Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT

REZUMAT al tezei de doctorat: PROFILUL ADN IN DOMENIUL JUSTITIEI PENALE

COORDONATOR STIINTIFIC
PROF. UNIV. DR. EMILIAN STANCU

DOCTORAND
MOLDOVEANU GEORGETA

BUCURESTI 2010

PLANUL TEZEI DE DOCTORAT PROFILUL ADN n DOMENIUL JUSTITIEI PENALE

Demers introductiv Amprenta genetic detectivul secolului XXI.

Fundamentele tiinifice ale identificrii


Capitolul 1. Identitate i identificare n procesul judiciar
Sectiunea 1. Scurt istorie a medicinei legale i a criminalisticii Sectiunea 2. Identificarea medico-legal Sectiunea 3. Identificarea criminalistic principi i definiii Sectiunea 4. Identificarea n funcie de circumstanele de deces

Capitolul 2. Elemente de drept penal i drept procesual penal care guverneaz identificarea judiciar
Sectiunea 1. Principiile fundamentale ale dreptului modern Sectiunea 2. Locul mijloacelor de prob tehnico-stiinifice n doctrina juridic modern Sectiunea 3. Importana mijloacelor de prob n procesul penal Sectiunea 4. Mijloace materiale de prob. Sectiunea 5. Constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale i expertizele

Capitolul 3. Bazele tiinifice fundamentale ale identificrii genetice


Sectiunea 1. Bazele stiinifice ale geneticii. Structura i funciile ADN-ului Sectiunea 2. Principiile fundamentale ale geneticii. Stabilirea pedigree-ului i fundamentul identificrii Sectiunea3. Nomenclatura geneticii judiciare. Sectiunea 4. Scurt istoric al geneticii judiciare

Capitolul 4. Particulariti ale cercetrii locului faptei


Sectiunea 1. Importana penal a investigrii infraciunilor. Criminalistica definiie, obiect, metodologie Sectiunea 2. Cercetarea urmelor biologice Sectiunea 3. Particularitile investigaiei locului faptei n condiiile investigaiilor genetice judiciare.

Capitolul 5. Efectuarea expertizei ADN n laboratoarele de profil


Sectiunea 1. Extragerea ADNului din materialul recoltat la locul faptei. Sectiunea 2. Aprecierea cantitativ (cuantificarea) ADNului izolat Sectiunea 3. Amplificarea ADNului extras reacia de polimerizare n lan (PCR) Sectiunea 4. Markerii STR (short tandem repeats) Sectiunea 5. Separarea i detectarea ADNului amplificat caracteristici fundamentale

Sectiunea 6. Genotiparea STR i interpretarea rezultatelor amplificrii Sectiunea 7. Raportarea rezultatelor analizei Sectiunea 8. Alte metode de identificare modern miniSTR, SNP, ADNmt, ADN Y Sectiunea 9. Metode de analiz moderne identification microarrays (chips)

Capitolul 6. Valorificarea rezultatelor expertizelor judiciare


Sectiunea 1. Matematica identificrii: Aspecte statistice cu semnificaie judiciar - Calculul statistic al probabilitii potrivirii (DNA matching) i a potrivirii aleatorii (Random DNA Match) a amprentelor genetice Sectiunea 2. Surse de eroare n identificarea genetic judiciar Sectiunea 3. Utilizarea profilului ADN n evaluarea medicolegal a paternitii Sectiunea 4. Identificarea genetic n caz de catastrofe naturale i de evenimente implicnd un numr mare de victime

Capitolul 7. Bazele de date de identificarea judiciar pe baza profilului ADN n sistem european i romn
Sectiunea 1. Scurt istoric privind bazele de date Sectiunea 2. Bazele de date de referin (BDDR) Sectiunea 3. Baze de date de identificare (BDDI) structur i organizare eficient Sectiunea 4. Baze de date de identificare genetic - aspecte etico-juridice Sectiunea 5. Profilajul ADN familial Sectiunea 6. Profilajul ADN fizic

Capitolul 8. Cercetri personale


Sectiunea 1. Cazuistica acceptrii utilizrii identificrii pe baza profilului genetic n sistemul juridic Sectiunea 2. Valoarea identificrii genetice judiciare n practica judiciar cotidian romneasc Sectiunea 3. Evaluarea extraciei de material genetic din resturi osoase realizat pe material cadaveric parial degradat utiliznd markeri STR heterologi Sectiunea 4. Analiza altor esuturi ca surse alternative de ADN genomic

Capitolul 9. Propunere de lege ferend privind introducerea unei legi a identificrii genetice n Romnia Consideraii finale
Sectiunea 1. Interpretarea juridic a rezultatelor expertizei idenficrii genetice Sectiunea 2. Conceptul de raport de posibilitate Sectiunea 3. Conceptul de calitate a analizei profilului genetic Sectiunea 4. Conceptul de interpretare statistic a mixturilor ADN Sectiunea 5. Utilizarea amprentei genetice n circumstane deosebite: profilul genetic i armele de foc, profilul genetic i infraciunile contra vieii sexuale

Aspecte practice Bibliografie Selectiv

Teza de doctorat intitulat Profilul ADN in domeniul justitiei penale cuprinde peste 250 de pagini, fiind structurat pe 9 capitole, care la rndul lor cuprind mai multe seciuni i subseciuni. Teza debuteaza cu un demers introductiv sunt tratate aspecte de ordin istoric ale medicinei legale si criminalistice, prezentand totodata importanta identificarii cu caracter judiciar. De asemenea sunt prezentate cateva principii de baza ale recoltarii, preluarii si analizei ADN ului. utilizate in identificarea individuala. Capitolul I - Identitatea si identificarea in procesul judiciar, mprit n 4 seciuni, trateaz aspecte privind istoricul medicinei legale si criminalisticii, abordeaza subiectul identificarii medico-legale, definind notiunea si analizand pe rand identificarea scheletara, identificarea odontostomatologica (dinti si proteze dentare), identificarea dupa amprenta muscata (expetiza urmelor de dinti). In cadrul celei de-a 3-a sectiuni se are in vedere identificarea criminalistica din perspectiva principiilor acesteia (principiul identitatii, principiul delimitarii obiectelor de elementele din jur si de cele care faciliteaza identificarea, principiul stabilitatii relative a caracteristicilor de identificare, principiul dinamicitatii caracteristicilor de identificare). Aceasta sectiune analizeaza fazele identificarii

criminalistice(o dubla identificare: generica si individuala), metodologia

generala a identificarii criminalistice cu etapele acesteia ( examinare prealabil, faz preparatorie care delimiteaz cadrul si obiectul identificrii; examinare intrinsec, faz de stare care analizeaz toate caracteristicile specifice ale obiectului de identificat; examinare comparativ realizeaz comparaia intre obiectul de identificat in raport cu alte obiecte cu insuiri similare si stabilete suprapuneri si deosebiri; examinare conclusiv determin caracteristicile unice si nerepetabile ale obiectului de identificat in raport cu alte obiecte cu care a fost comparat si trece la elaborarea concluziilor de probabilitate sau categorice, care se vor regsi in finalul unui raport de expertiz), metodologia identificarii criminalistice- clasificarea urmelor in functie de principale criterii, elemente de traseologie, examinarea criminalistica a urmelor lasate pe obiecte de imbracaminte, identificarea urmelor lasate de degete. Ultima seciune a Capitolului I, intitulat Identificarea in functie de circumstantele de deces, este rezervat explicaiilor in materie de identitate a cadavruluiprecum ai a aobiectului vulnerant, analizandu-se, pe rand, identificarea in caz de moarte violenta individuala si identificarea in caz de catastrofe cu numar mare de victime. Capitolul II este denumit Elemente de drept penal si drept procesual penal care guverneaza identificarea judiciara si cuprinde 5 sectiuni.

In prima sectiune sunt prezentate principiile fundamentale ale dreptului modern: principiul legalitatii, principiul prezumtiei de nevinovatie, principiul operativitatii, principiul necesitatii si oportunitatii, principiul obiectivitatii, principiul conspirativitatii, principiul fermitatii, principii care se conditioneaza reciproc si care se afla intr-o stransa interdependenta. Cea de-a 2 a- a sectiune intitulata Locul mijloacelor de proba tehnico-stiintifice in doctrina juridica moderna prezinta importanta probatiunii stiintifice, avandu-se in vedere in principal importanta expertizei tehnico-stiintifice (ETS), care se bazeaza pe o serie de valori sociale si stiintifice fundamentale: competenta profesionala a expertului, obiectivitatea acestuia si cercetarea multidisciplinara a fiecarei cauze. Sectiunea a 3-a trateaza mijloacele de proba, definindu-le si analizandu-le din perspectiva art. 64 Cod de Procedura Penala (CPP), astfel se au in vedere: declaratiile nvinuitului sau ale inculpatului; declaratiile partii vatamate; ale partii civile si ale partii responsabile civilmente; declaratiile rnartorilor, nscrisurile, nregistranle audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnicotiintifice, constatrile si expertizele medico-legale.

Sectiunea a 4-a este rezervata mijloacelor materiale de proba, avandu-se in vedere valoarea probatorie a acestora si importanta cercetarii la fata locului. Ultima sectiune a acestui capitol trateaza constatarile tehnicostiintifice si medicole legale si expetizele din perspectiva legislatie noastre procesual-penala, reliefandu-se asemanarile si deosebirile dintre aceste doua mijloace de proba. De asemenea se arata cazurile in care efectuarea unei expertize este obligatorie potrivit Codului de Procedura Penala si se realizeaza o clasificare a expetizelor in functie de urmatoarele criterii: natura problemelor ce urmeaza a fi lamurite prin expertiza (criminalistica, medico-legala, psihiatrica, genetica, contabila, tehnica, sau expertize combinate complexe), modul in care legea reglementeaza necesitatea efectuarii expertizei (facultative si obligatorii), modul de desemnare al expertului, modul de organizare a expertizei. Capitolul III intitulat Bazele stiintifice fundamentale ale identificarii genetice cuprinde 3 sectiuni: bazele stiintifice ale geneticii, structura si functiile ADN-ului; principiile fundamentale ale geneticii, stabilirea pedigree-ului si fundamentul identifictrii;nomenclatura geneticii judiciare; scurt istoric al geneticii judiciare.

In cuprinsul acestui capitol este definita genetica, genetica medicala si cea judiciara, ultimele doua fiind ramuri ale primei. Este prezentata dezvoltarea acestei stiintei si legile ce o guverneaza. Ultima sectiune a acestui capitol, cea de-a 4-a este rezervata unui scurt istoric al geneticii judiciare. Capitolul VI denumit Particularitatile cercetarii la fata locului scoate in evidenta faptul ca cercetarea locului faptei este una multidisciplinara, cu un aport deosebit in descoperirea adevarului in cauzele penale si care necesita si ajutorul geneticii judiciare. Acest capitol este impartit in 3 sectiuni: importanta penala a investigatigarii infractiunilor, criminalistica- definitie obiect, metodologie; cercetarea urmelor biologice; particularitatile investigatiei locului faptei in conditiile investigatiilor genetice judiciare. In cuprinsul acestui capitol este evidentiata importanta locului faptei ca fiind cel mai bogat in urme si date care daca este investigat criminalistic de catre o echipa complexa, atat in totalitatea ei, cat si pe anumite segmente:cercetarea la fata locului, dispunerea constatarilor medico-legale, dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice, efectuarea perchezitiilor, etc. In functie de particularitatile cauzei, examinarea la fata locului se poate face urmand doua tactici diferite: daca urmele sunt

concentrate intr-un singur loc, cercetarea se face de la centru spre periferie (centrifug) sau daca se cauta cadavrul sau corpurile delicte, cercetarea se afce in sens invers de la periferie la centru (centripet). De asemenea se analizeaza faza statica si cea dinamica a cercetarii la fata locului, modalitatile de fixare a rezultatelor cercetarii, in cuprinsul primeia realizandu-se si o clasificare a urmelor biologice. In cadrul sectiunii a 2-a se realizeaza o analiza a urmelor biologice, tratandu-se: cercetarea urmelor de sange, cercetarea urmelor de saliva, cercetarea urmelor de sperma, cercetarea firului de par. Ultima sectiune a capitolului denumita Particularitatile investigatiei locului faptei in conditiile investigatiilor genetice judiciare isi propune sa scoata in evidenta rolul geneticii judiciare in ceea ce priveste identificarea individuala. Cercetarea locului faptei va trebui in viitor sa fie axata pe prelevarea urmelor biologice, care prin intermediul examenului profilui ADN va duce la identificarea faptuitorilor si la aflarea adevarului in cauzele penale. Capitolul V intitulat Efectuarea expertizei ADN in laboratoarele de profil si este impartit in 9 sectiuni: extragerea ADNului din materialul recoltat la locul faptei; aprecierea cantitativa (cuantificarea) ADNului izolat; amplificarea ADNului extras reacia de polimerizare in lan (PCR); markerii STR (short tandem repeats);

separarea si detectarea ADNului amplificat caracteristici fundamentale; genotiparea STR si interpretarea rezultatelor amplificarii;raportarea rezultatelor analizei;alte metode de identificare moderna miniSTR, SNP, ADNmt, ADN Y ; metode de analiza moderne identification microarrays (chips). Capitolul VI intitulat Valorificarea rezultatelor geneticii judiciare este impartit in patru sectiuni: matematica identificarii: aspecte statiscticecu semnificatie judiciara calculul statistic al probabilitatii potrivirii (DNA matching) si a potrivirii aleatorii (Random DNA Match) a amprentelor genetice; surse de eroare in identificarea genetica judiciara; utilizarea profilului AND in evaluarea medico-legala a paternitatii; identificarea genetica in caz de catastrofe naturale si de evenimente implicand un mumar mare de victime. Dupa ce s-a prezentat in cateva capitole anterioare metodologia recoltarii probelor biologice de la locul faptei precum si metodologia amplificarii si detectiei fragmentelor de AND care poarta numele de Short Tandem Repeats (STR). In capitolul precedent au fost prezentate si algoritmul folosit in elaborarea concluziilor expertizei genetice judiciare care poate afirma cu certitudine o suprapunere perfecta intre amprenta genetica a unui individ prezumat faptas cu cea a unui singur suspect. Aceasta alternativa (cea mai fericita) are o singura sursa de eroare posibila cea in care exista un geaman univitelin identic,

necunoscut. Exista apoi situata excluderii de la identificare in conditiile in care una din secventele STR investigate nu se amplifica. Aceasta alternativa are numeroase surse de eroare tehnice si biologice iar interpretarea final trebuie realizat in contextul general al tuturor celorlalte investigatii iar analiza paralela este frecvent necesara pentru a considera rezultatul ca fiind viabil. Alternativa excluderii este tipica pentru identificarea judiciara deaorece in analizele de paternitate este considerat ca fiind posibila in conditiile existentei mutatiilor. Regula in analiza filiatiei este de a considera o excludere plecand de la mai multe (2 sau chiar 3) secvente STR absente. In fine, cea mai frecventa alternativa in genetica judiciara a identificarii este un diagnostic de probabilitate de identificare si aici se pune problema prezentarii unei probabilitati de identificare care poate ajuta investigatorul in teren si este frecvent folosit in conditiile existentei bazelor de date de identificare. Capitolul VII denumit Bazele de date de identificare judiciara pe baza profilului ADN in sistem european si roman este structurat pe 6 sectiuni: scurt istoric privind bazele de date, bazele de date de referinta (BDDR), baze de date de identificare (BDDI) structura si organizare eficienta, baze de date de identificare geneticaaspecte etico-juridice, profilajul ADN familial, profilajul ADN fizic. Dupa realizarea analizei ADN, rezultatul acestei investigatii se poate pastra intr-o baza de date, dat fiind faptul ca practica a relevat

tendinta ca anumite categorii de infractori recidiveaza, conduita acestora contrara normelor legale subzistand, uneori, si dupa executarea ( gratierea, prescriptia executarii) pedepsei sau dupa comiterea unui act infractional ramas in domeniul cifrei negre a criminalitatii. In identificarea ADN vorbim in principiu de dou mari categorii de baze: bazele de date care pastreaz sub forma de informatie electronic datele de identificare si bncile de ADN in care se pastreaza pe timp nelimitat probe descoperite la locul faptei (de cele mai multe ori sange lichid sau sub forma de picaturi pe hartie de filtru). O baz de date de identificare ADN va conine de fapt trei baze de date independente care pot fi folosite concomitent: bazele de date de referinta, baze de date ale indivizilor condamanati si baze de date cu informatii privind elemente de identificare descoperite la locul faptei. In toate bazele de date se pstreaz strict informaia privind structura ADN-ului plecnd de la un set de STR-uri cunoscute si acceptate tiinific i juridic (un server). Capitolul VIII, denumit Cercetari personale este structurat pe 4 sectiuni : cazuistica acceptarii utilizarii identificarii pe baza profilului genetic in sistemul juridic; valoarea identificarii genetice judiciare in practica juduciara cotidiana romaneasca; evaluarea extractiei de material genetic din resturi osoase realizat pe material cadaveric

partial degradat utilizand markeri STR heterologici; analiza altor tesuturi ca surse alternative de ADN genomic. n sistemul judiciar modern, pentru ca un mijloc de proba sa fie considerat ca acceptabil, trebuie s indeplineasca in mod constant o serie de condiii tiinifice. Cele mai frecvent testate aspecte ale stiintei moderne de catre justitie sunt: 1. Testabilitatea teoriei stiintifice; 2. Evaluarea constanta a teoriei si metodologiei stiintifice de catre oameni de stiinta competenti si recunoscuti ca atare de societatea stiintifica internationala (peer reviewed); 3. Cunoasterea portabilitatii si ratei de eroare a mijloacelor de proba si testarea constanta a ratei de eroare n conditiile schimbarii metodologiei de lucru; 4. Existenta sau inexistenta unor standarde de aur de lucru si cine le guverneaza; 5. Nivelul de acceptare a teoriei si tehnicilor n contextul general stiintific (dincolo de orice dubiu stiintific). Acest mijloc de proba este unul ce a facut obiectul unor contestari in cadrul unor spete juridice, spete juridice prezentate in cadrul primei sectiuni: cazul Shrek, cazul John Kocal si Cellmark

Diadnostics, cazul Durham, cazul Stutton, cazul Lovitt, cazul Lethermann/Ruelas. Amprenta genetic n Romania este inca la inceput de drum. Ca ai n multe alte parti din lume primele progrese au fost fcute an stabilirea paternitatii iar laboratoarele de genetica medico-legala din centrele universitare mari au fcut primii pasi n aceast directie. Progres ce este prezentat in cadrul sectiunii cu numarul 2. Sectiunea a 3-a cuprinde un studiu comparativ privind ADN recoltat din os si cel leucocitar pe un numar mic de cazuri, 20. Scopul experimentului a fost de a observa modul in care actiunea fizico-chimica determinata de solul n care a fost ingopat osul poate influenta extractia, amplificarea i detectia profilului genetic individual. Cercetarea a fost realizata n cadrul INML Bucuresti. Materialul genetic de referinta (sange lichid) i cel osos (crest iliaca) a fost recoltat de la cadavre neidentificate, fara aparinator, avand cauza de moarte bine definita, neviolenta. Probe de ADN osos au fost recoltate apoi din fragmentele de cresta iliaca pastrate ingropate pentru o perioada de timp (1-3 luni). Tehnica de recoltare a ADN osos a fost cea clasica, prin dizolvarea matricei osoase cu solventi recomandati comerciali. Intrarea acestor tehnici de recoltare n arsenalul cotidian al identificarii judiciare va permite depasirea dificultatilor inerente inceputului (amplificare mai

slaba, la 55-60% din cazuri, n contextul celor 95% la cadavre proaspete i 70-85% de fragmente osoase inhumate pentru un timp scurt) Numarul de cazuri analizate a fost de 20 numar relativ redus deoarece cercetarea s-a fcut numai pe cadavre neidentificate avnd o cauza a mortii clara i neviolenta iar n plus costurile legate de realizarea detectiei, amplificarii i stabilirii profilului genetic sunt inca semnificative. Au fost utilizate fragmente de creste iliace recoltate post autopsie de la 20 cadavre, care au fost ingopate pentru o perioada de timp diferita (in 10 cazuri 1 luna si in alte 10 cazuri pentru 3 luni). In toate cele 20 de cazuri, ADN de referinta provenit din sange recoltat la autopsie a fost procesat imediat dupa autopsie (24 ore). Sectiunea a 4-a , denumita Analiza altor tesuturi ca surse alternative de ADN genomic releva faptul ca din datele prezentate pana acum rezult c cea mai buna sursa pentru a obine ADN este sangele. De multe ori insa n cadrul identificarii medico-legale, obtinerea sangelui lichid pentru procesul de identificare este imposibila (putrifica primul). Se poate recolta insa saliva daca aceasta este descoperita la locul faptei. Un alt aspect care trebuieste luat n discutie este cel al recoltarii de saliva de la nivelul marcii muscate. Saliva este examinata i

n conditiile n care se analizeaza plicuri sau scrisori, sau mai frecvent mucuri de tigari descoperite la locul faptei. Nu este vorba de inlocuirea identificarii clasice medicolegale cu cea moleculara. Amprenta genetica nu iti permite dect sa stabilesti o identitate intre structura genomica a unui individ cu o alta structura genomica si nu poate oferi (inca) date concrete privind fenotipul individual. Iata de ce consider c amprenta genetica completeaza n mod fericit identificarea medico-legala clasica dar ca amprenta genetica devine de neinlocuit n situatiile infractiunilor grave si foarte grave produse de agresori recidivisti. Capitolul IX intitulat Propuneri de lege ferenda privind introducerea unei legi a identificarii genetice in Romania cuprinde recomandari de care in viitor legiutorul ar trebui sa le aiba in vedere: necesitatea punerii la punct a unor baze de date (baza de date a profilurilor genetice ale indivizilor condamnai penal definitiv pentru fapte specifice baza de date a condamnailor - BDC si baza de date a profilurilor genetice descoperite la locul faptei - BDL). Consideram ca introducerea unei legi a identificarii genetice este un element care trebuie rezolvat n mod obligatoriu intr-o perioada de timp imediat urmtoare.

Legea identificarii genetice (LIG) va trebui s defineasca scopul identificarii genetice judiciare (serveste la detectarea rapida, arestarea si condamnarea celor vinovati de infractiuni specifice, menionate n CP) LIG va trebui sa identifice sau sa creeze o organizatie care va reglementa standardele i tehnicile acceptabile in identificarea judiciara nationala si va tine legatura cu organizatii similare internationale (ISFG) LIG va meniona c utilizarea informatiei genetice va fi strict limitata la prevederile legale (CP i CPP), c informatia din BDC i BDL va fi accesibila numai n scop judiciar si ca orice alta utilizare incluzand aici si cercetarea stiintifica va fi facuta numai cu acrodul specific al unui magistrat. LIG va trebui decida unde va situata fizic i cine este responsabil de buna functionare a bazelor de date precum i de necesitatea functionarii unui depozit central de probe biologice recoltate la locul faptei/corpul victimelor/fluide recoltate etc. Pentru BDC i BDL cunoscute n literatura drept Crime Scene Index CSI i Convicted Ofender Index COI, sunt descrise mai multe variante posibile - politie, parchet, Institut Medico-Legal, Institutul de magistratura, Institutul de Criminalistica, fiecare avand plusuri si minusuri; n US bazele de date sunt la nivel local, statal i federal (FBI) i sunt interconectate; n Canada exista o baz de date federala naionala guvernata de RCMP si doua

provinciale n Ontario si Quebec controlate de politia regionala; in tarile europeeene, fiecare tara are prevederi proprii. Pentru depozitul central de produse biologice utilizate n identificarea genetica exista dou variante un depozit central localizat de obicei n legatura cu formatiunea care desfasoara cea mai intensa activitate de identificare sau direct controlat de organizatia care guverneaza activitatea de identificare genetica din punct de vedere al standardelor si tehnicilor. LIG va trebui sa defineasca: - articolele din Codul Penal in care recoltarea de ADN va fi obligatorie (in general este vorba de infractiuni contra vietii si integritatii personale, terorismul, talharia i pirateria, trafic si exploatarea de persoane, infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale, recidiva), - momentul recoltarii (dupa pronuntarea sentintei definitive sau in momentul arestarii), - momentul introducerii informatiei n baza de date (sentinta definitiva) - perioada de timp in care informatia este mentinut in baza de date nelimitat pentru infractiuni foarte grave si frecvent recidivate si o perioada fixa pentru orice alta infractiune.

Un alt element important de prevazut este legat specific de procedura de eliminare a informatiei in caz de achitare sau gratiere. Foarte importanta este prevederea eliminarii din bazele de date a profilului genetic al victimei imediat dupa rezolvarea cazului sau la un interval de timp. Crearea unei baze de date a victimelor nu este considerat etica si nu este validata in nici o tara. LIG va trebui s mentioneze obligativitatea donarii de material genetic utilizabil n identificare, procedura de recoltare i normele tehnice minime pe care laboratorul de identificare genetica trebuie s le respecte. LIG va trebui sa decida daca, n cazul BDC va asocia un cod fiecarei intrari de profil genetic sau va pastra numele persoanei de la care s-a recoltat amprenta genetica. LIG va trebui s decida asupra procedurii de consultare a bazelor de date pentru fiecare din situatiile deja menionate precum si modalitatile de raportare a match i hituri, partiale sau 100% sau de absenta a profilului genetic din bazele de date. LIG va trebui sa stabileasca procedura legata de introducerea datelor de identificare genetica n cazul minorilor i a persoanelor deficiente care nu raspund penal dar care au fost implicate n fapte penale. De interes pentru alte sisteme juridice (US i Canada) a fost:

- introducerea obligativitatii conservarii probelor recoltate pe o perioada fixa de 10 ani; - obligativitatea retestarii tuturor probelor n momentul acceptarii unor tehnici de identificare noi; - procedura de rezolvare a identificarii n cazurile cu autori necunoscuti si introducerea unui mandat de tip John Doe (mandat de retinere pentru autor cu identitate necunoscuta dar cu profil genetic clar care asteapt identificarea hit). LIG va trebui sa reglementeze metodologia utilizarii datelor personale in scopul identificarii genetice n caz de catastroe naturale sau incidente cu un numar mare de victime deoarece amprentele genetice provenind de la rude sau de la descendenti (copii) nu pot fi utilizate sau folosite in nici un alt scop iar recoltarea va trebui sa urmeze o metodologie specifica. Aceeasi consideratie trebuie aplicata si in cazul examenului pentru stabilirea paternitatii. LIG are de asemenea mandatul de a preciza obligativitatea revizuirii periodice a procedurilor (audit), obligativitatea laboratoarelor de a fi acreditate si a personalului de a fi confirmat si testat precum si necesitatea revizuirii periodice a LIG n conformitate cu evolutia stiintei si a vederilor etico-morale a societatii n privinta identificarii genetice

In acelasi timp, LIG va trebui sa mentioneze articolele specifice din CP la care face referinta precum si sa promoveze introducerea identificarea genetica ca mijloc de proba in CPP precum si armonizarea procedurii specifice legate de procedura efectuarii constatarii si a expertizei n caz de utilizare a metodologiei de identificare. Aceleasi consideratii trebuie efectuate si in legatura cu Codul civil (paternitate, identificarea victimelor n caz de catastrofe, maternitate, etc) Nu exista o unanimitate de vederi privind introducerea profilului genetic in cazul imigrarii ilegale. In USA acesta prevedere legislativa este considerat corecta si bazele de date sunt alimentate n mod discriminatoriu mai ales cu profile rasiale latino fapt ce va genera posibile erori n conditiile utilizarii lor pentru alte rase. In Romania fenomenul imigratiei ilegale exista si este observat de obicei asociat cu alte infractiuni grave (terorism trafic de persoane etc). In conditiile in care se constat o un pericol social major, introducerea profilului genetic este justificata. In alte situatii (simpla imigrare ilegala introducerea profilului este complet injusta si periculoasa. Nu trebuie uitat faptul ca BDC nu este un cazier judiciar cu o suit de caractere care definesc o identitate. Simpla prezenta a profilului genetic n BDC poate duce la presupunerea ca individul al carui identitate este caracterizata de profilul respectiv este vinovat de o fapta penala grava.

Am prezentat n cadrul acestui capitol o propunere de legiferare legata de utilizarea identificarii genetice n scop judiciar i sau n civil. Cred ca necesitatea unei astfel de legi este evidenta n conditiile in care procedura tehnica a trecut proba timpului, a fost acceptata si dezvoltata de toate sistemele juridice iar colaborarea internationala este regula. In cadrul consideratiilor finale este analizata problematica interpretarii juridice a rezutatelor expertizei identificarii genetice, este analizat conceptul de raport de posibilitatea, conceptul de calitate a analizei profilului genetic, conceptul de interpretare statistica a mixturilor AND si utilizarea amprentei genetice in circumstante deosebite: profilul genetic si armele de foc, profilul genetic si infractiunile contra vietii sexuale. Finalul tezei de doctorat este rezervat aspectelor practice si este cuprins din trei anexe prezentand aspecte practice de expertize biocriminalistice efectuate in cadrul Institutului de Criminalistica al Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

*** Constitutia Romaniei *** Codul Penal Al Romaniei *** Codul De Procedura Penala Al Romaniei *** Codul Civil Al Romniei *** Legea 459/2001 privind desfsurarea activittii medico-legale in Romnia Colectiv Tratat Practic De Criminalistic, Vol.I, Ministerul De Interne, Bucureti, 1976. 7. Colectiv Tactic Criminalistic, Ministerul De Interne, Bucureti, 1989. 8. Colectiv Curs De Tactic Criminalistic, Vol.I-Ii, Academia De Poliie Al.I.Cuza, Bucureti, 1983. 9. Colectiv Curs De Criminalistic. Anex, Academia De Poliie Al.I.Cuza, Bucureti, 1985.

10. Colectiv Curs De Tehnic Criminalistic, Vol.I-Ii, Academia De Poliie Al.I.Cuza, Bucureti, 1983. 11. Colectiv 20 Ani De Expertiz Criminalistic La Ministerul Justiiei, Bucureti, 1978. 12. Colectiv Prezent i Perspectiv n tiina Criminalisticii, Ministerul De Interne, Bucureti, 1979. 13. Colectiv coala Romneasc De Criminalistic, Ministerul De Interne, Bucureti, 1975. 14. Colectiv Dicionar De Criminalistic, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1984. 15. Aionioaie C., Sandu I.E., Berchean V., Butoi T., Marcu I., Plnceanu E., Pletea C., Stancu Em. Tratat De Tactic Criminalistic, Editura Carpai, Craiova, 1992. 16. Aionioaie C., Berchean V., Dumitracu N.I., Pletea C., Sandu I.E. Tratat De Criminalistic, Editura Carpai, Craiova, 1994. 17. Aionioaie C. Curs De Criminalistic. Metodic, Vol. I, Ministerul De Interne, coala De Ofieri, Bucureti, 1969. 18. Aitken C.C.G, . Statistics and the evaluation of evidence for forensic scientists. Wiley, New York, 1995. 19. Anderson, S., 1981. Sequence and organization of the human mitochondrial genome. Nature 290: 457465. 20. Antoniu G., Bulai C., Stnoiu R.M., Filipa A., Mitrache C., Stnoiu ., Papadopol V., Filianu C. Practic Judiciar Penal, Vol.Iii, Editura Academiei Romne, 1992. 21. Antoniu G., Bulai C., Stnoiu R.M., Filipa A., Mitrache C., Papadopol V., Filianu C. Practic Judiciar Penal. Vol.I, Editura Academiei Romne, 1988. 22. Antoniu G., Bulai C., Chivulescu Gh. Dicionar Juridic Penal, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1976. 23. Antoniu G. Raportul De Cauzalitate n Dreptul Penal, Editura tiinific, Bucureti, 1968. 24. Altavilla E. Psicologia Giudiziaria, Editura Torines, 1953. 25. Argeeanu I. Enigmele Anchetelor Judiciare, Editura Civica, Bucureti, 1992. 26. Armed Force Repository of Specimens Samples for the Identification of Remains AFRSSIR, Coble MD, 2008 A 10 years study of DNA blood reference colected on untreated filter paper and stored at room temperature, Procedings of American Academy of Forensic Sciences, 14, 90-91. 27. Armed Forces DNA Identification Laboratory. Extraction of DNA from Dried Skeletal Remains. Proceedings of the First European-American Intensive Course in PCR Based Clinical and Forensic Testing. Split, Croatia September 23- October 3, 1997. 28. Asanache Gh. Elemente De Medicin Biocriminalistic, Comunicri, Vol.IXix, Colecia Institutului Victor Babe, Bucureti, 1984.

29. Asanache Gh. Elemente De Medicin Biocriminalistic, Vol. I-Xiii, Colecia Institutului Victor Babe, Bucureti, 1984-1987. 30. Asanache Gh., Mrcu L. Elemente De Medicin Biocriminalistic, Partea Xi, Institutul Victor Babe, 1978. 31. Antoniu G., Volonciu N., Zaharia N. Dicionar De Procedur Penal, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti 1988. 32. Ander Z., Bilegan I. Medicina Legal, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1966. 33. Arseni C., Oprescu I, - Traumatologie Cranio-Cerebrala, Ed Medicala, Bucurresti 1972 34. Balding, D. J. 1997. Errors and misunderstandings in the second NRC Report. Jurimetrics 37: 603607. 35. Balding, D. J. 1999. When can a DNA profile be regarded as unique? Science and Justice 39: 257260. 36. Balding, D. J., and P. Donnelly. 1995. Inferring identity from DNA profile evidence. Proc. Natl. Acad. Sci. USA 92: 1174111745. 37. Balding, D. J., and P. Donnelly. 1996. Evaluating DNA profile evidence when the suspect is identified through a database search. J. Forensic Sci. 41: 603 607. 38. Balding, D. J., and R. A. Nichols. 1994. DNA profile match probability calculations: How to allow for population stratification, relatedness, database selection and single bands. Forensic Sci. Intern. 64: 125140. 39. Bancila O, Cauzalitate In Filozofie Si Stiinta, Ed Stiintifica, Bucuresti, 1969 40. Basarab M. Criminalistic, Universitatea Babe Bolyai, Cluj-Napoca, 1968. 41. Basarab M. Drept Penal. Partea General, Universitatea Babe Bolyai, Cluj Napoca, 1988. 42. Basarab M., Moldovan L., Sudin V. Drept Penal. Partea Special, Universitatea Babe Bolyai,Cluj Napoca, 1985. 43. Brenner, Forensic mathematics of DNA matching, la www.dnaview.com/profile.htm. 44. Bieseker L.G. et al., DNA identifications after 9/11 WTC attack, 2005, Science, 310, 1122-1123 45. Beli Vl., Dragomirescu V., Nane C.., Panaitescu V., Gacea E., Drugescu N. Medicina Legal, Editura Teora, Bucureti, 1992. 46. Beli Vl. Medicina Legal. Curs Pentru Facultile De tiine Juridice, Societatea Romn De Medicin Legal, Bucureti, 1995. 47. Beli Vl., Nane C. Traumatologia Mecanic n Practica Medico-Legal i Judiciar, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1985. 48. Beli Vl. Tratat De Medicin Legal, Editura Medical, Bucureti, 1995. 49. Belis Vl.- Investigatia Microscopica A Leziunilor Traumatice Ed Academiei Bucuresti, 1992 50. Belis V, Barbarii L, Genetica Judiciar de la teorie la practic, ed Medicala Bucuresti, 2007

51. Berchean V., Dumitracu I.N. Probele i Mijloacele De Prob (Mic ndrumar De Cercetare Penal), Editura Ministerului De Interne, Bucureti, 1994. 52. Berchesan V, Rusu M, Valorificarea stiintifica a urmelor infractiunii, Curs de tehnica criminalistica, vol.I-III, Ed. Little Star, Bucuresti, 2002, 2003 53. Budowle, B., J. A. Lindsey, J. A. DeCou, B. W. Koons, A. M. Giusti, and C. T. Comey. 1995. Validation and population studies of the loci LDLR, GYPA, HBGG, D7S8, and Gc (PM loci), and HLA-DQ using a multiplex amplification and typing procedure. J. Forens. Sci. 40: 4554. 54. Bogdan T. Probleme De Patologie Judiciar,Editura tiinific, Bucureti, 1973. 55. Bogdan T., Sntea I., Drgan-Cornianu R. Comportamentul Uman n Procesul Judiciar, Ministerul De Interne, Bucureti, 1983. 56. Bouzat P., Pinatel J. Traite De Droit Penal Et De Criminologie, Editura Siery, Paris, 1963. 57. Branicki W., Determination of Phenotype associated SNPs in MC1R Gene) Journal of Forensic Science 2007, 52, 399-345 58. Bulai C. Drept Penal Romn. Partea General, Vol.I-Ii, Editura ansa, Bucureti, 1992. 59. Budowle, B., R. Chakraborty, G. Carmody, and K. L. Monson. 2000. Source attribution of a forensic DNA profile. Forens. Sci. Comm. (in press). 60. Budowle, B., and R. R. Moretti. 1999. Genotype profiles for six population groups at the 13 CODIS short tandem repeat core loci and other PCR based loci. Forensic Science Communications, FBI Lab. Div. Pub. 9906, U.S. Department of Justice. 61. Budowle, B., T. R. Moretti, A. L. Baumstark, D. A. Defenbaugh, and K. L. Keys. 1999. Population data on the thirteen CODIS core short tandem repeat loci in African-American, U.S. Caucasians, Hispanics, Bahamians, Jamaicans, and Trinidadians. J. Forensic Sci. 44: 12771286. 62. Budowle, B., B. Shea, S. Niezgoda, and R. Chakraborty. 2000. CODIS STR loci data from 41 sample populations. J. Forens. Sci. (in press). 63. Butler J.M., Forensic DNA Typing: Biology, Technology, and Genetics of STR Markers, Academic Press 2nd edition 2005. 64. Butler J., Fundamental of DNA typing, Academic Press, 3rd edition 2009 65. Butler, J. M. 1998. The use of capillary electrophoresis in genotyping STR loci. Methods Mol. Biol. 98: 279289. 66. Butler, J.M. (2006) Genetics and genomics of core STR loci used in human identity testing. J. Forensic Sci. 51(2): 253-265 67. Butler JM, Allele frequency for 15 autosomal STR loci on Caucasian, AfroAmerican and Hispanic populations, JforScience, 48 908-911 68. Cavalli-Sforza, L. L., and W. F. Bodmer. 1971. The Genetics of Human Populations. W. H. Freeman, San Francisco, CA. 69. Castle PA, Effects of electron beam irradiation on buccal cell DNA American Journal of Human Genetics, 2003, 73, 646-651

70. Ceccaldi P.F., Chevet C., Marano Ph. Criminalistique, Laboratorul De Identificare Judiciar Al Prefecturii Poliiei Din Paris, 1980. 71. Clayton TM, Whitaker JP, Fisher DL, LeDA, Holland MM, Weedn VW, Maguire CN, Di Zinno JA, Kimpton CP, Gill P. Further validation of a quadruplex STR DNA Typing system: a collaborative effort to identify victims of a mass disaster. Forensic Sci International 1995; 76:17-25. 72. Comey CT et al, DNA extraction strategies for amplified fragment length polimorfism analysis, Journal of Firensic Sciences, 39, 1254-1269 1994. 73. Carroll, Sean B. et al. (May 2008). "Regulating Evolution", Scientific American, pp. 6067, International Human Genome Sequencing Consortium (2001 74. Carroll SB, Initial sequencing and analysis of the human genome." Nature 409 (6822): 860921. 75. Ciopraga A. Criminalistica. Tratat De Tactic, Editura Gama, Iai, 1996. 76. Cecil, J. S., and T. E. Willging. 1994. Court-appointed experts. Pp. 527573 in Reference Manual on Scientific Evidence. Federal Judicial Center, Washington, DC. 77. Derobert L. Medecine Legale, Editura Flammarion, Paris, 1976. 78. Dragomirescu V.T., Problematica Si Metodologie Medico-Legala, Ed Medicala, Bucuresti, 1980 79. Dragomirescu V.T., Determinism Si Reactivitate Umana, Ed Stiintifica, Bucuresti, 1990 80. Demeter I., Ceterchi I. Introducere n Studiul Dreptului, Editura tiinific, Bucureti1962. 81. DAB. 2000. Statistical and population genetics issues affecting the evaluation of the frequency of occurrence of DNA profiles calculated from pertinent population databases. Forens. Sci. Comm. (in press). 82. Dincu A. Criminologie, Universitatea Bucureti, Facultatea De Drept, 1985. 83. Doak S., Assimankopoulos D., How do forensic scientists learn to become competent in casework reporting in practice: A theoretical and empirical approach. Forensic Science international 167, 201-206 84. Donnelly, P., and R. E. Friedman. 1999. DNA database searches and the legal consumption of scientific evidence. Michigan Law Rev. 97: 931984. 85. Dobrinescu I. Infraciuni Contra Vieii Persoanei, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1987. 86. Draghici C, Iacob A, Iftimie A, Metode si Tehnici moderne de cercetare si identificare criminalistica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2004 87. Dumitrescu C., Gacea E. Elemente De Antropologie Judiciar, Editura Ministerului De Interne, Bucureti, 1993. 88. Erlich, H. A., ed. 1989. PCR Technology. Principles and Applications for DNA Amplification. Stockton, New York. 89. Evett, I. W., and B. S. Weir. 1998. Interpreting DNA Evidence. Sinauer Associates, Sunderland, MA. Statistical and genetic methods. 90. Evett, I. W., R. Pinchin, and C. Buffery. 1992. An investigation of the feasibility of inferring ethnic origin from DNA profiles. J. Forensic Sci. Soc. 32: 301306.

91. Fitzgerald M.J. Handbook Of Criminal Investigation (Manual De Cercetare Penal), Traducere. 92. FBI. 1999. 1998 CODIS DNA Laboratory Survey. FBI Forensic Science Systems Unit, FBI Laboratory, Quantico, VA. 93. Fregeau KL, Leclair B., et al, Enhanced kinship analysius and STR based DNA typing for human identification in mass fatalities incidents: The SwissAir Flight 111 disaster Journal of Forensic Sciences, 49, 5, 2004 94. Gheorghiu Brdet Drept Penal Romn. Partea Special, Vol.I, Editura Europa Nova, Bucureti, 1994. 95. Gardiner K. Human genome organization. Curr. Opin. Genet. Dev. (1995); 5: 315322). 96. Gross H Population Database at www.FBI.org/hq/lab/fsc/backissu/april2002. 97. G.Lee Blood evidence: How DNA is revolutionizing the way we solve crimes, Perseus Publishing, Cambridge, 2003. 98. Gross H. ndreptarul Judectorului De Instrucie n Sistemul Criminalisticii, Munchen, 1893. 99. Groza P, "Fiziologie", Ed. Medical, Bucureti, 1991 100. Gunby P. Medical team seeks to identify human remains from mass graves of war in former Yugoslavia. JAMA 1994; 272:1804-1806. 101. Hanga Vl. Drept Privat Roman, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1977. 102. Holyst B. Kryminalistyk, Varovia, 1975. 103. Ionescu L. Expertiza Criminalistic A Scrisului, Ed. Junimea, Iai, 1973. 104. Ionescu L. Lexpertise Complexe Medico-Legale Et Criminalistique, In Ricpt Nr.3/1983. 105. Ionescu L., Sandu D. Identificarea Criminalistic, Ed. tiinific, Bucureti, 1990. 106. Ionescu A.V. Legitima Aprare i Starea De Necesitate, Ed. tiinific, Bucureti, 1972. 107. Inman, K., and N. Rudin. 1997. An Introduction to Forensic DNA Analysis. CRC Press, Boca Raton, FL. 108. Inman, K., and N. Rudin. 2000. Principles and Practice of Forensic Science. CRC Press, Boca Raton, FL. 109. Innis, M. A., D. H. Gelfand, and J. J. Sninsky, eds. 1999. PCR applications. Protocols for functional genomics. Academic Press, New York. 110. Jeffreys, A. J., V. Wilson, and S. L. Thein. 1985a. Hypervariable minisatellite regions in human DNA. Nature 314: 6772. 111. Jeffreys, A. J., V. Wilson, and S. L. Thein. 1985b. Individual specific fingerprints of human DNA. Nature 316: 7579.

112. Jhon P., Conversation with experts: DNA forensic testing in New York City, referint electronic, Medscape Molecular Medicine, 10/30/2001 113. Jobling MA, Heyer E., Dieltjes P., de Knijff P., Y chromosome specific microsatellite mutations rates re-examined using minisatellites MSY1 Hum Mol Gen 1998; 8, 2117-20 114. Kline MC, Nonamplification of a VWA allele, Journal of Forensic Science, (1998) 43(1), 250. 115. Kevin P.O, Sullivan R.C. Criminalistics Theory And Practic, Holdbruce Science Publishers Inc, New York, 1976. 116. Kirk P.L. Crime Investigation. Psyhical Evidence And Police Laboratory, Interscience Publishers Inc, New York, 1966. 117. Kaye, D. H. 2000. Bioethics, bench, and bar: selected arguments in Landry v. Attorney General. Jurimetrics J. 40: 193216. 118. Kaye, D. H., and G. F. Sensabaugh. 2000. Reference guide on forensic DNA evidence. In Reference Manual on Scientific Evidence. Federal Judicial Center, Washington, DC. 119. Kasper D., Braunwald E., et al., Harrisons Principles of Internal medicine, Acdemic Press, 17e, 2009 120. Kirby, L. T. 1992. DNA Fingerprinting. An Introduction. W. H. Freeman, New York. 121. Krawczak, M., and J. Schmidtke. 1998. DNA Fingerprinting. 2nd Edition. BIOS. Scientific Publishers, Herndon, VA. 122. Lee HC, Ladd C (2001) Preservation and collection of biological evidence, Croatian Medical Journal, 42, 225-228. 123. Levitt M, Forensic databases benefits and ethical and social costs, British Medical Bulletin, 2007, 83, 235-248. 124. Lechat R., La Technique De Lanquete Criminelle Ed Moderne, Bruxelles, 1989 125. Le Clere M. Manuel De Police Technique, Ed. Police Revue, Paris, 1974. 126. Lincoln, P. J, and J. Thompson. 1998. Forensic DNA Profiling Protocols. Humana Press, Totowa, NJ. 127. Lins, A. M., et al. 1998. Development and population study of an eightlocus short tandem repeat (STR) multiplex system. J. Forens. Sci. 43: 113. 128. Mathyer J. Quest Ce Que La Police Scientifique Et Ou Vu-T-Elle?, Nr.2/1987. 129. Martin R., Gel electrophoresis nucleic acids, 1996, Oxford, Bios scientific publisher, 130. Mircea I. Criminalistica, Universitatea Babe Bolyai, Cluj-Napoca, 1992. 131. Mircea I. Valoarea Criminalistic A Unor Urme De La Locul Faptei, Ed. Vasile Goldi, Arad, 1996.

132. Monson KL, The mtDNA population database an integrated software and database resource, Forensic Science communication 4,2,2002 133. McClintock, Forensic DNA Analysis: A Laboratory Manual (Paperback) CRC 1st edition, 2008 134. Nstase O. Perfecionarea Activitii De Urmrire Penal n Infraciunile De Omor, Fondul Documentar Al Parchetului General De Pe Lng Curtea Suprem De Justiie. 135. Neagu I. Drept Procesual Penal, Editura Academei Romne, Bucureti, 1988. 136. Neagu I. Drept Procesual Penal, Vol.. I i Ii, Editura ansa Srl, Bucureti, 1988. 137. Nepote J. Situation Actuelle Et Tendance Devolution De La Criminalistique, Ripc Nr.384/1983. 138. Nistoreanu Gh., Dobrinoiu V., Boroi Al., Pascu I., Molnar I., Lazr V. Drept Penal. Partea Special, Editura Continent Xxi, Bucureti, 1996. 139. Oancea I. Drept Penal. Partea General, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1971. 140. Obrian K.P., Sullivan R.C. Criminalistics. Theory And Practice, Handbook Press London, 1976. 141. Ohara E. Fundamentals Of Criminal Investigation, Ed. Thomans, Illinois, Sua, 1976. 142. Ohara E., Osterburg J.H. An Introduction Of Criminalistics, Ed. Mc Millan, New York, 1949. 143. Oroveanu M. Pentru O Reglementare Uniform i Complet A Expertizei,n Rrd Nr.10/1976. 144. O'Reilly GW, Forensic DNA Litigation: From Crime Scene to Courtroom, CRC 1st edition 2006 145. Olaisen B, Brinkman B, Lincoln P, Progress in in Forensic genetics, 7, Excerprta Medica International Congress Series, 1167, Elsvier Science, Amsterdam, pp 61-183 146. Panaitescu V. Metode De Investigatie In Practica Medico-Legala, Ed Litera 1982 147. Panghe C., Dumitrescu C. Portretul Vorbit, Ministerul De Interne, Bucureti, 1974. 148. Pieber F., Brenner C, Finding Criminals through DNA of their relatives, Science, 2006, 312, 1315-16 149. Peterson J, The feasability of external blind DNA proficiency test, JForSciences, 48, 21-31. 150. PRand S., The GEDNAP blind trial concept International Journal of Legal medicine, 118, 83-89, 2005 151. Papadopol V. Delimitarea Actelor De Coautorat De Cele De Complicitate" n Justiia Nou Nr.7/1963.

152. Pottecher F. Un Science De Lhome, n Science Et Vie (Nomero Hors Serie), Intitulat La Police Scientifique, Paris, 1982. 153. Primorac D, "Identificarea resturilor umane descoperite in gropi comune in Croatia, Bosnia si Hertzegovina, JcroatFor Science, 2007, 48, 513-519 154. Popiolek DA, Prinz MK, West AB, Nazzaruolo BL, Estacio SM, Budimlija ZM, Multiplex DNA Short Tandem Repeat Analysis, American Journal of Clinical Pathology. 2003;120(5) 155. Primorac D., Andelinovic S., Definis-Gojanovic M., Drmic I., Rezic B., Baden MM., Kennedy MA., Schanfield MS., Skakel SB., Lee CH. Identification of war victims from mass graves in Croatia, Bosnia and Herzegovina by use of standard forensic methods and DNA typing. J Forensic Sci 1996;41:891-894. 156. Radley I.A. Photography In Crime Detection, Ed. Chapman Hall Tld., London, 1948. 157. Roeder, K. 1994. DNA fingerprinting: a review of the controversy. Stat. Sci. 9: 222278. 158. Royall, R. 1997. Statistical Evidence. A Likelihood Paradigm. Chapman & Hall, New York. 159. Sandu D, Ionescu L, Identificarea criminalistica, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1990 160. Snyder Le M. Homicide Investigation, Ed. Charles Thomas, California, Sua, 1958. 161. Scripcaru Ghe. si colab - Medicina si Drept, Ed Litera Iasi 1979 162. Scripcaru Ghe, Isac L, Covalciuc M, Etica tiina si justiia, Revista romn de bioetic, vol 2, nr 1, 2004 163. Shows TB si colab, Guideliness for human gene nomenclature, An international system of for human gene nomenclature ISGN, 1987, Cytogenet Cell Genet, 1987, 46, 11-28. 164. Spencer C, A guide to Forensic DNA profiling, Benjamin Cummings; 1 edition (July 24 2003) 165. Stancu E. Criminalistica, Vol. I i Ii, Tub, 1981-1983. 166. Stancu E. Investigarea tiinific A Infraciunilor, Tub, 1986-1988. 167. Stancu E. Criminalistica tiina Investigrii Infraciunilor, Vol.I i Ii, Editura Proacardia, Bucureti, 1993. 168. Stancu E. Criminalistica Vol.I i Ii, Editura Actami, Bucureti, 1995. 169. Stancu E. Criminalistica Vol.I i Ii, Editura Actami, Bucureti, 1997. 170. Sachs J., DNA and a new kind of racial profilin, Popular Science, 263, 6, 16 (2003) 171. Suciu C. Criminalistic, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1972. 172. Sonia Norris New frontiers in forensic DNA analysis International practices and implications for Canada Parliament of Canada 2009 173. Swensson A., Wendel O. Techniques Of Crime Scene Investigation, American Elsevier Publishing Company Inc, New York, 1965. 174. Schimdt C, Beneke M (1997) Five cases of short tandem repeats DNA typing, Electrophoresis, 18, 690-694

175. Sweet D., A look at forensic dentistry, BrDentJ, 2007, April 14 359-366 (review) . 176. Theodoru G., Moldovan L. Drept Procesual Penal, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1976. 177. Thornwald J. Un Secol De Lupt Cu Delincvena, Editura Junimea, Iai, 1981. 178. Tchakraborty R., Sample size requirements for addressing the population geentic issues of forensic use of DNA typing, Human Biology, 64, 141-159 179. Vinberg I.A., Mitricev S.M. Criminalistica, Bucureti, 1952. 180. Volonciu N. Drept Procesual Penal, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1972. 181. Volonciu N. Drept Procesual Penal, Editura Tub, 1988. 182. Volonciu N. Tratat De Procedur Penal, Vol.I, Editura Paideia, Bucureti, 1993. 183. Vasilescu E., Examinarea de laborator a petelor de snge, capitol in Tratat de medicin Legal 1995, Ed medical, Bucuresti, 640-652 184. Waren H. Dental Identification And Forensic Odontology, Ed. Henry Nimpton, London, 1976. 185. Watson JD si Crick FHC, A structure for deoxyribose nucleic acid, Nature, 1953, 171, 737-738 186. Wells H.J. Forensic Science, Ed. Sweet Maxwell, Ltd., London, 1998. 187. Waldor M, Burrus V, (2004). "Shaping bacterial genomes with integrative and conjugative elements". Res. Microbiol. 155 (5): 37686 188. Walsh et al, Chelex 100 as a medium for simple extraction of DNA for PCR based typing from forensic materials, Biotehniques, 10, 506-513 1998. 189. Wickenheiser R., The business case for using forensic DNA technology to solve and prevent crime, Journal and Biolaw and Business, 7 (3) 34-50