Sunteți pe pagina 1din 7

Prescriptia extinctiva 1. Definitie si reglementare Art. 2.500.

(1) Dreptul material la aciune, denumit n continuare drept la aciune, se stinge prin prescripie, dac nu a fost exercitat n termenul stabilit de lege. (2) n sensul prezentului titlu, prin drept la aciune se nelege dreptul de a constrnge o persoan, cu ajutorul forei publice, s execute o anumit prestaie, s respecte o anumit situaie juridic sau s suporte orice alt sanciune civil, dup caz.
Art. 2.501. (1) Drepturile la aciune avnd un obiect patrimonial sunt supuse prescripiei extinctive, afar de cazul n care prin lege s-ar dispune altfel. (2) De asemenea, n cazurile anume prevzute de lege, sunt supuse prescripiei extinctive i alte drepturi la aciune, indiferent de obiectul lor.

Def. : este un mijloc juridic de stingere de dreptului la actiune in justitie neexercitat in termenul prevazut de lege. Sintagma prescriptiei exctincitve poate fi analizata in cel putin 3 sensuri: 1. ca institutie juridica a dreptului civil, adica totalitatea normelor de drept civil care reglemneteaza stingerea dreptului la actiune in sens material 2. ca modalitate juridica de stingere a dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege 3. ca sanctiune de drept civil art 51 Constitutie, dreptul la petitionare Reglementarea- art 2500-2544 Normele care reglementeaza PE sunt norme legale, unele dintre ele fiind imperative astfel art 2515 prevede: Art. 2.515. (1) Prescripia extinctiv este reglementat prin lege. (2) Este interzis orice clauz prin care fie direct, fie indirect o aciune ar fi declarat imprescriptibil, dei, potrivit legii, aceasta este prescriptibil, sau invers,o aciune declarat de lege imprescriptibil, ar fi considerat prescriptibil. (3) Cu toate acestea, n limitele i condiiile prevzute de lege, prile care auncapacitatea deplin de exerciiu pot, prin acord expres, s modifice durata termenelor de prescripie sau s modifice cursul prescripiei prin fixarea nceputului acesteia ori prin modificarea cauzelor legale de suspendare ori de ntrerupere a acesteia, dup caz. Reglementarile PE din Noul CC dau acesteia caracterul de ordine privata si nu de oridine publica integral, cum a fost reglementat initial in Decretul Lege 167/1958. Natura juridica a PE dpdv al creditorului, P actioneaza ca o sanctiune de drept civil, deoarece dupa implinirea termenlui de P nu mai poate beneficia de concursul fortei coercitive a statului pe calea actiunii in justitie pentru a-si valorifica acel drept. Cu alte cuvinte, titularul dreptului nu poate beneficia de concursul fortei statului sa impuna debitorului sa execute o obligatie pe care o are fata de el. PE sanctioneaza lipsa de diligenta a titularul dreptului la actiune in justitie. In privinta debitorului, P actioneaza ca o modalitate de a se elibera de o obligatie. Astfel art 2506 (2) prevede: Cel care a executat de bunvoie obligaia dup ce dreptul la aciune s-a prescris nu are dreptul s cear restituirea prestaiei, chiar dac la data executrii nu tia c termenul prescripiei era mplinit. Dupa implinirea termenului de prescriptie, deb poate executa obligatia numai voluntar, ca o obligatie naturala. In acest sens, art 2506(3) prevede: Recunoaterea unui drept prescris, fcut printr-un act scris, precum i constituirea de garanii n folosul titularului dreptului a crui aciune este prescrisn sunt valabile, chiar dac cel care a fcut-o nu tia c termenul de prescripie era mplinit. n aceste cazuri sunt aplicabile regulile de la renunarea la prescripie.

Delimitarea PE de alte institutii 1. PE si P achizitiva In prezent prescriptia achizitiva este reglementata de art 930, 940 din NCC in contextul posesiei ca un efect al acesteia. Intre aceste doua institutii exista unele asemanari: 1.ambele sunt institutii juridice de drept civil 2. ambele pot fi analizate ca sanctiune de drept civil pentru lipsa de diligenta a unor subiecte de drept 3. ambele au continut patrimonial 4. in cazul ambelor se opereaza cu termene de prescriptie Deosebirile dintre cele doua: 1. prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune in sens material, iar prescriptia achizitiva(uzucapiunea) este o modalitate de dobandire a dreptului de proprietate 2. termenele de PE sunt mai scurte decat cele de PA 3. repunerea in termene este proprie doar PE 2. PE si DECADEREA Art. 2.545. (1) Prin lege sau prin voina prilor se pot stabili termene de decdere pentru exercitarea unui drept sau svrirea unor acte unilaterale. (2) Neexercitarea dreptului subiectiv nuntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar n cazul actelor unilaterale, mpiedicarea, n condiiile legii, a svririi lor. Neexercitarea dreptului subiectiv inauntru termenului stabilit atrage pierderea lui. Asemanari: 1.ambele sunt institutii juridice de drept civil 2.ambele au caracter extinctiv 3.ambele presupun anumite termene care au fost lasate sa treaca Deosebiri: 1. efectele lor sunt diferite. Adica decaderea stinge insusi dreptul subiectiv civil iar PE stinge numai dreptul la actiune in sens material 2. PE are reguli generale proprii pentru suspendarea, intreruperea si repunerea in termen, iar in cazul decaderii nu exista reglementari cu caracter general in legatura cu acest aspect( exemplu Art. 2548) EFECTELE, PRINCIPIILE SI DOMENIUL P.E. 1. Efectele PE Potrivit reglementarii actuale prin prescriptie se stinge doar dreptul la actiune in sens material si nicidecum dreptul subiectiv civil. Per acontrario nu se stinge dreptul la actiune in sens procesual care este prevazut inclusiv in art. 21 din Constitutie. In esenta PE produce urmatoarele efecte: 1. stinge dreptul la actiune in sens material fara a aduce atingere dreptului subiectiv civil ocrotit pe calea acestei actiuni si nici dreptul la actiune in sens procesual care continua sa existe. 2. transforma obligatia civila dintr-o obligatie perfecta intr-o obligatie naturala care poate fi executata numai voluntar. 3. chiar daca lasa posibilitatea pentru subiectul de drept de a se adresa instantei, actiunea lui va fi respinsa tocmai pentru motivul ca dreptul la actiune s-a prescris (bineinteles daca partea interesata invoca prescriptia) 2. Principiile 1. Art 2503(1) Odat cu stingerea dreptului la aciune privind un drept principal, se stinge i dreptul la aciune privind drepturile accesorii, afar de cazul n care prin lege s-ar dispune altfel. Aceasta regula este o aplicatie in concreto a principiului accesorium secvitum principatum . Prin exceptie

Art. 2.504. (1) Prescripia dreptului la aciune privind creana principal numnatrage i stingerea dreptului la aciunea ipotecar. n acest din urm caz, creditorul ipotecar va putea urmri, n condiiile legii, doar bunurile mobile sau imobile ipotecate, ns numai n limita valorii acestor bunuri. 2. Art. 2.503. (2) n cazul n care un debitor este obligat la prestaii succesive, dreptul la aciune cu privire la fiecare dintre aceste prestaii se stinge printr-o prescripie deosebit, chiar dac debitorul continu s execute una sau alta din prestaiile datorate.

Totusi prin Art 2503(3) se deroga prevazandu-se in mod expres ca principiul nu se aplica in cazul in care prestatiile succesive alcatuiesc prin finalitatea lor rezultata de lege sau conventie un tot unitar. 3. Domeniul PE A stabili domeniul PE inseamna a identifica sfera drepturilor subiective civile prescriptibile extinctiv. Sunt prescriptibile extinctiv toate acele drepturi subiective civile ale caror actiuni in justitie se sting prin neexercitarea lor in termenele prevazute de lege. In principiu sunt supuse PE drepturile la actiune ce privesc drepturi subiective cu continut patrimonial, iar drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile extinctiv numai in cazurile anume prevazute de lege. Cu alte cuvinte, pentru ca un drept la actiune avand un obiect patrimonial sa fie imprescriptibil extinctiv trebuie sa existe un text de lege expres in acest sens. De asemnea pentru ca un drept la actiune avand un obiect nepatriomonial sa fie prescriptibil este necesara o norma legala expresa. PE SI DREPTURILE PATRIMONIALE 1. PE si drepturile de creanta Principalul domeniu al PE este cel al dreptului de creanta. Art. 2.501. (1) Drepturile la aciune avnd un obiect patrimonial sunt supuse prescripiei extinctive, afar de cazul n care prin lege s-ar dispune altfel. Mai multe texte de lege conduc la aceiasi concluzie: Art 2503(2) 2504(1)(2) 2505 etc
Art. 2503(2) n cazul n care un debitor este obligat la prestaii succesive, dreptul la aciune cu privire la fiecare dintre aceste prestaii se stinge printr-o prescripie deosebit, chiar dac debitorul continu s execute una sau alta din prestaiile datorate. Art. 2.504. (1) Prescripia dreptului la aciune privind creana principal nu atrage i stingerea dreptului la aciunea ipotecar. n acest din urm caz, creditorul ipotecar va putea urmri, n condiiile legii, doar bunurile mobile sau imobile ipotecate, ns numai n limita valorii acestor bunuri. (2) Dispoziiile alin.(1) nu se aplic prescripiei dreptului la aciune pentru plata dobnzilor i a altor accesorii ale creanei ipotecare, care, n afara capitalului, nu mai pot fi acoperite dup mplinirea prescripiei din valorificarea, pe cale silit, a bunului grevat.

Pe cale de consecinta pentru ca dreptul la actiune la un drept de creanta sa fie imprescriptibil extinctiv este necesar un text de lege expres in acest sens. (exceptie de la regula) Art. 2.237. Drepturile asigurailor asupra sumelor rezultnd din rezervele tehnice care se constituie la asigurrile de via pentru obligaii de plat scadente n viitor nu sunt supuse prescripiei. 2. PE si drepturile reale accesorii Drepturile reale accesorii sunt supuse PE in aceleasi conditii ca si dreptul de creanta principal pe langa care exista (art2501 alin 1 si art 2503 alin 1) Totusi, avand in vedere dispozitiile art 2504(1) nu trebuie trasa concluzia imprescriptibilitatii dreptului de ipoteca ci doar in privinta lui nu se aplica principiul accesorium secvitum principatum, insa dreptul de ipoteca ramana supus PE in termenul prevazut de Art 2518(1), deoarece el nu este un drept patrimonial pe care legea il declara in mod expres imprescriptibil.

3. PE si drepturile reale principale Din prevederile Art 2501(1) ar rezulta ca drepturile reale principale sunt supuse PE daca legea nu prevede altfel. Cu toate acestea in aceasta materie exista prevederi legale care declara anumite drepturi reale ca fiind imprescriptibile extinctiv, astfel incat majoritatea sunt sanctiuni reale imprescriptibile extinctiv. Urmatoarele actiuni reale sunt imprescriptibile extinctiv: 1. Actiunea in revendicare (mobiliara sau imobiliara) intemeiata pe dreptul de proprietate privata, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. Art 563(2) 2. Actiunea in revendicare (mobiliara sau imobiliara ) intemeiata pe dreptul de proprietate publica . Art 865(3) si Art 1(1) din legea 213/1998 si art 136(2) din Constitutie 3. Actiunea care are ca obiect stabilirea dreptului de trecere pe fondul vecinului in favoarea proprietarului fondului care este lipsit de acces la calea publica 4. Actiunea de partaj, adica actiunea prin care se cere impartirea bunurilor aflate in proprietate comuna. Art 669 5. Actiunea negatorie- art 564 6. Actiunea confensorie prin care se urmareste apararea unui drept de superficie art 696 7. Actiunea 8. Petitia Exista si actiuni reale supuse PE. Spre exemplu: 1. actiunea in revendicare imobiliara in cazul prevazut de Art 572 (avulsiunea) 2. actiunea in revendicarea animalelor domestice ratacite pe terenul altuia Art 576(1) 3. actiunea confesorie prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct, uz si a celui de habitatie.
Art. 564. (1) Proprietarul poate intenta aciunea negatorie contra oricrei persoane care pretinde c este titularul vreunui drept real, altul dect cel de proprietate, asupra bunului su. Art. 696. (1) Aciunea confesorie de superficie poate fi intentat mpotrivaoricrei persoane care mpiedic exercitarea dreptului, chiar i a proprietarului terenului. Art. 669. ncetarea coproprietii prin partaj poate fi cerut oricnd, afar de cazul n care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotrre judectoreasc. Avulsiunea Art. 572. Proprietarul terenului de la care o ap curgtoare a smuls brusc o poriune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra prii desprinse dac o revendic n termen de un an de la data faptului. Art. 576. (1) Animalele domestice rtcite pe terenul altuia revin acestuia din urm dac proprietarul nu le revendic n termen de 30 de zile de la data declaraiei fcute la primrie de ctre proprietarul terenului.

PE si drepturile nepatrimoniale Din interpretarea per a contrario a Art 2501 se desprinde concluzia ca drepturile la actiune avand un obiect nepatrimonial sunt in principiu imprescriptibile extinctiv. Imprescriptibilitatea acestor actiuni se justifica prin importanta drepturilor ocrotite prin astfel de actiuni. Pentru existenta si indifividualizarea subiectelor de drept. Ex: dr la viata,sanatate, integritate fizica, nume, domiciliu, stare civila etc Cu toate acestea, in cazurile anume prevazute de lege, pot fi prescriptibile si actiunile in justite avand ca obiect astfel de drepturi. Exceptie de la principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale: 1. Actiunea in nulitate relativa a unui act juridic nepatrimonial (Art. 1249(2)) 2. Actiunea in nulitate relativa a casatoriei Art 301 3. Actiunea in tagaduirea paternitatii cand este introdusa de sotul mamei sau mostenitorii acesteia Art 430 Probleme speciale referitoare la domeniul PE: 1. Valorificarea dreptului subiectiv civil pe calea exceptiei ( a apararii de fond)

2. Problema actiunii in constatare art 111 din codul de procedura civila 3. Problema actiunii mixte 4. Problema in actiunile de reparare si compensare a prejudiciilor morale

TERMENELE PE 1. Aspecte generale Prin termene ale PE se inteleg acele intervale de timp prevazute de lege inauntru carora trebuie exercitat dreptul la actiune avand un obiect patrimonial sub sanctiunea pierderii acestui drept. Principala caracteristica a termenelor PE consta in faptul ca sunt prevazute de lege (Art2515). Cu toate acestea, potrivit art 2515(3) partile au posibilitatea sa modifice durata termenelor sau a cursului PE prin fixarea inceputului acesteia ori prin modificarea cauzelor legale de suspendare ori intrerupe a acesteia dupa caz. Sub sanctiunea nulitatii absolute, modificarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: 1. Partile sa aiba capacitate de exercitiu deplina. 2. Acordul partilor in sensul modificarii sa fie expres 3. Noua durata nu poate fi mai mica de un an si nici mai mare de 10 ani, cu exceptia termenelor de 10 sau mai lungi, care pot fi prelungite pana la 20 de ani. 4. Sa nu fie vorba despre dreptul la actiune in care partile nu pot sa dispuna si nici actiuni derivate din contracte de adeziune, de asigurare si cele supuse legislatiei privind protectia consumatorului. 2.Clasificarea termenelor de PE I. In raport cu sfera lor de incidenta, termenele PE sunt grupate in : termene generale termene speciale II. In raport cu actul normativ in care sunt reglementate: termenele prevazute de CC termene stabilite prin alte acte normative III. In raport cu durata lor avem: termene mai mari decat termenul general termene egale cu termenul general termene mai mici decat termenul general I. TERMENUL GENERAL DE PRESCRIPTIE DE 3 ANI Art 2517: Termenul PE este de 3 ani daca legea nu prevede altfel. Acest termen este general deoarece este reglementat fara sa se faca distinctie in legatura cu actiunea sau executarile la care se aplica. Pe cale de consecinta, acest termen este incident in cazul tuturor actiunilor in justitie sau al executarilor pentru care legea nu prevede altfel. Ex: actiunea in rezolutiune a unui ante-contract de vanzare cumparare, actiunea oblig sau subobligatorie. II. TERMENUL SPECIAL DE PRESCRIPTIE DE 10 ANI Este prevazut in Art 2518 si are caracter special intrucat priveste prescriptia dreptului la actiune in cazurile anume prevazute de acest text. Art. 2.518. Se prescrie n termen de 10 ani dreptul la aciune privitor la: 1. drepturile reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile ori nu sunt supuse altui termen de prescripie; 2. repararea prejudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin tortur sau acte de barbarie ori, dup caz, a celui cauzat prin violen ori agresiuni sexuale comise contra unui minor sau asupra unei persoane aflate n imposibilitate de a se apra ori de a-i exprima voina; 3. repararea prejudiciului adus mediului nconjurtor. III. TERMENUL SPECIAL DE PRESCRIPTIE DE 2 ANI

Este reglementat in Art 2519 si priveste dreptul la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare. De asemenea se poate prescrie si in termen de 2 ani dreptul la actiune privitor la plata remuneratiei revenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului de comision. Art 2519(2) IV. TERMENUL SPECIAL DE PRESCRIPTIE DE 1 AN Reglementat de art. 2520 si art 2521. Art. 2.520. (1) Se prescrie n termen de un an dreptul la aciune n cazul: 1. osptarilor sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le presteaz; 2. profesorilor, institutorilor, maetrilor i artitilor, pentru leciile date cu ora, cu ziua sau cu luna; 3. medicilor, moaelor, asistentelor i farmacitilor, pentru vizite, operaii sau medicamente; 4. vnztorilor cu amnuntul, pentru plata mrfurilor vndute i a furniturilor livrate; 5. meteugarilor i artizanilor, pentru plata muncii lor; 6. avocailor, mpotriva clienilor pentru plata onorariilor i cheltuielilor. Termenul de prescripie se va calcula din ziua rmnerii definitive a hotrrii sau din aceea a mpcrii prilor, ori a revocrii mandatului. n afacerile neterminate nu se vor putea cere onorarii i cheltuieli mai vechi de 3 ani; 7. notarilor publici i executorilor judectoreti, n ceea ce privete plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele funciei lor. Termenul prescripiei se va socoti din ziua n care aceste sume au devenit exigibile; 8. inginerilor, arhitecilor, geodezilor, contabililor i altor liber-profesioniti, pentru plata sumelor ce li se cuvin. Termenul prescripiei se va socoti din ziua cnd s-a terminat lucrarea. (2) n toate cazurile, continuarea leciilor, serviciilor, actelor sau lucrrilor nu ntrerupe prescripia pentru sumele scadente.
Art. 2.521. (1) Se prescrie prin mplinirea unui termen de un an i dreptul la aciune privitor la restituirea sumelor ncasate din vnzarea biletelor pentru un spectacol care nu a mai avut loc. (2) De asemenea, dac prin lege nu se dispune altfel, se prescrie prin mplinirea unui termen de un an i dreptul la aciunea izvort dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerian sau pe ap, ndreptat mpotriva transportatorului. (3) n cazul prevzut la alin. (2), termenul de prescripie este de 3 ani, atunci cnd contractul de transport a fost ncheiat spre a fi executat succesiv sau, dup caz, combinat, cu acelai mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite.

Cursul termenelor de PE Inceputul PE Ca regula generala, in temeiul art. 2523 Prescripia ncepe s curg de la data cnd titularul dreptului la aciune a cunoscut sau, dup mprejurri, trebuia s cunoasc naterea lui. In raport cu particularitatile fiecarei categorii de actiuni in justitie legiuitorul a stabilit diferite momente de la care incep sa curga temenele de PE. Aceste reguli se gasesc in CC, dar si in diverse acte normative speciale. NCC reglementeaza urmatoarele momente de la care incepe sa curga termenul de prescriptie: Art 2524-2531 CC Art. 2.524. (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, n cazul obligaiilor contractuale de a da sau de a face prescripia ncepe s curg de la data cnd obligaia devine exigibil i debitorul trebuia astfel s-o execute. (2) n cazul n care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripia ncepe s curg de la mplinirea termenului sau, dup caz, de la data renunrii la beneficiul termenului stabilit exclusiv n favoarea creditorului. (3) Dac dreptul este afectat de o condiie suspensiv, prescripia ncepe s curg de la data cnd s-a ndeplinit condiia.

Art. 2.525. Prescripia dreptului la aciune n restituirea prestaiilor fcute n temeiul unui act anulabil ori desfiinat pentru rezoluiune sau alt cauz de ineficacitate, ncepe s curg de la data rmnerii definitive a hotrrii prin care s-a desfiinat actul, cu excepia cazului cnd dreptul la aciune a fost exercitat chiar n procesul n care s-a dispus desfiinarea actului. Art. 2.526. Cnd este vorba de prestaii succesive, prescripia dreptului la aciune ncepe s curg de la data la care fiecare prestaie devine exigibil, iar dac prestaiile alctuiesc un tot unitar, de la data ultimei prestaii neexecutate. Art. 2.527. n cazul asigurrii contractuale, prescripia ncepe s curg de la expirarea termenelor prevzute asigurare, respectiv pentru plata indemnizaiei sau, dup caz, a despgubirilor datorate de asigurtor. Art. 2.528. (1) Prescripia dreptului la aciune n repararea unei pagube care a fost cauzat printr-o fapt ilicit ncepe s curg de la data cnd pgubitul a cunoscut sau trebuia s cunoasc att paguba, ct i pe cel care rspunde de ea. (2) Dispoziiile alin.(1) se aplic, n mod corespunztor, i n cazul aciunii n restituire ntemeiate pe mbogirea fr just cauz, plata nedatorat sau gestiunea de afaceri. Art. 2.529. (1) Prescripia dreptului la aciunea n anularea unui act juridic ncepe s curg: a) n caz de violen, din ziua cnd aceasta a ncetat; b) n cazul dolului, din ziua cnd a fost descoperit; c) n caz de eroare ori n celelalte cazuri de anulare, din ziua cnd cel ndreptit, reprezentantul su legal ori cel chemat de lege s-i ncuviineze sau s-i autorizeze actele a cunoscut cauza anulrii, ns nu mai trziu de mplinirea a 18 luni din ziua ncheierii actului juridic. (2) n cazurile n care nulitatea relativ poate fi invocat de o ter persoan, prescripia ncepe s curg, dac prin lege nu se dispune altfel, de la data cnd terul a cunoscut existena cauzei de nulitate. Art. 2.530. (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, prescripia dreptului la aciune izvort din transmiterea unor bunuri sau executarea unor lucrri, cu vicii aparente, n cazurile n care legea sau contractul oblig la garanie i pentru asemenea vicii, ncepe s curg de la data predrii sau recepiei finale a bunului ori a lucrrii sau, dup caz, de la data mplinirii termenului prevzut de lege ori stabilit prin procesulverbal de constatare a viciilor, pentru nlturarea de ctre debitor a viciilor constatate. (2) Dispoziiile alin. (1) se aplic i n cazul lipsei calitilor convenite ori a lipsurilor cantitative, ns numai dac oricare dintre aceste lipsuri puteau fi descoperite, fr cunotine speciale, printr-o verificare normal. Art. 2.531. (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, prescripia dreptului la aciune pentru viciile ascunse ncepe s curg: a) n cazul unui bun transmis sau al unei lucrri executate, alta dect o construcie, de la mplinirea unui an de la data predrii ori recepiei finale a bunului sau a lucrrii, n afara cazului n care viciul a fost descoperit mai nainte, cnd prescripia va ncepe s curg de la data descoperirii; b) n cazul unei construcii, de la mplinirea a 3 ani de la data predrii sau recepiei finale a construciei, afar numai dac viciul a fost descoperit mai nainte, cnd prescripia va ncepe s curg de la data descoperirii. (2) Pentru executarea unor lucrri curente, termenele prevzute la alin. (1) sunt de o lun, n cazul prevzut la lit. a), respectiv de 3 luni, n cazul prevzut la lit. b). (3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic i n cazul lipsei calitilor convenite ori a lipsurilor cantitative, ns numai dac oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite, fr cunotine speciale, printr-o verificare normal. (4) Termenele prevzute n prezentul articol sunt termene de garanie nuntrul crora viciile trebuie, n toate cazurile, s se iveasc. (5) Prin dispoziiile prezentului articol nu se aduce, ns, nicio atingere termenelor de garanie speciale, legale sau convenionale. (6) Dispoziiile prezentului articol se aplic, n mod corespunztor, i n cazul produselor pentru care s-a prevzut un termen de valabilitate, ca i n cazul bunurilor sau lucrrilor pentru care exist un termen de garanie pentru buna funcionare.