Sunteți pe pagina 1din 34

CUPRINS

.....................................................................................................................................1
1.INTRODUCERE............................................................................................................2
1.1.CONSIDERATII GENERALE...............................................................................2
1.2.CATALIZATORI....................................................................................................2
1.3.FACTORII PROCESELOR DE HIDROFINARE................................................4
1.4.REACTIILE PROCESULUI DE HIDROFINARE ...............................................6
1.5.REALIZAREA INDUSTRIALA A HIDROFINARII............................................7
2.DETERMINAREA CURBELOR CARACTERISTICE MATERIILOR PRIME.......11
3. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A REACTORULUI DE HIDROFINARE...14
3.1 ELABORAREA MODELULUI MATEMATIC..................................................14
3.2.CALCULUL PARAMETRILOR CINETICI........................................................16
3.3 SOLUTIONAREA MODELULUI MATEMATIC.............................................21
4. ESTIMAREA SARCINILOR TERMICE ALE APARATELOR DE SCHIMB DE
CALDURA......................................................................................................................27
.........................................................................................................................................32
5.CALCULUL INALTIMII SI DIAMETRUL REACTORULUI..................................32
6.MASURI DE PROTECTIA MEDIULUI IN INSTALATII DE HIDROFINARE A
BENZINEI.......................................................................................................................33
7.BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................33
1
1.INTRODUCERE
1.1.CONSIDERATII GENERALE
Prin hidrofinare i hidrotratare se neleg procesele de tratare cu hidrogen a
fraciunilor petroliere pe catalizatori monofuncionali -sulfuri sau oxizi
metalici prin care se urmarete eliminarea compuilor heteroatomici,
hidrocarburilor nesaturate i parial a aromaticelor din fraciunile petroliere.
Hidrofinarea a aprut din necesitatea desulfurrii distilatelor
atmosferice pentru respectarea normelor impuse produselor finale sau n
cazul, benzinelor pentru a le face apte pentru alimentarea reformrii
catalitice n scopul protejarii catalizatorilor platinici.
Creterea exigenelor calitative privind coninutul de sulf i de azot
n distilatele grele i cele de vid a condus la situaia n care hidrogenoliza
legturilor C-S i C-N, asigurat de hidrofinarea clasic s nu mai fie
suficient. In plus a intervenit necesitatea ndeprtrii Ni i a V coninui n
structuri chimice mai complexe, n special pentru a putea supune distilatele
grele de vid cracrii catalitice .Aceste cerine noi au impus modificri ale
sistemului catalitic i ale regimului tehnologic al hidrofinrii, pentru a se
asigura hidrogenarea prealabil a unor legturi C-C astfel nct
heteroatomii de S, N, V, i Ni coninui n fraciune s poat deveni
accesibili i s poat fi eliminai.
1.2.CATALIZATORI
Aplicarea hidrofinrii n industria de prelucrare a ieiului a fost
stimulat de sursele de hidrogen disponibil n rafinrii prin dezvoltarea
procesului de reformare catalitic. Se supun hidrofinrii o gam larg de
2
produse petroliere: benzine de la distilarea atmosferic, benzine rezultate
din procese distructive, motorine de diverse proveniene, distilate grele,
uleiuri lubrifiante, parafine, cerezine, iei i reziduuri .
n procesele de hidrofinare se folosesc catalizatori monofuncionali
constituii din sulfuri sau oxizi ale unor metale tranziionale, depuse pe
suport oxid de aluminiu. Catalizatorii sunt formai n general din dou
elemente active: Co-Mo; Ni-W; Ni-Cr, care au efect reciproc de promotare.
Catalizatorii se diferentiaza in functie de scopul urmarit la
hidrofinare :pentru desulfurare catalizatorul cel mai eficient este de
tipul Co-Mo pe suport,raportul Co\Mo=0.3:1; continutul de metale Co-
Mo este de 10-13%.Se mai poate adauga un al treilea metal ca
promotor:Ni sau Fe.Pentru eliminarea azotului se foloseste un
catalizator de tipul Ni-Mo cu Ni 2-4% si Mo 10-14%,prezenta Ni
faciliteaza reactia de saturare(se poate realiza saturarea aromaticelor).
Pentru aromatice se prefera catalizatori de tipul Ni-W care sunt usor
contaminati cu sulf.Ei se utilizeaza pentru materiile prime care au un
continut redus de sulf .Suportul rezolva problema privind difuzia
reactantilor spre centrii activi.Pentru benzina se utilizeaza o alumina
microporoasa iar pentru o materie prima mai grea se foloseste una
macroporoasa(mezopori cu diametrul de 500A)
Principalele reacii care au loc n procesul de hidrofinare sunt:
reaciile de hidrogenoliz a compuilor cu sulf, azot i oxigen; reacii de
hidrogenare a diolefinelor la olefine i saturarea olefinelor; reaciile de
hidrogenare a hidrocarburilor aromatice, reaciile de ndeprtare a
compuilor organo-metalici si reacii ale rinilor i asfaltenelor .
Dintre reaciile secundare un loc important l ocup reaciile de
hidrocracare.Din punct de vedere termodinamic reactiile de la
hidrofinare sunt exoterme iar efectul termic este cu atat mai mare cu
3
cat se consuma mai mult hidrogen,asta impunand realizarea unor
sisteme de racire pentru a controla temperatura in reactor.
Din punct de vedere cinetic exista diferente intre viteza reactiei
de hidrogenoliza si a reactiei de saturare.Viteza de reactie scade in
ordinea : diolefine,monoolefine,compusi cu sulf,compusi cu
oxigen,compusi cu azot.Viteza reactiei de desulfurare scade de la
mercaptani la tiofeni.
1.3.FACTORII PROCESELOR DE HIDROFINARE
Temperatura depinde de scopul urmarit in procesul de hidrofinare,de
materia prima si de catalizatorul folosit.Pentru procesul de
hidrogenoliza temperatura este cuprinsa in intervalul 350-380C,pe
domeniul benzina-petrol-motorina temperatura creste.Odata cu cresterea
temperaturii are loc si o acentuare a reactiilor de hidrocracare care pot duce
la micsorarea randamentului produsului principal si sunt insotite de
depuneri de cocs pe catalizator.Daca temperatura creste peste limita
superioara apar reactiile secundare de cracare termica.
Temperaturile mici sunt limitate de viteza de reactie care pentru a fi
compensata impune timp de reactie mai mare.In cazul hidrogenarilor
selective se opereaza la temperaturi mai mici :200-250C.
Presiunea influenteaza echilibrul chimic si viteza reactiilor,viteza de
difuzie a reactantilor prin porii catalizatorilui si raportul vapori/lichid la
hidrotratarea fractiilor grele.Cresterea presiunii favorizeaza echilibrul
termodinamic pentru toate reactiile(reactiile care au loc cu scaderea
numarului de moli).Marirea presiunii partiale a hidrogenului determina
indepartarea mai completa a compusilor cu azot,oxigen,sulf si organo-
metalici,o saturare a olefinelor si aromaticelor si hidrogenare a
4
componentilor care genereaza depuneri de cocs,cum ar fi rasinile si
asfaltenele.In sistemele de reactie trifazice(gaz-lichid-solid) cresterea
presiunii mareste difuzia hidrogenului prin filmul de lichid de la
suprafata solului.Presiunea partiala a hidrogenului controleaza si
depunerile de cocs.Presiunea variaza in limite largi:30-100bar.
Raportul H
2
\materie prima are valori cuprinse intre 20-100Nm
3
\m
3
valoare care depinde de natura materiei prime,catalizator si puritatea
hidrogenului.Marirea raportului depinde de tipul de hidrogen
folosit :raportul sa fie mai mare pentru hidrogenul de la reformare catalitica
si mai mic pentru hidrogenul produs in fabrici de hidrogen cu o puritate de
90-92%.Raportul hidrogen/materie prima influenteaza presiunea partiala a
hidrogenului,echilibrul vapori-lichid in cazul fractiilor grele si timpul de
sedere in zona de reactie,prin efectul asupra volumului mediu de
reactanti.Pana la un anumit raport cresterea acestuia este avantajoasa,peste
o anumita valoare scade timpul de sedere a reactantilor in reactor. Materia
prima influenteaza prin continutul si compozitia compusilor nedoriti si
prin limitele de distilare.Cresterea acesteia diminueaza eficacitatea
proceselor,ceea ce se explica in cazul hidrogenolizei prin natura compusilor
heteroatomici continuti.
Viteza volumara este cuprinsa intre 0.5-5h
-1
.Viteza volumara reprezinta
o masura a timpului de reactie :cu cat este mai mica cu atat avem un grad
de purificare mai bun.Acest parametru se coreleaza cu presiunea de lucru
si cu activitatea catalizatorului.

5
1.4.REACTIILE PROCESULUI DE HIDROFINARE
Din punct de vedere termodinamic reactiile de la hidrofinare sunt
exoterme iar efectul termic este cu atat mai mare cu cat se consuma
mai mult hidrogen.
Din punct de vedere cinetic exista diferente intre viteza reactiei
de hidrogenoliza si a reactiei de saturare.Viteza de reactie scade in
ordinea :diolefine,monoolefine,compusii cu sulf,compusii cu
oxigen,compusii cu azot.Viteza reactiei de desulfurare scad de la
mercaptani la tiofeni.

Reactiile care au loc :
1)Reacii de hidrogenare:
Diolefine
R-CH=CH-CH=CH
2
+ H
2


R-CH=CH-CH
2
-CH
3
Olefine
R-CH=CH-CH
2
-CH
3
+ H
2

R-CH
2
-CH
2
-CH
2
-CH
3
2)Reactii de desulfurare decurg prin ruperea legaturilor C-S cu formare de
hidrogen sulfurat si a unor hidrocarburi saturate.
Pentru cateva tipuri reprezentative reactiile sunt :
Mercaptani R-SH + H
2

R-H +H
2
S
Sulfuri R
1
-S-R
2
+ H
2

R
1
H +R
2
SH

R
1
SH + R
2
H
Disulfuri R
1
-S-S-R
2
+ H
2

R
1
-SH + R
2
-SH +2H
2

R
1
-H
+R
2
H+2H
2
S
Tiofeni CH
2
-CH
2
-CH
2
-CH
2
-S + H
2

C
4
H
9
-SH + H
2

C
4
H
10
+ H
2
S
6
Sulfuri ciclice
H
2
C CH
2

I I
2
H +


C
4
H
9
SH
2
H +

C
4
H
10
H
2
S
H
2
C CH
2

S
3)Reactiile compusilor cu oxigen au loc prin ruperea legaturii C-O,cu
generare de apa si hidrocarburi.Acestea sunt :

Fenoli
OH + H
2
O

2
nH +

+ H2O
Acizi carboxilici CH
3
I
COOH R
I + 2 H
2
O
R
+ nH
2
R
+ H
2
O + CH
4

1.5.REALIZAREA INDUSTRIALA A HIDROFINARII
7
Hidrofinarea se realizeaza in sistem de reactie cu strat fix de
catalizator,cu strat mobil si cu strat fierbator.Cele mai multe instalatii
sunt cele cu strat fix sau cu strat fierbator.Circulatia reactantilor este in
echicurent,majoritatea instalatiilor folosind o circulatie descendenta prin
reactor.Datorita vitezelor de circulatie diferite ale celor doua faze prin
stratul de catalizator,durata de contact intre catalizator si partea lichida a
materiei prime este mai mare decat a partiii vapori,ceea ce favorizeaza
conversia partii grele,adica tocmai a aceleia care prezinta viteze de reactie
mai mici.Se utilizeaza doua sau mai multe straturi de catalizator cu
redistributia straturilor pentru a evita curgerea mecanica,uzura
catalizatorului de la baza si pentru a permite injectia hidrogenului pentru
racire.Intre straturi putem injecta hidrogenul de racire pentru a controla
profilul de temperatura pe reactor,reactiile fiind exoterme cresterea
maxima admisa este de 20C.
Industrial procesul de hidrofinare se poate realiza cu o treapt
respectiv dou de reacie i instalaiile cuprind urmtoarele utilaje
principale: cuptor, reactor schimbtoare de cldur, separatoare de nalt
respectiv de joas presiune, coloane de fracionare, compresor de
vehiculare a hidrogenului.Procesul se realizeaz la temperaturi de ordinul
250-400C temperatura de lucru fiind determinat de natura materiei prime
i scopul urmrit.
Presiunile folosite n procesele de hidrotratare variaz n limite largi
30-100 bar, raportul hidrogen/materie prim are valori cuprinse ntre 20-
100Nm
3
/m
3
iar vitezele de volum au valori ntre 0,5-5h
-1
.Circulatia
reactantilor este in echicurent,majoritatea instalatiilor folosind o circulatie
descendenta prin reactor.
8
In cazul in care procesul de hidrotratare se realizeaza si
hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate si,eventual,a aromaticelor,se
impune preluarea de caldura din reactor.Aceasta se realizeaza prin:
1-injectie de hidrogen rece intre stratele de catalizator;
2-folosirea a doua reactoare cu racire intermediara;
3-reactoare cu manta dubla,cu circularea gazelor bogate in hidrogen
prin manta.
Separatoarele de faze sunt utilizate pentru separarea efluentului
zonei de reactie ce se realizeaza in doua trepte.In separatorul de inalta
presiune se separa hidrogenul de restul componentilor,iar in separatorul de
joasa presiune se separa fractia petoliera hidrofinata de gaze.
La hidrotratarea oricarei fractiuni petroliere se formeaza si
componenti cu temperaturi de fierbere mai joase decat cele corespunzatoare
fractiei respective.O coloana de fractionare realizeaza separarea fractiei
petroliere de componenti cu temperaturi de fierbere mai coborate decat
fractia respectiva.Se separa de asemenea hidrocarburi gazoase care nu au
fost indepartate in separatorul de joasa presiune,in special hidrogen
sulfurat.
Purificarea hidrogenului.In functie de continutul compusilor cu sulf
si azot se poate impune purificarea hidrogenului de recirculare pentru
indepartarea hidrogenului sulfurat si a amoniacului.acestea se realizeaza
prin absortie in solutii de amine.
Procesul de hidrofinare, se realizeaz izoterm i la presiune ridicat,
n sistem continuu, ntr-o instalaie a carei schem de principiu este dat n
figura de mai jos.
Reactorul 1 este un tub din oel aliat, rezistent la temperaturi i
presiuni ridicate, precum i la aciunea hidrogenului n condiiile de racie.
9
Reactorul are un diametru interior de 24 mm i este umplut cu catalizator
de oxid de Co i Mo pe suport de oxid de aluminiu. Deasupra stratului de
catalizator este montat un dispozitiv de prenclzire n form de nec care
asigur creterea suprafeei de schimb de cldur i distribuia uniform a
materiei prime n zona de reacie.
Reactorul este nclzit de un cuptor electric 6, iar instalaia este
prevzut cu un sistem de reglare automat a temperaturii alctuit din releu
cu mercur, poteniometru i termocuplu.
10
2.DETERMINAREA CURBELOR CARACTERISTICE
MATERIILOR PRIME
-Curba PRF
-Curba VE ( metoda Edmister Okamoto )
-Curba %medii -densitate
-Curba % medii -M
Pentru trasarea curbei PRF se traseaza pe abcisa %volum distilat si pe ordonata
temperatura de fierbere.
Tabel 1.
%vol 0 5 10 20 30 40 50 60 70 80 90 95 100
T(
o
C) 30 50 63 82 95 106 117 128 140 151 162 171 180
Figura 1.
Pentru trasarea curbei %medii-densitate se traseaza pe abcisa %volum distilat si pe
ordonata densitatii d
4
20
.
Tabel 2.
%vol 2.5 7.5 15 25 35 45 55 65 75 85 92.5 97.5
d
4
20
0.666
4
0.680
0
0.698
8
0.71
6
0.730
0
0.742
1
0.749
5
0.757
8
0.767
0
0.775
8
0.782
8
0.7875
11
Figura 2.
Pentru trasarea curbei %medii-masa moleculara se traseaza pe abcisa %volum
distilat si pe ordonata masa moleculara.
Tabel 3.
%vol 2.5 35 65 97.5
M 90 108 123 148
12
Figura 3.
Pentru trasarea curbei VE pe abcisa se reprezinta % volum distilat si pe ordonata t
ve
la
presiunea de1atm.
Tabel 4.
%vol 0 10 30 50 70 90 100
t
VE
(
o
c)
90 97 108 114 121 128.5 133
13
Figura 4.
3. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A REACTORULUI DE
HIDROFINARE
3.1 ELABORAREA MODELULUI MATEMATIC
Reactorul folosit in instalatia de hidrofinare este un RCT cu strat fix de
catalizator. Reactiile chimice care au loc sunt reactii de desulfurare, deazotare,
dehidrogenare. Pentru fiecare din aceste reactii se scriu ecuatii de bilant material
si bilant termic.
I = E + C + A
I = fluxul de masa, energie sau impuls intrat in sistemul de reactie.
E = fluxul de masa, energie sau impuls iesit din reactie
C = masa sau energia consumata ca efect al reactiei chimice
A = reprezinta acumularile de masa sau temperatura in timp
14
In RCT compozitia, temperatura si presiunea variaza spatial

RCT sistem
nestationar.
Din acest motiv exprimarea legilor de conservare se face pe un element
infinitezimal de volum.
dV
T
i
+dT
i
G
i
+dG
i
T
0
, G
0
, C
0
T
i
, G
i
, C
i
C
i
+dC
i
T
f
, G
f
,
C
f
C
i
= concentratia componentului i (kg component / kg materie prima);
G
i
= debitul masic de component i masurat la intrarea in componentul
infinitezimal;
G
i
+dG
i
= debitul masic de component masurat la iesirea din elementul
infinitezimal;
Bilant material

i
G I
b i
i i
G C
r
dV
dx

) (
ec. BM pentru RCT

i i
dG G E +

( ) dV r C
i


0 A
Bilant termic
I = E + C + A

( ) ( ) dV r H dT T C G T C G
i
j
j j P P
+ +

1

P
H H S S
C G
r H r H
dV
dT

) ( ) ( ) ( ) (
' '


( ) dV r H dT C G
i
j
j j P


1
ec. BT pentru RCT

A C E I + +
15
3.2.CALCULUL PARAMETRILOR CINETICI
Determinarea debitelor de benzina si gaze
g b
G G G +
b
G
- debitul masic de benzina
G
- debit masic total ( kg/h )
g
G
- debitul masic de gaze
b
G
= 870 000
an
t
=
h
kg
8000
10 870000
3

=108750
h
kg
b

= 736
3
m
kg

b
b
G
Q
1
]
1

1
]
1

h
m
m kg
h kg
3
3
/
/

b
b
G
Q
=
736
108750
3
/
/
m kg
h kg
= 147.76 m
3
/h
b
Q
= 147.76 m
3
/h
a = raportul H
2
/m.p.= 260 Nm
3
/m
3
2
H
Q
=
a Q
b

= 147,76 m
3
/h x 260 Nm
3
/m
3
= 38417.6 Nm
3
/m
3
2
H
Q
= 38417.6 Nm
3
/m
3
100
84
6 . 38417
100
2
2

H
H
g
C
Q
Q
= 45735.24 Nm
3
/h
Debitul molar de gaze
g
F
=
4 , 22
g
Q
=
kmoli Nm
h Nm
/
/
4 , 22
24 . 45735
3
3
= 2041.75 kmoli/ h
i
g
F
=
100
%
g
F mol
i
g
F
=
g
F
2
gH
F
=
100
75 . 2041 84
= 1715.07kmoli/h
16
1
gC
F
=
100
75 . 2041 10
= 204.175kmoli/h
2
gC
F
=
100
75 . 2041 3
= 61.2525 kmoli/h
3
gC
F
=
100
75 . 2041 2
=40.835 kmoli/h
4 4
nC iC
gC
F
+
=
100
75 . 2041 1
= 20.4175kmoli/h
g
F
=
i
g
F
= 2041.75 kmoli/ h
Debitul masic de gaze
i
g
G
=
M F
i
g

2
gH
G
= 1715,07 kmoli/h 2 kg/kmoli = 3430,14 kg/h
1
gC
G
= 204,175 kmoli/h 16 kg/kmoli = 3266,8kg/h
2
gC
G
= 61,2525 kmoli/h 30 kg/kmoli = 1837,575 kg/h
3
gC
G
= 40,835kmoli/h 44 kg/kmoli = 1796,74 kg/h
4 4
nC iC
gC
G
+
= 20,4175 kmoli/h 58 kg/kmoli = 1184,215 kg/h
g
G
=
i
g
G
= 11515,47 kg/h
Debitul volumetric de gaze
g
Q
= 45735,24Nm
3
/h
i
g
Q
=
100
%
g
Q mol
2
gH
Q
=
100
24 , 45735 84
= 38417,6016 Nm
3
/h
1
gC
Q
=
100
24 , 45735 10
= 4573,524Nm
3
/h
2
gC
Q
=
100
24 , 45735 3
= 1372,0572Nm
3
/h
17
3
gC
Q
=
100
24 , 45735 2
= 914,7048Nm
3
/h
4 4
nC iC
gC
Q
+
=
100
24 , 45735 1
= 457,3524 Nm
3
/h
i
g
Q
=
g
Q
= 45735,24 Nm
3
/h
i
g
G
=
M F
i
g


g
M
=
g
g
F
G
%gr =
gT
g
G
G
i
100
fr. gr. =
gT
g
G
G
i
G
=
b
G
+
g
G
= 108750 + 11515,47 = 120265,47 kg/h
g
M
=
g
g
F
G
=
75 , 2041
47 , 11515
= 5,64 kg/mol
Tabel 5.
Comp. %mol M,
kg/mol
g
F
,
kmoli/h
i
g
G
,kg/h
i
g
Q
,
Nm
3
/h
%gr. fr.gr.
H
2
84 2 1715,07 3430,13 38417.60 29,79 0,2979
C
1
10 16 204,175 3266,8 4573.52 28,37 0,2837
C
2
3 30 61,2525 1837,575 1372.05 15,96 0,1596
C
3
2 44 40,835 1796,74 914.70 15,60 0,1560
iC
4
+ nC
4
1 58 20,4175 1184,215 457.35 10,28 0,1028
TOTAL 100% 1877,45 11515,47 45735.24 100 1
18
BILANT TERMIC
I = E + C + A
( ) ( ) dV r H dT T C G T C G
i
j
j j P P
+ +

1
( ) dV r H dT C G
i
j
j j P


1
P
H H S S
C G
r H r H
dV
dT

) ( ) ( ) ( ) (
' '
ec. BT pentru RCT
MM al RCT
b i
i i
G C
r
dV
dx

) (
ec. BM pentru RCT
'
S
H
=576 Kcal/Nm
3
'
H
H
=1327 Kcal/Nm
3
CCH
S
= 0.82 Nm
3
/kg S
DO = 0.41 Nm
3
hidrogen consumat / kg DO transformata
CCH
H

O = 0.205 Nm
3
hidrogen consumat / kg O transformata
% DO = 2,5
% O = 11
CCH
H
=
205 . 0
11 5 , 2
11
41 . 0
11 5 , 2
5 , 2

+
+
+
= 0,0759 + 0,16703 = 0,243 Nm
3
/kg H
2
(-
'
S
H
) =
'
S
H
CCH
S
= 576 0,82 = 472,32 Kcal/ kg S
(-
'
H
H
) =
'
H
H
CCH
H
= 1327 0,243= 322,8461Kcal/ kg H
2
Conditii initiale:
( ) 0 0
S S
C C
= 1575 10
-6
= 1,575 kg S / kg benzina
( ) 0 0
H H
C C
=
100
11
100
5 , 2
+
= 0,135 kg H / kg benzina
19
( ) 0 0
N N
C C
= 35 10
-6
kg N / kg benzina
0 ) 0 (
T T
= 365
0
C
T
adm
= T
0
+ T = 365 + 20 + 385
0
C
T
m
=
2
0 adm
T T +
=
2
385 365 +
= 375
0
C
K = 12
f (T
m
, k) = f (375, 12)
2
H
P
C
= 3,4786 kcal / kg
0
C
1
C
P
C
= 0,8134 kcal / kg
0
C
2 C
P
C
= 0,7328 kcal / kg
0
C
3
C
P
C
= 0,7277 kcal / kg
0
C
4 4
nC iC
P
C
+
= 0,7230 kcal / kg
0
C
gaze
P
C
=

2
H
P
C

fr.gr.H
2
+
1
C
P
C

fr.gr.C
1
+
2 C
P
C

fr.gr.C
2
+
3
C
P
C

fr.gr.C
3
+
4 4
nC iC
P
C
+


fr.gr.iC
4
+nC
4
gaze
P
C
= 3,47860,297+ 0,81340,283 + 0,73280,159 + 0,72770,156 +
0,72300,102
gaze
P
C
= 1,567 kcal / kg
0
C
P
C
= bz
P
C
fr.gr.bz. + gaze
P
C
fr.gr.gaze
fr.gr.bz. =
90 , 0
47 , 11515 108750
108750

+
g b
b
G G
G
fr.gr.gaze=
095 , 0
108750 47 , 11515
47 , 11515

+
g b
g
G G
G
bz
P
C
= 0,622 kcal / kg
0
C
P
C
= bz
P
C
fr.gr.bz. + gaze
P
C
fr.gr.gaze = 0,622 0,90 + 1,567 0,095
P
C
= 0,7087 kcal / kg
0
C
20
3.3 SOLUTIONAREA MODELULUI MATEMATIC
CALCULUL VOLUMULUI PENTRU FIECARE ZONA DE REACTIE
CALCULUL VOLUMULUI TOTAL
P
C
= 0,7129 kcal / kg
0
C
b
G
= 108750 kg / h
Cifra de brom
Fr. molara
HN
=
94 , 0
30
8 , 1 30

i
f i
Br
Br Br
C
C C
O = 11%
DO = 2,5%
i
f i
C
C C
= 0,94
Fr. molara
HN
=
i
f i
C
C C
C
i (DO+O)
=
135 , 0
100
5 , 2
100
11
+
94 , 0
135 , 0
135 , 0

f
C
C
f
= 0,135 0,127 = 0,008
Reactia de desulfurare
( )
( ) ( ) ( ) ( )
( )
f
f f
S S b
HN HN b HN S S b S
S
C C G
C C G H C C G H
H

+

0
0 0
' '
( )
( ) ( )
( )
6
6
10 5 1575 108750
008 , 0 135 , 0 108750 461 , 322 10 5 1575 108750 32 , 472


+

S
H
( )
S
H
= 3080,7 kcal totale dizolvate in proces/kg S transformat
21
( )
( )
S S
P
b S
C C
C G
G H
T T


+
0
0
TREAPTA I
6
10 1500
0


S
C
T
0
= 365
0
C
Se presupune: C
s
= 1300 10
-6
T =
( )
6
10 1300 1500
7087 , 0 47 , 120265
108750 7 , 3080
365

+
= 372,862
0
C
Se presupune: C
s
= 1100 10
-6
T =
( )
6
10 1100 1300
7087 , 0 47 , 120265
108750 47 , 3080
862 , 372

+
= 380,72
0
C
Se presupune: C
s
= 990 10
-6
injectie cu H
2
proaspat
T =
( )
6
10 990 1100
7087 , 0 47 , 120265
108750 47 , 3080
72 , 380

+
= 385
0
C
TREAPTA II
6
10 990
0


S
C
T
0
= 365
0
C
Se presupune: C
s
= 810 10
-6
T =
( )
6
10 810 990
7087 , 0 47 , 120265
108750 47 , 3080
365

+
= 372
0
C
Se presupune: C
s
= 630 10
-6
T =
( )
6
10 630 810
7087 , 0 47 , 120265
108750 47 , 3080
372

+
= 379
0
C
Se presupune: C
s
= 470 10
-6

22
T =
( )
6
10 470 630
7087 , 0 47 , 120265
108750 47 , 3080
379

+
= 385
0
C injectie cu H
2
proaspat
TREAPTA III
6
10 470
0


S
C
T
0
= 365
0
C
Se presupune: C
s
= 250 10
-6
T =
( )
6
10 250 470
7087 , 0 47 , 120265
108750 47 , 3080
365

+
= 373,6
0
C
Se presupune: C
s
= 2 10
-6
T =
( )
6
10 2 250
7087 , 0 47 , 120265
108750 47 , 3080
6 , 373

+
= 383,4
0
C
K
s
= 4,1 10
7
T
e

987 , 1
10000
, kg / m
3
h
(-r
S
) = k
S
C
S
A
S
=4,62*10
4
V
ZR
=Gb * A
S
=108750*4,62*10
4
=50,24 m
3
Tabel 6.
Nr.
trepte
6
10
0

S
C
Kg S/kg
comp.
T
0
C
T
K
k
S
kg / m
3
h
(-r
S
)
) (
1
S
r
I 1500 365 638 15379,9 230,07
6
0,0043
1300 372,86
2
645,86
2
16929,9 220 0,0045
1100 380,72 653,72 18592,4 204,5 0,0048
990 385 658 19547,1 193,5 0,0051
II 990 365 638 15379,9 152,2 0,0065
810 372 645 16754,6 135,7 0,0073
630 379 652 18218,6 114,7 0,0087
470 385 658 19547,1 91,8 0,0108
III 470 365 638 15379,9 72,2 0,0138
250 373,6 646,6 17081,2 42,7 0,0234
2 383 656,4 19186,06 3,8 0,263
23
Figura 5.
Reactia de dehidrogenare
( )
( ) ( ) ( ) ( )
( )
f
f f
HN HN b
HN HN b HN S S b S
HN
C C G
C C G H C C G H
H

+

0
0 0
' '
( )
( ) ( )
( ) 008 , 0 135 , 0 108750
008 , 0 135 , 0 108750 461 , 322 10 5 1575 108750 32 , 472
6

+

HN
H
( )
HN
H
= 380,850kcal /kg S total
( )
( )
f
HN HN
P
b HN
C C
C G
G H
T T


+
0
0
TREAPTA I
CHN0=0,1
T
0
= 365
0
C
24
Se presupune:
f
HN
C
= 0,110
T =
( ) 110 , 0 135 , 0
7087 , 0 47 , 120265
108750 85 , 380
365

+
= 377,15
0
C
Se presupune:
f
HN
C
= 0,094
T =
( ) 094 , 0 110 , 0
7087 , 0 47 , 120265
108750 85 , 380
15 , 377

+
= 385
0
C
TREAPTA II

094 , 0
0

HN
C
T
0
= 365
0
C
Se presupune:
f
HN
C
= 0,075
T =
( ) 075 , 0 094 , 0
7087 , 0 47 , 120265
108750 85 , 380
365

+
= 374,2
0
C
Se presupune:
f
HN
C
= 0,065
T =
( ) 065 , 0 075 , 0
7087 , 0 47 , 120265
108750 85 , 380
2 , 374

+
= 379
0
C
Se presupune:CHN0=0,052
T =
( ) 052 , 0 065 , 0
7087 , 0 47 , 120265
108750 85 , 380
379

+
=385
0
C
TREAPTA III
052 , 0
0

HN
C
T
0
= 365
0
C
Se presupune:
f
HN
C
= 0,03
T =
( ) 03 , 0 052 , 0
7087 , 0 120265
108750 85 , 380
365

+
= 375,6
0
C
Se presupune:
f
HN
C
= 0,0018
T =
( ) 0018 , 0 03 , 0
7087 , 0 47 , 120265
108750 85 , 380
6 , 375

+
= 381,4
0
C
K
H
= 5 10
9

T
e

987 , 1
17300
, kg / m
3
h
25
(-r
H
) = k
H
C
HN

A
H
=2,80*10
4
V
ZR
=Gb * A
H
=108750*2,80*10
4
=30,45 m
3
Tabel 7.
Nr.
trepte
6
10
0

HN
C
Kg S/kg
comp.
T
0
C
T
K
K
HN
kg /
m
3
h
(-r
HN
)
) (
1
rHN
I 0,135 365 638 5919,5 799,1 0,00125
011 377,1
5
650,1
5
7639,1 840,3 0,00119
0,094 385 658 8962,5 842,5 0,00118
II 0,094 365 638 5919,5 556,4 0,00179
0,075 374,2 647,2 7186,7 539 0,00185
0,065 379 652 7934,9 515,7 0,00193
0,052 385 658 8962,5 466,05 0,00214
III 0,052 365 638 5919,5 307,8 0,00324
0,03 375,6 648,6 7398,5 221,9 0,007450
0,0018 381,4 654,4 8333,2 149,9 0,00667

Figura 6.
26
4. ESTIMAREA SARCINILOR TERMICE ALE APARATELOR DE
SCHIMB DE CALDURA
Temperatura de iesire a efluentului din schimbatorul de caldura este de 180
0
.
Temperatura de iesire a efluentului din racitorul cu aer este de 180
0
.
Temperatura la iesire din reactor este temperatura corespunzatoare atingerii
concentratiei la iesire impusa din datele de proiectare, 383,7.
Temperatura la intrare in reactor este 365
0
C.
Se alege o presiune medie pentru alimentare si o presiune medie pentru efluent.
- caderea de presiune totala pe compresor:
p
t
= 13 atm
- presiunea in vasul separator ; p
S
= 35 atm
Presiunea la pompa de alimentare cu benzina este data de relatia:
p = p
S
+ p
t
p = 35 + 13 = 48 atm
- se considera o cadere de presiune pe reactor p
r
= 1 atm.
p = p
t
- p
r
= 13 1 = 12 atm
- se repartizeaza astfel:
12 atm 6 atm caderea de presiune intre alimentarea pompei si intrare reactor

6 atm caderea de presiune intre iesirea din reactor si intrarea in separator;

la intrare in reactor: 48-6 = 42 atm

p
alim
=
45
2
42 48

+
atm
- calculele se fac pentru doua presiuni - 35 bari
- 45 bari

27
Trasarea dreptei presiunii de vapori
a)
90 10
p
PRF
=
24 , 1
10 90
% 10 % 90

p p
b)
C
t t t t t
t
mv
0 % 90 % 70 % 50 % 30 % 10
4 , 115
5

+ + + +

c)
( )
cr cr mv
p t t d f , ,
15
15


00806 . 0 * 9952 . 0 / 736 . 0
20
4
15
15
3 20
4
+ d d cm g d
00806 . 0 736 . 0 * 9952 . 0
15
15
+ d
3 15
15
/ 740 . 0 cm g d
C t d f t
o
mv cr
365 ) , (
15
15

2
17
cm
KN
pcr
d) se determina temperaturile la diferite % vaporizat,si la presiunea medie pe
alimentare(35atm)si presiunea medie pe efluent(45atm)

Tabel 8.
%vaporiza
t
T() T(K) 1/T
0 90 363 2,75
10 97 370 2,7
30 108 381 2,62
50 114 387 2,58
70 121 394 2,53
90 128.
5
410,
5
2,43
Determinarea temperaturilor focale
t=tf-tcr=f(tmv-p10-90%)=74

tf=74+365=439
0
C

tf=439+273=712
0
C
Determinarea presiunii focale
p=pf-pcr=f(tmv,p10-90%)=29
28
pf=29+17=46

Tabel 9.
% VAP
35 atm 45 atm
T
1
10
3
( K
-
1
)
T, ( K ) t , (
0
C )
T
1
10
3
( K
-1
)
T, ( K ) t , (
0
C )
0 1.9 526 253 1.56 641 368
10 1.8 555 282 1.54 649 376
30 1.7 588.24 315.24 1.52 657 384.9
50 1.6 625 352 1.50 666 393
70 1.5 666.66 393.66 1.48 675.67 402.67
90 1.4 714.29 441.29 1.46 684.93 411.93

Se traseaza curbele temperatura - % vap.la cele doua presiuni.
Figura 7.
1)ALIMENTARE REACTOR:
t=50
o
c;e
g
=0;
Q
abs
=Q
b
+Q
g=
4930124,45 kcal/h
Q
g
=G
g
+C
p(T-30)
(T-30)=242999,45 kcal/h
Q
b
=G
g
[e
g
*I
t
V
+(1-e
g
)*I
L
t
-I
L
30
]=4687125 kcal/h
29
I
l
=[(2,964-1,332*d
15
15
) *t+(0,003074-0,001154* d
15
15
)t
2
]
I
l
50
=104,43 kcal/h
I
l
30
=61,33 kcal/h
I
v
=[(532,17-210,61*d
15
15
)+(1,8213-0,45638* d
15
15
)t+(0,0023447*0,00059037) *d
15
15
t
2
]
I
v
50
=455,15 kcal/h

2)EFLUENT REACTOR:
t=100
o
c ;t
er
=383,4
o
c ; eg=0 ;
I
v
383.4
=1224,042 kcal/h
I
v
100
=543,21 kcal/h
I
l
100
=219.96 kcal/h
Q
ced
=Q
g
+Q
b
=111489452,3 kcal/h

Q
g
=C
p(T-30)
(T-30) =2295534,79 kcal/h
Q
b
={I
v
Ter
-[e
g
* I
t
V
+(1-e
g
)*I
L
t
-I
L
T
]}=109193917,5 kcal/h
e
g
=e
v
=
benzina
vapori



benzina
=0,736 kg/m
3

vapori
se citeste din curba %medii densitate la % vaporizat
Determinarea vaporilor se citeste din curba %medii-densitate la %vaporizat care ne
intereseaza.
Tabel 10.
%vaporizat d
4
20
d
15
15
M
v
initial 0,736 0,7405 110
10 0,684 0,689 94
30 0,724 0,7246 106
50 0,745 0,7495 115
70 0,763 0,7644 127
90 0,780 0,7843 142
G
b
=108750 kg/h Fg =2041,75 kmol/h
30
Tabel 11.
e
v
e
g
Gv=eg*Gb
Kg/h
Mv
Kg/kmol
Fv=Gv/Mv
Kmol/h
Yv =Fv/(Fv+Fg)
45 tm 35 atm
Pv eg*Pv Pv eg*Pv
0 - - - - - - - - -
0.1 0.0925 10059.375 94 107.015 0.05 2.25 0.208 1.75 0.162
0.3 0.2917 31722.375 105 302.118 0.129 5.805 1.693 4.51
5
1.317
0.5 0.5030 54701.25 115.5 473.6 0.188 8.46 4.255 6.58 3.309
0.7 0.7184 78126 126.5 617.6 0.232 10.44 7.5 8.12 5.833
0.9 0.948 103095 141 731.17 0.264 11.88 11.262 9.24 8.759


Tabel 12.



e
v
T(
o
C) T(K)
35 atm 45 atm 35 atm 45 atm
0 253 368 526 641
0.1 282 376 555 649
0.3 315.24 384.9 588.24 657
0.5 352 393 625 666
0.7 393.66 402.67 666.66 675.67
0.9 441.29 411.93 714.29 684.93
31
Figura 9.
5.CALCULUL INALTIMII SI DIAMETRUL REACTORULUI
D
D
V
H
D
V
D H
D
H
ZR
ZR
5
4
4
5 5
2
2


3
3
5
4
4
5

ZR
ZR
V
D
D
V


VZR=50.24 m
3
m D 34 . 2
14 . 3 * 5
24 . 50 * 4
3

m H
H
7 . 11 34 . 2 * 5 5
34 . 2

32
6.MASURI DE PROTECTIA MEDIULUI IN INSTALATII DE
HIDROFINARE A BENZINEI
Pericolele care apar in instalatiile de hidrofinare sunt urmatoarele :
-pericol de explozie din cauza H
2
care se manipuleaza la temperaturi ridicate,
-pericol de explozie si vicierea atmosferei din cauza gazelor si a benzinei,
-pericol de toxicitate din cauza H
2
S,
-pericol de intoxicare din cauza gazului inert in spatii inchise.
Reactoarele de hidrofinare nu pot fi deschise decat dupa evacuarea H
2
S din
sistem.Deschiderea reactoarelor se va face cu atentie,evitandu-se inhalarea de gaze iar in
apropiere se va gasi un furtun cu abur deoarece exista pericolul aprinderii sulfurilor
piroforice.
Regenerarea catalizatorului va fi precedata de striparea acestuia cu abur supraincalzit
la 400
C
,aerul introdus pentru regenerare va contine maxim 0,3%O
2
.
Aparatele tehnologice care lucreaza la temperaturi inalte si care sunt supuse
coroziunilor si coroziunile vor fi protejate cu captuseli interioare,metalice sau
nemetalice.
7.BIBLIOGRAFIE
1.Raseev.S.,Conversia hidrocarburiluor,Ed. Zecasin,Bucuresti,vol 3;
2.Suciu.G.,C.,Ingineria prelucrarii hidrocarburilor,Ed.Tehnica,Bucuresti,
1993,vol 4;
3.Somoghi.V.,Procese de transfer de caldura,Ed.Universal Cartfill,Ploiesti 1998 ;
4.Dobrinescu.D.,Procese de transfer de caldura si utilaje specifice,Ed.Didactica si
pedagogica,Bucuresti,1993 ;
5.Tescan,V.,s.a,Tehnologia distilarii petrolului.Coloane de fractionare-indrumator
de proiecte de an,partea I,Ploiesti,1996.
33
34