Sunteți pe pagina 1din 24
STANDARD DE FIRMA BETOANE Elaborat : Reprezentantul Managementului Mihai Manoiu Aprobat: Director General: Ion Rosu

STANDARD DE FIRMA BETOANE

Elaborat :

Reprezentantul Managementului Mihai Manoiu

Aprobat:

Director General:

Ion Rosu

Generalitati

CUPRINS

1. Obiect

2. Domeniu de aplicare

3. Documente de referinta

4. Definitii

5. Notarea si clasificarea betoanelor produse

6. Materiale componente

7. Stabilirea compozitiei betoanelor

8. Prepararea betoanelor

9. Transportul si livrarea betonului

10. Nivelele de performanta ale betoanelor

11. Reguli de verificare a calitatii

12. Garantii si raspunderi

Anexe

S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. este o societate cu răspundere limitata cu capital privat. Domeniul de activitate al societatii este extractie, procesare si comercializare produse de balastiera. Preparare si comercializare beton. Constructii civile si industrial, rampe, platforme, structuri.

Societatea noastră are implementat si menţine un sistem de management integrat conform ISO 9001:2000, ISO 14001:2004 si OHSAS 18001:2004 si legislaţiei in construcţii in vigoare .

Staţia de betoane dispune de o dotare specifica desfasurarii activităţilor de preparare si livrare betoane si mortare după cum urmează :

- DE COMPLETAT

1. OBIECT

Prezentul standard stabileşte nomenclatorul tipurilor de betoane, caracteristicile componentelor si nivelele de performanta ale betonului produs de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L.

2. DOMENIU DE APLICARE

Se aplica betoanelor produse de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

NE 012/99 Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton ,beton armat, beton precomprimat . SR EN 197-1:2002 CIMENT Partea 1: Compozite, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale.

SR EN 197-1/A 1:2004 CIMENT Partea 1: Compozite, specificatii si criterii de conformitate uzuale

SR 3011:1996 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati

SR EN 196 7 : 1995 Metode de incercare a cimenturilor. Partea 7. Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment.

SR EN 196 3: 1995 Metode de incercare a cimenturilor. Partea 3.

Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.

SR EN 13242 2003 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in inginerie civila si in constructii de drumuri.

SR EN 12620 2003 Agregate pentru beton

SR EN 12350- 1: 2003 INCERCARE PE BETON PROASPAT. Partea 1:

Esantionare

SR EN 12350 2: 2003 INCERCARE PE BETON PROASPAT . Parte 2 :

Incercare de tasare.

SR EN 12350 6 : 2005 INCERCARE PR BETON PROASPAT. Partea 6:

Densitate.

SR EN 12390 1 : 2005 INCERCARE PE BETON INTARIT. Partea 1:

Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare.

SR EN 12390 2 : 2005 INCERCARE PE BETON INTARIT. Partea 2 :

Pregatirea si conservarea erpuvetelor pentru incercari de rezistenta.

STAS 1008-2003 Apa pentru betoane si mortare.

4. DEFINITII

4.1. Beton de ciment Material compozit obţinut prin omogenizarea

amestecului de ciment , agregate si apa format prin întărirea pastei de ciment

(ciment de apa ). Pe langa aceste componente de baza, betonul mai poate conţine adaosuri si/sau aditivi. Daca mărimea maxima a granulei de agregate este 4(8)mm,materialul care rezulta este denumit mortar sau sapa .

4.2. Beton proaspăt – Starea betonului din momentul amestecării

componenţilor pana la începutul prizei cimentului din beton .

4.3. Beton întărit – Material compozit format din pietriş si o matrice( piatra de

ciment si agregate fine ) cu structura de conglomerat , proprietati de piatra artificiala si caracterizat prin rezistente mecanice evolutive .

4.4.

Şarja – Cantitatea de beton amestecat intr-un ciclu de amestecare a

malaxorului / sau cantitatea se beton marfa intr-un vehicul de beton

descărcata sub o amestecare continua intr-un minut .

4.5. Beton marfa beton preparat intr-o instalaţie care produce beton , in

afara şantierului de construcţii si livrat de producător ca beton proaspăt . Responsabilitatea livrării amestecului specificat sau a furnizării unui beton cu performantele cerute revine producătorului de beton .

4.6. Aditiv Produs chimic care se adaugă in beton , in cantitati mici fata de

masa cimentului , înainte sau in timpul amestecării betonului in scopul modificării după necesitaţi a propietatilor in stare proaspăta si/sau întărita ala

betonului .

4.7. Agregate Materiale de granulare naturale ( de balastiera sau

concasate ) sau artificiale cu forma si mărimea granulelor adecvate realizării betonului .

4.8. Ciment Liant hidraulic , sub forma de material anorganic fin măcinat . In

amestec cu apa formează o pasta care face priza si se intareste prin reacţiile si procesele de hidratare . După întărire isi menţine rezistenta si stabilitatea chiar sub apa .

4.9. Raport apa / ciment (A/C) Raportul dintre cantitatea de apa si

conţinutul de ciment din beton .

4.10. Amestec de beton proiectat - Un amestec pentru care beneficiarul

specifica performantele necesare ale betonului, iar producătorul este

responsabil sa furnizeze un amestec care sa asigure aceste performante .

4.11. Amestec de beton prescris Un amestec pentru care beneficiarul

specifica compoziţia amestecului si materialele ce se folosesc . Producătorul este responsabil sa furnizeze amestecul specificat, dar nu răspunde de performantele acestuia .

4.12. Lucrabilitatea betonului proaspăt - Proprietatea betonului proaspăt (

cu păstrarea omogenităţii ) de a asigura umplerea cofrajelor si înglobarea armaturilor . Se aprecieaza pe baza consistentei betonului determinata prin

metode specifice .

5. NOTAREA SI CLASIFICAREA BETOANELOR PRODUSE DE S.C. UCTA S.A

Betoanele se caracterizează prin clasa . Clasa de beton se notează cu litera C urmata de doua numere care reprezintă rezistenta la compresiune la vârsta de 28 de zile determinata pe epruveta de 150X300 mm sau pe epruvete cubice de 150X150X150 mm ( C 2,8/3,5; C4/5; C 6/7,5; C 8/10, etc.), sub a cărei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Betoanele produse de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. se clasifica după următoarele criterii :

■ clasa betonului

■ granula maxima

■ clasa de consistenta

Nomenclatorul claselor de betoane produse de S.C. CORSARU ROSU IMPEX S.R.L. este prezentat in tabelul nr.1.

6. MATERIALE COMPONENTE

6.1.

CIMENT

Cimenturile satisfac cerinţele din standardele naţionale de produs sau din

standardele profesionale . Cimenturile folosite de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. la prepararea betoanelor sunt :

ciment Portland compozit (tip II) având clasa de rezistenta 32,5 R

 

ciment Portland (tip I) având clasa de rezistenta 42,5 R, conform standard

SR EN 197 1 : 2002 .

Clasa de rezistenta este definita prin rezistenta standard la 28 de zile, care

pentru acest tip II este > 32,5 si

>42,5 si 62,5N/mm 2 . Timpul iniţial de priza este 60 min, iar stabilitatea <10mm, pentru ambele tipuri de ciment . Conţinutul in sulfata ( SO 3 ) este

<3,5 % pentru ambele tipuri de ciment . Betonul este un material compozit obţinut prin omogenizarea amestecului de ciment , agregate si apa format prin întărirea pastei de ciment . Pe langa aceste componente betonul mai poate conţine adaosuri si / sau aditivi .

<52,5 N/mm 2 , respectiv pentru tip I este

Cimentul se aprovizionează vrac, transportat in vehicule rutiere, prevăzute cu

Depozitarea cimentului vrac se face in celule tip siloz , in care nu au fost

depozitate anterior alte materiale . Silozurile sunt marcate prin înscriere

vizibila a tipului de ciment .

Nu se depaseste termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat . Controlul calităţii cimentului se face :

■ la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/ garanţie emis de producător sau de baza de livrare . înainte de utilizare, de către laboratorul central al S.C CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. autorizat grad III de către Inspectoratul de Stat in Constructii , autorizatie nr. 337/ ISC din 01.07.2004. Furnizorii de ciment declaraţi in „ Lista furnizorilor agreaţi „ de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. in anul 2006 sunt :

- DE COMPLETAT 6.2. AGREGATE La prepararea betoanelor cu densitate aparenta normala ( 2001- 2500 kg/mc), se folosesc agregate cu densitate normala (1201 2000 kg/mc) provenite din sfărâmarea si/sau concasarea rocilor . Agregatele satisfac cerinţele prevăzute in reglementările tehnice specifice (SR EN 13242: 2003 si SR EN 12620:2003). Detinatorii de balastiere / cariere sunt obligaţi sa prezinte la livrare certificatele de calitate pentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se face conform reglementarilor din NE 012/1999. Depozitarea agregatelor este făcuta pe platforme betonate având pane si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi sunt padocuri din elementele prefabricate din beton cu inaltimi corespunzătoare pentru evitarea amestecării sorturilor . Padocurile sin marcate cu tipul de sort depozitat . Controlul calităţii agregatelor se face conform reglementarilor stabilite in normativul NE 012\1999. Furnizorul de agregate declarat in „Lista furnizorilor agreaţi „ de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. in anul 2006 este

Propia Statie de Sortare fiind atestata tehnic de către C.N.A.M.E.C.

Atestare tehnica

balastiera Comuna Ogrezeni.

Granulozitatea agregatelor este verificata cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform reglemantarilor in vigoare : SR EN

13242:2003 si SR EN 12620:2003, astfel

Pentru obtinerea unui amestec cu un dozaj optim de ciment si o cantitate mica de apa se recomanda utilizarea unei combinatii de agregate care sa contina o cantitate redusa de nisip si o proportie mai mare a agregatelor mari. In general, granulozitatea agregatelor se alege functie de conditiile de turnare , compactare precum si de tipul agregatelor ce se folosesc . In anumite cazuri, pentru ca betonul sa nu se segrege in timpul transportului, turnarii si compactarii, pentru a fi suficient de lucrabil si usor de compactat trebuie sporita cantitatea de parte fina. Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate de diferite dimensiuni sunt prezentate in normativul NE 012\1999. Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabileste in functie de dimensiunile caracteristice ale elementelor , respectandu-se conditia :

Ө max ≤ 1 / 4 D; unde D = dimensiunea cea mai mica a elementului structural . Sorturile de agregate folosite la prepararea betoanelor la S.C. UCTA S.A. sunt : nisip 0 4 mm, margaritar 4 8 mm, pietris 8 16 mm. Aceste sorturi intra in compozitia betoanelor in diferite proportii, functie de zona de granulozitate stabilita prin retelele cadru de beton , conform nomenclatorului de betoane anexat .

: 0-4, 4-8, 8-16, 16-32;

etc .

6.3. APA

Apa folosita la prepararea betoanelor produse de S.C. UCTA S.A. provine din

reteaua oraseneasca

.

6.4. ADITIVI

Aditivii sunt produse chimice care se aduga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului in scopul imbunatatirii

/ modificarii proprietatilor betonului in stare proaspata si/sau intarita . Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare . Aditivii nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa produca coroziunea armaturii (de ex: clor ) .

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop :

■ imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu

armaturi dese , sectiuni subtiri, inaltimi mari de turnare

■ punerea in opera a betoanelor prin pompare

■ imbunatatirii comportarii la inghet – dezghet

■ realizarea de betoane de clasa superioara

■ reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie

de cerintele tehnologice

■ cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului .

Aditivii vor fi adaugati in amestec numai in asemenea cantitati incat sa nu reduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii . Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50g/kg de ciment si nu va fi mai mica de 2g/kg ciment . Aditivii lichizi in catitati mai mari de 3 dm 3 / m 3 trebuie luati in considerare in calcularea raportului A/C . Utilizarea aditivilor pentru betoanele ce intra in componenta elementelor din beton armat si beton precomprimat este obligatorie pentru clase mai mari de C 12\15 si se va face conform normativului NE 012\1999 , pe baza instructiunilor de folosire ce trebuie sa fie in acord cu reglementari specifice sau agremente tehnice bazate pe determinari experimentale . Furnizorii de aditivi declarat in „ Lista furnizorilor agreati „ de S.C.CORSARU ROSU IMPEX S.R.L. in anul 2006 este :

DE COMPLETAT CU FURNIZORUL

■ Fluidizant BV3M – AR 015 07/069 2001

■ Accelerator BE 5 – AR 015 07/055 2001

■ Aditiv antiinghet FS 1 AR 015 07/54 2001

■ Superfluidizant FM6 – AR015- 07/027 1999 initial

AR 015 07\079 2002 prelungire

■ Superfluidizant FM 40 – AR 015 07/061 2002

■ Superfluidizant FM 93 – AR 015 07\058 2001

Întârzietor de priza VZI AR 015 07\028 1999 initial

AR 015 07\078 2002 prelungire

■ Plastifiant PA VER PLUS 31 – AR 015 07/063 2001

■ Antrenor de aer LPS A – 94 AR 015 07\059 2001

7.

STABILIREA COMPOZITIEI BETOANELOR

Stabilirea compoziţiei betonului se face de către

Betonul poate fi realizat pe baza unor compoziţii stabilite in doua moduri principale :

■ amestecul de beton proiectat la staţie de producător printr-un laborator

autorizat ;

■ amestecul de beton prescris ( de către proiectant si/sau utilizator ) printr-un laborator autorizat . In general datele de baza specificate in cazul amestecului de beton prescris sunt similare cu cele ale amestecului de beton proiectat . Acestea sunt cel

puţin următoarele date de baza :

■ Dozajul de ciment la mc de beton / clasa betonului

■ Tipul si clasa cimentului

■ Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspăt

■ Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate

■ Tipul si cantitatea de aditiv au adaos

In tabelul nr.2 anexat se găsesc principalele caracteristici ale claselor de beton care se prepara la staţia de betoane a S.C. CORSARU ROSU IMPEX

’93 S.R.L. Staţia de betoane precum si utilizatorul au obligaţia de a livra, respectiv

comanda beton numai pe baza unor comenzi in care se va înscrie tipul de beton si detalii privind compoziţia betonului , programul si ritmul de livrare precum si obiectul ( partea de structura ) la care urmează a se folosi. Livrarea betonului este însoţita de un bon livrare transport beton . Compoziţia betonului este stabilita de Stabilirea compoziţiei se face :

■ la intrarea in funcţiune a staţiei de betoane

■ la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate

■ la schimbarea tipului de aditiv

■ la cererea utilizatorului pentru o lucrare care necesita un beton cu

caracteristici deosebite de cele preparate in mod curent , sau de clasa mai mare de C 35/45 . Lunar, laboratorul staţiei analizează rezultatele încercărilor efectuate la vârsta de 28 de zile si după caz efectuează corecţii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurării calităţii betonului .

Analiza se face pe tipuri de betoane de clasa ≥ C8/10 luând in considerare rezultatele obţinute .

Cantităţile de materiale corespunzătoare unui amestec se stabilesc pentru un

volum de beton proaspăt de 1 mc, calculatorul staţiei stabilind automat

cantitatea şarjelor in funcţie de capacitatea maxima a malaxorului care este

de 0.33 mc/şarja conform cartii tehnice a staţiei de betoane .

In cursul preparării betonului , compoziţia se corectează de către laboratorul staţiei in funcţie de rezultatele încercărilor privind :

■ umiditatea agregatelor

■ granulozitatea sorturilor

■ densitatea aparenta a betonului proaspăt

■ consistenta betonului

Daca se impune o corectare a cantităţii de apa de amestecare cu maxim ± 5% se admite ca pentru celelalte componente sa se menţină cantităţile stabilite anterior . In urma încercărilor preliminare de laborator s-au stabilit reţete cadru, prezentate in nomenclatorul claselor de betoane anexat .

8. PREPARAREA BETONULUI

8.1. Personal, echipament, instalaţii si laboratoare

Personalul implicat in activitatea de producere si control a betonului are cunoştinţele si experienţa necesare si va fi atestat intern si extern pentru aceste genuri de activitati . Conducerea activităţii staţiei de betoane este realizata de un sef de staţie care are atestare Personalul de deservire al staţiei de betoane este dimensionat in concordanta cu prevederile Sistemului de Asigurarea Calităţii adoptat.

Staţia de betoane S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. are in compunere următoarele staţii :

■ Staţia de betoane de tip LIEBHERR ,

dozarea componenţilor facandu-se

gravimetric .

Toate echipamentele si instalaţiile din dotarea unitatilor de producere a betonului si mortarului funcţionează corespunzător si sunt atestate tehnic de C.N.A.M.E.C. din cadrul M.T.C.T. Astfel staţia de betoane tip LIEBHERR are

atestarea tehnica seria R 057 0378/ 2003, procedurilor aprobate prin Ordinul 31/N M.L.P.A.T. Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. utilizeaza laboratorul autorizat grad III al organizatiei pentru efectuarea unor determinări specifice si controlul calităţii betonului si dispune de contract cu un laborator autorizat grad II - S.C. TEST DRUM ENGINEERING S.R.L., autorizatie nr. 02820011, emis de MLPTL Inspectoratul de Stat in Constructii, pentru profilele MBM, BBABP, D, MD, HITIF, VNCEC, GTF.

8.2. Staţia de betoane

Staţia de betoane funcţionează pe baza de atestat eliberat de Comisia de

Atestare Interna a S.C. UCTA S.A. respectând procedurilor operaţionale

PO –
PO –
SB – 04 PO – SB – 03
SB – 04
PO – SB – 03

– ediţia 1 revizia 0 in vigoare – „ Controlul procesului de producţie „ si

editial revizia 0 in vigoare „ Prepararea si transportul betonului „

Staţia de betoane dispune de serviciile prestate de Laboratorul S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. de gradul III , autorizat de M.L.P.A.T.- (Autorizaţia nr. 337/ ISC din 01.07.2004) si de Laboratorul S.C. TEST DRUM ENGINEERING S.R.L. de grad II, autorizat M.L.P.A.T. , autorizatie nr. 02820011 pentru profilele MBM, BBABP, ANCFD, D, MD, HITIF, VNCEC, GTF, prevăzute cu dotări si utilitati necesare si încadrate cu personal tehnic atestat si personal muncitor corespunzător din punct de vedere profesional si numeric . Personalul de deservire a staţiei de betoane este dimensionat in concordanta cu prevederile Sistemului de Management Integrat adoptat de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L.

8.3 DOZAREA La dozarea materialelor componente ale betonului (respectiv erori ale operatorului la preparare ) se admit următoarele abateri :

■ agregate ± 3 %

■ ciment si apa ± 2

■ adaosuri ± 3%

Mijloacele de dozare sunt in buna stare de funcţionare sunt verificate periodic după cum urmează :

■ cel puţin o data pe saptamana dar nu la mai mult de 50 de ore de funcţionare pentru fiecare staţie de betoane ; ■ cel puţin o data pe an se verifica metrologic de către o unitate autorizata .

8.3. Amestecarea si încărcarea in mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului se folosesc malaxoare cu amestecare forţata . Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face începând cu agregatele apoi apa si aditivul si la urma cimentul . Amestecarea componenţilor betonului se face pana la obţinerea unui amestec omogen . Durata de amestecare este stabilita in funcţie de tipul si compoziţia betonului , de condiţiile e mediu si de tipul instalaţiei , dar este de minim 45 secunde de la introducerea ultimului component . Durata de încărcare a unui mijloc de transport este de maxim 20 minute.

9 . TRANSPORTAREA SI LIVRAREA BETONULUI

Transportul betonului se efectuează luând masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componenţilor sau contaminarea betonului . Transportul betonului cu tasare mai mare de 50 mm se face cu automalaxoare echipate corespunzător cu capacitaţii de 7 mc si de 9 mc agrementate tehnic . Durata maxima posibila de transport depinde de compoziţia betonului si de condiţiile atmosferice , si se considera din momentul terminării incarcarii mijlocului de transport si pana la sfârşitul descărcării acestuia . Durata maxima de transport nu va depăşi valorile orientative conform NE 012\99 . Se are in vedere ca temperatura betonului proaspăt înainte de turnare sa fie cuprinsa intre 5 ÷ 30 o C. In acest scop pentru temperaturi exterioare mai mici de + 5 o C s-a elaborat o

procedura de lucru

normativului C16\84 „ Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii montaj „ ce garantează conform nivelelor de asigurare stabilite temperatura betonului la locul de punere in opera .

, indicativ PO SB 09

, conforma cu cerinţele

In cazul temperaturii mai mari de 30 0 C s-au adaptat masuri suplimentare

adâncime, apa a cărei temperaturi nu depăşesc 5-6 0 C si folosirea aditivului

întârzietor de priza VZ1

. La fiecare transport betonul este însoţit de un aviz de

expediţie si un bon de livrare transport ( listarea cu datele introduse in calculatorul din dotarea staţiei ) care conţine următoarele date :

denumirea staţiei producătoare

■ actul doveditor al atestării staţiei

■ data si ora exacta la care s-a efectuat încărcarea

■ numărul de înmatriculare al mijlocului de transport

■ cantitatea de beton in mc

■ clasa de rezistenta a betonului

■ clasa de consistenta a betonului

■ tipul , clasa si dozajul cimentului

■ tipul de agregate si granula maxima

■ tipul de aditiv si adaos ( daca este cazul )

■ date privind caracteristice speciale ale betonului ( ex. gradul de

impermeabilitate, gelivitate etc. ) La sosirea in şantier conducătorul auto are obligaţia de a care beneficiarului sa consemneze pe avizul de livrare data si ora sosirii betonului in şantier ,

confirmarea de primire a betonului . După maximum 30 de zile de la livrarea betonului se eliberează certificatul de calitate al betonului marfa .

10. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI PRODUS BETONUL PROASPAT 10.1. LUCRABILITATEA ( CLASA DE CONSISTENTA ) Consistenta betonului proaspăt (măsura a lucrabilitatii ) este determinata de laboratorul de betoane , care deserveşte staţia de betoane , prin metoda tasării care consta in măsurarea tasării betonului proaspăt sub greutate proprie . S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. prepara betoane cu clasa de consistenta T3;T3/T4 si T4 (pentru betoane care se pun in opera cu autopompa ). Pentru clasa de consistenta T3 tasarea conului este de 70 ± 20 mm iar pentru T3/T4 tasarea este se 100 ± 20 mm , iar pentru T4 120 ± 20 mm.

In tabelul nr.3 sunt redate clasele de consistenta corespunzătoare fiecărei clase de beton produsa de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L

10.2. CONTINUTUL DE AER OCLUS

Conţinutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479 \88 folosind metoda gravimetrica sau metoda volumetrica cu presiune . Aceasta determinare se face numai in cazul folosirii de aditivi antrenori de aer la prepararea betonului si la cererea beneficiarului .

10.3. DENSITATEA APARENTA

Determinarea densităţii aparente se face conform STAS 1759/80.

BETONUL INTARIT

10.4. REZISTENTA LA COMPRESIUNE R c

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice f ck cil (f ck cub ),

care este rezistenta la compresiune in N/mm 2 determinata pe cilindri de 150\300 ( sau pe cuburi cu latura de 150mm ) la vârsta de 28 zile . Pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului produs de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L., laboratorul recoltează probe din betonul proaspăt si confecţionează epruvete cubice in tipare de plastic. După decofrare ( la 24 ore după confecţionare ) epruvetele sunt păstrate in mediu de umiditate ridicata pana la vârsta de 7 zile si apoi , in regim de umiditate naturala pana la vârsta de încercare ( 28 zile ). Încercarea la compresiune se face de Laboratorul central al S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. Valorile medii ale rezistentelor la compresiune (R C 28) obţinute pe betoanele de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. sunt redate in tabelul 2 .

10.5. REZISTENTA LA PENETRAREA APEI (Impermeabilitatea )

Impermeabilitatea la apa a betonului întărit este capacitatea acestuia de a frâna pătrunderea apei sub presiune prin masa sa si se caracterizează prin praguri de presiune . Gradul de impermeabilitate se notează su simbolul P n x unde :

■ x este valoarea prescrisa a adâncimii limita de pătrundere a apei (cm). Normativele tehnice in vigoare impun condiţii de permeabilitate betoanelor de clasa C≥C12/15.STAS 3622-86 stabileşte nivelele de performanta ale betoanelor funcţie de gradul lor de impermeabilitate . In tabelul nr. 4 sunt prevăzute valorile specifice betoanelor preparate de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L.

10.6 . REZISTENTA LA INGHET DEZGHET (Gelivitatea ) Gelivitatea se defineşte prin numărul maxim de cicluri îngheţ – dezgheţ succesive pe care epruvetele de beton , începând cu vârsta de cel puţin 28 zile de la confecţionare , pot sa le suporte fala ca sa sufere o reducere a rezistentei la compresiune mai mare de 25 % fata de epruvetele martor . In STAS 3622\86 sunt stabilite nivelele de performanta ale betoanelor funcţie de gradul de gelivitate . ( Ex : pentru gradul de gelivitate al betonului G 100 numărul de cicluri îngheţ – dezgheţ este 100 cicluri ). In tabelul nr.3 sunt prevăzute valorile specifice betoanelor fabricate de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L.

10.7.DENSITATEA BETONULUI Funcţie de densitate , betoanele se clasifica in betoane uşoare , normale si foarte grele conform precizărilor din normativul NE 012-1999 .

11. REGULI DE VERIFICARE A CALITATII Verificarea calităţii betoanelor produse de S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. se face pe toate fazele procesului de producţie , de la aprovizionarea materialelor componente ale betonului, pana la livrarea produsului finit , in conformitate cu documentele Sistemului de Management Integrat . Caracteristicile care se verifica si frecventa minima a determinărilor sunt redate in tabelele nr. 5.6.7. Verificările care se efectuează sunt destinate controlului intern si stau la baza garantării calităţii betonului livrat . In cazul in care rezultatele probelor pe betonul întărit nu sunt corespunzătoare se procedează conform NE 012/99 .

12 . GARANTII SI RASPUNDERI

S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L. garantează si răspunde după cum urmează :

■ garantează ca betoanele / materialele de construcţii cuprinse in lista de

produse au fost fabricate , controlate si livrate conform normelor in vigoare . Pentru alte betoane / materiale de construcţii sunt necesare convenţii separate . Garanţia încetează daca cumparatorul sau persoana având calitatea de împuternicit pentru recepţie amesteca betonul / materialul de construcţii livrat de noi : aditivi , apa, beton / materiale de construcţii de alţi furnizori sau beton/material de construcţii preparat in şantier sau modifica sub o alta forma,

sau da spre amestecare unui tert, sau recepţionează cu întârziere .

■ viciile trebuie sesizate conducerii administrative . Şoferii autovehiculelor ,

laboranţii si sefii de departamente nu sunt indreptatiti sa preia sesizările . La recepţia betonului/materialului de construcţii, cumparatorul est6e obligat sa il verifice si sa comunice neîntârziat , in scris , conducerii administrative a vânzătorului , eventualele sesizări in conformitate cu termenele de garanţie stabilite prin prevederile legale imperative , sau daca sesizările nu au respectat condiţiile prevăzute mai sus, se considera ca , cumparatorul a

acceptat betonul / materialul de construcţii .

■ daca cumparatorul invoca defecte calitative , va trebui sa păstreze intact

betonul / materialul de construcţii in scopul efectuării de noi sau de tre expert însărcinat de noi a unei verificări ulterioare .

■ in cazul in care betonul nu este corespunzător si noi suntem răspunzători ,

cumparatorului ii revin drepturi legale de garanţie . Despăgubirea se va face

conform regulilor generale aplicabile in materie . Datele de mai sus sunt extrase din CONDITII CONTRACTUALE GENERALE ALE S.C. CORSARU ROSU IMPEX ’93 S.R.L.” pentru vânzarea betonului de transport , a sapelor si a mortarului proaspăt fabricate in continuare denumite pe scurt beton / material de construcţii .

NOMENCLATOR CLASE DE BETON tabel 1

Nr.

Clasa beton

COD

 

Crt

RETETA

Tasare

Cantit. Cim

Cantit. Cim.

IIA- S32,5R

I42,5 R

Kg/mc

Kg/mc

1 C

2,8/3,5

3C2P3

T3 Ф31

115

 

2 C

4/5

5C2P3

T3 Ф31

150

 

3 C

6/7,5

7C2P3

T3 Ф31

180

 

4 C

6/7,5

7C2P4

T4 Ф16

240

 

5 C

8/10

10C2P3

T3 Ф31

240

 

6 C

8/10

10C2P4

T4 Ф31

260

 

7 C

8/10

10C2F4

T4 Ф16

270

 

8 C

12/15

15C2P3+

T3 Ф31

265

 

9 C

12/15

15C2P4+

T4 Ф31

275

 

10 C

12/15

15C2F3+

T3 Ф16

275

 

11 C

12/15

15C2F4+

T4 Ф16

290

 

12 C

16/20

20C2P3+

T3 Ф31

290

 

13 C

16/20

20C2P4+

T4 Ф31

300

 

14 C

16/20

20C2F3+

T3 Ф16

310

 

15 C

16/20

20C1F4+

T4 Ф16

 

300

16 C

16/20

20C2M4+

T4 Ф07

360

 

17 C

16/20

20C2F4+

T4 Ф16

325

 

18 C

18/22,5

22C2P3+

T3 Ф31

320

 

19 C

18/22

22C2P4+

T4 Ф31

330

 

20 C

18/22

22C2F3+

T3 Ф16

335

 

21 C

18/22

22C2F4+

T4 Ф16

340

 

22 C

18/22

22C2F4P

T4 Ф16 P8/10

380

 

8+

23 C

18/22

22C2M4+

T4 Ф07

370

 

24 C

18/22

22C1F4+

T4 Ф16

 

320

25 C

20/25

25C2P3+

T3 Ф31

345

 

26 C

20/25

25C2P4+

T4 Ф31

350

 

27 C

20/25

25C2F3+

T3 Ф16

350

 

28 C

20/25

25C2F4+

T4 Ф16

375

 

29 C

20/25

25C1F4+

T4 Ф16

 

335

30 C

20/25

25C2F4P

T4 Ф16 P8/10

400

 

8+

31 C

20/25

25C2M4+

T4 Ф07

400

 

32 C

25/30

30C2P3+

T3 Ф31

375

 

33 C

25/30

30C2P4+

T4 Ф31

385

 

34

C

25/30

30C2F3+

T3 Ф16

385

 

35

C

25/30

30C2F4+

T4 Ф16

400

 

36

C

25/30

30C1F4+

T4 Ф16

 

360

37

C

25/30

30C2F4P

T4 Ф16 P8/10

440

 
 

8+

38

C

25/30

30C2M4+

T4 Ф07

440

 

39

C32/40

40C1F4+

   

460

40

Sapa S400

   

400

 

Tabel nr. 2 compozitia apei

Caracteristica

Conditii de admisibilitate conf.

1008/2003

Valori conform buletin de analiza nr.

Concentratia ionilor de hidrogen (pH)

Continutul total de saruri ( reziduu uscat la 105±5˚ C), mg/dm³ . max

Sulfati ( SO 3 2-) mg/dm³ .max

Cloruri (C1 -- ) mg/dm³ . max

Carbonati ( CO 3 2- ) si bicarbonati ( CO 3 H -- ) mg/dm³.max

Magneziu ( Mg 2- ) mg/dm³.max

Alcalii, exprimate sub forma Na 2 O(Na 2 O+0,658 K 2 O) mg/dm³.max

Substante organice. Mg KmnO 4 /dm 3 max

Pierderea la calcinare (PC) a substantelor insolubile mg/dm³.max

Tabel nr. 3 valori conform NE 012/1999

Nr. crt

Clasa de

Clasa de

Lucrabilitatea

Фmax

A/C

Ciment≥

Densitate

Rc28

Impermeabilitate

Gelivitate

expunere

rezistenta

( Tasare)

(mm)

(kg/m 3 )

(kg/m 3 )

(N/mm 2 )≥

Tabel nr. 4 valori conform NE 012/99

Nr. Crt.

Clasa de

Clasa de

Lucrabilitate

Фmax

A / C

Ciment≥ ( kg./ m 3 )

Densitate ( kg./ m 3 )

Rc28

Imperme-

Gelivi-

expunere

rezistenta

( Tasare)

( mm)

(N/mm 2 )≥

abiliate

tatea

Nota: Valorile A/C si C sunt teoretice, calculate pentru ciment tip II AM32,5ZR conform NE 012/99 Valorile reale se stabilesc prin incercari de un laborator autorizat grad II, conform NE 012/99

Tabel nr. 5

Verificarea calitatii materialelor aprovizionate

Nr.

Materialul

Procedeul de verificare sau caracteristica care se

Scopul actiunii sau verificarii

Frecventa minima

Crt.

 

verifica

1

Ciment

a)

Examinarea datelor inscrise in documentele de

Constatarea garantarii calitatii de catre furnizor si/sau producator

La fiecare transport

certificare a calitatii sau garantie emise de furnizor si/ sau producator

b) stabilitatea conform SR EN 196-3

Evitarea unor erori nesesizate la controlul de fabricatie sau semnalarea unor impurificari intervenite in timpul transportului.

La fiecare transport

c) Timpul de priza conf. SR EN 196-3

d) Rezistentele mecanice la 2 ( 7) zile conf. SR

Confirmarea clasei cimentului

O

proba la 200t de

EN 196-1

ciment aprovizionat

e) Rezistentele mecanice la 28 zile

Culegerea de date pentru evidentierea calitatii cimentului utilizat

Idem

2

Agregate

a) Examinarea datelor inscrise in documentele de

Constatarea garantarii calitatii de catre furnizor si/sau producator

La fiecare lot

certificare a calitatii sau garantie emise de furnizor

aprovizionat

si/ sau producator

 

b)

Continutul de impuritati conform STAS 4606

Confirmarea calitatii lotului aprovizionat

O

proba la max.

80

500mc pentru fiecare sursa. La

schimbarea sursei.

parte levigabila humus corpuri straine: argila in bucati, argila aderenta, continut de carbune si mica

In

cazul in care se

obs. prezenta lor

c)

Granulozitatea sorturilor conform STAS 4606-

 

O

proba la max.

80

500mc pentru

fiecare sort

3

Aditivi

a)

Examinarea datelor inscrise in documentele de

Constatarea garantarii calitatii de catre furnizor si/sau producator

La fiecare lot

certificare a calitatii sau garantie emise de furnizor si/ sau producator

aprovizionat

Table nr. 6 Verificarea calitatii materialelor inainte de utilizare

Nr.

Materialul

Procedeul de verificare sau caracteristica care se

Scopul actiunii sau verificarii

 

Frecventa minima

Crt.

 

verifica

 

1

Ciment

a) Verificarea duratei de depozitare

Incadrarea in termenul de garantie

 

La fiecare transport aprovizionat

b) Starea de conservare ( numai daca s-a depasit

Evitarea utilizarii cimenturilor alterate

Doua probe pe siloz ( sus si jos) sau dupa max. 50 t de ciment consumat.

termenul de depozitare, sau au intervenit factori

de alterare)

 

2

Agregate

a)

Continutul de impuritati conf. STAS 4606-80:

Sesizarea eventualelor impurificari intervenite in cursul manipularii.

Ori de cate ori apar factori de impurificare, dar cel putin o data pe saptamana.

- parte levigabila, corpuri straine

b) verificarea granulozitatii sortului

Adaptarea compozitiei betonului in functie de rezultatele obtinute.

O

proba la 400mc beton si ori

de cate ori apar factori car epot modifica granulozitatea sorturilor, dar cel putin odata pe zi.

c) Umiditatea

Adaptarea compozitiei betonului in functie de rezultatele obtinute.

O

proba la 200 mc beton si ori

de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditiile meteo, dar cel putin o data pe zi.

3

Aditivi

Densitatea solutiei conf. Reglementarilor tehnice in vigoare ( daca aditivul se prepara la statie)

Corectarea dupa caz a concentratiei.

O

proba la fiecare sarja

preparata

4

Apa

Compozitia chimica a apei conf. STAS 1008 -

Utilizarea la prepararea betonului a unei ape corespunzatoare.

O

proba la inceperea lucrarilor,

2003

daca apa nu provine dintr-o

sursa potabila.

Tabel nr. 7 Verificarea calitatii betonului

Nr.

Materialul

 

Procedeul de verificare sau

Scopul actiunii sau verificarii

 

Frecventa minima

Crt.

caracteristica care se verifica

 
 

1 Betonul

a) Consistenta conf. STAS 1759 - 88

Corectarea cantitatii de apa de amestecare

De doua ori pe schimb si tip de beton si la inceperea prepararii

proaspat

b) Temperatura

Incadrarea temperaturii intre limitele 5˚C - 30˚C.

4 determinari pentru fiecare tip de beton

si

schimb de lucru.

c) Continutul de nisip Ф 0-4 mm din beton

 

Facultativ, ori de cate ori se apreciaza necesar.

 

2 Betonul

a)

Determinarea rezistentei la

Verificarea realizarii cerintelor de calitate pentru clasa de beton prescrisa.

 

- o proba la 100 mc, dar nu mai mult de 6 probe pe zi, pentru

intarit

compresiune pe epruvete cubice la varsta de 28 zile conf. 1275-88

C<C12/15

   

- o proba la 50 mc, dar nu mai mult de de 15 probe pe zi, pentru

C≥C12/15.

- Minim o proba pe zi/ schimb, tip de beton, in ambele cazuri.

b)

Idem la varsta de 7 zile pentru

Verificarea compozitiei betonului

O

data pe saptamana pentru betoane

incercari orientative

de clasa C≥C16/20

c)

Determinarea gradului de

Verificarea indeplinirii conditiilor prevazute.

Daca este prevazuta ca data in compozitia betonului; O proba la 300mc beton dar nu mai putin de doua probe pentru fiecare obiect.

impermeabilitate conf. STAS 3519-

76

 

d)

Detreminarea gradului de

Verificarea indeplinirii conditiilor prevazute.

Daca este prevazuta ca data in compozitia betonului; O proba la 1000 mc beton dar nu mai mult de doua probe pentru fiecare obiect.

gelivitate conf. STAS 3518-68.