Sunteți pe pagina 1din 3

tefania-Viorela DUMITRACHE Clasa a-XI-a G ROMNIA N RZBOAIELE BALCANICE (Referat ISTORIE)

Primul razboi mondial a fost precedat de doua razboaie regionale, purtate ntre anii 1912-1913, n sud-estul Europei, denumite razboaiele balcanice. Acestea au avut drept cauz principal dorina tinerelor state nou aprute n peninsula Balcanic de a-i mpri posesiunile otomane n Europa. Razboaiele balcanice au avut loc pe fondul acumularii tensiunilor pe plan european si pe plan regional. ntre cele doua blocuri militare opuse, Antanta (format din Franta, Anglia si Rusia) si Puterile Centrale (format din Germania si Austro-Ungaria), nervozitatile cresteau. Dupa 1907, acestea snt din ce n ce mai vizibile si mai active. Evolutiile din sud-estul Europei urmau acelasi curs, avand loc manifestarea din ce n ce mai violenta a nationalismelor, mostenire a secolului al 19-lea. Pentru cteva sute de ani, stapnirea otomana unificase sudestul european. Criza orientala, care aparuse la jumatatea secolului al 19-lea, se adncise, iar nlocuirea autoritatii otomane cu cea a statelor nationale marise apetitul ideii nationale catre constructia politica si culturala a noilor state. Proiectele nationale ale natiunilor din centrul si sudul Europei nu se puteau realiza dect unul mpotriva celuilalt. n primul razboi, Liga Balcanica, formata din Bulgaria, Muntenegru, Serbia si Grecia, a luptat mpotriva Imperiului otoman. Momentul izbucnirii luptelor gsete Imperiul Otoman n timp ce ncerca ncetarea rzboiului cu Italia. Urmare mobilizrii aliailor,conflictul este declarat deschis. Romnia accept s-i pstreze neutralitatea n schimbul participrii la o viitoare conferin de pace n care s-i fie ascultate doleanele. Turcii abia ieii dintr-un rzboi, decreteaz o nou mobilizare, dar nu fac fa aliailor care avanseaz rapid: bulgarii sunt aproape de Constantinopol, grecii ocup Salonicul,srbii invadeaz nordul Macedoniei iar muntenegrenii asediaz oraul Scutari din Albania. La 3 decembrie 1912 se semneaz armistiiul cu Bulgaria iar la 30 mai 1913 are loc Conferina de la Londra. Turcii pierd toat Europa cu excepia Constantinopolului i a unei fii adiacente. Muntenegru care cucerise Scutariul promete districtul Novi Pazar ce i separa de Serbia iar albanezii i ctigau independena. Grecia ctig insula Creta, Serbia primete o parte din Macedonia, restul fiind mpit de Grecia i Bulgaria. Tratatul de la Londra nu i-a mulumit ns pe bulgari. n consecin se declaneaz al doilea rzboi balcanic de ctre Bulgaria, care fr o declaraie prealabil atac vechii aliai (Grecia, Muntenegru si Serbia). Pentru bulgari consecinele vor fi dezastruaose, chiar dac n prim faz se prea c i vor nvinge pe greci i pe srbi. Romnia a intrat n razboi mpotriva Bulgariei, la capatul caruia a obtinut Cadrilaterul.

n acest context prezena Romniei n cel de-al doilea razboi balcanic din 1913, reprezint o tem de studiu de deosebit interes. Pentru nceput, este important de stabilit care era locul Romniei n geopolitica regionala a Balcanilor la nceputul anilor 1910 si de ce nu s-a angajat, de la nceput, n acest conflict: Romnia nu a intrat de la nceput n razboi pentru ca nu i s-a permis de catre marile puteri. Statele balcanice vor pune n aplicare nu doar propriile interese legate de proiectul national n forma sa maxima, dar se vor lasa ghidate si de simpatiile sau antipatiile politice la nivel european. Romnia a avut aceasta ambitie de a juca un rol n Balcani, de a se situa pe pozitii mai importante fata de vecinii sai. ntr-o oarecare masura, Romnia era ndreptatita sa pretinda pozitia de arbitru al Balcanilor. Din punct de vedere economic, Romnia era cea mai dezvoltata tara din regiune, era cea mai urbanizata, avea o economie, cu limitele ei, functionala, dispunea de cale ferata. Avea anumite atuuri fata de vecini. Pe de alta parte, Romnia nu era pregatita sa faca fata acestui rol pe care si-l asuma. Si aceasta se va vedea la scurta vreme dupa ce Romnia va intra n razboi. Desi nu a purtat operatiuni militare propriu-zise, armata romna a pierdut cteva mii de soldati din cauza unei epidemii de holera, care a scos n evidenta toate tarele organizarii militare, tare care se vor vedea, din pacate, si n anul 1916, cnd Romnia va intra n primul razboi mondial.1 Rzboiul se termin dup 15 zile, odat cu intrarea n rzboi n 1913, total surprinztor, a Romniei. Armata romna a trecut Dunarea pe 10 iulie 1913 amenintnd Sofia, capitala Bulgariei. n acelasi timp, Imperiul otoman ameninta la granita bulgara dinspre sudest. Cu toate ca armata bulgara iesise nvingatoare n luptele mpotriva armatelor greaca si srba din Macedonia, guvernul bulgar ameninat pe trei fronturi a cerut pacea semnata la Bucuresti pe 10 august 1913. n urma acelei paci, Romnia a anexat Cadrilaterul, teritorul din sudul Dobrogei si nord-estul Bulgariei, ocupat nca din 10 iulie. Romnia a facut o greseala acceptnd propunerea marilor puteri de a anexa o parte din sudul Dobrogei, Cadrilaterul, deoarece ea se va conecta n mod direct la toate problemele balcanice. Bulgarii nu au uitat ofensa si nu vor ntrzia sa-si ia revansa n 1916. Aceasta participare a Romniei la cel deal doilea razboi balcanic a fost, n buna masura, o aventura. n 1913, clasa politica romneasca, regele Carol I, Titu Maiorescu, ministrul de externe, au ncercat sa arate Europei, vecinilor din Balcani, care este puterea Romniei. A fost un moment de mndrie nationala prost nteleasa, a fost ntr-un fel ambitia unui popor mic de a arata Europei ca era altceva dect n realitate. 2 Departe de a rezolva conflictele, pacea de la Bucuresti nu a reusit sa lichideze animozitatile dintre natiunile din regiune, iar primul razboi mondial nu a fost dect ocazia pentru luarea revansei. Nici urmarile primului razboi mondial nu au satisfacut pretentiile politice ale natiunilor balcanice si, privind n urma,
1

Romnia n rzboaiele balcanice, Alin Ciupala, profesor de istoria romnilor la Universitatea Bucuresti, Prelegere Radio Romnia International, 01.07.2008, http://www.rri.ro/arh-art.shtml?
lang=2&sec=40&art=8410
2

Ibidem

nici urmarile celui de-al doilea razboi mondial. Dupa o suta de ani de ura, se pare (speram) ca Europa de Sud-Est a gasit, n sfrsit, calea catre mpacare.