Aplicatii Stagiu An I semestru II - 2012 Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte: 1.

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile sociale. O societate acorda biletele de odihna angajatilor din cheltuielile sociale in valoare de 1.000 RON. Totalul cheltuielilor cu salariile este de 500.000 RON. Rezolvare: Din punct de vedere al impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile sociale au deductibilitate limitata, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare,ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii desanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au subpatronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot fideduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia invigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in naturaacordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodariesi contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli sicentre de plasament. Asadar, biletele de odihna si tratament pot fi incluse in fondul de cheltuieli sociale, pentru angajator acestecheltuieli fiind deductibile din impozitul pe profit in limita unei cote de pana la 2% din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor art. 21 alin. 3 lit. c) din Codul fiscal.Cheltuielile cu bilete de odihna si tratament sunt deductibile in limita a 2% din fondul de salarii, respectiv 10.000 RON<1.000 RON, prin urmare sunt integral deductibile.

2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuelile de cercetare. O societate angajeaza cheltuieli de cercetare in valoare de 80.000 RON. Profitul impozabil este de 120.000 RON.Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli? Rezolvare: Conform prevederilor art. 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, la calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetaredezvoltare se acorda urmatoarelestimulente fiscale: a)deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual;In cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza dinprofiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora. b)aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate. In concluzie, profitul impozabil va scadea cu 20%*80.000 RON, respectiv cu 16.000 RON.
Page 1

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de deplasare-detasare. Popa Ion, angajat la S.C. Resinex Romania SRL este trimis n delegaie la Cluj pentru o perioad de 4 zile. Diurna total pe care o primete pentru aceast perioad este de 130 lei, respectiv de 32.5 lei/zi. nregistrrile i operaiunile de efectuat n evidena contabil. Rezolvare: 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari= 542 Avansuri de trezorerie 130 lei Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare este deductibila la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice (4 zile x 13 lei x 2,5 = 130 lei). Ca urmare, cuantumul sumei de 130lei, va fi deductibila la calculul impozitului pe profit. 4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatile. Situatia concreta se refera la o societate care achizitioneaza sandwich-uri pe care ulterior le distribuie prin automate. Se doreste aflarea modalitatii de calcul in cazul perisabilitatii admise la receptia marfurilor (rezultata in timpul transportului), precum si in cazul perisabilitatii pe timpul depozitarii si a perisabilitatii la desfacere. Rezolvare: In concret, potrivit art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, perisabilitatile sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice. In ceea ce priveste limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor, acestea sunt incadrate laart. 13 al Normei privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare, aprobata prin HG 831/2004.De retinut ca perisabilitatile se refera la acele scazaminte care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor,determinate de procese naturale cum sunt:uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procesede fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite curidicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica). Nu sunt considerate perisabilitati urmatoarele: - pierderile incluse in normele de consum tehnologic; - pierderile produse prin neglijenta sau sustrageri; - pierderile produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate; - pierderile produse in urma unor cauze de forta majora. Toate aceste pierderi inregistrate in conditiile de mai sus vor fi aprobate de managerul, directorul sauadministratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazutela art. 13. Acordarea perisabilitatilor este conditionata de o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune si stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si alte procedee similare, precum si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati apersoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare. Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de
Page 2

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetele de masa. Salariatul Popa Ion are un salariu brut de 2000 .I se retin urmatoarele contributii: cas individual 10.5% din salariul brut = 210 lei somaj 0.5% din salariul brut = 10 lei asigurari de sanatate 5.5% din salariul brut = 110 lei Salariatul a primit 20 tichete de masa *9 lei(sunt 20 de zile lucratioare in luna). Cum se inregistreaza in contabilitate impozitul retinut? Rezolvare: Venit impozabil din salarii: 1670 lei Venit impozabil din tichetele de masa: 180 lei la 9 lei/salariat/zi pentru 20 de zile lucrate Venit impozabil (1+2) 1850 lei Impozit retinut = 296 lei (16 % *1850 lei) 421 Personal salarii datorate = 444 - Impozitul pe venituri de natura salariilor 296 lei

perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.Limitele admisibile de perisabilitate pentru produse alimentare sunt redate in Anexa nr. 1 la norma mentionata.La pct. 45 din aceasta anexa este prevazuta grupa preparate culinare si semipreparate, ambalate in tavi, navete, cutii, casolete. In acest caz sunt acceptate perisabilitati doar la desfacere cu amanuntul sau in alimentatia pubilca, iar coeficientul este de 0,45%. Stabilirea limitelor maxime de perisabilitate admise la desfacere se facela nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentrumarfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.

6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele deductibile fiscal. Care este regimul fiscal al provizioanelor pentru creante incerte? Rezolvare: Conform reglementarilor contabile, respectiv OMFP 3055/2009 si Legii 82/1991 daca, in cazul inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat clientii).In scopul prezentarii corecte in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila deincasat si se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera inclusivTVA. Tratament fiscal :Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal :Conform art.22 (1) lit.c :30% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. Sunt inregistrate dupa 1 ianuarie 2004; 2. Sunt neincasate de mai mult de 270 zile; 3. Sunt datorate de o persoana neafiliata creditorului; 4. Nu sunt garantate de o alta persoana; 5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale creditorului. Conform art.22 (2) lit.j :100% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
Page 3

2. Sunt detinute fata de debitori pentru care este declarata procedura de deschidere a falimentului (pe baza uneihotarari judecatoresti); 3. Indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai sus Conform art.21 (2) lit.n:Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate este deductibila fiscal 100%, daca exista una din urmatoarele situatii:1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul: rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi.Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate de la un debitor pentrucare nu a fost inchisa procedura de faliment, este deductibila fiscal, in limita maxima de 30% (daca a fost acoperita de un provizion care indeplineste conditiile mentionate anterior). Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata este permisa ajustarea bazei de impozitare astfel : 1. baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate nu sepoate incasa din cauza falimentului clientului; 2. este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data; 3. ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive si irevocabile deinchidere a procedurii de insolventa; Conform art.159 (2) : 1. furnizorii/prestatorii vor emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus, deoarece baza de impozitare se reduce; 2. in cazul declararii falimentului beneficiarilor nu exista obligatia transmiterii facturilor cu semnul minus catreacestia. Exemplu de monografie contabila si tratament fiscal : 1. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 24% : 4111 = % 100.000 lei 70XX 80.645 lei 4427 19.355 lei 2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% si constituire provision depreciere : 4118 = 411 100.000 lei 6814* = 491 100.000 lei * provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile mentionate mai sus :6814 deductibil = 30.000 lei 6814 nedeductibil = 70.000 lei 3. In cazul incasarii clientului incert : 5121 = 4118 100.000 Lei 491 = 7814* 100.000 Lei * Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:7814 impozabil = 30.000 lei 7814 neimpozabil = 70.000 lei4. Se decide conform Hotararii AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte : 654** = 4118 100.000 Lei
Page 4

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele nedeductibile fiscal. Cazurile de executare silita obliga societatile la plata unor cheltuieli sau la cedarea unor bunuri pentru a acoperi daunele stabilite prin hotarare judecatoreasca. In urma unei astfel de decizii a Curtii, o societate trebuie sa plateasca daune la o cladire pierduta in instanta catre o persoana fizica. Vor avea aceste sume platite incadrarea de cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit? Rezolvare: In situatia in care, potrivit reglementarilor contabile, aprobate prin OMFP 3055/2009, cu modificarile ulterioare, existau informatii ca vor avea loc iesiri de resurse (eventuale litigii) trebuiau constituite provizioane la valoarea la care se estima ca se vor inregistra costurile stingerii obligatiei. Astfel, odata cu ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti aceste provizioane (nedeductibile fiscal la data constituirii) se reluau pe venituri (neimpozabile). Prin urmare, scoaterea din evidenta a cladirii poate fi considerata cheltuiala deductibila cu mentiunea ca toate cheltuielile inregistrate cu valoarea neamortizata a cladirii retrocedate ca urmare a Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile ulterioare sunt deductibile la calculul profitului impozabil deoarece sunt respectate prevederile art. 21, alin. (1) din Codul fisal, in sensul ca sunt reglementate ca atare prin acte normative in vigoare. Aceasta poate consta insa si in cheltuieli nedeductibile atunci cand decizia judecatoreasca de executare, definitiva si irevocabila, are ca mobil o compensarea unei daune. In aceasta situatie nu se mai aplica prevederile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, privind scoaterea din evidenta a mijlocului fix. Chiar si in situatia in care societatea plateste daune in afara unei relatii contractuale, cheltuielile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil. 8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor. La data de 31 decembrie N, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit a inregistrat urmatorii indicatori ec financiari: Cap soc subscris si varsat:1000lei Venituri totale si impozabile 70000lei
Page 5

491 = 7814* 100.000 Lei * Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul in carecreanta a fost inregistrata pe cheltuieli.:7814 impozabil = 30.000 lei 7814 neimpozabil = 70.000 lei ** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit. :654 deductibil = 30.000 lei 654 nedeductibil = 70.000 lei 5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit lg.85/2006 si se emitefactura de ajustare cu semnul minus: 654** = 4118 80.645 Lei 4118 = 4427 -19.355 Lei 491 = 7814* 100.000 Lei** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta aacestora, sunt deductibile 100%* 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil = 70.000 lei

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiile facultative. Salariatul Popa Ion beneficiaza in anul 2012 de o pensie facultativa in valoare de 250 euro. Care este regimul fiscal al pensiei facultative primita de salariat? Rezolvare: Conform Codul Fiscal , TITLUL II Impozitul pe profit , ART. 21 Cheltuieli, cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, sunt deductibile n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant. Asadar din punct de vedere fiscal cheltuiala firmei cu pensia facultativa acordata salariatului este deductibila la calculul impozitului pe profit. Conform TITLUL III Impozitul pe venit, ART. 57 Determinarea impozitului pe venitul din salarii -contribuiile la fondurile de pensii facultative, astfel nct la nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 400 euro se deduc din baza de determinare a impozitului pe venitul din salarii. 10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primele de asigurare. In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor de asigurare suportate de angajator inainte de incasarea sumei asigurate de catre salariat, mentionam ca sunt neimpozabile la nivelul salariatului sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme: - rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, - plati esalonate, - rente, - venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in contul persoanei asigurate. In masura in care raporturile de munca inceteaza inainte de implinirea termenului de maturitate de 5 ani, prin urmare inainte ca salariatul sa poata beneficia de suma asigurata, doua situatii sunt posibile: - suma asigurata nu revine salariatului intrucat acesta nu a respectat contractul de angajament; in aceasta situatie, natura primelor suportate de angajator in numele salariatului se modifica, acestea nemaiputand fi considerate avantaje in natura impozabile in conditiile in care suma asigurata nu-i revine acestuia; primele suportate de angajator vor fi reconsiderate drept sume impozabile la nivelul societatii asemanator sumei asigurate ce va reveni tot angajatorului; - in masura in care se doreste evitarea cresterii sarcinii fiscale la nivelul angajatorului, la incetarea raporturilor de munca inainte de implinirea termenului de maturitate a politei de asigurare, salariatului ii vor fi "imputate" primele suportate de angajator, tratamentul fiscal al acestora fiind reconsiderat atat la nivelul salariatului, cat si al angajatorului.
Page 6

Cheltuieli totale si deductibile fiscal 60000lei Sa se constituie rezerva legala cf limitei maxeme de deductibilitate admise de legislatia in vigoare, in conditiile in care AGA a hotarat constituirea integral a rezervei legale. Rezolvare: Profit brut 70000 lei-60000 lei=10000lei 10000lei*5%=500 lei 1000 lei*20%=200 lei 500lei>200lei =>rezulta suma maxima admisa de 200 lei

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu. Sc Popsescu Srl inchiriaza in localitatea unde are sediu social pentru un angajat al sau o locuinta de serviciu. Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu sunt in suma de 5.000 lei. Suprafata pusa la dispozitia angajatului este de 100 m2. Sa se determine regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintei de serviciu. Rezolvare: In conformitate cu art. 21 alin (3) lit.l din Legea 571/2003 Codul Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari. In conformitate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, in cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta in Legea locuintei nr.114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective. Potrivit Anexei nr. 1 la Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singura persoana suprafata onstruibila maxim admisa este de 58 m2. Suprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal: (58+10%*58)/100=63.80% Cheltuiala deductibila fiscal: 63,80% x 5.000 = 3.190 lei 12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta proprietate personala. Popescu Ion a infiintat o firma cu sediul aflat in locuinta proprietate personala , cu o suprafata de 50 metri patrati din total de 100 metri patrati ai imobilului. Cheltuiala cu intretinerea imobilului este de 500 lei lunar. Care este regimul fiscal al cheltuielilor cu intretinerea imobilui pentru firma infiintata de Popescu Ion? Rezolvare: Conform Codul Fiscal , TITLUL II Impozitul pe profit , ART. 21 Cheltuieli, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii, in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop. Asadar doar 50% din cei 500 lei sunt deductibili la determinarea impozitului pe profit. 13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu combustibilul. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv n scopul activitii economice
Page 7

In masura in care salariatul este cel care a suportat primele, acestea nu pot genera avantaje in natura, iar implicit suma asigurata va reveni salariatului care si-a suportat singur primele de asigurare.

 cheltuieli privind combustibilii - 1.000 lei partea de TVA nedeductibil - 120 lei Rezolvare: baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii 1.120 lei (1.000 + 120) valoarea nedeductibil a cheltuielilor privind combustibilii 1.120 x 50% = 560 lei. 14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor. Sc Popescu Srl realizeaza in anul 2011 venituri totale impozabile in valoare de 10.000 lei si cheltuieli deductibile totale in valoare de 8.000 lei. Societatea mai inregistreaza cheltuieli cu dobanzile aferente imprumuturilor de la banci in suma de 1.200 lei.Valorea capitalului propriu este de 125.000 lei la inceputul anului si 150.000 lei la sfarsitul anului.Valorea imprumuturilor pe termen lung este de 400.000 lei la inceputul anului si 150.000 lei la sfarsitul anului.Determinati deductibilitatea cheltuielior cu dobanzile. Rezolvare: Cheltuiele cu dobanzile aferente imprumuturilor de la banci autorizate de BNR sunt integral deductibile.

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar. In conformitate cu art.23, alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului i sfritul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. In condiiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei sau capitalul propriu este negativ, cheltuielile cu dobnzile i cu pierderea neta din diferene de curs valutar, aferent imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare pna la deductibilitatea integrala a acestora. In cazul in care cheltuielile din diferenele de curs valutar depaesc veniturile din diferenele de curs valutar, diferena va fi tratata ca o cheltuiala cu dobnda fiind supusa limitelor prezentate mai sus. Cheltuielile din diferenele de curs valutar, care se limiteaza, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului. Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obinute direct sau indirect de la banci internaionale de dezvoltare i organizaii similare i cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obinute de la instituiile de credit romne sau straine, instituiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum i cele obinute in baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o piaa reglementata nu intra sub incidena prevederilor prezentate mai sus. La punctul 70 din Normele Metodologice se prezinta bancile internaionale de dezvoltare: Banca Internaionala pentru Reconstrucie i Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporaia Financiara Internaionala (C.F.I.) i Asociaia pentru Dezvoltare Internaionala (A.D.I.); Banca Europeana de Investiii (B.E.I.); Banca Europeana pentru Reconstrucie i Dezvoltare (B.E.R.D.);
Page 8

banci i organizaii de cooperare i dezvoltare regionala similare. 16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar. Cu ocazia inventarierii se constata minusuri la obiecte de inventar in valoare de 500 lei. Care este regimul fiscal al minusurilor de inventar? Rezolvare: 603-cheltuieli rivind materialele de natura obiectelor de inventar =303- materiale de natura obiectelor de inventar 500 lei Conform Codul Fiscal , TITLUL II Impozitul pe profit , ART. 21 Cheltuieli, cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare, precum i taxa pe valoarea adugat aferent nu sunt deductibile la calcul impozitul pe profit. 17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor. O firma inregistreaza cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat in suma de 5000 lei aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur, valoarea acestora nu a fost impozitat prin reinere la surs.Care este regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor? Rezolvare: Conform Codul Fiscal , TITLUL II Impozitul pe profit , ART. 21 Cheltuieli, cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat prin reinere la surs sunt nedeductibile la calcul impozitului pe profit. Asadar cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat in suma de 5000 lei aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur sunt nedeductibile la calcul impozitului pe profit. 18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor. La sf anului 2011 o soc comerciala pe actiuni inregistreaza un profit net in valoare de 200.000 lei.Actionarii societatii sunt :o persoana fizica roman ace detine de 30% din capitalul social si o persona juridical roman ace detine din anul 2011 70% din capitalul social. In conditiile in care societatea practica o rata de distribuire a dividentelor de 50% ,determinati: a)val totala si pe beneficiari a dividendului brut; b)impozitul pe dividende; c)val dividendul net pe beneficiari; Rezolvare: a)persoana fizica=100000 lei*30%=30.000lei persoana juridica=100000lei*70%=70.000lei b)persoana fizica=30.000lei*16%=4.800lei persoana juridical=0(dividendele sunt scutite de impozit cf art 36, alin 4 Cod fiscal) c)peroasa fizica=30.000lei-4.800=25.200lei persoana juridical=70.000lei-0=70.000lei

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document justificativ.
Page 9

O societate inregistreaza cheltuieli n contabilitate care nu au la baza documente justificative in valoare de 12.000 lei. Care este regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document justificativ? Rezolvare: Conform Codul Fiscal , TITLUL II Impozitul pe profit , ART. 21 Cheltuieli, cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ, potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune, dup caz, potrivit normelor sunt nedeductibile la calcul impozitului pe profit.Asadar cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza documente justificative in valoare de 12.000 lei sunt nedeductibile la calcul impozitului pe profit.

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile. O entitate dispune de urmatoarele informatii pe parcursul unui exercitiu financiar:- venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei;- cheltuieli totale 230.000 lei (altele dect cele cu impozitul pe profit),din care cheltuieli de protocol 20.000 lei.Se cere determinarea rezultatului net. Rezolvare: Profit impozabil = Venituri totale cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile Deductibilitatea ch de protocol = 2% x (veniturile impozabile-ch aferente ven. Imp) Venituri impozabile = venituri totale venituri neimpozabileVenituri impozabile = 350 000 15 000 = 335 000 Cheltuieli aferente ven impozabile ch protocol = 230 000 20 000 = 210 000 Deductibilitatea ch cu protocolul:(335 000 210 000) x 2% = 2 500 (ch deductibile) 20 000 2 500 = 17 500 (ch nedeductibile) Profitul impozabil= 350 000 230 000 15 000 + 17 500 = 122 500 Impozit = 122 500 x 16% = 19 600 Rezultat net = Profit brut impozit = 120 000 19 600 = 100 400 (profit net) 21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultant si management. O societate desfasoara servicii de management.Sa se determine care este regimul fiscal al cheltuielilor de consultant si management? Rezolvare: Conform Codul Fiscal , TITLUL II Impozitul pe profit , ART. 21 Cheltuieli, cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul activitilor desfurate i pentru care nu sunt ncheiate contracte sunt nedeductibile la calcul impozitului pe profit Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: - serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a
Page 10

serviciilor se efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia sau orice alte materiale corespunztoare; - contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul activitilor desfurate. Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea.

22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate. In evidentele contabile ale firmei Sc Popescu Srl se inregistreaza vanzarea unor marfuri catre un client in valoare de 100000lei. La inventarierea creante se constata risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% si se constituie provizion depreciere .Care este regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate? Rezolvare: Conform reglementarilor contabile, respectiv OMFP 3055/2009 si Legii 82/1991 daca, in cazul inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera. Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate -contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal : Conform art.22 (1) lit.c: c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Conform art.22 (2) lit.j : j)provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. Conform art.21 (2) lit.n: n) pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor nencasate, n urmtoarele cazuri:
Page 11

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea. Societatea comerciala a realizat cumulate de la inceputul anului 2011 venituri totale impozabile in valoare de 40000 lei, din care cifra de afaceri reprezinta 38000 lei si cheltuieli totale in valoare de 30000 lei, din care 600 cheltuieli cu impozitul pe profit.Societatea in luna mai a acordat o sponsorizare in valoare de 250 lei.Determinati regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea. Rezolvare: a)Profitul impozabil aferent primelor sase luni Ven imp 40000 lei Chelt impoz 30000 lei-600 lei, adica 29400 lei =>profit impozabil 10600lei(40000-29400) b) Profitul impozabil sem II 16%*10600 lei=1696 lei c)cheltuielile cu sponsorizarea pot fi deduse din impoz pe profit in limita a 3% din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datorat 3% din cifra de afaceri=3%*38000=114 lei 20% din impozitul pe profit datorat =20%*1696=339.20lei Din imp datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea in suma de 114 lei 24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal. O societate primeste o factura de la un furnizor. In urma unor verificari, s-a constatat ca respectivul furnizor figura pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ca si contribuabil inactiv. Care este regimul fiscal al aestor cheltuieli? Rezolvare: Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila care au la baza un document emis de un contribuabil inactive nu sunt deductibile la calcul impozitului pe profit. 25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale. ConformLegii 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile urmatoarele (articolul 21 alin. (2) lit. g) i m)): Taxele de inscriere, cotizatiile i contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum i contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca, taxele de inscriere, cotizatiile i contributtiile datorate catre camerele de comert i industrie, organizatiile sindicale i organizatiile patronale.
Page 12

1. procedura de faliment a debitorilor a fost nchis pe baza hotrrii judectoreti; 2. debitorul a decedat i creana nu poate fi recuperat de la motenitori; 3. debitorul este dizolvat, n cazul societii cu rspundere limitat cu asociat unic, sau lichidat, fr succesor; 4. debitorul nregistreaz dificulti financiare majore care i afecteaz ntreg patrimoniul. 4118 = 4111 100000 lei 6814 = 491 100.000 lei 6814 deductibil = 30.000 lei 6814 nedeductibil = 70.000 lei

Hotarrea Guvernului nr. 44/2004 privind Nomele Medologice de aplicare a Codului Fiscal mentioneaza la punctul 30 ca taxele de inscriere, cotizatiile i contributiile obligatorii, reglementate de acte normative in vigoare pot fi taxele i contributiile, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele datorate patronatelor, in conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr.356/2001. Cu privire la aplicarea acestor prevederi va trebui analizata i modalitatea de recunoatere a acestor organizatii. Spre exemplu, in cazul unei organizatii sindicale va trebui verificat daca aceasta este constituita i recunoscuta conform prevederilor Legii sindicatelor nr. 54/2004. Pe lnga aceste prevederi la art.21 alin. (4), lit. s) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal se mentioneaza ca taxele i cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfaurata de contribuabili i care depaesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) i m) sunt considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit. 26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscal. Care este tratamentul fiscal al cheltuielilor cu valoarea ramasa neamortizata ca urmare a vnzarii sau scoaterii din funciune a mijloacelor fixe? Raspuns: In conformitate cu prevederile art.7 alin. (1) pct.33 lit.c din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, pentru mijloacele fixe amortizabile si terenuri valoarea fiscala reprezinta costul de achizitie, de productie sau valoarea de piata a mijloacelor fixe dobndite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz. In valoarea fiscala se includ si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii. In conformitate cu prevederile art. 24 alin.15 din Codul Fiscal, ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori din scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Conform pct.716 din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a a Codului Fiscal , cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia i valorificarea partilor componente rezultate, prin vnzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului. Prin urmare, pierderile sau ctigurile in cazul vnzarii sau scoaterii din functiune a mijloacelor fixe amortizabile se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care este egala, cu valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe inclusiv reevaluarile efectuate potrivit legii diminuata cu amortizarea fiscala, iar cheltuielile inregistrate in aceste situatii sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri. 27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de garantii de bunua executie acordate clientilor. O societate comerciala inregistreaza o garantie de buna executie acordata unui client in valoare de 10.000lei. Sa se determine regimul fiscal al provizioanelor de garantiei de buna executie acordata clientului. Rezolvare:
Page 13

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilorinsolventa. S-a emis o factura catre clientul X, in luna mai 2012, in val de 10.000 lei (cu tva) ramasa pana in prezent neincasata. In octombrie 2012 suntem notificati ca s-a inceput procedura de insolventa. Ne-am inscris la masa credala. Cum procedez contabil si fiscal cu acest client? Raspuns: Conform prevederilor pct. 56 alin. (3) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene: Pentru creanele incerte se constituie ajustri pentru pierdere de valoare. Conform prevederilor pct. 189 alin. (1) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene:: (1) Creanele incerte se nregistreaz distinct n contabilitate (contul 4118 "Clieni inceri sau n litigiu" sau n conturi analitice ale conturilor de creane, pentru alte creane dect clienii). 118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 10.000 lei In acelasi timp, societatea ar trebui sa estimeze pe baza informatiilor obtinute despre societatea insoventa (din discutiile cu reprezentantii societatii, din discutiile cu avocatii societatii, etc.) probabilitatea de neincasare a creantei si sa inregistreze in contabilitate o ajustare a valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare, astfel: 6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante Cheltuiala cu provizionul de mai sus poate fi considerata deductibila partial daca sunt indeplinite prevederile de la art. 22, astfel: Provizioanele constituite n limita unui procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele
Page 14

a)se inregistreaza garantia de buna executie acordata unui client 2678 Alte creante imobilizate = 4111 Clienti cu suma de 10.000 lei Potrivit prevederilor de la art. 128 din Codul fiscal, garantia nu are sensul de activitate economica conform articolului, astfel ca aceasta nu este in sfera de aplicare a TVA. Decontarea intre parti a sumelor aferente garantiei se poate face prin utilizarea unei facturi, insa nu este obligatoriu acest formular. Rolul facturii este unul strict de evidentiere contabila si de document justificativ. b) constituirea provizionului Furnizorul estimeaza posibilitatea nasterii unei obligatii fata de client in cuantumul acceptat contractual. Astfel, societatea poate sa constituie un provizion pentru aceasta situatie. 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor pentru suma de 10.000 lei Din punct de vedere fiscal, aceasta cheltuiala este deductibila la calculul impozitului pe profit, potrivit art. 22 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal. Societatea recunoaste acest provizion pe durata de existenta a perioadei de garantie. La finalizarea perioadei si la data incasarii garantiei, societatea va inregistra reluarea acestui provision in venituri, prin articolul contabil: 1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor = 7812 Venituri din provizioane cu suma de 10.000 lei. Acest venit este impozabil la determinarea impozitului pe profit.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilorvechime. Codul fiscal trateaza creantele neincasate sub doua aspecte: cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate si cele inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate. 1.Tratamentul fiscal - Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate: Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, potrivit prevederilor art. 21, alin. (2), lit. n) din Codul fiscal sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri: - procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; - debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; - debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; - debitorul inregistreaza dificultati financiare majore, care ii afecteaza intregul patrimoniu (sunt cele care rezulta din situatii exceptionale, determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi). 2.Tratamentul fiscal - Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate

prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data scadenei; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare i funcionare, de ctre instituiile de credit, instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul general inut de Banca Naional a Romniei, precum i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; e) *** Abrogat de L. Nr. 343/2006 f) *** Abrogat de L. Nr. 343/2006 g) *** Abrogat de O.G. Nr. 83/2004 j) provizioanele constituite n limita unei procent de 100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: 1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; 2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii judectoreti prin care se atest aceast situaie; 3. nu sunt garantate de alt persoan; 4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.

Page 15

Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, sunt deductibile doar pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul Fiscal. In conformitate cu prevederile art. 22 din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile provizioanele constituite in limita unui procentaj de 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004; - sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei; - nu sunt garantate de alta persoana; - sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; - au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului. Pentru creantele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007, sunt deductibile fiscal provizioanele constituite in limita unui procentaj de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; - nu sunt garantate de alta persoana; - sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; - au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului. 3.Tratament contabil: Sumele reprezentand debitori incerti se provizioneaza. Cheltuiala cu provizionul este nedeductibila- inregistrarea contabila este: 6814=1518 Daca insa e cert ca nu mai incasati sumele, ele se trec direct pe pierderi din debitori diversi : 654 = 411 sau 4118. Aceste pierderi sunt deductibile numai daca au rezultat in urma unei sentinte definitive de faliment al debitorului. 4. Monografie fiscala si contabila In conceptia agentului economic, poate exista un risc de neincasare a creantelor incepand cu 30 de zile de la data scadentei, ceea ce impune constituirea unui provizion. Scadenta se determina in raport cu termenii contractuali si poate fi diferita pe categorii de clienti. Astfel pot fi clienti care achizitioneaza cantitati importante de marfa sau carora li se presteaza servicii importante ca suma, si pentru care pot exista termene mai largi de incasare a creantei. In contrast cu acestia, pot fi clienti care achizitioneaza cantitati mici de marfa sau carora li se presteaza servicii minore, pentru care se poate solicita plata pe loc. In raport cu dimensiunea riscului de neincasare se determina si procentul care se aplica la suma creantelor neincasate la termen pentru calculul provizionului. Deductibilitatea acestor cheltuielilor intra sub incidenta art.22 alin 1 lit c si lit j din Codul fiscal. Putem considera ca, la momentul evaluarii creantelor (moment determinat de fiecare societate, potrivit specificului activittii, si care, de regula, include trimestrul ca subdiviziune pentru facilitarea calculului si platii impozitului pe profit/venit) avem un sold al creantelor de 1.200.000 lei, divizat astfel: 650.000 lei - creante aflate in termenul normal de incasare; 350.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 90 de zile si pentru care se admite ca exista un risc de nerecuperare de 20%, rezultand un provizion de 70.000 lei ;

Page 16

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie. Care sunt implicatiile fiscale in cazul unui contract de fiducie? In Monitorul Oficial 627/2011 a fost publicata OG 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiarfiscale, care a modificat in parte regimul juridic al institutiei fiduciei. Astfel, s-a modificat definitia transferului care, conform noii reglementari, reprezinta orice vanzare, cesiune sau instrainare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum si transferul masei patrimoniale fiduciare in cadrul operatiunii de fiducie potrivit Codului civil. La art. 12 C.fisc., dupa lit. t) se introduce o noua litera, lit. u), care include in randul veniturilor obtinute in Romania si veniturile realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la
Page 17

150.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 180 de zile si pentru care se apreciaza existenta unui risc de neincasare de 60%, rezultand un provizion in suma de 90.000 lei; 50.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 270 de zile si pentru care se apreciaza existenta unui risc de neincasare de 90%, rezultand un provizion in suma de 45.000 lei. Din punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate constitui provizion reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei. Ca urmare, rezulta un provizion pentru deprecierea creantelor in suma de 205.000 lei, din care numai 45.000 lei intra in calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionului la calculul profitului impozabil, in conformitate cu prevederile Codului fiscal. Inregistrarea contabila a provizionului pentru deprecierea creantelor-clienti este urmatoarea: 6814 =491 205.000 lei Pentru evidentierea separata a cheltuielilor deductibile de cele nedeductibile privind provizioanele pentru deprecierea creantelor se recomanda divizarea contului 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante pe conturi analitice. Constituirea unui provizion are intotdeauna la baza o situatie de calcul pe intervale de timp si categorii de clienti. Exceptia o reprezinta starea de faliment sau incetare de plati a unui client/debitor, constatata prin hotarare judecatoreasca si adusa la cunostinta firmei in scris. In baza acestui inscris se va constitui un provizion in raport cu sansele pe care le are firma de a-si recupera creanta. Diferentierea dintre provizionul pentru deprecierea creantelor si provizionul pentru litigii, prezentat anterior, este facuta de recunoasterea de catre client/debitor a datoriei. Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata, sau in cazul constatarii deprecierii ireversibile a creantei, trecandu-se contravaloarea acesteia pe cheltuieli. In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit Codului fiscal.

beneficiarul nerezident in cadrul operatiunii de fiducie. OG 30/2011 a modificat si reglementarea contractului de fiducie. Astfel, in cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli: a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer impozabil in intelesul prezentului titlu; b) fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara si va transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului; c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor; d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala fiduciara se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc. In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile. Regulile generale aplicabile veniturilor realizate din operatiunea de fiducie s-au modificat Conform noii reglementari, transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu genereaza venituri impozabile, in intelesul prezentului titlu, la momentul transferului, pentru partile implicate, respectiv constituitor si fiduciar, in cazul in care partile respective sunt contribuabili potrivit titlului III. Remuneratia fiduciarului contribuabil potrivit titlului III, notar public sau avocat, primita pentru administrarea masei patrimoniale constituie, in intelesul prezentului titlu, venit din activitatea adiacenta si se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfasurata de notar sau avocat, potrivit prevederilor cap. II Venituri din activitati independente. Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar, altele decat remuneratia fiduciarului, se stabileste in functie de natura venitului respectiv si se supune impunerii potrivit regulilor proprii fiecarei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentand pierderi definitive. In cazul in care constituitorul este contribuabil potrivit titlului III, obligatiile fiscale ale acestuia in legatura cu masa patrimoniala administrata vor fi indeplinite de fiduciar. Venitul realizat in bani si in natura de beneficiarul persoana fizica la transferul masei patrimoniale de la fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. IX Venituri din alte surse. Fac exceptie veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale in situatia in care acesta este constituitorul, caz in care veniturile respective sunt neimpozabile. Obligatia evaluarii veniturilor realizate, la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale inregistrate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar reprezinta pierderi definitive si nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul persoana fizica. OG 30/2011 mai dispune si ca venitul obtinut de la un fiduciar rezident de catre un beneficiar nerezident atunci cand acesta este constituitor nerezident, din transferul masei patrimoniale fiduciare in cadrul operatiunii de fiducie, reprezinta venit neimpozabil.
Page 18

In cazul persoanelor fizice si juridice care incheie contracte de fiducie conform Codului civil, impozitele si taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare transferate in cadrul operatiunii de fiducie sunt platite de catre fiduciar la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale unde sunt inregistrate bunurile care fac obiectul operatiunii de fiducie, cu respectarea prevederilor prezentului titlu, incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a fost incheiat contractul de fiducie. Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

Page 19