,
dar care n planul relatiei semiotice este inversat; semnul Iunctioneaz "ca ratiune" prin
transcederea opozitiei ntre sensibil si inteligibil, iar relatia semiotic nu reIlect relatiile
obiectelor sensibile sau inteligibile decat partial. Pentru indieni semnul este mai abstract
decat conceptul n opozitie cu prerea lui C. Levi-Strauss care considera c: "ntre
imagine si concept exist un intermediar: acesta este semnul...Semnul este mai prejos
decat conceptul. "o legtur ntre imagine si concept" (n cartea: "Gandirea slbatic",
Bucuresti, 1970, p.159).
Relatia dintre vvapti si semn (spune Sergiu Al-George |37| p.53) ne dezvluie c
ierarhia categoriilor ratiunii nu este ierarhia obiectelor, a universului asa cum se rsIrange
n constiinta noastr, cu toate treptele sale de abstractie, ci tocmai rsturnarea acestei
ierarhii". Modul n care se generalizeaz regula n rationamentul semiotic indian
(anumana) este diIerit de cel al premisei universale din silogismul aristotelic iar rspunsul
la aceast ntrebare diIerentiaz abstractia mult mai mare a semnului n raport cu cea a
conceptului.
Regula semnului care este numit Nivama, "regul restrictiv" desemneaz principiul de
limitare si restrangere a unei reguli anterioare. Datorit principiului ecranrii succesive a
sIerelor de maniIestare, cunoscut IilozoIiei indiene si partial stiintei actuale (Iizica
cuantic), aplicarea regulii semnului Nivama ne arat c nu se insist doar pe ideea de
universalitate sau generalitate, ci si asupra celei de adaptare la situatia concret a unui
anumit nivel de maniIestare. Nivama este o trecere de la absolut la relativ, de la general
la particular, deci o regul de aplicare a restrictiilor ce decurge din principiul ecranrii.
Ambiguitatea operatorului "omnis" a Iost remarcat de Anton Dumitriu (n "Istoria logicii",
Buc, 1969, p.391-396) plecand de la contributia esential pe care logica medieval a adus-
o logicii stoice: ntr-un caz universalitatea are sens colectiv ca n propozitia ,toti apostolii
Domnului sunt doisprezece", iar n al doilea caz un sens distributiv ca n "toti oamenii
doresc s cunoasc". Prin conIuzia aprut ntre aceste dou ntelesuri se ajunge la soIisme.
Din cauza ignorrii celor dou tipuri de universalitti logica matematic a ajuns la
paradoxul "multimii tuturor multimilor". Logica si rationamentul indian, utilizand regula
semnului, recurge neconditionat la operatorul universal (n sanskrit"sarva" tot distributiv
prin Iiecare; toti, toate) si la subordonarea conditional. Regula de restrictie (nivana) se
exprim Iie printr-o subordonare relativ la subiect, Iie printr-o subordonare
circumstantial de loc: oricare/Iiecare sau oriunde/acolo. AstIel relatia dintre semn (Iumul)
si obiectul indicat (Iocul) se exprim: "orice posed Ium, posed Ioc" sau "oriunde exist
Ium, acolo exist Ioc". Ambele reguli de subordonare (subiectiv ori spatial) sunt
generalizri de tip distributiv.
127
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 95
Obiectul reIerintei (adhikarana) din legea universal nu este multimea oamenilor
("toti oamenii mor"), ci Iiecare om n parte ("om de om merge ctre moarte").
Formularea indian a generalului in Iorma distributiva este lipsit de ambiguitatea
procedeelor sintactice europene ce recurg la operatorul universal "omnis" (toti) sau la
conjunctia conditional "dac". Kaiyata, comentand regula (VIII, 1,1) din Panini stabilea
c operatorul universal sanskrit "sarva" are trei sensuri: (1) totalitatea tuturor obiectelor
(dravva), ca n exemplul "a druit tot
ce-i apartinea, (2) totalitatea modurilor (prakara), ca n exemplul ,va servi toate Ielurile
de mancare" si (3) si totalitatea prtilor (avavara), ca n exemplul "toat panza a ars". In
Iinalul conIruntrii dintre generalitatea premisei universale din silogismul aristotelic si cea
a regulii semnului din rationamentul indian observm aspectul colectiv, conceptual,
descriptiv, declarativ, teoretic nchis al celei dintai si cel distributiv, virtual, deschis,
prescriptiv, normativ, holograIic al celei de-a doua, izvorat din experienta direct a
Realittii. Regula semnului normeaz actul cunoasterii Ir a Ii o regul pur
conventional, ci una extras din ierarhia relatiilor dintre obiectele de constiint, prin
inversarea acesteia. Este revenirea la limbajul primordial universal, la semnul natural,
care este, dup cum aIirma Umberto Eco (n "La Iorme del contenuto", Milano, 1971
p.23, citat n |37| la p.57) "elementul interpretativ comun al tuturor semnelor artiIiciale,
dar care este de natur diIerit de aceea a semnelor artiIiciale". Ca si Aristotel care a avut
ambitia ca prin silogistic s realizeze un mijloc ce trebuia s duc dincolo de cunoasterea
Iaptului existential, la esent, s descopere "pentru ce-ul" lucrurilor, scoala IilozoIic
Nyaya caut cunoasterea Ultimei Realitti dar ajunge la concluzia c descoperirea
esentei este un act al intuitiei experimentale, mai presus de cel al cunoasterii intelectuale.
Dup cum aIirm B. Parrain (n "Recherches sur la nature et les Ionctions du langage",
Paris, 1942, p.187) si Sergiu Al-George (|37| p.58) "Aristotel a Iost nedrept cu semnul
deoarece n-a nteles relatia acestuia cu structurile inteligibile; n doctrina indian, n
ierarhia generalittii semnul(simbolul) detine un rang inIerior semniIicatului(orice simbol
este doar un recipient al unui continut). Relatia de la particular la general (cunoscut
indienilor) era pentru Aristotel si o relatie invers: de la general la particular" (Retorica,
1.2, 1357b). In Nvava-sutra (11,2,9) Iorma (akrti) speciei, socotit ca o maniIestare a
genului (fati), este semnul (linga) acesteia din urm. Teoria despre vvapti a permis lui
Dignaga s descopere c n comunitatea de esent inteligibil, ceea ce este mai determinat
este semnul celui mai putin determinat (al generalului). Aceeasi idee se aIl expus ntr-o
Iorm mai putin explicit de ctre Patanjali, nc cu patru secole nainte, atunci cand
citeaz dou versuri ale unor autori necunoscuti, dup toate probabilittile antecesorii si (n
IV, 1,6,3 din Mahabhasya cu Pradipa lui Kaiyata si a lui Nagojibhatta, Motital Banarsidas,
Delhi, 1967). Logica indian este posterioar gramaticii lui Panini, Ashtadhyayi
(Astadhyay) "Cele opt crti (nvtturi)" ce reprezint primul sistem nchegat al
gandirii indiene.
128
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 96
Logica indian este o epistemologie dublat de o semiologie si n Iaza ei mai elaborat
dezvolt teorii semantice strict dependente de aceasta din urm.
Panini ne-a dat o gramatic "atemporal" (akalaka), cum pe drept cuvant o caliIic
comentatorii si, gramatic alctuit din 3996 de reguli expuse n modul cel mai succint
posibil, cu reIerinte ncrucisate, Iormalizat aproape matematic, recurgand la metalimbaj si
axiomatizare. L. BloomIield, printele structuralismului american si F. de Saussure, al celui
european, au Iost admiratori si cunosctori proIunzi ai operei lui Panini, oper ce este
considerat ca Iiind cel mai important monument al culturii indiene si totodat singurul
necontroversat si deci omologabil din perspectiva coroziv a mentalittii noastre
europocentriste.
Prin trecerea de la lingvistica structural la cea generativ-transIormational (inspirat
din logica traditional cat si din cea matematic) noi aspecte din gandirea lui Panini au intrat
n cea a noului curent lingvistic. Gramatica generativ a lui Chomsky, care a permis
traducerea cu ajutorul calculatoarelor a textelor, asimileaz inIormatiile genetice si
comportamentul instinctual al regnului inIrauman cu limbajul, n timp ce H. Pike Iace
analogia ntre limbaj si procesul de nucleatie de la Iormarea cristalelor. Istoricul relatiei
dintre gandire si limbaj arat c, n ultim instant, aceasta este tributar acceptiei mai
largi sau mai restranse care s-a dat termenilor respectivi. Logos, asa cum ne apare la
vechii greci, cu acceptia concomitent de "ratiune" si de "vorbire" n care era implicat
totodat si ontologia, angajeaz ntr-un mod mult mai larg ntelesul celor dou planuri,
reduse ulterior la logic si gramatic. In prezent conceptele tind din nou s se lrgeasc,
mai ales din perspectiva lingvisticii si a semiologiei si nu a logicii, recptand acelasi
continut ontologic pe care-1 aveau n lumea veche.
Stiinta modern regseste gandirea deIinit prin relatia dintre semn si semniIicat n logica
proceselor anorganice, n legile Iizice cele mai generale care stpanesc lumea.
Descoperind n dinamica si Iormele Cosmosului ordine si ratiune, stiinta modern le
caliIic n termeni lingvistici, deoarece gandirea nu poate Ii conceput n aIara limbajului.
Logosul grec revine n lumea contemporan, n puritatea virtutilor sale IilozoIice, pentru a
depsi impasul contradictiei dintre inteligibil si sensibil. Importanta acordat cuvantului n
multe dintre miturile cosmogonice, unde acesta apare ca Iorta primordial si oranduitoare
a lumii, constituie o anticipare a viziunii din stiinta actual, care prin teoria campului
inIormational Iundamental, Iace parte sensului si nu absurdului. Teoria celor dou nivele( 1.
nivelul suport, nemaniIestat, ortoexistential, inIormational si 2. nivelul maniIestat,
Ienomenal, existential) nu este decat o rentoarcere din perspectiv modern la traditie. In
Bhagavad Gita (IX 4) se spune: "ntreag aceast lume este desIsurat de mine (care
sunt) Iorm nemaniIestat; n mine stau toate Iiintele si eu stau n ele".
In alt loc (BG VII 24): "Cei Ir minte m cred Cel NemaniIestat intrat n starea de
maniIestare; ei nu cunosc natura mea superioar neclintit, suprem".
Caracterul anticipativ al unei opere datand de peste dou milenii si jumtate
129
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 97
capt amploare astzi n succesiunea perspectivelor lingvisticii contemporane. Erorile ce
i-au Iost atribuite maestrului indian, ncepand cu W. D. Whitney de a Ii artiIicial,
nesistematic, strin de criteriile obiective, istorice, s-au dovedit a Ii propriile noastre erori
din perioada copilriei stiintiIice. Panini intuieste si stabileste relatia lingvisticii cu
IilozoIia deoarece tezaurul inIormational revelat n limbaj este o parte component din
ceea ce 1ung numea "inconstientul colectiv". FilozoIia limbajului a Iost catalizat de
lucrarea lui Panini si de comentariile pe marginea acesteia; primul comentariu Samgraha,
care s-a pierdut, era o validare IilozoIic a gramaticii. In sec. III si II .e.n. urmeaz
comentariile lui Katyayana si Patanjali, care cu toate deschiderile incidentale spre IilozoIie
rman n ansamblul lor scolastice si Iormaliste. De abia versiunea lui Bhartrhari (sec. V
e.n.) restituie ceea ce era implicit n laconismul textului, iar Iormalismul lui Panini capt
o acoperire, integrandu-se ntr-o doctrin a logosului. AstIel cultura indian ridic
gramatica la rangul de darshana, "scoal IilozoIic" (lit. "instrument de cunoastere"),in
acceptia cea mai larg a acestui ultim cuvant.
Aparitia analizei limbajului ntr-o epoc atat de ndeprtat, ceea ce s-ar putea numi
"miracolul gramaticii indiene" este ns o consecint a unor Iactori obiectivi. Termenii
si metodele tehnice ale lui Panini au Iost preluate atat direct cat si indirect din speculatia
ritualist; India este singura posesoare a unei literaturi ce ilustreaz atat mentalitatea arhaic
(literatura vedic) cat si o hermeneutic a textelor mitico-rituale, singura auto-exegez a
experientelor-simbolice.
IzomorIismul ritului cu limbajul (ambele Iiind sisteme de semne) a Iost semnalat
prima dat de F. de Saussure. Nimeni nu mai crede astzi c gandirea mistic diIer
calitativ de gandirea pozitiv, diIerenta constand doar n modul cum a Iost conceput
obiectul gandirii si implicit raportul dintre cele dou planuri (raport subiect-obiect, vertical
sau orizontal). Gandirea mitic, considerat anterior "prelogic" este recunoscut ca
pozitiv de C. Levi-Strauss, care aIirm "poate vom descoperi ntr-o zi c aceeasi logic
opereaz n gandirea mitic si n gandirea stiintiIic si c omul a gandit ntotdeauna la Iel de
bine" (|37| p.17). Speculatia mistico-ritual se transIer n plan lingvistic in contextul
cultural indian, dovedind pozitivitatea celei dintai.
In Satapatha Brahmana (I,5,2,15), cel mai vechi dintre textele ritualismului indian, este
conIruntat gandirea cu limbajul ntr-un mod la care ar putea adera orice ganditor al vremii
noastre: "Acolo unde era Cuvantul, totul se mplinea, totul era inteligibil; acolo unde era
mintea nimic nu se mplinea, nimic nu era inteligibil, cci reIlexiunea intim rmane
ininteligibil". Gramatica si IilozoIia indian a limbajului caut evidentierea virtutilor
operationale intrinseci, maniIestate si la nivelul Iormelor lingvistice. Prin controlul Iortelor
de atractie si respingere ale Iormelor este modelat realitatea, ntr-un mod analog
proiectiilor magice ale ritului; subiectivul este transIerat obiectivului, subiectul avand acces
la controlul spatio-temporal al lumii. Acest control spatio-temporal depseste spiritul
Iaustic, marile
130
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 98
ambitii de dominare a lumii si a semenilor. Desi aparent s-a detasat de real, pierzand
temporar imperiul lumii n Iavoarea experientei subiective a spiritului, pentru a surprinde
Iorma esential a lucrurilor, n realitate a obtinut ca si n Yoga nrdcinarea
experimental n Ultima Realitate, nrdcinare care-i permite eliberarea.
Deoarece orice incursiune proIund n semiologia indian cere s ne ocupm mai ntai
de semn n logica indian, am prezentat scoala lui Panini n cadrul scolii Nyaya; logica
Iiind o "stiint a semnului", o stiint ce se ocup de "cunoasterea consecutiv", o
cunoastere ce se bazeaz pe regul.
In situatia n care Patanjali, Iondatorul IilozoIici Yoga (bazat pe Samkhva, care constituie
una din cele sase Darshana), o deIineste ca un eIort metodic de a ajunge la eliberare prin
stingerea proiectiilor de pe ecranul mental(vrittis) prin participarea diIeritelor componente
ale naturii umane, atat Iizic cat si psihic, adic prin experient subiectiv, prin nrdcinare
experimental n Ultima Realitate, nseamn c Yoga reprezint o aplicare a analizei logice
din Nvava, un transIer din planul ritual si lingvistic n planul experimental, adic o
desvarsire, o eliberare din planul cunoasterii relative, existentiale. Gramatica vzut ca
darshana si scoala Nyaya argumenteaz si garanteaz eIicienta acestui transIer magic,
deoarece numai prin Yoga poate Ii desIcut nodul gordian, adic poate Ii obtinut
experimental implicatia ntregului n parte, ca urmare a nrdcinrii practicantului n
Ultima Realitate, n "Logosul Divin" (al crui corespondent modern este Campul
InIormational holograIic ori Banca de date a Universului).
Din aceast cauz este diIicil de determinat cu precizie dac Patanjali, autor al Yoga
Sutras, este acelasi cu cel ce a redactat comentariul gramaticii lui Panini numit
Mahabhashya. Estimrile relative la data aparitiei Yoga Sutra oscileaz ntre secolele II .e.n.
si IV e.n., n timp ce Mahabhashva pare a Ii redactat n secolul II .e.n. DiIicultatea
distingerii autorului Mahabhashva de cel al Yoga Sutra este cu atat mai mare cu cat n
aIorismul (YS 3.17) din Yoga Sutra, Patanjali Iace distinctia ntre cuvant (sabda), obiect
(artha) si sens ori continut mental (pratvava). "aceste prti amestecate si conIundate n
mod curent". Atunci cand acestea devin obiecte separate n meditatia yoginului, pot conduce
la dobandirea Iaculttii supranormale (siddhi) de a ntelege limbajul sau graiul tuturor
creaturilor. Acest aIorism nu este consemnat n monograIia dedicat "sensului" n gandirea
indian, iar comentatorii Yoga Sutra pierd din vedere ansamblul (organizarea axiomatic
circular a tratatului lui Patanjali n acord cu doctrina Nyaya). In raport cu deIinitia
occidental, cea dat de logicienii indieni nu este caracterizant (dat de genul proxim si
diIerenta speciIic), o enuntare a tuturor notelor ei are un caracter restrictiv. Logica
indian distingea "udesva",

care era descrierea unui obiect, de lakshana, caracterul unic,
deIinitia acestuia, care dup cum preciza Vatsyayana (Nyaya-Sutra Bhasya (I,13)) "este
calitatea (dharma) ca Iactor de delimitare (avachedaka) a obiectului descris, de obiectele
care nu sunt el".
131
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 99
DeIinitia Nvava cuta s pun degetul pe acea proprietate care nu mai apartine nici unui
alt obiect. DeIinitia nu viza o descriere complet a esentei ci s indice ceea ce, n aceast
esent, nu-i apartine decat ei singure. Prin aceast deIinitie nu avea loc un act de
cunoastere, ci de recunoastere, nu gnosologic ci pragmatic. Numai prin negare ("Neti,
Neti"), prin excludere progresiv (kevalavvatireka) se ajunge la identitatea dintre obiectul
semniIicat si substratul existential. DeIinirea din Nyaya desemneaz modul experimental
utilizat n Yoga pentru descoperirea Sinelui, esentei propriei noastre Iiinte. Toate ramurile
din cadrul practicii Yoga au drept scop resuingerea Iluctuatiilor mentale (vritti) si cauzelor
acestor modiIicri (klesha), eliminarea intiparirilor (samskara) si conditionrilor diverse,
pentru ca atingand starea neperturbat, s ne putem recunoaste.
Nvava-Sutra comentat de Vatsyayana arat c executarea unei comenzi trebuie
sustinut prin motivatii, care s contribuie la convingerea celor ce urmeaz s o
ndeplineasc, la dobandirea consimtmantului.
Pentru practica Yoga, Nyaya reprezint argumentul logic Iundamental, Iiindca "ceea
ce se petrece jos este la Iel cu ceea ce se petrece sus", deoarece aceeasi realitate se
maniIest n Iiecare etaj Ienomenal. Perspectiva IilozoIic a gramaticienilor rmane
apropiat prin dialectica ei de cea a lumii arhaice si totodat de prelungirile directe ale
acesteia n Yoga, n care tensiunea dintre Unu si Multiplu se rezolv n intimitatea concret
a propriei Iiinte, cu ajutorul experientei mistice.
Sincretismul IilozoIiei gramaticale cu Yoga si tantrismul este remarcat de M. Eliade (n:
Mephistopheles et l'androgyne, Paris, 1962, p.142) cand spune: "imaginea oului ca
metaIizic preIerat a lui Bhartrhari, pentru a expune trecerea de la Unu la Multiplu si
invers, este preluat din textele arhaice - ea revine nencetat n Rig-Jeda si Upanishade,
Iiind unul din modelele de transcedere a tuturor opozitiilor. Virtutile soteriologice ale
gramaticii sunt exprimate n mod direct de Bhartrhari cand o numeste "Yoga cuvantului" (n
Vakyapadya, I,20), cand o caliIic "apropiat de Brahman, ascez a ascezelor", "poarta
salvrii, remediu al impurittilor vorbirii" (ibid. I,14), "prima treapt pe calea realizrii
spirituale |...| calea dreapt, calea regal, pentru cei ce caut mantuirea (ibid. I,16). Toate
aceste aprecieri trebuie ntelese n spiritul unei anumite soterologii indiene, conIorm
creia desvarsirea nu se dobandeste prin ruperea de experienta empiric, ci dimpotriv,
prin asumarea si dominarea acesteia. Drumul spre Unu presupune paradoxul angajrii n
Multiplu, cuplajul total cu lumea Ienomenal n cdere Iurnizeaz imponderabilitatea,
eliberarea din Multiplu si cucerirea acestuia
printr-o experient concret si lucid. Asa precum n practica si asceza Yoga se caut
dobandirea unittii n intimitatea experientelor psihoIiziologice, n actul eroic al
transIigurrii acestora, tot asa si gramatica sanskrit, cea mai sever si mai diIicil
dintre disciplinele intelectuale ale lumii indiene, deschide calea spre "lumina intuitiv
prin rigoarea dominrii asprelor sale reguli ce vorbesc pan la urm despre ipostaze n
Multiplu ale verbului unic".
132
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 100
Ca si Yoga, gramatica si logica sunt discipline ale regulilor, care puriIicand concretul,
Iac s transpar imanenta unei unice realitti: "Unul care s-a divizat n Multiplicitate
prin procesul diIerentierilor este |nssi| gramatica, spre care dac te ndrepti, l dobandesti
pe supremul Brahman" (Jakvapadiva, I,22).
Asa cum este postulat n lingvistica contemporan, se cunoaste astzi c dincolo de
diversitatea tuturor limbilor exist o Iorm unic, iar acest lucru nu le era strin
IilozoIilor indieni ai limbajului: "Cuvantul din limbile diverselor tri, desi cu Iorma proprie
diIerentiat, nu nceteaz s aibe la baz o singur semniIicatie (comentariul lui
Harivrsabha la Jakvapadiva I,5).
Accesul la Iorma ascuns n straturile adanci ale constiintei depseste n perspectiva
indian semniIicatia simplei cunoasteri stiintiIice. Dobandirea Iormei care se maniIest n
limb este simultan atat un acces ctre zonele adanci ale psihismului, cat si un mijloc de
uniIicare a strilor de constiint. Aceast uniIicare deIineste disciplina Yoga n ntregul ei.
Ca orice activitate semiautomat, cum este cea muscular ori cea respiratorie, activitatea
lingvistic (de altIel strans legat de aceasta din urm) - devine o parghie n eIortul de
uniIicare a nivelurilor psihosomatice de care depinde. Nu ntampltor Ionemele, silabele si
alte structuri lingvistice sunt utilizate n tehnicile de concentrare si de meditatie (tehnicile
din Mantra Yoga). In Yoga tehnicile lingvistice sunt valoriIicate ca Iorme simbolice, atat n
reprezentarea si evocarea nivelelor energetice psihosomatice (vezi: chakra), cat si n
exercitiile de concentrare si meditatie mental asupra unor diagrame simbolice (mandala,
yantra).
3.3.3. Vaisheshika sau Vaiyeyica
Jaisheshika (lit.: "care se reIer la speciIicitti") este cel mai vechi dintre cele sase
sisteme IilozoIice hinduse (darshana). Elaborat de Kanada, acest sistem descompune
diversitatea naturii n sase categorii (Padartha). 1) Dravva (substantele); 2) Guna
(calittile); 3) Karma (actiunile); 4) Samanva (generalittile, multimile); 5) Jishesha
(particularittile, individualittile); 6) Samavava (coexistenta necesar; legtura dintre
ntreg si parte, dintre calitate si substant, dintre eIect si cauz, dintre general si
particular). Aceste sase Padarta (de orientare mai degrab stiintiIic decat IilozoIic) nu
sunt simple concepte, ci corespund unor entitti reale (artha) desemnate de ctre nume
corespondente (Pada). Kanada a expus sistemul su n Jaisheshika-Sutra, care contine
zece capitole (Adhvava). Cunoasterea celor sase categorii depinde de mplinirea
datoriilor(dharma) si conduce la Iericire, eliberare. Pentru a stabili o punte cu celelalte
sisteme IilozoIice vom analiza termenul "akasha".
Pentrul atomismul Jaisheshika, eterul spatial (akasha) este substratul sonorittii,
elementul care transmite sunetul.
133
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 101
Dup cum remarca si A. Foucher |n: "Le Compendium des Topiques" (Tarka-
Samgraha) par Annambhatta", Paris, 1949, p.37-38|: "Eterul are o pozitie median n
seria celor nou substante Icand trecerea de la cele patru elemente sensibile la cele cinci
ultrasensibile".
Traducerea termenului sanskrit " akasha " prin "eter spatial" este destul de aproximativ.
In gandirea indian, akasha este considerat ca un principiu al luminozittii. In toate scolile
IilozoIice indiene, inclusiv n buddhism, akasha joac un rol important. In Chandogva-
Upanishad (1.9.1) se spune c "toate existentele sunt nscute din akasha si se rentorc n
akasha". Eterul spatial este considerat ca o realitate obiectiv si subiectiv n acelasi timp,
deoarece spatiul din interiorul inimii n care st Sinele si se dezvolt activitatea psihic
(spatiul constiintei) este denumit si el tot akasha. Shankara consider eterul conditia
prealabil a oricrei existente si principiul "care conIer locul su Iiecrei existente".
Eterul spatial este o ipostaz a vidului, a Ultimei Realitti, suportul holograIic uniIicator al
tuturor lucrurilor (n care se suprim si dualitatea subiect-obiect). Asa cum vom arta n
continuare, vidul constituie numitorul comun al tuturor curentelor mistice orientale si una
dintre marile ntrebri ale stiintei actuale (Iizica vidului, diagramele vidului, teoria
cuantic a vidului).
Se stabileste astIel, atat o punte ntre Yoga si celelalte ci ce urmresc vidarea
experimental a ecranului mental, cat si cu Iizica vidului Iizic (din care se nasc si n care
dispar particulele elementare, ca si cum ar Ii solidiIicri (nghetri) temporale ale
hologramei, localizari ntr-un ocean cu "apa eteric" ce umple ntreg Universul. '
3.3.4 Rela(ia dintre gandire, limbaj, informa(ie yi Yoga.
Temeinicia logicii, care este o disciplin limitat numai la anumite expresii lingvistice
presupune o bun analiz lingvistic. Relatia dintre gandire si limbaj si gseste noi solutii n
raport cu cele cunoscute pana n prezent din conIruntarea a trei discipline, practic
autonome: logica, lingvistica si semiologia. In contextul gandirii indiene, spre deosebire de
cel european, relatia cronologic si implicita Iiliatie ntre cele trei discipline este
semiologia, lingvistica si la sIarsit logica. Textele logice, posterioare celor gramaticale au
beneIiciat de analiza limbii sanskrite. Logica indian este o epistemologie dublat de o
semiologie, iar n Iaza ei elaborat dezvolt teorii semantice. Acesta relatie evidentiaz
generalitatea semiologiei si subordonarea lingvisticii, deoarece limbajul verbal reprezint
doar unul din sistemele semiologice. In Occident, prin sistemul lui Aristotel, care a nceput
cu logica (cea mai restrans dintre cele trei discipline) s-a imprimat o tendint ce a
dominat ntreaga evolutie ulterioar a ideilor. Noi, europenii am descoperit succesiv si
implicit dependent ntai logica, apoi lingvistica si n cele din urm semiologia, mergand de
la particular la general. Cunoasterea ntregului din parte conduce la conIuzii inerente,
reductioniste. Concluzia relativist a pluralittii de sisteme logice si n consecint a
pluralittii de limbaje, Iiecare dintre acestea
134
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 102
constituind o limb riguroas, "bine Icut", lipsit de ambiguitatea limbilor naturale,
apartine ultimei versiuni a logicii europene: logica matematic.
Socrate, n Cratylos, mrturisea c problema limbajului "este probabil cea mai mare
dintre toate". Prin aceasta, nu numai c-i acorda prioritatea n raport cu logica, ci
anticipa preocuprile contemporane asupra inIormatiei si campului inIormational
Iundamental. Primordialitatea acordat limbajului n dialogurile lui Platon constituie poate
un ultim moment n traditia lumii elene n care IilozoIia nu se rupsese de gandirea arhaic,
cand logosul pstra nc prestigiul mitului.
In India speculatia gramatical s-a nscut n strans intimitate cu cea mitico-ritual.
Primele concepte gramaticale pot Ii regsite n cele mai vechi texte ritualiste, iar
ulterior, analiza limbajului se va suprapune pe analiza ritului, asa cum apare n textele
hermeneutice. Tot ce a urmat n cultura marelui subcontinent, de la arta poetic pan la
logic, epistemolgie si metaIizic rmane marcat de sistemul lui Panini sau gramatica lui
Panini, Ashtadhvavi (Astadhyay) "Cele Opt Crti (nvtturi)".
Dup cum sublinia L. Renan n "Les Connexions Entre le Rituel et la Grammaire en
Sanskrit, Journal Asiatique", 1941-1942, p.164-165): "Gandirea indian are drept
substructur rationamente de ordin gramatical... gramatica este cea care leag si domin
demersurile cele mai nalte ale gandirii indiene". Problemele semiozei care apar n Iaza
elaborat a logicii indiene sunt ns prezente nc la Panini care le-a surprins ntr-o
generalitate mai cuprinztoare decat au ntrevzut-o nsisi logicienii semiologi. Invers decat
n Occident, n India gramatica a precedat logica, iar ambele opereaz cu generalitatea
cuprinztoare a semnului. Paralel si independent de Panini, Ioneticienii ddeau o
interpretare semiotic relatiilor cronologice.
Relatia dintre gandire si limbaj este uimitor revelat n cele trei discipline ale gandirii
indiene. Rezolvarea problemelor (ce tin de relatia dintre gandire si limbaj) de ctre
diIeritele scoli IilozoIice se constat c se aIl doar aparent n opozitie prin criteriile
epistemologice ce tin de pozitiile lor metaIizice sau religioase. Oricat de sceptic ar privi
cineva spre lumea indian, nu se poate trece peste Iaptul c, cel putin n sectorul lingvistic,
noi i suntem tributari ntr-o msur att de mare ncat nu mai poate Ii ignorat. Gramatica
lui Panini, elaborat n secolele V-IV .e.n. este recunoscut drept ,cea mai scurt si mai
complet gramatic din lume" (A. Macdonell, A Sanskrit Grammar Ior Students, OxIord,
1927, p. 11) si nsusi L. BloomIield o declara "opera monumental a inteligentei umane"
(Language, London, 1961, p.ll) "singura descriere complet a unei limbi" (ibid., p.270).
Translatia de la Iorma sensibil la cea ideal, din planul diacronic n planul sincroniei,
operat n gramatica lui Parrii nu anticipeaz numai principiul structuralist, dup care
Iorma nu poate Ii recunoscut si deIinit decat dup criteriul Iunctiei sale, ci si ntreaga
conceptie stiintiIic si IilozoIic contemporan asupra Universului (pe de o parte universul
existential, Ienomenal, sensibil, temporal iar
135
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 103
pe de alt parte universul ortoexistential, cauzal, suprasensibil, atemporal). Aceast
conceptie lingvistic cu consecinte multiple n stiinta actual depseste simpla anticipatie
si este mai degrab mesajul civiliza(iilor anterioare, care
dintr-un orgoliu cultural continu s Iie ignorat.
IzomorIismul ritului cu limba (ambele Iiind, dup cum a observat prima dat F. de
Saussure: "sisteme de semne") a paralelismului (stabilit nc de ctre textele vedice), a
cosmodinamicii si psihodinamicii arat c diversele Iragmente ale mesajului ce ne-a Iost
transmis continu s pstreze ntregul, pentru cei ce au ochi s vad.
Activitatea limbaj-gandire ncepe si se sIarseste prin intuitia unei Iorme originale, a
unei reprezentri virtuale identic cu realitatea absolut, prin transce-derea Multiplului n
Unu. Ultima Realitate, atat n subiectivitate cat si n obiectivitate este Unul, ca unitate a
potentelor pure, dincolo de maniIestarea lor n act. Fiecare Iragment al mesajului transmis,
recurgand la distinctia dintre virtualitate (nemaniIestare) si maniIestare, oIer o iesire din
contradictia Unului cu Multiplul: Unul este lipsit de determinrile Multiplului, ns le
contine sub Iorma predeterminrilor (asa cum un program de calculator sau un cod genetic
poate genera pe terminal un Iilm sau o actiune eIectiv). Unul trece n Multiplu si se
ntoarce la sine, asa cum a dovedit-o continua pendulare a limbajului-gandire ntre sincro-
nia intuitiei si diacronia discursivittii, logicii.
Relatia dintre Iorm (inIormatie, nivel inIormational) si maniIestare nu a rmas cantonat
n incinta teoriei lingvistice, ca n structuralismul contemporan, ci a Iost nteleas si
transpus n marea tem a Unului si Multiplului, creia IilozoIia de pretutindeni a ncercat
s-i dea diverse rezolvri, atat n plan gnoseologic cat si ontologic. Solutia dialectic a
acestei antinomii a Iost cu putint ntr-o IilozoIie care a avut rdcinile adanc nIipte n
experienta lingvistic n care absolutul Iormei nu este o ipostaz rupt de
Ienomenalitate, ci matricea acesteia.
Brahman, care n gandirea mistic era principiul suprem din care emana lumea, devenit
n metaIizica Jedanta "Absolut" n sensul de "non-relativ", cauza Ir de care nu se
poate da socoteal de spectacolul cosmic; Jedanta avea de ales ntre a considera Multiplul
Iie ca Mava "iluzie cosmic", Iie ca rezultat al ignorantei (Avidva). Desi replic a
ortodoxiei brahmanice Iat de erezia buddhist, Vedanta si nsuseste o viziune aproape
identic cu cea a propriilor si oponenti, asupra Absolutului: Brahman, ca si Nirvana,
reprezentau Absolutul ntrucat erau planuri complet opuse Ienomenalittii contradictorii,
generatoare de suIerint. Conditia precar a individului si a oricrei existente n
temporalitate este datorat ncetrii maniIestrii unei realitti absolute, ca urmare a iluziei
si ignoratei, care mpiedic sau ecraneaz comunicarea dintre Unu si Multiplu.
Demersul IilozoIic al gramaticienilor si al IilozoIilor limbajului este apropiat prin
dialectica lui de cel al lumii arhaice si totodat de prelungirile directe ale acesteia n Yoga,
unde tensiunea dintre Unu si Multiplu se rezolv n intimitatea
136
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 104
concret a propriei Iiinte, cu ajutorul experientei directe, denumit de unii comentatori
experient simbolic sau mistic; aceast experient solicit practic accesul constient (n
Raja Yoga) sau involuntar (n cile devotionale: Bhakti Yoga) la alte stri de constiint,
caracterizate de unitate, coerent si continuitate ce permit maniIestarea principiului
holograIic, exprimarea rezonantei dintre Unu si Multiplu.
Literatura vedic ilustreaz, ncepand cu primul su text Rig Veda, c realitatea mitic
suprem este de esent verbal si deci inIormational. In imnul (X,125), dedicat n
ntregime lui Jac (sau: vak [vach]), "Cuvantul", acesta este situat mai presus decat
divinittile majore ale Pantheonului vedic (Indra, Mitra, Varuna, Agni, Rudra, etc.), care cu
toate actioneaz prin puterea ce si-o extrag din principiul suprem verbal, cel ce sustine
toate lucrurile. Jach, cuvantul se identiIic cu cea mai abstract si mai impersonal dintre
reprezentrile lumii vedice, cu Brahman, care ulterior va desemna ideea de "Absolut" n
gandirea indian.
In Rig Jeda (X,114,8) cuvantul era coextensiv cu Brahman. "pe cat s-a ntins Brahman,
tot atat si Jac" (lit.: "discurs, voce, cuvant"; n Jedas, Jak este vocea revelatiei, cuvantul
sacru ce ntrupeaz Iorta creatoare, primordial, ce a dat nastere tuturor zeilor). Pada ("
picior", "cuvant") si nama, "nume", termeni tehnici ai vocabularului gramatical ulterior,
deriv din metaIorele poeziei vedice: pada (de la pad - "a merge, a psi", de unde si pada
- "picior") era n Rig-Jeda "urma pasului" lsat de Jac. Ulterior, n literatura textelor
brahmane relatia dintre realitatea absolut (Brahman) si cuvantul (Jach) devine identitate:
"Cuvantul este Brahman" (Satapatha Brahmana, II,1,4,10 si Aitareya Brahmana,
IV,21,1).
Primul comentariu scris al operei lui Panini, Samgraha, atribuit lui Vyadi Daksyayana,
tratat din neIericire pierdut, din care nu s-au pstrat decat stroIe izolate n literatura
posterioar, a Iost de natur IilozoIic (n contrast cu preocuprile Iormale din comentariile
ulterioare). Aceste stroIe izolate din Samgraha, prilejuiesc la randul lor, dup un secol,
"Marele comentariu" (Mahabhasva)atribuit lui lui Patanjali. Expresia lui Patanjali rmane
Iormalist, concentrandu-se "nu asupra ideilor ce stau la baza regulilor, ci asupra
Iormulrilor regulilor" (Rosane Rocher " La theorie des voix du verbe dans l'ecole
panineenne, Bruxelles, 1968, p.74). Exegeza IilozoIic din Samgraha este reluat de
Bhartrhari (n sec. V e.n.), paralel cu un comentariu la Mahabhasva. Bhartrhari elaboreaz
n Jakyapadiya o sintez n care sunt validate intuitiile IilozoIice ale Iondului de idei
vedic din care descinde gandirea lui Panini, restituind implicit izvorul gramaticii si
IilozoIia limbajului.
Jakvapadiva poate Ii privit ca o ncercare de laicizare, Ir a trda n esenta ei,
gandirea traditional indian. Din aceast cauz continutul acestei opere se poate integra
mai usor decat orice alt monument al IilozoIiei indiene, ntr-o perspectiv universal,
gsindu-si peste secole, consonante n unele din cele mai vii concepte actuale.
137
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 105
Desi s-a aIirmat "c sistemul lui Bhartrhari pleac de la o viziune monist si
energetic a lumii" (Sergiu Al-George, "Limb si gandire n cultura indian", Bucuresti,
1976, p.177), n realitate este o viziune modern inIormational ce transcede opozitiile
metaIizice dintre Unu si Multiplu, subiect si obiect, sensibil si inteligibil. Criteriul de
ierarhizare ontologic utilizat de Bhartrhari este cel dintre potent(energie potentiala) si
act(energie cinetica sau maniIestata), concepute ca stri reversibile ale Fiintei, stri sau
nivuri care sunt prezente n aceeasi msur n dinamica simetric a psihicului si a
Cosmosului.
Universul, la toate nivelurile sale, este ptruns de Brahman, identiIicat nc din primul
text al traditiei cu Jach(Cuvantul), si astIel limbajul n acceptia sa cea mai larg (ratiune a
oricrui act eIicace, a oricrei Iorme si energii), caliIic ntregul Univers, Icndu-l
expresia unei esente verbale si deci inIormationale: "Acest Brahman, Ir de nceput si
Ir de sIarsit, esent a cuvantului (sabdatattva), care este nepieritor, se desIsoar sub
Iorma obiectelor..." (Jakvapadiva 1.1).
Logica nu constituie un domeniu exclusiv al scolii Nyaya - Iiecare curent IilozoIic
avandu-si scoala sa proprie - totusi scoala Nyaya apare cu preocupri preponderent logice.
Logica indian s-a constituit ca o art a argumentrii ntr-un context n care pozitii
spirituale diIerite se contestau reciproc; cele 6 categorii (padartha) de care se ocup
Nvava Sutra nu sunt decat o prezentare sistematic a criteriilor si procedeelor de
argumentare corecte sau incorecte, ce survin n cursul unei controverse. Intr-o Iorm
nesistematizat, cele 6 categorii Iigurau si n tratatul de medicin al lui Caraka sau
Charaka (300 i.e.n).
Vacashpati Mishra (sec. IX), despre care nu se poate aIirma c apartine n mod expres
scolii Nyaya, deoarece a scris comentarii si la tratate Jedanta, Samkhva si Yoga, a
redactat o glos Ia subcomentariul Uddvotakara denumit Nvava-vartikka (aprut n
sec.VII e.n.) n care anticipeaz noua reIorm pe care urma s o aduc Gangesa,
Iondatorul scolii "Noua Nyaya" (Navva-Nvava).
Jaisheshika-sutra este redactat ntr-o perioad (sec I-II e.n.) care se pare c precede pe
cea a oricrui alt text IilozoIic. Ontologia Jaisheshika este realist si pleac de la o
perspectiv atomist nrudit cu cea Jaina, care s-ar putea s-i Iie tributar. Fizica
atomist a sistemului Jaisheshika este dublat de o metaIizic, ceea ce Iace ca
Jaiseshika-sutra s rman prin obiectivul pe care l urmreste, un tratat asupra eliberrii
spirituale. Cele dou darshana (Nvava si Jaisheshika) pot Ii considerate analoage Jnana-
Kanda, care este partea din Jeda relativ la Cunoastere, care si gseste expresia sub
Iorma Upanishadelor. Cunoasterea analitic sistematic din Nyaya si Vaisheshika este
asemntoare celei din Jnana-Yoga, una din cele patru ci principale Yoga, care conduce la
cunoastere directa prin cunoastere, discernmant si analiz intelectual.
Capacitatea de discriminare (viveka) permite recunoasterea lumii Ienomenelor ca
eIemer si ireal si conduce la concluzia existentei unui suport imuabil: Brahman. In
"Yogatattva Upanishad" ("Adevrata esent a sistemului Yoga") in
138
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 106
stroIele (16-17) este indicat calea utilizat de cele dou scoli IilozoIice amintite si de
ctre Jnana-Yoga, cale care este inclus si n sistemul complet Raja Yoga al lui Patanjali:
"Cunoasterea combate ignoranta (care aduce nenorociri) si indic drumul.
Trebuie s exersm mai ntai rationamentul logic (analitic) pentru a o dobandi; Asa
deosebim ceea ce este esential de ceea ce este trector.
Prin rationament discriminativ (viveka) vom ntelege c obiectul cunoasterii este
imuabilul, supremul Brahman. Brahman este imperceptibil; El este constiinta Universului.
El este n aIara timpului (a creatiei si distrugerii); nemaniIestat si maniIestat, El "este
ceea ce este". Chiar si numai a cunoaste aceasta, reprezint o cunoastere sacr."
In "Jiveka-Chudamani" ("Diamantul discernmantului") a lui Shankara este prezentat
Iacultatea de discemmant (Jiveka)necesara realizarii deosebirii dintre realitatea etern
(adevrata "Iata" lucrurilor) si lumea eIemer a Ienomenelor ("dosul" lucrurilor). Celelalte
conditii indispensabile omului care aspir la spiritualitate (alturi de Jiveka. Jairagva,
Mumukshutva si Shatkasampatti) sunt prezentate de Shankara n "Tattvabodha"( lit.: "
cunoasterea adevarului"). Jairagya (detasarea, absenta pasiunii, starea incolora),
mumukshutva(aspiratia constant, struitoare ctre eliberare, elanul), viveka si "cele
sase mari victorii" (shatkasampatti) care includ la randul lor: 1. shama
|concentrarea;controlul gandurilor, controlul interior|; 2. dama |controlul organelor
senzoriale|; 3. uparama |multumirea,impacarea sau pace mental prin ndeplinirea
datoriilor Dharma|; 4. titiksha |acceptarea rbdtoare a tuturor perechilor de contrarii
;egalitate;indurare; 5.shraddha (suprema credinta in Sine; credinta n textele sacre si n
maestru); 6. samadhama (samdhanam) |Iacultatea de concentrare si contemplare a
textelor si cuvintelor maestrilor spirituali, n locuri izolate|) Iac din Jedanta o replic
complet a sistemului Raja Yoga.
Desi prima dintre cele sase Darshana numit Nvana pare lipsit de ramurile experimentale
caracteristice sistemului Yoga, Gotama (Gautama sau Satananda) a scris o important
culegere de legi hinduse (Dharma-Shastra) n dousprezece volume care Iurnizeaz
indicatii detaliate asupra obligatiilor Iiecrei trepte a societtii n viata curent; astIel,
ramurile din Yoga sunt repartizate diIerentiat treptelor sau castelor sociale.
Yoga Sutras a lui Patanjali utilizeaz si integreaz conceptele si metodele celor dou scoli
IilozoIice expuse (de exemplu cele sase categorii (padartha) din Jaisesika(vaisheshika)
ori metoda analitic (viveka) de nlturare a obstacolelor).
3.3.5. Samkhya sau Sankhya
Samkhva sau Sankhva (Teoria evolutiei si involutiei dialectice) este un sistem IilozoIic
Iondat, conIorm legendei, de Kapila. Acest sistem IilozoIic ortodox (Darshana) al
hinduismului arat c Universul s-a nscut din unirea Prakriti (Natura) si a lui Purusha
(Sinele transcedental ori Pura Constiinta).
139
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 107
ConIorm acestui sistem IilozoIic exist tot atatea suIlete si entitti constiente (Purusha), cate Iiinte vii
sunt pe Terra. Teoria evolutiei (Parinamavada) reprezint o parte important din Samkhva. ConIorm
acestei teorii, eIectul (consecinta) este deja continut n stare latent (potential) n cauz; este suIicient
interventia unui Iactor exterior pentru a declansa eIectul. Cauza si eIectul sunt stri echivalente
nemaniIestatului si maniIestatului. Acestea sunt Iorme sau stri de existent ale unui singur si acelasi lucru
(substant). Orice creatie este o desIsurare, o proiectare, o "developare" (udbhava), orice distrugere
este o renvelire, o "renIsurare" (anudbhava) sau o rentoarcere la cauz, o disparitie din lumea
Ienomenal, maniIestat.
Fondatorul IilozoIiei Samkhya este considerat Kapila, un rishi (dascl, proIet, sIant, poet inspirat; cu
acelasi nume este desemnat orice vizionar cruia i s-au revelat imnurile Jeda) a crui viat ne este
aproape n ntregime necunoscut.
Kapila este un intelept vedic, care asa cum este mentionat in Srimad Bhagavatam este autorul
principiilor de baza ale sistemului IilozoIic Sankhya ,asa cum este prezentat in Sankhya Karika. Kapila
este mentionat de Krishna in Bhagavad Gita ca cel mai mare dintre toate Iiintele desavarsite:"Din toti
pomii sunt copacul banyan, si din toti inteleptii dintre semizei Eu sunt Narada. Dintre toti Gandharvas Eu
sunt Citraratha, si dintre toate Iiintele desavarite Eu sunt inteleptul Kapila". (Bhagavad Gita 10.26)
Gandharvas :semizei sau spiritele masculine ale naturii care au talente muzicale desavarsite, sotii
Apsaras(spiritele Ieminine ale norilor si apelor in mitologia hindusa si buddhista);unii Gandharvas sunt
partial animale,de obicei pasari sau cai(centauri);
Citraratha: regele Gandharvas
Kapila este considerat autorul 1attvasamasa ("Condensarea Adevrului") care numr doar 54 de
cuvinte. Aceast lucrare nu d nici un Iel de indicatie asupra nceputurilor IilozoIiei Samkhva, al crui
text Iundamental rmane Samkhya-Karika a lui Ishvarakrisha (nainte de secolul V e.n.). In Bhagavad
Gita (X,26), Kapila este considerat cel mai nalt ntre cei ce au atins desvarsirea spiritual: "Mai
presus de toti arborii este smochinul, cel mai important dintre divinii rishi este Naroda, ntre divinittile
minore Gaudharva (muzicantii ceresti) cpetenie este Citraratha; mai presus de toti cei ce au atins
desvarsirea |spiritual| este ascetul Kapila".
Movila lui Kapila este alcatuita din cenusa a 60.000 de oameni arsi de privirea lui Kapila, care a
Iost atacat in timp ce se aIla in transa(samadhi).
Vedeti in linkul de mai jos textul Sankhya Karika si strapungerile din stiinta moderna: principiul
holografic, teoria vidului, teoria relativitatii a lui Einstein:
http://www.ignaciodarnaude.com/textosdiversos/ScientiIic20UniIication,Sankhya.pdI
Cele 25 de Tattva(principii)din filozofia Samkhya
Vedeti imaginea marita pe: http://www.Ilickr.com/photos/patanjali/
140
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 108
3.3.6. Yoga darshana (Raja-Yoga)
Raja-Yoga desemneaz "Yoga regal" descris de Patanjali n ,Yoga Sutra", in timp
ce Hatha-Yoga (Yoga corporal) nu reprezint decat o parte ce cuprinde dou ramuri ale
caii octuple(ashtanga yoga): Asana (exercitii Iizice) si Pranayama (exercitii respiratorii).
Yoga Sutra este considerat cel mai vechi text reIeritor la Yoga. El cuprinde patru prti.
Prima parte reIeritoare la transa mistica (Samadhi Pada) indic obiectivul practicii yoga
(starea de samadhi) si mijloacele de a-l atinge, a doua parte reIeritoare la realizare
(Sadhana Pada) indic mijloacele suplimentare prin care se pot inlatura obstacolele care
impiedica accesul la aceast stare; a treia parte reIeritoare la perIectiuni ori desavarsiri
(Vibhuti Pada) prezint ramurile interne( dharana, dhyana si samadhi) si uniIicarea
lor intr-un proces unic: samyama(YS 3.4) care deschide accesul la realitatea sursa(altar)
si la daruri si haruri: capacitatile nemijlocite de cunoastere si de actiune, adica la puterile
divine, sau supranaturale (siddhi;vibhuti); a patra parte Kaivalya Pada indic si alte
mijloace de a obtine capacitati divine|(YS 4.1) dupa care se Iocalizeaza pe menirea
omului, pe obiectivul suprem si capacitatea divina suprema: realizarea izolarii(iesirii din
matricea spatiu-timp| sau a Eliberarii (Kaivalya; moksha). Se considera c aceast
lucrare, care a pus bazele IilozoIiei Yoga si care s-a cristalizat n unul din cele sase
sisteme IilozoIice hinduse (darshana), a Iost redactat n sec. II .e.n.
3.3.7. Samkhya yi Yoga
Dintre toate scolile IilozoIice, sistemul Samkhva are cele mai stranse relatii cu Yoga.
Yoga nu a cptat statut de darshana decat conIerind practicii si exercitiilor sale
psihosomatice un suport teoretic preluat n ntregime din Samkhva. Cele dou sisteme
constituie n general obiectul unei reIerinte comune sub numele Samkhva-Yoga nc din
perioada Upanishadelor tarzii (Svetasvatra-Upanishad, VI,13) ,
desi dup cum remarca S.N. Dasgupta (n "Yoga Philosophy in Relation to Other Sistems
oI Indian Thought", Calcutta, 1930, p.2) ntre ele exist diIerente n ceea ce priveste
IilozoIia etic si practic. Multi istorici ai IilozoIici indiene consider (n Irunte cu R.
Garbe si H. Jacobi) c schemele IilozoIice ale buddhismului si jainismului s-au dezvoltat
tot din cele ale doctrinei Samkhva.
141
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 109
Coincidentele si interIerentele multiple ale gandirii Samkhva cu ansamblul curentelor
IilozoIice si religioase indiene sunt datorate Iaptului c ea reprezint unul din aspectele pri-
mordiale ale gandirii indiene. Astzi, dintre cele sase darshana Samkhva este singura ce
nu mai are reprezentanti care s-i perpetueze viziunea ei metaIizic; elementele ce o
alctuiesc pot Ii ns regsite dispersate pe ntreaga hart spiritual a subcontinentului.
Relatia dintre Yoga si Samkhya este si de complementaritate deoarece Yoga
reprezint partea experimental, de aplicare a adevrului revelat de ctre Samkhva.
Intreaga arhitectur a Yoga Sutras realizat de ctre Patanjali este construit pe temelia
IilozoIiei ateiste Samkhya, desi exist
A
anumite concesii Iat de curentele devotionale (Ishvara Pranidhana), care nu puteau Ii
ignorate sau neglijate n contextul eIicientei si extinderii utilizrii acestora pentru
obtinerea Iluminrii si Eliberrii. Ishvara (stpanul universului, zeu personal, creator al
universului) este un Brahman atasat de lumea Ienomenal si care Iace obiectul adoratiei
si veneratiei noastre. Svami Jivekanada spune: Ishvara este Iorma suprem pe care
spiritul uman o poate da Absolutului (Brahman)". Dumnezeu cel al crestinilor, Allah al
musulmanilor sunt aspecte ale lui Ishvara n acelasi Iel ca si divinittile mitologiei
indiene. Intelegerea uman nu poate concepe divinitatea decat ca avand o Iorm, ca
maniIestare a lui Brahman, care este Ultima Realitate, Vidul, Imuabilul. Ishvara cel mai
cunoscut indienilor este trinitatea (1rimurti) compus din Brahma (creatia), Jishnu
(conservarea) si Shiva (distrugerea) si este reprezentat de un corp cu trei capete
(Brahma n centru, Jishnu la dreapta si Shiva la stanga). Aparitia acestei trinitti a Iost
precedat n Jedas de o alt trinitate constituit din Agni (Iocul inert amplasat pe
pmant), Javu (aerul, vantul n permanent miscare) si Surva (Iocul ceresc, Soarele imuabil
din cerul interior). Brahma este Incarnarea caracteristicii energetice (Rafas Guna) a
pasiunilor, dorintelor care permit lumii s se maniIeste. Jishnu este incarnarea Sattva
Guna, adic a ordinii, armoniei,blandetii, bunttii, compasiunii, care asigur
conservarea lumii. Shiva este ncarnarea Tamas Guna a ntunericului, Iuriei, Iocului
distrugtor care determin exterminarea lumii. Cele trei sunt Unul si Unul este Triplu; la
Iel cum Jedas sunt triple (Samhita, Brahmana si Sutra). Cultul lui Brahma a disprut
aproape n zilele noastre, n schimb Vishnu si Shiva continu s Iac obiectul veneratiei. In
Bhagavad Gita (V,4,5) este consemnat unitatea dintre Samkhya si Yoga astIel:
"Numai cei putini la minte, nu si nteleptii vorbesc despre Samkhya si Yoga ce despre
lucruri deosebite; cel care o urmeaz doar pe una, obtine totodat Iructul ambelor"
(V,4). "Starea care se
142
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 110
dobandeste prin Samkhya se dobandeste si prin Yoga; cel ce vede c Samkhya si Yoga
sunt una, acela vede" (V,5).
3.3.8. PURVA-MIMAMSA SAU MIMAMSA
Purva-Mimamsa sau Mimamsa este una dintre cele sase darshana special consacrat
riturilor. Ea precede Uttara Mimamsa (Uttara: "posterior la") nu numai n timp, dar si n
msura n care riturile propuse constituie o pregtire pentru cutarea cunoasterii. Purva (lit.:
"anterior la") Mimamsa ("discutie, cutarea cunoasterii") este Iondat de nteleptul Jaimini
(exist si un sIant, discipol a lui Veda-Vyasa care a devenit propagator si interpret al
Sama-Veda, diIerit de eruditul Jaimini care a redactat Mimamsa-Sutra).
Mimamsa-Sutra rezum n 12 capitole toate interpretrile divergente asupra sacriIiciilor
rituale vedice care circulau n epoca lui Jaimini. Regulile ritului sunt consemnate n vasta
literatur a textelor Brahmana si n manualele de specialitate (Kalpa-Sutra). Dintre scolile
IilozoIice ortodoxe, singura care continu exegeza ritualist este Mimamsa; aceast scoal
este denumit si Purva Mimamsa, "prima exegez" (n contrast cu Uttara Mimamsa
"exegeza secund" cum se autointituleaz Vedanta) deoarece se ocup de textele rituale
care sunt anterioare Upanishadelor, ce constituie obiectul exegezei vedantine. Mimamsa
era sistemul emanat din cercurile ritualiste crora ncepuser s li se opun scoli cu
preocupri soteriologice, cutand Eliberarea (Moksha) din determinismul constituit din acte
si rituri (Karman). Desi textul principal Mimamsa Sutra este cronologic posterior primelor
texte gramaticale (sec. II le.n.) Iondul de idei pe care l contine este anterior acestora.
Primul capitol trateaz sursele cunoasterii vedice si autenticitatea lor. Jaimini a ncercat s
justiIice Iiecare din prtile Vedelor. Opera sa este datat cel mai timpuriu n sec. IV .e.n.
Mimamsa se traduce prin "cutare mental". Spre deosebire de Uttara Mimamsa, care
este mai cunoscut sub numele de Vedanta si care se preocup de cunoasterea adevrului,
principala grij a Purva Mimamsa este acordat ritualului. Buna executie a riturilor este,
la o analiz mai atent, o practic Yoga ce precede si pregteste cutarea cunoasterii
(Karma-Kanda este anterioar Jnana-Kanda). Jaimini a ncercat n Mimamsa Sutra s
adune si s sistematizeze riturile si instructiunile dispersate n toate Brahmana.
CodiIicarea prescriptiilor vedice de ctre Jaimini preIigureaz Tattvabodha
("Cunoasterea adevratei esente"), lucrare clasic a IilozoIiei Advaita-Jedanta realizat de
Sankara (Shankara). Ajungem astIel din nou (vezi IilozoIia Nvava) la IilozoIia Vedanta,
care reprezint o cale paralel cu Yoga ce are corespondente experimentale (aceleasi
ramuri de control direct si indirect), n ciuda utilizrii unor simboluri si a unor denumiri
diIerite. Preocuparea acestei scoli era mai putin religioas decat Iormal.
143
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 111
Ea se ocupa de Iorma ritului si a expresiilor rituale. Dezvoltand o tendint ce putea Ii
identiIicat nc din Vedele tarzii, n care zeii si pierdeau importanta pe msur ce ritul
devenea treptat Realitatea Primordial, mijloc de sustinere a ordinii cosmice si sociale
(Dharma), Mimamsa subordoneaz divinittile n mod total ritului. Fr a recurge la o
divinitate unic sau la ideea de "absolut", ignorand experienta mistic si contemplativ,
adeptii sistemului ritualist Mimamsa se ocup de normele socio-cosmice (Dharma) a
cror ndeplinire duce la dobandirea Binelui Suprem (Nihrevasa). Binele uman, Iericirea
(Priti) si cel transpersonal, ordinea cosmic sunt aspecte ale Binelui Suprem, Iiindc
actele umane sunt determinate si determin ordinea cosmic.
3.3.9. Vedanta sau Uttara Mimamsa
Vedanta (cuvant compus din "Veda" si "anta": "sIarsit"; se poate traduce prin
"sIarsitul vedelor", "consideratii Iinale", care initial erau continute n Upanishade)
contine substanta tuturor comentariilor numite Aranyaka si de unde au rezultat ulterior
Upanishadele. ReIlectii si revelatii relative la Brahman, Atman si asupra raporturilor unuia
cu cellalt sunt rspandite n toate aceste texte; Badarayana le-a regrupat in lucrarea sa
"Vedanta Sutra", baza IilozoIiei Vedanta. Radhakrishnan a scris n introducerea la
capitolul consacrat Vedanta Sutra n cartea sa "Philosophie indienne" (1955) c "Dintre
toate sistemele de gandire indiene, IilozoIia Vedanta e cea mai strins legat de religia
hindus". Vedanta a dat nastere la trei curente principale:
a)Advaita Jedanta (non-dualism sau monism) care a avut drept maestrii
pe Gaudapada, Shankara, Padmapada, Sureshvara si Vidyaranya.
b)Jishishtadvaita Jedanta (non-dualism sau monism diIerentiat) al crui
principal sustintor este Ramanuja.
c) Dvaita-Jedanta (Vedanta dualist) al crei principal reprezentant este
Madhva |Shri Madhvacharya (Kannada) (1238-1317)|
Toate aceste sisteme IilozoIice (darshana) nu reprezint dect perspective asupra
aceluiasi lucru de care se preocup si Rafa Yoga, toate nu au decat un singur si unic scop:
eliberarea suIletului (Atman) din starea de prizonierat n materie, din ciclul renasterilor,
pentru a se uni cu Dumnezeu si cu Absolutul (Brahman). Vom ilustra unitatea de tel si
mijloace ntre Raja Yoga si Vedanta n cazul unuia dintre principalele sale curente: Advaita-
Vedanta.
Advaita-Vedanta (lit.: Vedanta "non-dualist") subliniaz identitatea dintre lumea
sensibil, suIlet si Dumnezeu. In ochii Occidentului conceptul de non-dualism (Advaita) a
cptat o mare important odat cu descoperirile recente din Iizica atomic, care au adancit
cunoasterea nivelelor proIunde ale universului maniIestat. Dup cum Iizica modern a
descoperit n cursul cercetrilor sale asupra componentelor atomului, c materia
144
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 112
este constituit din campuri magnetice, electrice si nucleare ncrcate cu energie si supuse
unei perpetue miscri, la Iel savantii (rishi) sistemului Advaita au artat c realitatea nu
este nimic altceva decat energie si camp prezentat sub Iorma constiintei (chit) si c
omul percepe un univers grosier prin intermediul unor organe de simt grosiere, din cauza
identiIicrii sale cu corpul. Realitatea imuabil este acoperit (vikshepa) n gandire de
perceperea unei lumi sensibile compusa din nume si Iorme (Namarupa) aIlate n perpetu
mutatie.
Exemplul cel mai cunoscut, citat de Shankara, este cel al unei Iunii care este luat drept
sarpe n ntuneric. Frica, spaima, btile inimii sunt declansate de un sarpe care nu a
existat si nu va muri niciodat pentru c el nu tria decat n imaginatia noastr. Dac
"vedem", gratie unei surse de lumin, c sarpele nu era decat o Iunie, iluzia nu mai revine
niciodat. In acest caz, nu exist numai ignorant ci si superpozitie (vikshepa) a unei
imagini sau modiIicri mentale, care nu are nimic comun cu realitatea.
Advaita-Vedanta arat c omul, n ignoranta sa, si petrece timpul suprapunand
"cordajului plasei Iundamentale (Brahman), imaginea "sarpelui" (lumea sensibil,
Ienomenal). Shankara scrie: "o Iraz rezum ceea ce gsim n mii de crti: numai singur
Brahman este real, lumea nu este decat o aparent; Sinele nu este altceva decat nsusi
Brahman". Alturi de Shankara, care este considerat principalul exponent al sistemului de
gandire nondualist |cunoscut si sub numele de Shankaracharya( 788-820 e.n.), elev al lui
Govirdapada, iar acesta din urm discipol al iui Gaudapada| autorul unor opere dintre care
cele mai importante sunt: Atmabodha, Tattvabodha, Upadesha-Sahasri si Viveka-
Chudamani, cat si marele comentariu al Vedanta-Sutra (Brahma Sutras) intitulat
Shariraka-Bhashya ("Tratatul suIletului cosmic")|, trebuie situat un alt reprezentant de
Irunte al curentului Advaita-Vedanta: Gaudapada. Lui Gaudapada i apartine cel mai
important comentariu (karika) al unui text sacru: Mandukya Upanishad, prin
intermediul cruia a devenit celebru si prin care se ilustreaz relatia dintre Yoga si
Vedanta. Acest comentariu este mprtit n patru prti. Prima parte reprezint o interpretare
a Mandukya-Upanishad. A doua, Jaitathya (skrt: "non-adevrul") descrie caracterul
iluzoriu al realittii empirice si a teoriilor care se raporteaz la aceasta. A treia, Advaita,
este consacrat nondualittii si identittii dintre Atman si Jiva. Jiva (de la : "jiv": "a tri";
Iiinta vie ncarnat, deci muritoare) desemneaz Sinele ntrupat care se identiIic cu
corpul si gandurile. Devenit Ego, el si creaz iluzia unei dualitti si a unei cauzalitti si se
nlntuie astIel n ciclul nasterii si al mortii; 1ivatman este Atman care se maniIest sub
Iorma Sinelui ntrupat. El locuieste intr-un corp pe care l utilizeaz ca instrument,
cunoscand c n realitate el este dintotdeauna Atman. Jiva este Ishvara, dar numai n
maniIestarea sa partial. Din punct de vedere IilozoIic, Jiva este Brahman maniIestandu-se
ca Sine individual gratie puterii Sale (Shakti). Numrul de Jiva este inIinit, n timp ce
145
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 113
Sinele veritabil (Atman) este unic.
- A patra parte din Karika asupra Mandukya-Upanishad a lui Gaupada, este Atatashanti
(skrt lit. atata atita: ,incendiu"; shanti: ,a stinge, a ntrerupe;a paciIica") si arat
contradictiile continute n principiile cauzalittii. La Iel ca atunci cand nvartim o tort n
Ilcri si crem iluzia unui cerc de Ioc, Ir ca Ilacra s se Ii modiIicat, n acelasi Iel noi
crem sau Iabricm lumea Ienomenal prin proiectarea gandirii noastre. Dac ncetm s
gandim, vidand mintea ("dac stingem Iocul"), nu mai rmane atunci decat un singur punct:
adevrata surs a Luminii, constiinta pur, a crei descoperire si realizare constituie
Iluminarea. Nirvana (lit: "extinctia") si "stingerea incendiului (atatashanti) nu sunt decat
denumiri date strii de eliberare sau de Iluminare caracterizat de dezvoltarea Eului
individual si eIemer n Sinele veritabil (Atman) care este si Sinele cosmic (Brahman).
Pentru a deIini Yoga, Patanjali, n Yoga-Sutras (1.2), utilizeaz termenul Nirodha (lit.:
,exterminare, disparitie, abolire, suprimare"): Yoga este controlul n vederea ,stingerii
identiIicarii cu Iluctuatiile mentale" (chitta vritti nirodha). Nirodha Iace obiectul a diverse
interpretri. In buddhism, Nirodha semniIic: abolirea suIerintelor n sensul celor Patru
Nobile Adevruri; abolirea pasiunilor si surselor de suIerint; abolirea renasterii si
existentei muritoare, a sentimentelor si senzatiilor. Nirodha este Irecvent asimilat cu
Nirvana. Conceptul Nirodha presupune necesitatea unei interventii active pentru abolirea
cauzelor renasterii. In hinduism, Nirodha desemneaz starea de concentrare intens
caracterizat prin abolirea oricrei diIerente ntre subiect si obiect; aceast stare permite
calmarea si depsirea gandirii.
Jritti |lit.: ,derulare (a unui gand), valuri (de ganduri)| desemneaz valurile de ganduri
care inund constiinta n stare de veghe sau de vis. Aceste unde, modiIicri sau Iluctuatii ale
mintii se Iormeaz Ir ncetare n proIunzimile noastre si mascheaz Constiinta absolut.
Doar ,stingand Iocul", ncetand gandirea, putem vedea punctul unic de lumin care
reprezint Ultima Realitate. Fr ,stingerea incendiului" de care vorbea Gaudapada, care
este ceea ce Patanjali numeste Yoga: ,oprirea Iluctuatiilor mentale" (,chitta vritti
nirodha"), nu vedem decat reIlectarea Sursei n mii de oglinzi (este ca si cum am Ii ntr-un
labirint de oglinzi n care undeva este plasat o tort n Ilcri pe care nu o gsim pan
nu suspendm inIinitele reIlexii).
Chittavritti (lit. ,stri ale mintii;impulsuri; vartejuri") desemneaz toate tipurile de
vibratii psiho-aIective, strile si dispozitiile n care se aIl natura psihic ce se maniIest
sub Iorma perceptiei, gandirii, amintirilor, dorintelor sau sentimentelor. Chittavritti-
Nirodha, care reprezint stingerea miscrilor psihice, stpanirea gandirii desemneaz si al
optulea stadiu al exercitiilor din Yoga-Sutra, comparabil strii de Samadhi. Gandirea
mascat de disperare, mprstiere, conIuzie, distractie, care o Iace incapabil s
perceap Adevrata Realitate sau s se ridice deasupra ignorantei, este denumit Chitta-
Jikshepa.
146
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 114
3.4. Unitatea sistemelor de gandire, experimentare direct a ultimei realit(i yi realizare
de sine n Orient.
Unitatea teologiilor diverse si a unor sisteme diIerite de gandire, n aparent conIruntare
si gseste exprimarea n Bhagavad Gita. Aici gsim prezente, alturi de non-dualismul
vedantin, dualismul Samkhva si scoala(darshana) Yoga. Aceste doctrine vzute ca sisteme
opuse se ntreptrund atat n stadiul upanishadic cat si n Bhagavad Gita.
Bhagavad Gita nu realizeaz o simpl sintez ntre multiplele Iormule IilozoIice si
soteriologice (din gr. soterion: "salut, salvare" si logos; doctrina salvrii, mantuirii) ci
uniIic diversele solutii pe care spiritualitatea indian le-a ncercat spre a se elibera de
determinismul actului (Karman) si din ciclul inIinit de renasteri (Samsara). Prin aceasta se
revine la unitatea primordial reIlectat si n Upanishade, la Yoga, n raport cu care
celelalte doctrine nu sunt decat componente specializate (Anga), aspecte de maniIestare si
aplicare ale practicii Yoga. Unitatea tuturor acestor puncte de vedere (darshana) si-a gsit
o magistral sintez atat n capodopera literaturii universale care este Bhagavad Gita
(,Cantecul Divinului") cat si n Raja Yoga.
Coerenta metodelor experimentale propuse de ctre diIeritele darsana este uimitoare, n
ciuda denumirilor deosebite. AstIel "uparama" sau "uparati" desemneaz ansamblul de
mijloace care contribuie la suprimarea Iluctuatiilor mentale si deci la linistea n
concentrare (uparama. "ncetare"). Uparama reprezint una dintre cele "Sase Mari
Victorii" (Shatkasampatti) indispensabile oricrui discipol al Vedanta dup Tattvabodha a
lui Shankara. Atingerea uparama este consecinta mplinirii datoriilor (Dharma) - Iiindc
datoriile nemplinite tulbur gandirea, mintea - dar si a detasrii de opiniile religioase ale
celorlalti si de practicarea tolerantei. Similitudinile existente ntre uparama din Vedanta si
"chitta vritti nirodham" (stingerea oscilatiilor mentale sau vidarea mental din Yoga
Sutras) indic Iaptul c ntelegerea cii experimentale din Raja Yoga si a cii de eliberare
nu este mpiedicat ci ajutat de Iragmentele n care s-a spart cunoasterea revelat
initial. Asa cum apa dintr-un pahar rmane aceeasi n ciuda numelor diIerite pe care i le
atribuie oamenii, tot astIel este si Absolutul, Ultima Realitate si calea de a ajunge la
aceasta.
In cartea a cinsprezecea din Bhagavad Gita, denumit "Yoga Spiritului Suprem" este
subliniat unitatea Veda: (stroIa 1) "Se spune c exist un smochin etern cu rdcina n
sus si crengile n jos ale crui Irunze sunt imnurile vedice; cel care l cunoaste, acela
cunoaste Veda". Taina suprem a Veda este Yoga, se aIirm tot n Bhagavad Gita
(XVIII, 75): "Din ndurarea lui Vyasa, aceast tain suprem, Yoga, am auzit-o de-a
dreptul de la Krishna, stpanul divin peste Yoga, care o rostea el nsusi".
147
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 115
Vyasa este numele atribuit numerosilor autori si "colectori" ai vechilor scrieri sanskrite.
Jeda-vvasa desemneaz pe cel ce a redactat si reunit Veda; caracterul nemuritor al operei
sale i-a adus denumirea de Shashvata (nemuritorul).
DiIerentele existente ntre diIeritele ci par mai curand a Ii datorate diIerentelor n
sistematizarea inIormatiei, iar nu n etichetele aplicate unor procese similare ce deruteaz
doar pe cei care se opresc la supraIata lucrurilor, Ir a ptrunde si a decodiIica esenta
acestora. O ilustrare n acest sens este cartea lui Lao Tseu, Tao Te King (Cartea Cii Spre
Cer si Putere). Ming nseamn ,claritate", ,obtinerea Iluminrii" de ctre un sIant Taoist.
Dup Lao Tseu, Ming inseamna constientizarea legii rentoarcerii la origine (Fu), a legii
permanentei (Chang). Ch'ang este una pentru toate Ipturile, pentru toate lucrurile
maniIestate. Cunoasterea acestei legi imuabile caracterizeaz pe sIantul care obtine
experimental imuabilitatea (Chang), rentorcandu-se n Tao (echivalentul lui Brahman,
al Ultimei Realitti). Numai prin cunoastere experimental el realizeaz n el nsusi
(netransmisibil verbal) simplitatea, unitatea si vacuitatea.
Iat cum este descris Iluminarea Ming si contactul cu imuabilul n capitolul 16 din Tao
Te King:
,Toate Ipturile diverse ale lumii
Se rentorc la rdcin (n starea nemaniIestat)
A Iace rentoarcere la rdcin, nseamn a se instala n tcere;
A se instala n tcere nseamn a regsi ordinea;
A regsi ordinea nseamn a cunoaste constantul (Ch'ang)
A cunoaste constantul (stationarul, imuabilul) nseamn a te Ilumina (Ming)
Cel care nu cunoaste constantul actioneaz orbeste spre rul su.
Cel ce cunoaste constantul va Ii tolerant
Cel ce este tolerant va Ii dezinteresat
Cel dezinteresat va Ii deasupra oamenilor
Cel deasupra oamenilor va Ii ceresc.
Cel ceresc va Iace una cu Tao (cunoasterea este numai experimental)
Cel ce Iace una cu Tao va tri mult timp.
Pan la sIarsitul vietii sale nimic nu va putea s-1 ating".
Chang sau Chang desemneaz ,constantul, durabilul, eternul,invariabilul, contrariul
schimbrii". Termenul apare n capitolul (1) din Tao Te King: ,Tao, ce poate Ii numit nu
este Tao etem (Ch'ang)" si n capitolul (37): ,Caracteristicile lui Tao sunt non-actiunea
(Wu-Wei), constanta (etern) (existenta) ,si totusi nu las nimic nemplinit".
R. Wilhelm traduce astIel capitolul 16: "Oricat de diIerite ar Ii lucrurile, toate se
rentorc la origine. A reveni la rdcin nseamn a regsi senintatea. Senintatea nseamn
rentoarcere la destin. ntoarcerea la destin nseamn la eternitate (Ch'ang)".
148
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 116
Han Feizi (sec. III .e.n.) descrie Ch'ang n termenii urmtori ,lucrurile care apar
pentru a dispare, brusc create pentru a muri brusc, care se mplinesc pentru a se oIili
dup aceea, nu pot Ii numite eterne (Ch'ang). Numai ceea ce a Iost creat n acelasi timp cu
Cerul si Pmantul, care nu se transIorm nainte ca Cerul si Pmantul s se dezagrege si
s se transIorme, poate Ii numit Ch'ang".
Intreaga lucrare Tao Te King este o doctrin a Chang, a constantului, a absolutului
continut n Iiecare lucru si care penetreaz peste tot asa cum rezum marele principiu "Tat
Tvam Asi" (Acela Tu Esti) din doctrina secret a caii Chandoga expus n Chandogva-
Upanishad (a doua ca vechime si Icand parte din Sama Veda). Chandogya-Upanishad
expune esenta ,Sinelui veritabil al omului" (Atman) identic cu Absolutul (Brahman), cu
Sinele Universului. Chandi reprezint scrierea sacr ce descrie Mama Divin (Shakii) ca
Ultima Realitate, iar ,Chandah-Sutra" se traduce prin: ,Firul conductor, imuabil al
metricii" nvtturilor din Vedas, care pentru a Ii transmise oral solicitau imprimarea pro-
Iund n memoria elevului. Inrudirea Ionetic, semantic si IilozoIic dintre doctrina
secret a caii Chandoga expus n Chandogva-Upaniad si doctrina Chang (a
imuabilului) din Tao Te King indic existenta unui nucleu unic de ntelepciune, comun
civilizatiei indo-europene si chineze. In Tao Te King (,Cartea Cii Spre Cer si Putere")
regsim coerenta metodelor si cilor expuse de Patanjali n Yoga Sutras.
Raja Yoga este sistemul experimental de eliberare care conduce la starea nemaniIestat,
la nivelul stationar, ortoexistential de unde provin si ctre care se ndreapt toate Ipturile.
Aceeasi cale este expus n Samkhva, n Chandogva-Upanishad si n Tao Te King.
Rentoarcerea la rdcin (n nivelul cauzal) presupune instalarea n tcere si non-
actiune, n starea mental de senintate absolut, de vid mental, adic tot ,stingerea
Iluctuatiilor mentale" expus n Raja Yoga. EIectul este ,regsirea ordinii", destinului
(tiparelor inIormationale ale Universului), contactarea codului genetic sau a bncii de date
a Universului, cci Ultima Realitate este ,constiinta Universului" (vedeti si Yogatattva
Upanishad).Din acest loc vedeti izvorul metodei de relaxare pilotata (linkuri pe siturile
autorului)
Regsirea ordinii nseamn a cunoaste experimental imuabilul (Ch'ang), nivelul stationar
sau ortoexistential. Ori aceasta este Iluminarea. Invarianta, imuabilitatea Cerului este
atins prin experienta (mistic) a ,introdeschiderii" atunci ,cand esti una cu Tao".
Virtutile, puterile (normale si supranaturale: siddhi) decurg din contactul rezonant cu
Ultima Realitate, cu Cerul. Toleranta, dezinteresul, detasarea smt virtuti aprute ca eIect al
ancorrii n imuabil, dar si cauze ale ampliIicrii acestui contact. Ramurile de educatie
moral, de autodisciplinare Yama, Niyama din Raja Yoga, care se regsesc sub Iorma celor
zece porunci n toate religiile sunt cauze(eliminarea ancorarii in lumea din aIara prin
impacarea cu semenii si cu sine) si consecinte ale ancorrii n Ultima Realitate. Doar
rezonanta eIectiv, experimental, non-verbal sustine viata, puterile extraordinare (siddhi):
campul deIensiv (,nimic nu va putea s-1 ating"), levitatia (ce apare
149
TRATAT PRACTIC DE RA1A-YOGA 117
atat n cursul antrenamentului avansat Yoga cat si la sIintii taoisti).
O alt cale de a gsi relatii si consemnri despre Yoga n textele revelate (shruti) si
transmise (smrti) const n a gsi texte care s se reIere explicit la Yoga. Aceast cale
neglijeaz ntregul, esentialul cci ,nu vedem pdurea, ci Iiecare pom n parte". Toate
Upanishadele Iac reIeriri la Yoga, atat implicit cat si explicit. Aluzii explicite gsim n
cele mai vechi dintre ele, considerate "vedice". In Taittiriva Upanishad, Iiinta cunosctoare,
aceea care detine adevrata cunoastere este descris ca ngloband: "credinta, cunoasterea,
exactitatea si continuitatea ritual, detasarea si Yoga".
Katha Upanishad, Maitri Upanishad si Svetasvatara Upanishad abordeaz explicit
sistemul Yoga. Douzeci de Upanishade tarzii sunt dedicate exclusiv sistemelor Yoga.
Yogatattva Upanishad ("Adevrata natur a sistemului Yoga") indic si descrie cele opt
ramuri (Anga: "brate, membre, ramuri") din Yoga Sutra ce deIinesc "Yoga Regal" (Rafa
Yoga). Fr practicarea Yoga (urmarea cii experimentului interior) suIletul (Atman),
devenit captiv n maniIestare (n lumea Ienomenal) nu poate Ii eliberat. In stroIele 6 si 7
din Yogatattva Upanishad se spune explicit c Veda nu este util eliberrii lui Atman.
Captivitatea este descris n stroIele 5, 6 si 9. Numai sinteza cunoasterii Vedas si a practicii
Yoga aduce eliberarea (stroIele 14, 16). Lucrarea lui Jean Varenne "Upanishads du Yoga"
(aprut sub egida UNESCO) este o ilustrare partial si superIicial a prezentei Yoga n
textele revelate si transmise deoarece sunt citate doar scrierile n care Yoga este explicit
prezentat ori mentionat. Concluzia noastr este c trebuie s tinem cont de toate cile
prezente n Orient, care provin din divizarea unui nucleu unic de ntelepciune (probabil al
civilizatiei anterioare, Uigure, ce a urmat civilizatiei Mu si a precedat-o pe cea Atlanta) si
care sunt intim conectate cu sistemul experimental Yoga. In buddhismul Mahayana,
Hinayana, Vajrayana si Tibetan, n Tantrism, Taoism si Zen regsim mereu apelul la
tehnicile Yoga.
Marco Polo, descriind ascetii indieni la Iel ca n "Alexandria" i numeste ,Abramaini"
(Brahmani, oamenii Iericiti ai lui Brahman ce triesc rugandu-se la Dumnezeu), adugand
un termen nou "cui gui" care desemneaz numele dat de chinezi yoginilor. Oare yoginii(cui
gui) sunt urmasii civilizatiei Uigure ce a nIlorit n Tibet, naintea civilizatiei din Atlantida
si dup disparitia civilizatiei Mu?
Armatele lui Alexandru Macedon i-au numit "gymnosoIisti" (de la gymno: "gol" si soIist:
"IilosoI"), |gymnosophists (meaning "naked philosophers")| In traditiile populare romanesti sunt
numiti "rohmani" sau "racmani" (de la brahmani;n arab: "rahmani"),"blajini","urmasi ai lui
Set, Iiul lui Adam"; se consider c tot ei sunt membri ai civilizatiei paralele de pe Terra ce locuieste n
tramurile subterane realizate de ctre o civilizatie anterioar. In Biblie exist o consemnare a realizrii
unor canale subterane de ctre Iiinte pierdute n negura timpurilor: "Un popor strin a spat hrube pe
sub Pmant uitate de piciorul celor de deasupra yi departe de oameni" (Cartea lui Iov: 28.4).
150
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOG A 118
Agartha, imensa lume subteran, cu ramiIicatii sub continente si oceane, unde se conserv
toate mostenirile tehnice, magice si spirituale ale marilor civilizatii disprute este o
traditie ce reapare la diIerite popoare purtand diIerite nume. Shambhala este numele unui
regat mitic situat de legend n nord-estul Indiei. Un mit esential aIirm c salvatorii
umanittii vor veni din Shambhala, atunci cand Pmantul va Ii dominat de rzboi si
distrugere. Traditia tibetan consider c Shambhala este un ,abis sau o vale ascuns" n
care oamenii s~au reIugiat n perioadele de diIicultate si de unde au venit sau vor veni
salvatorii omenirii. ConIorm traditiei tibetane Kalachakra-1antra (,Roata Timpului"),
ultima si cea mai complex Tantra buddhist (sec. X) a Iost redactat de regele mitic
Suchandra din Shambhala care a transmis-o la sapte regi si douzeci si cinci de proIeti. De
la al doisprezecelea proIet doctrina a ajuns n India si apoi n Tibet. Astzi Kalachakra-
Tantra este practicat nc de scoala Gelugpa. Se remarc exercitiile externe si interne din
Yoga din care speciIice sunt sase exercitii de meditatie.
Toate traditiile si tehnicile utilizate n sistemele Yoga si nrudite indic posibilitatea
omului de a-si rectualiza mostenirile preistorice care s-au atroIiat n urma cataclismului
planetar si neglijrii realizrii de sine prin atasarea de calea exterioar de cunoastere si de
control abordat de civilizatia actual. Toate cile si religiile par reinterpretari,
reIormulri, actualizri ale unui mesaj unic "care este nsmantat periodic" (dup parabola
lui Iisus) pan cand ,este gsit solul prielnic", pana cand ne vom putea ridica la starea
originar; pan cand ne vom reaminti adevarata identitate. Unitatea experimental si
teoretic dintre mesajul buddhist si cel taoist este atestat de realitatea istoric. Este oare
o ntamplare Iaptul istoric cunoscut c n China buddhismul, provenit din Asia central, a
ptruns n anul 2 e.n. si a Iost considerat la nceput, pe bun dreptate, ca o variant a
taoismului, apropiat de cel indicat de Lao Tseu n Tao Te King.
In Tao Te King atingerea Ultimei Realitti se realizeaz prin non-actiune, tcere, prin
scdere continu a agitatiei, prin stingerea actiunilor (mentale si somatice) care ne tin
prizonieri n lumea cauzal a actiunii si reactiunii. In buddhism starea de eliberare sau
iluminare este caracterizat de disolutia eului individual si eIemer n Brahman. Nirvana (lit.:
"stingerea") sau "marea moarte" este " stinderea Iara sa murim", Iorma Iinal a non-actiunii
care elibereaz omul de suIerint, moarte si renastere, si de toate Iormele de nlntuire
terestra. Este starea de constiint suprem si imuabil care n Bhagavad Gita este numit
"Brahma Airvana", n Upanishade "1uriya", n Yoga "Airbija Samadhi", iar n Vedanta
"Airvikalpa Sarnadhi". Non-actiunea (Wu Wei) din Tao Te King corespunde cu o exactitate
matematic cuvantului sanskrit "Ni Jritti" (Ir vritti, Ir Iluctuatii mentale) si nu lui
"Air Jritti" (starea naturii n concretiune, emaniciparea Iinal a existentei din buddhism).
Realizarea experimental a Vidului imuabil, a strii de oglind mental este caracteristica
ce uneste cele dou IilozoIii (religii) care oIer o aceeasi doctrin de eliberare.
151
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 119
In capitolul (33) din Tao Te King, Lao Tseu spune: "Cine se stinge fr s se
prpdeasc, acela devine nemuritor". Din aceast cauz a Iost posibil Iuziunea
buddhismului Dhyana, importat n China prin Bodhidharma, cu taoismul ce a condus la
Chan (Zen chinez) si la Zen (n Japonia). Iat cum Ch'ang devenit Chan (chin.: "camp
stationar"; n stiinta chinez termenul Ch'an desemneaz notiunea de camp Iundamental,
care ia diverse expresii sau maniIestari |magnetic, electric, gravitational|), conceptul
Iundamental ce desemneaz Ultima Realitate, Vidul (Shunvata), imuabilul din Tao Te
King si din Chandogya-Upanishad si regsesc baza experimental n meditatia Yoga
(Dhvana) descris de Patanjali n Yoga-Sutras. Mesajul din Upanishade si Yoga, reluat si
rspandit prin buddhism, islamism, taoism, tantrism si doctrina Zen, continu s dinuie si
astzi, inIluentand viata, cultura, artele (inclusiv artele martiale) a peste dou treimi din
populatia Terrei. In comentariile si studiul introductiv la Tao Te King, carte publicata,
cititorul poate descoperi implicatiile si conexiunile dintre adevrurile revelate n
strvechea literatur a omenirii (sanskrit si chinez) si stiinta modern.
3.5 Mesajul doctrinei experimentale Yoga yi ecoul su n epoca actual
Europa a luat cunostiint de Bhagavad Gita la sIarsitul secolului al XVIII-lea, n 1785, data traducerii
sale de ctre Charles Wilkins.
Desi ecoul ei a Iost puternic n marile spirite ale epocii (W.von Humboldt, impresionat ca si Hegel,
multumea Domnului pentru a-i Ii dat zile s ajung s citeasc acest mare poem) Europa a primit mesajul
din Bhagavad Gita ntr-un moment n care nc nu-si atinsese maturitatea, cand nc nu iesise din
subiectivismul su cultural.
Monumentele culturii indiene vorbesc mai mult omului din secolul al XX-lea, decat celui din secolul al
XlX-lea, care le-a descoperit pentru prima dat. Acelasi lucru se poate spune despre mesajul stiintei
Yoga, care nu a putut Ii nteles Ir aparitia Iizicii cuantice,a holograIiei, a unei medicini psihosomatice si
a unei psihologii a adancurilor.
La Iel, gramatica lui Panini a Iost considerat Ir valoare naintea aparitiei lingvisticii structurale si
generative. Logica indian a Iost gresit interpretat pan la aparitia logicii matematice contemporane.
Problematica din Yoga, ca si din celelalte Iragmente ale nucleului de cunoastere ce ne-a Iost transmis se
aIl ntr-o strans conexiune, iar cititorul de astzi pare mai investit s o nteleag decat cel de
odinioar.
Nucleul de cunoastere al civilizatiei precedente s-a Iragmentat, ns Iiecare component pstreaz
acelasi mesaj ce ne-a Iost transmis din generatie n generatie: cum s regsim starea primordial,
contactul cu lumea suprasenzorial, ideal, cum s ne eliberm, s atingem eternitatea (Aitya), existenta
suprem (Brahman). Trecerea din planul diacroniei (secvential, temporal, existential) n planul sincroniei
(atemporal) este trecerea de la Multiplu la Unu, de la relativ la absolut, de la maniIestare la nemaniIestare,
de la localizare la delocalizare, de la materie la camp omniprezent .
Aceasta echivaleaz cu tranzitia din starea de sclavie si dependent pe care ne-o impune planul terminal
(al maniIestrilor) ctre planul inIormational proIund (proiectorul ortoexistential, codul genetic al
Universului).
Analizand n proIunzime traditiile crestine vom observa conexiunile proIunde ale acestora cu practicile
Yoga, o Iiliatie a conceptelor care merge n paralel cu cea a cuvintelor, ce si au originea n limba
primordial a omenirii: sanskrita.
152
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 120
(pagina 183 in cartea publicata)
NOTE
1.Jedanga reprezint ansamblul textelor ce completeaz Vedele, care ajuti lectura,
ntelegerea si utilizarea Vedas (literal: membrele Vedelor). Redactate in proz, trateaz n maniera
manualelor cele sase stiinte anexe ale Vedelor: Ionetica (Shiksha), metrica (Chandas). gramatica
(Vyakarama), etimologia (Nirukta), astronomia (1yotisha) si .sacriIiciile rituale (Kalpa-Sutra).
2.Shrautra Sutra este una dintre cele trei categorii de sutra care se bazeaz pe Shruti
(revelatia divin) si au ca obiect executia marilor sacriIicii. Alturi de Shrauta-Sutra si Grihya-
Sutra exist si Dharma-Sutra care Iixeaz datoriile Iiecrei caste si diIeritelor ramuri din viata
omului. Din aceast ultim categorie de sutra au aprut crtile de rugciune ulterioare (cele ale lui Manu,
de exemplu).
3.Grihya-Sutra reglementeaz datoriile i obiceiurile in caz de nastere, cstorie sau
deces. Sutra (lit.: ,Iir conductor) sunt textele care rezum continutul Brahmana pe care se bazeaz
si pe care le condenseaz n Iraze scurte si lapidare, n general diIicil de interpretat Ir ajutorul
comentariilor - pentru a Iace s apar interesul practic. La origine, Darshana (sistemele IilozoIice
hinduse) erau de asemenea redactate sub Iorm de sutra. Cele rnai cunoscute sutra sunt Vedanta-Sutra si
Brahma-Sutra, ca si Yoga-Sutra a lui Patanjali.
4. Manu Samhita (,Cartea rugciunilor lui Manu") este Iundamentul societtii hinduse. ConIorm
textelor Jeda, primii legislatori divini, care au Iixat derularea sacriIiciilor si a ceremoniilor
religioase, au Iost numiti Manu.
In Purana, termenul Manu (literal: "uman"; progenitorul rasei umane, intermediar ntre om si Zei;
Dumnezei) caracterizeaz manas, mintea si Iacultatea de a gandi, care s-a trezit in om) se reIera la
paisprezece suverani succesivi, care din zonele eterate, in care triesc, orienteaz viata constient a
omului. Manu al erei actuale este al saptelea; el se numeste Vaivasvata ("nscut din Soare") si este
considerat ca Iiind autorul crtii de rugciuni: Manu Samhita.
5.Mahabharata (,Marea epopee a descendentilor lui Bharata") este unul din cele
dou mari poeme epice (cel mai lung) ale literaturii hinduse, mpreun cu Ramayana. El cuprinde
106000 versuri repartizate n 18 crti (purva). Paternitatea acestei epopei este atribuit lui Vyasa desi
este un lucru dovedit c un mare numr de redactori si "clasiIicatori" (n lb.sanskrita: " vyasa ") au
participat la redactarea acestei sinteze (Iabule, povestiri mitologice) ntre secolele V si II .e.n. Principala
component IilozoIic a acestei lucrri este Bhagavad Gita (cartea a VI-a, capitolele 25-12) care este
n general considerat ca o oper complet aparte.
6.Bhagavad Gita (literal; ,Cantecul preaIericitului Domn." ori ,Cantecul divinului") este considerat
o capodoper a literaturii si IilozoIiei universale.
In India acest poem IilozoIic esle considerat drept evanghelia hinduismului. De-a lungul celor 18
capitole (700 de versuri) eroul Arjuna primeste de la Krishna un ansamblu de sIaturi fundamentale n
legtur cu btlia pe care acesta trebuie s-o poarte. Alegerea campului de btlie, drept cadru al
initierii, nu simbolizeaz numai severitatea nIruntrilor care opun n sanul omului Iortele binelui si
rului, eul individual (ego) si natura superioar a omului, ci starea de vigilen( speciIic
rzboinicului, vantorului. Carlos Castaneda primeste aceleasi instructiuni pe care le descrie n cartea sa
,O Realitate Separata ("A Separate Reality") .Aceeasi stare de vigilen( , speciIic si practicii
experimentale din Yoga, Taoism si din buddhismul Zen (vedeti:"shikantaza" Shikan-Taza) are
corespondente in calea aratata de Iisus iar aplicatiile includ si artele martiale.
Invttura lui Krishna trateaz despre uniunea cu Realitatea suprem. Pentru a atinge acest scop,
Krishna indic mai multe ci: Calea Cunoasterii (1nana Yoga), a iubirii si devotiunii Iat de Dumnezeu
(Bhakti Yoga); calea actiunii dezinteresate, a Iaptei obiective (Karma Yoga) este calea actiunii
eliberate de principiul actiunii si reactiunii, asemntor non-actiunii (wu-wei) descris de Lao Tseu
153
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 121
n Tao Te Ching (Tao Te King; Dao De Jing); calea constientei impartiale si a meditatiei. Acestea
sunt disciplinele clasice din Yoga. Simultan Bhagavad Gita oIer o sintez aproIundat a sistemelor
IilozoIice Samkhya, Yoga si Vedanta.
7.Ramayana(lit.: .Calea de Iluminare a lui Rama" sau ,Vehicolul sau Cltoria
Spiritual a lui Rama "; numele Ramayana , compus din Rama and ayana "a merge ,a avansa", este
tradus prin "Calatoria lui Rama") este primul,din punct de vedere istoric dintre poemele epice ale
literaturii sanskrite, atribuite sIantului legendar Valmiki, un mare intelept hindus(maharishi). Forma sa cea
mai veche si mai pur si are originea n nordul Indiei (sec. IV .e.n.); ea a cunoscut de-a lungul
secolelor importante modiIicri n Bengal- Aceast oper lung de 24.000 de versuri duble este
divizat n sapte prti (kanda) care descriu viata lui Rama (a saptea Avatara ,ncarnare" sau
"ntrupare" a lui Vishnu) si a sotiei sale Sita (lit.: .brazd" lsat de un plug; n Vedas). Sita este
brazda, personiIicarea agriculturii, este venerat ca divinitate care prezideaz agricultura si
Iructele sale. In Ramayana este prezentat drept Iiica regelui Janaka si drept sotie a lui Rama; Sita a
aprut din brazd n urma plugului lui Janaka si s-a ntors la mama ei(pamantul), cand pentru a-i dovedi
inocenta solul s-a deschis si a primit-o).
Cele sapte Kanda sunt: 1. Balakanda, copilria lui Rama; 2. Ayodhyakanda, viata n
capitala -Ayodhya si exilul lui Rama; Rama a cucerit mana lui Sita in ziua n care a reusit s ntind
arcul primit de Janaka drept cadou de la Shiva; 3. Aranyakanda, viata n pdure si rpirea lui Sita care
isi urmase sotul n exil de ctre Ravana (regele demonilor lui Lanka- anticul nume ai insulei Ceylon,
rebotezat astzi Sri Lanka dup denumirea vechii sale capitale, ale crei puternice ziduri sunt descrise
n Ramayana) ce avea puterea de a lua orice sperant; 4. Kishkindhyakanda, viata lui Rama alturi de
maimutele aliate; 5.Sundarakanda, trecerea lui Rama si a aliatilor si pe insula Ceylon; 6.
Yuddhakanda, rzboiul cu Ravana, moartea lui Ravana, eliberarea lui Sita si rentoarcerea n Ayodhya;
7. Uttarakanda, viata lui Rama la Ayodhya si repudierea sotiei sale (convins Iiind c Sita si-a pierdut
onoarea; Sita a invocat atunci pe mama sa pmantul ca s o ajute s-si dovedeasc nevinovtia; solul s-a
deschis iar Sita s-a rentors de unde a venit); moartea, si ascensiunea lui Rama la Cer. Alturi de
Mahabharata aceast oper a constituit sursa de inspiratie pentru toate genurile literaturii indiene. In
India si n trile Asiei de Sud-Est Ramayana Iace .si astzi obiectul unei importante veneratii. Un vers
din introducerea sa spune: ,Cel ce citeste si repet sIanta Ramayana, izvorul vietii, va Ii eliberat de
pcatele sale si va avea acces la Cer . Rama si sotia sa- Sita sunt venerati n India ca personiIicri ale
brbatului ideal si ale Iemeii ideale.
5. Yoga Vasistha este cartea in care Valmiki descrie drumul spiritual al lui Rama. Aici, sIantul
Vasistha(unul din cei sapte intelepti) si nvat discipolul, printul Rama, cum s ajung la realitatea
imuabil ascuns n spatele lumii impresiilor senzoriale Iugitive ; Prezentata sub Iorma unui discurs al
marelui intelept Vasistha adresat Printului Rama cand acesta ajunge la o stare de detasare(vairagya) la o
varsta tanara ,este cel mai lung text in lb. Sanskrita,dupa Mahabharata si Ramayana si un important text
atat al Yoga cat si al Advaita Vedanta. Le monde est dans l`ame (Yoga-Vasistha) et Histoire de la Reine
Chudala traduit par Hari Prasad Shastri (Yoga-Vasistha): extraits des ,Instructions du sage Vasistha au
prince Rama son disciple et histoire de la reine Chudala", Arche (Italie), 1977, traducere Irancez de
traduit par Michel Hulin, ed. L'Autre Rive, Berg International, 1987).
Despre Yoga Vasistha
Se spune ca simpla lectura a acestei carti poate conduce la eliberare spirituala. ProIunda conversatie
dintre inteleptul Vasistha si Printul Rama este aceea dintre un mare intelept iluminat si un cautator care
este pe cale de a realiza desavarsirea. Aceasta e una dintre acele rare dialoguri careconduc direct la
Adevar.
Importanta Yoga Vasistha
Yoga Vasistha este considerata printre cele mai importante, daca nu cea mai importanta scriptura din
IilosoIia Vedantica. Cunoasterea si secretele revelate in Yoga Vasistha sunt deosebit de beneIice pt. a-l
conduce pe cel ce cauta la eliberare.
154
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 122
Contextul Yoga Vasistha
Printul Rama se intoarce dupa ce a calatorit prin tara si devine complet detasat dupa ce a vazut realitatea
aparenta din lume.Acest lucru il ingrijoreaza pe tatal sau regele Dasaratha. Regele isi exprima ingrijorarea
sa inteleptului Vasistha, la sosirea sa. Inteleptul Vasistha il consoleaza pe rege spunandu-I ca
detasarea(vairagya) lui Rama este un semn ca printul e pregatit pt iluminare spirituala.El spune ca
Rama a inceput sa inteleaga adevarurile spirituale proIunde, si aceasta este cauza conIuziei sale si ca are
nevoie doar de conIirmare. Inteleptul Vasistha cere regelui Dashratha sa Iie chemat Rama. Apoi, la curtea
regelui Dashratha, inteleptul isi incepe discursul adresat lui Rama care dureaza cateva zile.
Citate
"Marele remediu pt. indelungata maladie a samsara este autointerogatia: 'Cine sunt Eu?, cui apartine
aceasta samsara?,' acesta e lucrul care o vindeca."
"Nimic nu se naste si nu moare undeva vreodata. Doar Brahman singur imbraca toate Iormele iluzorii ale
lumii."
"O Rama, nu exista intelect, nici ignoranta,nici minte,nici suIlet individual(jiva). Ele sunt toate imaginate
in Brahman."
"Acea constiinta care este martora la aparitia si disparitia tuturor Iiintelor, s-o cunosti ca Iiind starea
nemuritoare a supremei beatitudini."
Vedeti si:
English translations on:http://en.wikipedia.org/wiki/Vashisht
http://sivaloka.tripod.com/YogaVasistha.htm
http://www.dlshq.org/religions/yogavasishtha.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/YogaVasistha
8.Purana se poate traduce literal prin "vechi culegeri de texte". Spre deosebire de vechile Itihasa
care descriu actiunile legendare ale eroilor umani, cele optsprezece Purana si optsprezece Upa-Purana
(Purana anexe), care le sunt subordonate, evoc legendele care pun n lumin actiunile (civilizatoare
ale) zeilor. Inspirate din iubirea de Dumnezeu (Bhakti) ele sunt textele de reIerint ale adeptilor Iui
Vishnu, Shiva si Brahma. Religia si cunoasterea revelate n Vedas ascund o spiritualitate proIund, n
spatele unui simbolism diIicil de nteles pentru oamenii din popor care-si limiteaz veneratia ctre
aspectele exterioare ale acestei naturi. Gratie trinittii compus din Brahma (din care totul se naste),
Vishnu (prin care totul se conserv) si Shiva (prin care totul este distrus, inclusiv rul si ignoranta),
Purana Iac accesibil caracterul acestor trei personaje divine si satisIac nevoia de religiozitate a
populatiei.
8.Niti Shastra sunt texte ce trateaz despre ntelepciune si moral. Pentru a preda cuiva
comportamentul ce trebuie abordat, n India antic, ca si n ntregul Orient, se apela la nvtarea
"non-verbala", discipolul urmand exemplul maestrului. Din acest motiv, textele morale utilizeaz
alegoria, Iabula, povestirea, legendele si maximele care trebuiau s incite si s Iie urmate de meditatie.
10.Soma desemneaz o butur ametitoare, produs dintr-o plant ctrtoare, care era oIerit ca
oIrand zeilor si pe care preotii Brahmani o utilizau pentru a induce transa sau alte stri
modiIicate de constiint. Aceast butur joac un rol important n Rig-Veda si era venerat ca o
divinitate de ctre hindusi, care o numeau : "vinul imortalittii" (amrita).
Soma era considerat capabil s conIere puteri supranaturale, ca si drogurile psihotrope ale populatiei
Yaqui din Mexic, a cror utilizare este descris de Carlos Castaneda, ori ca "ciupercile sacre"
utilizate de ctre shamani, dar si de cattre preotii egipteni(Andrija Puharich descrie acest lucru in
cartea sa "The Sacred Mushroom") pentru obtinerea detasrii de corp si pt. realizarea "Centrului de
constiint mobil(CCM)". Andrija Puharich(1918 - 1995) cercetator in domeniul medicinii si
155
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 123
parapsihologiei, autor si inventator,este cel care i-a adus pe Uri Geller si pe Peter Hurkos in SUA.
Soma este si simbolul trecerii de la bucuriile obisnuite ale simturilor la Iericirea divin (ananda).
Preotii brahmani o Iabricau presand ntre pietre mlditele si mugurii plantei Soma (anishu). Sucul astIel
obtinut era Iiltrat, apoi amestecat cu suc de orz si lapte, dup care era oIerit zeilor, el procurand o
stare de extaz trector.
11.Mantra si de asemenea Mantram desemneaz :" 1. Numele unui zeu sau al unei ntrupri
(Avatara) corespunztor idealului ales (Ishta-Deva) al unui discipol si gratie cruia maestrul (guru)
l initiaz pe acesta la viata spiritual; 2. Termen ce desemneaz Mahavakya (marile propozitii din
Vedas care indic- natura Ultimei Realitti); 3. Termen ce desemneaz un termen sacru sanskrit sau o
parte din Vedas continand imnuri consacrate sacriIiciilor rituale; 4.Silab sau sir de silabe ncrcate de
energie; mantra sunt expresia anumitor aspecte ale Ultimei Realitti sau a anumitor Iorte cosmice.
Bibliografie selectiv
|1| 1ames Haughton Woods (proIessor oI philosophy at Harvard University), The Yoga-System oI
Patanjali or The Ancient Hindu Doctrine oI Concentration oI Mind Embracing The Mnemonic
Rules, Called Yoga-Sutras oI Patanjali and The Comment, called Yoga-Bhashya, attributed to Veda-
Vyasa and The Explanation, called Tattva-vaicaradi, oI Vachaspati-Micra translated Irom the
original Sanskrit by James Haughton Woods, The Harvard University Press 1927;Harvard Oriental
Series,edited by Charles Rockwell Lanman,vol17 Motilal Banarsidass,1914; printed in India, 328p.
|2| Ernest E. Wood, La pratique du Yoga, Nouvelle presentation des aphorismes du Yoga
de Patanjali interpretes a Ia lumiere de la psychologie ancienne et moderne et de l'experience
pratique, Petite Bibliotheque,Payot,1967
|3| I.K. Taimini, The Science oI Yoga (Yoga Sutras oI Patanjali) Madras, India, 1974.
|4| Zorn, Yogi William Yoga for the Mind: A Treatise on Mental and Philosophical Yoga by a
Western Yogi New York Funk & Wagnalls 1968 , Polham Books, 1968, 166p.
William Zorn, True Yoga,1965
|5| Swami Vivekananda, Raja Yoga, Unions des Imprimeries, (S.A.), 1894 1936,
t
287p,
|6|Rammurti S. Mishra, The Textbook of Yoga Psychology; A new translation and interpretation
oI Patanjali's Yoga Sutras Ior meaningIul application in all modern psychologic disciplines, The Julian
Press Inc., New York, 1971, 401p.
Rammurti S. Mishra, Fundamentals oI Yoga,1959
Rammurti S. Mishra,, Dynamics oI Yoga Mudras,1967
|7| Mircea Eliade, Patanjali et le Yoga, Ed. Seuil, 1962, 191p.
|8| Mircea Eliade, Yoga-Eseu asupra originilor misticii indiene Yoga: Essai sur les origines de la
mystique indienne (1936) , 1936, apare simultan n limbile Irancez si roman
|9| Mircea Eliade, Traite d'histoire des religions Tratatul de istorie a religiilor, (1949), ed. a doua, 1966
Mircea Eliade, Istoria credintelor si ideilor religioase, 1976-1983
Mircea Eliade, Tehnici ale Yoga, 1948
Mircea Eliade, Yoga: Immortality and Freedom ,Yoga:Nemurire si libertate, 1954,
156
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 124
|10| Mircea Eliade, Le Sacre et le ProIane (1956)
|11| Mircea Eliade, Le Chamanisme et les Techniques archaques de l'extase/Samanismul si tehnicile
extazului, 1951 (1974)
|12| COURMES D.A. , Trait de Raja Yoga,Editions Adyar - La Famille Theosophique, 1924
|13| Surendranath N. Dasgupta,Yoga Philosophy in Relation to Other Systems of Indian
Thought, Calcutta, 1930.
|14| G. Tucci, Storia della Filosofia Indiana,Bari, Laterza, 1957

|15| Satyananda Paramahamsa, Commentary on Yoga Sutras of Patanjali(prelegeri la cursul
international) Bihar School oI Yoga, 1967-1968.

|16|Ernest E. Wood, Raja Yoga: The occult training oI the Hindus, Teosophical Publishing House,
Sydney, 1927,1931
Ernest E. Wood, Practical Yoga, Ancient and Modern,1948
Ernest E. Wood, Yoga, 1959

|17|Ernest E.Wood, Crest-1ewel of Wisdom or Discrimination (Viveka-Chudamani),
Shankaracharya , tradus de Ernest E. Wood, A. Quest Book.

|18| Swami Vishnudevananda (discipol Sivananda), The complete illustrated book oI Yoga,
published by Pocket Books, New York, 1972.

|19| V.G. Rele, Yogic Asanas Ior health and vigour (A physiological exposi-tion), Ed.
D.B.Taraporewala Sons & Co. Private Ltd., India, 1968.
|20| 1ames Mc Cartney (discipol Sivananda), Yoga - The key to liIe, E.P.Dutton & Co. Inc., New
York, 1969.

|21| Wallace Slater, Raja Yoga: A SimpliIied and Practical Course, A Quest Book. 1968
|22| Surendranath Dasgupta, A History of Indian Philosophy, vol.II, Cambridge, University
Press, 1932. |20| Swami Sivananda. Practice oI Yoga,, Publishcd by The Divine LiIe Society,
Himalayas, India, 1970. ...
|23| Swami Sivananda, Yogic home exercises, Bombay.
|24| Stephen F. Brena, Steven F.M.D Brena ,Yoga and Medicine,Penguin Books, 1976.
|25| Ram Kumar E.R.,Heal Yourself with Yoga: specific asanas for specific diseases, Taraporevala,
Bombay, 1988.
|26| 1ames Hewitt, Yoga and You, A practical Approach, Pyramid Books,. New York,1967.
1ames Hewitt, Yoga
|27| 1ess Stern, Yoga, youth and reincarnation. ..
|28| Phulgenda Sinha,Yoga: meaning, values and practice, Yoga Institute oI
Washington D.C. and Indian Institute oI Yoga, Aryakumar, 1970.
|29| Philippe de Meric, Le Yoga sans-postures.
|30| Swami Ajaya, Yoga Psychology - A practical guide oI meditation, Published by Himalayan
International Institute oI Yoga Science and Philosophy, 1976, 182p.
|29| Aldous Huxley, The art oI Seeing, Chatto & Windus, London, 1974.
|30| Harold M. Peppaxd, Improve your sight without glasses, Science oI LiIe
Books, Melboume, Australia, 1975.
|31| Sergiu Al-George, FilozoIia indian in texte: Bhagavad Gita, Samkhya-Karika, Tarka-
Samgraha, Ed. StiintiIic, Bucuresti, 1971.
|32| Rabindranath Tagore, Sadhana, The Realisation oI liIe, Tauchnitz Edition,Leipzig, 1921.
157
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 125
|33| Alain Danielou, Yoga , Methode de reintegration.
|34| Alexandra David-Neel, Initiations lamaiques, Ed. Adyar, Paris..
|35| Serge Hutin, Les secretes de Tantrisme.
|36| Bhagavad Gita - A lay translation by Harish Chandra Gupta, The Indian Press, Allahabad, 1960
Yoga Instruction Manuals (1886-1966)
Warren Felt Evans, Esoteric Christianity and Mental Therapeutics (combines New Thought with Hindu religious concepts)
,1886 The Greatest Books OI All Time :The Mental Cure, Illustrating the InIluence oI the Mind on the Body, Both in Health
and Disease, and the Psychological Method oI Treatment (1869).
Rama Prasad, Nature`s Finer Forces: The Science oI Breath and the Philosophy oI the Tattvas (Prasad is a Theosophist and
Sanskrit scholar; the book`s 15 chapters are based on a series oI eight essays published in the Theosophist between November
1887 and March 1889; includes the Shaiva Agama)
W.H. Williams, Vibration the Law oI LiIe, 1897
William Flagg, Yoga or TransIormation,1898
Swami Abhedananda, Vedanta Philosophy or How to be a Yogi,1902
Swami Rama Tirtha, In Woods oI God-Realization: http://www.ramatirtha.org/Ireebooks.htm
Richard Ingalese, History and Power oI the Mind
Yogi Ramacharaka (William Walker Atkinson, 1862-1932) Advanced Course in Yogi Philosophy and Oriental
Occultism,1904
Yogi Ramacharaka, Hindu Science oI Breath,1903
Yogi Ramacharaka Fourteen Lessons in Yoga Philosophy and Oriental Occultism
Yogi Ramacharaka Hatha Yoga, or the Yogi Philosophy oI Physical Well-Being
Yogi Ramacharaka Hindu Yogi Breathing Exercises,1905
Yogi Ramacharaka Series oI Lessons in Gnani Yoga,1906
Yogi Ramacharaka Series oI Lessons in Raja Yoga,1906
Yogi Ramacharaka Science oI Psychic Healing,1906
Yogi Ramacharaka ,The Inner Teachings oI the Philosophies and Religions oI India,1908
Yogi Ramacharaka, The Hindu Yogi Practical Water Cure,1909
Ella Adelia Fletcher, Law oI the Rhythmic Breath, 1908
Hashnu Hara, Practical Yoga and Persian Magic,1909
Swami AP Mukerji, Yoga Lessons Ior Developing Spiritual Consciousness,1911
Swami AP Mukerji, Doctrine and Practice oI Yoga,1922
1ames Ingall Wedgewood, Meditation Ior Beginners
W.1. Colville, Ancient Mysteries and Modern Revelations
Mabel Collins, Transparent Jewel,1913
Walter Gorn Old, The Yoga oI Yama: What Death Said,1915
Theron Q. Dumont (William Atkinson), The Solar Plexus,1918
Franz Hartman, Yoga-practice in the Roman Catholic Church
Hereward Carrington, Higher Psychical Development or Yoga Philosophy,1920
Edward Gall, Mysticism through the Ages
Brian Brown, Wisdom oI the Hindus,1921
Charles Wase, Inner Teaching and Yoga
Hereward Carrington, Yoga Philosophy, 1923
1FC Fuller, Yoga: A Study oI the Mystical Philosophy oI the Brahmins,1925
Elizabeth Towne, Just How to Wake the Solar Plexus, 1926
Yogi Hari Rama, Yoga System oI Study
158
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 126
L. Adams Beck, A Beginner`s Book oI Yoga, 1927
Yogi Wassan, Secrets oI the Himalayan Mountain Masters and Ladder to Cosmic Consciousness
Cajzoran Ali, Divine Posture InIluence upon Endocrine Glands, 1928
Swami Nilyapadananda Abadhut, Philosophy oI Union by Devotion
Harold Werner, SelI-mastery Through SelI-taught Yoga
Yogi Bhikshu, Karma Yoga
C. 1inarajadasa, Gods in Chains,1929
Vasant Rele, The Mysterious Kundalini
Elizabeth Sharpe, Tantric Doctrine oI Immaculate Conception,1930
Swami Kuvalayananda, Popular Yoga Asanas,1931
Swami Kuvalayananda, Pranayama
Delta Samadhi, The Master Key to Psychic UnIoldment
Claude Bragdon, An Introduction to Yoga,1933
Michael 1uste, A New Yoga System
Francis Yeats-Brown, The Eight Steps to Yoga
Hamish McLaurin, Eastern Philosophy Ior Western Minds
Sita Devi Yogendra, Yoga Physical Education,1934
Yogi Wassan, Book oI Nirvana
Geraldine Coster, Yoga and Western Psychology
Paul Brunton (1898-1981), A Search in Secret India
KV Mulbagala, The Popular Practice oI Yoga,1935
Francis Yeats-Brown, Yoga Explained,1937
Charles Haanel, Amazing Secrets oI the Yogi and the Gateway to Prosperity
Felix Guyot, Yoga Ior the West
Felix Guyot, Yoga: The Science oI Health
1osephine Ransom, SelI-Realization Through Yoga and Mysticism
Sri Krishna Prem, The Yoga oI the Bhagavat Gita
Kovoor T. Behanan, Yoga: A ScientiIic Evaluation,1938
Vera Stanley Alder, The Finding oI the Third Eye
George Weston Briggs, The Goraksha Shataka (in Gorakhnath and the Kanphata Yogis, Motilal Banarsidass), 1939
George Arundale: Lotus Fire: A Study in Symbolic Yoga
Claude Bragdon, Yoga Ior You,1943
Paramahamsa Yogananda, Autobiography oI a Yogi,1946
Sri Deva Ram Sukul, Yoga Navajivan,1947
Alain Danielou, Yoga: The Method oI Re-integration,1949
Theos Bernard , Hindu Philosophy,1947
Indra Devi,Forever Young, Forever Healthy,1953
Desmond Dunne ,Yoga: The Way to Long LiIe and Happiness,1953
Harvey Day, The Study and Practice oI Yoga,1953
Swami Narayanananda, The Primal Power in Man, Or the Kundalini Shakti,1950
PAUL DUKES,Yoga Ior the Western World,1954
Selvarajan Yesudian and Elizabeth Haich, Yoga: Uniting East & West, 1956
Selvarajan Yesudian and Elizabeth Haich, Yoga and Health,1953
Yogi Vitahaldas, The Yoga System oI Health and RelieI From Tension Health Research, ed. The Practice oI Yoga as Taught in
the East and the West, 1957
Yogi Gupta (Sri Swami Kailashananda), Yoga and Long LiIe,1958
Yogi Gupta, Yoga and Yogic Powers,1961
Clara Spring and Madeleine Goss, Yoga Ior Today, 1959
Arthur Liebers, Relax with Yoga, 1960
Hilton Hotema, Awaken the World Within,1962
K. Chodkiewicz, First Steps in Modern Yoga,1964
Haridass Chaudhuri, Integral Yoga,1965
Swami Vishnu-Devananda The Complete Illustrated Book oI Yoga,1960
Swami Vishnu-Devananda , Mantras and Meditation
Richard Hittleman, Yoga, Philosophy and Meditation
1ess Stern, Yoga, Youth, and Reincarnation
1ean-Marie Dechanet, Yoga in Ten Lessons
159
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 127
Wallace Slater, A Simplified Course on Hatha Yoga,1966
Clara M. Codd, Introduction to Patanjali`s Yoga
B.K.S. Iyengar, Light on Yoga, Iirst published in 1966, Schocken Books; Revised edition (January 3, 1995),
Carti dedicate Iui PatanjaIi
Enlightenment: The Yoga Sutras Of Patanjali MSI
How To Know God: Yoga Aphorisms of Patanjali
Introduction To Patanjali's Yoga Codd, Clara M.
Light Within Us: Yoga Sutras of Patanjali 1apikse, Carl
Patanjali and Yoga Eliade, Mircea
Patanjali's Raja Yoga: Revelation of The Science of Yog Gherwal, Rishi Singh
Wisdom of Yoga: Study Of Patanjali's Yoga Sutra Bahadur, K.P.
Yoga Aphorisms Of Patanjali 1udge, William Quan
Yoga Darsana, Sutras Of Patanjali 1ha, Ganganatha
Yoga Of Patanjali Krishnamacharya, Kulapathi E.
Yoga Of Patanjali Prasad, Rama
Yoga Philosophy Of Patanjali Aranya, Hariharananda
Yoga Philosophy: Being The Text Of Patanjali Olcott, Henry Steel
Yoga Sutras Of Patanjali Ballantyne, 1.R.
Yoga Sutras Of Patanjali 1ohnston, Charles M.
Yoga Sutras Of Patanjali Satchidananda
Yoga Sutras Of Patanjali: A Study Guide For Book I Hari Dass, Baba
Yoga-Sutra Of Patanjali Dvivedi, Manilal N.
Yoga-Sutra Of Patanjali Feuerstein, Georg
Yoga-Sutras Of Patanjali With The Exposition Arya, Usharbudh
Yoga-System Of Patanjali: Harvard Oriental Series Woods, 1ames Haughton
160
TRATAT PRACTIC DE RAJA-YOGA 128
CuprinsuI voI. II intituIat: "Practica Yoga"
1. ObiectiveIe practicii Yoga
1.1. Obiectivul final (Scopul practicii Yoga)
1.2. Obiectivul opera[ional (Calea)
1.3. Situa[ia actuala
1.4. Situa[ia propusa
2. ComponenteIe i caracteristiciIe practicii Yoga
2.1. Definirea caii practice Yoga
2.2. Cai (tipuri, ramuri) Yoga
2.3. Componentele (ramurile, ramurile) practicii Raja Yoga
2.4. Rela[ia dintre centrii energetici subtili (Chakra) i ramurile practicii Yoga
2.5. Corpuri (nveliuri, vehicule);agregatele i componentele fiin[ei umane i rela[ia lor cu treptele i caile
practicii Yoga.
2.6. Caracteristicile practicii corecte (completitudinea, nefaptuirea; modelarea i reprogramarea afectiva,
cognitiva i somatica)
2.7. Obiectivul prezentei lucrri: sistemul unificat de practica expus de Patanjali n Yoga-Sutra
3. RamuriIe (anga) practicii Yoga
3.1. Ramura preliminar, de pregtire i purificare (Kriya-Yoga)
3.1.1. Necesitatea Kriya Yoga
3.1.2. Conceptul i con[inutul ramurii de purificare
3.1.2.1. Conceptul de Kriya i Kriya Yoga
3.1.2.2. Con[inutul i componentele ramurii Kriya Yoga
3.1.3. Scopul ramurii preliminare
3.1.4. Obstacole n calea vindecrii i realizrii de sine (Klesha)
3.1.4.1. Obstacole (Klesha) n Yoga Sutra
3.1.4.2. Cai de nlturare a obstacolelor (Klesha)
3.1.4.3. Metode propuse n Yoga-Sutra pentru depirea obstacolelor
3.1.5. Reguli de igiena n Yoga
3.1.6. Tehnici speciale de purificare i pregtire
3.1.7. Principiile alimenta[iei Yoga pentru vindecare i evolu[ie spirituala
3.2. Ramura ntai: Regulile de pacificare cu semenii sau de disciplinare morala (Yama)
3.3. Ramura a doua: Regulile de pacificare cu noi insine sau de reprogramare a comportamentului fa[a de
sine (Niyama)
3.4. Ramura a treia: Stabilizarea psihosomatica prin pacificarea corpului ; asezarea sau intrarea intr-o
pozi[ie cheie a corpului (Asana)
3.4.1. Hatha Yoga, Raja Yoga i Asana (skrt.;lit.: "pozi[ie, postura corporala")
3.4.2. Caracteristicile ramurii Asana
3.4.3. Cum trebuie practicata Asana ?
3.4.4. Care sunt efectele practicrii asanelor Yoga
3.4.5. ndex terapeutic; maladii i exerci[ii pentru vindecarea lor
3.4.6. Programarea exerci[iilor; Durata prcticarii asanelor
3.4.7. Tipuri de asane; prezentare; tehnica de execu[ie; efecte; contraindica[ii
3.4.7.1. Asane meditative i de relaxare (Shavasana, Padmasana, Vajrasana)
3.4.7.2. Asane de reechilibrare energetica i terapeutica
3.4.7.3. Asane inverse (Sarvangasana, Vipartakarani, Halasana, Sirshasana)
3.4.7.4. Asane longitudinale (Bhujangasana, Shalambhasana, Dhamrasana,
Paschimothanasana, Mayurasana, Matayasana)
3.4.7.5. Asane transversale (Ardha Matsyandrasana, Trikonasana)
3.4.7.6. Bandhas (tipuri; prezentare; tehnica de execu[ie; efecte terapeutice;; contraindica[ii; Uddyana
Bandha; Nauli)
3.4.7.7. Mudras (tipuri; prezentare; tehnica de execu[ie; efecte terapeutice; contraindica[ii; Ashvmi
Mudra; Yoga Mudra)
3.5. Ramura a patra: Stabilizarea energetica i respiratorie; Pacificarea si constientizarea respira[iei
(Pranayama)
3.5.1. Caracterizare
3.5.2. Exerci[ii de respira[ie
3.6. Ramura a cincea: Detaarea senzoriala (Pratyahara)
3.7. Ramura a asea: Concentrarea (Dharana);Caracterizare; exerci[ii
3.8. Ramura a aptea: Medita[ia (Dhyana);Caracterizare; exerci[ii
3.9. Ramura a opta: Transa mistica, Enstaza sau Contempla[ia (Samadhi) .

161
CuprinsuI voI. III intituIat:"AforismeIe despre Yoga (Yoga-Sutra) aIe Iui PatanjaIi" n
traducerea i comentariuI Iui Swami Dhirendra Brahmachari i Dan Mirahorian
1. Introducere
1.1. Importan|a acestei Iucrri
1.2. DificuIt|i n n|eIegerea Yoga-Sutra a Iui PatanjaIi
1.3. Traducerea termeniIor tehnici;punctua|ie; dificuIt|i de stiI
1.4. Texte/ manuscrise i comentarii
1.5. Autoritatea de care se bucura Yoga-Sutra
1.6. Despre autoruI Yoga-Sutra (PatanjaIi)
1.7. SumaruI anaIitic aI Yoga-Sutras (aIctuire)
2. TextuI Yoga-Sutra tradus fara comentarii i expIica|ii
4.Traducerea textuIui Yoga-Sutra nso|ita de comentariuI Yoga-Bhasya, atribuit Iui Veda-Vyasa i
" ExpIica|iiIe" (Tattva-Vaicharadi) aIe Iui Vaccashpatimishra
3.1. Partea 1. Transa mistica (Samadhi Pada)
3.2. Partea 2. ReaIizarea (Sadhana sau Kriya Pada)
3.3. Partea 3. PuteriIe divine (Vibhuti Pada)
3.4. Partea 4. EIiberarea (KaivaIya Pada)
4. Apendice
4.1. Note
4.2. IndexuI cuvinteIor utiIizate n Yoga-Sutras
4.3. Dic|ionar de termeni in Ib.sanskri ta
4.4. BibIiografie
4.5. Organigrama (Schema conexiuniIor informa|ionaIe dintre aforismeIe Iui PatanjaIi;pIana)
In situriIe autoruIui puteti sa vedeti toate ceIe 196 de reguIi sau aforisme
(sutra) in traducerea si comentariiIe pubIicate de:
Dan Mirahorian
Copyright 2009
AII Rights Reserved
MIRAHORIAN:AFORISMELE LUI PATANJALI
YOGA SUTRA OF PATANJALI- THE INNER REVOLUTION
THE MOST IMPORTANT BOOK ON EARTH YOGA SUTRA OF PATANJALI
PATANJALI'S YOGA APHORISMS
INNER REVOLUTION-PATANJALI YOGA SUTRA
PATANJALI YOGA SUTRAS, THE WAY TO INNER HEAVEN
http://360.yahoo.com/patan_jali
http://patanjali1.multiply.com/
http://www.myspace.com/patanjaliyoga
http://patanjaliyoga.spaces.live.com/
http://www.psi-sciences.com
http://www.psi-science.com
http://patanjali-inner-revolution.blogspot.com
http://patanjali1.blogspot.com/
PatanjaIi-Yoga Sutra on WordPress:
http://patanjalisutra.wordpress.com/
PatanjaIi Yoga Sutras Photos
http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/
PatanjaIi Yoga Sutras Groups
http://tech.groups.yahoo.com/group/Patanjali_Yoga/
http://tech.groups.yahoo.com/group/Patanjali_Yoga_Sutras/
162
http://groups.google.com/group/YOGA-SUTRA
SITURI AUTOR
http://www.danmirahorian.ro/
SITE QI MAGEN
http://www.danmirahorian.com/
SITE PSI-SCIENCES
http://www.psi-sciences.com/
163