Sunteți pe pagina 1din 217

ArchiCAD 9 Curs de instruire

de Thomas M. Simmons Versiunea internaţională (traducere în limba română)

ArchiCAD 9 Curs de instruire

Graphisoft Accesaţi pagina de web a Graphisoft la adresa http://www.graphisoft.com pentru a afla informaţii suplimentare. ConSoft - Distribuitor Autorizat în România pentru ArchiCAD şi produse adiţionale. Informaţii la http://www.consoft.ro.

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1, Nivelul 2 Copyright © 2004 Graphisoft, toate drepturile rezervate. Reproducerea sau traducerea cursului, precum şi utilizarea, sub o altă formă, a informaţiilor conţinute în curs, fără acordul prealabil, exprimat în scris al Graphisoft, sunt strict interzise.

Locuinţa Drucker-Brownstein, reproducere realizată cu acordul House+House Architects, San Francisco. Centrul comercial din Anexă, reproducere realizată cu acordul STUDIOS Architecture.

Denumiri comerciale ArchiCAD şi ArchiFM sunt mărci înregistrate, iar PlotMaker, Virtual Building, StairMaker şi GDL sunt denumiri comerciale ale Graphisoft. Toate celelalte denumiri comerciale sunt proprietatea deţinătorilor.

ArchiCAD 9 Curs de instruire

ConSoft SRL – distribuitorul autorizat în România a programului arhitectural ArchiCAD – mulţumeşte pe această cale pentru acordul şi sprijinul producătorului Graphisoft R&D Rt. pentru traducerea în limba română a lucrării originale „ArchiCAD 9 Training Guide” – autor Thomas M. Simmons.

Despre autor

Cursul ArchiCAD Training - Nivelele 1 şi 2 a fost realizat de Thomas M. Simmons de la ARCHVISTA Consulting Group şi utilizat împreună cu manualul de ArchiCAD al Institutului de Arhitectură din San Francisco. Lucrarea de faţă reprezintă prima ediţie care include ambele niveluri ale cursului ArchiCAD pentru versiunea ArchiCAD 9. Autorul, Thomas M. Simmons, înainte de a-şi deschide propria firmă, ARCHIVISTA, a lucrat şapte ani ca arhitect, având funcţia de Director al departamentului Tehnologii de Proiectare în cadrul Esherick, Homsey, Dodge and Davis Architects, o firmă de arhitectură de renume internaţional, câştigătoare a mai multor premii de profil. În perioada în care a lucrat la EHDD Architects, şi-a dovedit talentul în integrarea şi gestionarea ArchiCAD-ului în diverse proiecte, cum ar fi: locuinţe unifamiliale, centre comerciale, biblioteci şi acvarii. Simmons deţine un titlu de Master în arhitectură, acordat de Universitatea Berkeley din California şi este absolvent al Universităţii A&M din Texas, Facultatea de design ambiental. A ţinut prelegeri pe teme diverse cum ar fi: Iniţierea şi perfecţionarea în ArchiCAD, Utilizarea prezentărilor multimedia în arhitectură, Modelarea digitală a clădirilor şi vizualizarea tridimensională a acestora. ARCHVISTA a produs o serie de proiecte notabile pentru pieţele de arhitectură şi ArchiCAD, printre care se numără:

celebra aplicaţie „în interiorul NASA - Turul virtual al NASA”- 2004, Clădirea pentru tehnologii de construcţie din cadrul laboratorului naţional Lawrence Berkeley-2002, şi proiectele premiate, Architectural Record, Record Houses CD-ROM 1997 şi 1998, şi prezentarea Academiei Ebraice din America, realizată împreună cu Aaron Green Architects. ARCHVISTA oferă consultanţă pentru ArchiCAD şi subprograme şi este principalul distribuitor al acestuia pentru regiunile California de Nord, Nevada şi Oregon, putând fi contactată la adresa: http://www.archvista.com. ARCHVISTA este membră a „Virtual Building Group” care reuneşte majoritatea utilizatorilor de ArchiCAD din Statele Unite şi care şi-a început activitatea încă din 1996.

Mulţumiri Am dori să mulţumim personalului Graphisoft pentru sprijinul acordat în derularea acestui proiect. Îi mulţumim deasemenea în mod deosebit lui Jeff Olken de la ARCHVISTA, Anett Csáki de la Graphisoft, Steven House, Cathi House şi Kelly Condon de la House + House Architects, şi lui Jeffrey Benningfield de la STUDIOS Architecture.

de la House + House Architects, şi lui Jeffrey Benningfield de la STUDIOS Architecture. ArchiCAD 9

ArchiCAD 9 Curs de instruire

ConSoft SRL

530183

Miercurea-Ciuc, Aleea Narciselor nr. 7A/9, România

010073

Bucureşti, Calea Victoriei nr. 155, bl.D1, etaj1, tronson 6, Sector 1, România

Tel: +40.266.372.858, fax: +40.266.316.492, e–mail: office@consoft.ro, www.consoft.ro

Traducere:

Tradumond SRL, Bucureşti

Corectura de specialitate:

2mtdv SRL, Bucureşti

Tehnoredactare:

ConSoft SRL

Tipar:

Idea Design & Print, Cluj

ISBN:

973-0-04195-4

Cuprins

Cuprins

Introducere

13

Paletele ArchiCAD

34

Bine aţi venit la Cursul de instruire

13

Paleta Caseta de unelte (Toolbox)

34

Structura Cursului

14

Paleta Caseta de informaţii (Info Box)

35

Nivelul 1 – Cunoştinţe introductive

14

Explorarea Casetei de unelte (Toolbox) şi a Casetei de

Nivelul 2 – Cunoştinţe de nivel mediu

14

informaţii (Info Box)

35

ArchiCAD – o Soluţie de Succes

15

Casetele de dialog pentru setările uneltelor (Tool Setings

 

Dialog Boxes)

35

ARChICAD 9 CURS De INSTRUIRe – NIveLUL 1

Explorarea Casetei de dialog pentru setările uneltelor

36

Caseta de coordonate (Coordinate Box)

37

etapa 1:

Înţelegerea modelării digitale a clădirii (BIM)

 

Explorarea casetei de coordonate

37

17

Caseta de comenzi (Control Box)

38

Partea 1: În ce constă procesul de modelare digitală

Pet Palettes

38

a clădirii?

18

Explorarea paletei tip „Pet Palette”

39

Partea a 2-a: Metode tradiţionale şi BIM

19

Bara de meniuri (Menubar) şi meniurile contextuale (Context

Partea a 3-a: Avantajele BIM

19

Menus)

39

Partea a 4-a: Recapitularea unui proiect BIM

22

Întrebări şi recapitulare

39

House + House Architects

22

etapa a 2–a:

Proiectul Drucker – Brownstein

22

Înţelegerea obiectelor şi a GDL

41

Pornire ArchiCAD

23

Partea 1: Obiectele inteligente

42

Deschidere proiect

23

Partea a 2-a: Ce este GDL?

43

Partea a 5-a: Înţelegerea mediului de lucru ArchiCAD

Trăsăturile principale ale GDL

44

Instrumentul de navigare şi examinare navigare (Navigator şi

24

Partea a 3-a: Obiectele GDL şi informaţiile conţinute de acestea

44

Navigator Preview)

25

Materials

44

Navigare cu ajutorul hărţii proiectului (Project Map)

25

Interface

45

Navigare cu ajutorul seturilor de vederi (View Sets)

27

ImagePreview şi Web Links

45

Ferestrele ArchiCAD

28

Parameters

45

Fereastra planului general

28

3D Geometry and Behavior

46

Recapitularea instrucţiunilor cu privire la fereastra planului

2D Script and Object Logic

46

general

29

Domeniul constructiilor pe Internet

46

Fereastra 3D

30

iCatalogs based on GDL (iCataloage care utilizează

Paleta de navigare 3D

31

tehnologia GDL)

46

Navigarea în cadrul ferestrei 3D – Proiecţia paralelă

31

Partea a 4-a: Tipurile de obiecte GDL

48

Navigarea în cadrul ferestrei 3D – Perspectiva

32

Recapitularea tipurilor de obiecte

49

Ferestre de listare

33

Partea a 5-a: Setări şi instrumente pentru obiectele

Crearea unei Liste

33

GDL

51

Cuprins

Recapitularea ferestrei de setare a instrumentelor pentru obiecte

51

Geometria

80

Întrebări şi recapitulare

52

Desenarea planşeului de formă poligonală al parterului

80

etapa a 3–a:

Desenarea planşeului poligonal al celui de–al doilea nivel

82

Definirea geometriei

53

Partea a 4-a: elementele care se por separa

84

Partea 1: Generalităţi cu privire la elementul perete

54

Crearea unei denivelări folosind opţiunea Split

84

Partea a 2-a: Instrumentele şi setările pentru pereţi

55

Întrebări şi recapitulare

86

Definirea setărilor pentru pereţi

55

etapa a 6–a:

Partea a 3-a: Crearea unei forme rectangulare

57

Etapa de concepţie

87

Geometria pereţilor

57

Partea 1: Adăugarea pereţilor interiori

88

Desenarea unui set de pereţi rectangulari

58

Reprezentarea compartimentărilor de la parter

88

Partea a 4-a: Crearea unei forme curbe

59

Reprezentarea compartimentărilor de la cel de–al doilea nivel .

90

Desenarea unui perete curb

59

Partea a 2-a: Ajustarea pereţilor

92

Partea a 5-a: Crearea unei forme prin rotaţie

60

Extinderea pereţilor

92

Setarea originii utilizatorului şi a rotaţiei grid–ului

61

Ajustarea liniei de referinţă a peretelui

93

Desenarea unui perete drept

61

Partea a 3-a: Definirea stâlpilor

93

Desenarea unui şir de pereţi drepţi

62

Partea a 4-a: Unelte şi setări pentru stâlpi

94

Întrebări şi recapitulare

64

Configurarea setărilor pentru stâlpi

94

etapa a 4–a:

Partea a 5-a: Desenarea stâlpilor

95

Crearea formelor specifice clădirii

65

Geometria

95

Partea 1: Relaţiile dintre etaje

66

Amplasarea stâlpilor

95

Partea a 2-a: Definirea etajelor

67

etapa a 7–a:

Crearea etajului

68

Finalizarea părţii exterioare a clădirii

97

Partea a 3-a: Utilizarea opţiunii Ghost Story

68

Partea 1: Definirea acoperişului

98

Vizualizarea primului nivel sub forma unui Ghost Story

69

Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru acoperiş

99

Amplasarea la etaj a pereţilor care au fost rotiţi

69

Configurarea setărilor pentru acoperiş

99

Desenarea unui perete curb cu înălţime parţială

70

Partea a 3-a: Acoperişul în pantă

100

Partea a 4-a: Crearea unui Custom Grid (Grilă

Geometria

100

Particularizată)

71

Construirea unui acoperiş la primul nivel

100

Amplasarea pereţilor rectangulari

72

Desenarea unui acoperiş la al doilea nivel

101

Partea a 5-a: Navigarea de la un etaj la altul

73

Partea a 4-a: Ajustarea acoperişurilor

102

Partea a 6-a: elementele de decupare

74

Decuparea acoperişului parterului

103

Decuparea şi ajustarea pereţilor

74

Decuparea acoperişului de la al doilea nivel

105

Întrebări şi recapitulare

75

Partea a 5-a: Acoperişul plat

106

etapa a 5–a:

Crearea unui acoperiş plat

106

Realizarea planşeelor clădirii

77

etapa a 8–a:

Partea 1: Definirea planşeului

78

Lucrul cu uşi şi ferestre

109

Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru planşeu

78

Partea 1: Definirea ferestrelor şi uşilor

110

Definirea setărilor pentru planşeu

79

Partea a 2-a: Uneltele şi stările pentru uşi şi ferestre

111

Partea a 3-a: Desenarea unui planşeu

80

Configurarea setărilor pentru ferestre

111

Cuprins

Partea a 3-a: Amplasarea ferestrelor

114

Ajustarea planşeului pentru crearea golului necesar amplasării

Amplasarea ferestrelor utilizând punctul de centru

114

scării

140

Amplasarea ferestrelor utilizând diviziunile

115

Ajustarea pereţilor pentru asigurarea înălţimii libere necesare

Amplasarea ferestrelor, utilizând o dimensiune

115

utilizării scării

142

Amplasarea pereţilor, utilizând limitele de reper

116

Partea a 4-a: Treptele exterioare şi terasa

143

Amplasarea unui perete din cărămizi de sticlă (Glass Block

Crearea unei terase exterioare

143

Wall)

118

Adăugarea treptelor cu ajutorul instrumentului pentru plăci

146

Amplasarea unui gol de zidărie (Empty Opening)

119

etapa a 11–a:

Partea a 4-a: Amplasarea uşilor

120

Adăugarea detaliilor

147

Configurarea setărilor pentru uşi

120

Partea 1: Definirea unui obiect

148

Amplasarea uşilor

121

Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru obiecte .

149

etapa a 9–a:

Configurarea setărilor obiectelor

149

Vizualizarea informaţiilor despre clădire

123

Partea a 3-a: Amplasarea unui obiect

151

Partea 1: Setul de vederi şi instrumentul Navigator

124

Amplasarea obiectelor de bucătărie

151

Creaţi un set de vederi pentru prezentare

124

Amplasarea obiectelor care alcătuiesc o şarapantă

152

Partea a 2-a: Comenzile de afişare

125

Amplasarea obiectelor din apartamentul matrimonial

154

Comanda Fit in Window

125

Partea a 4-a: Instrumentul şi setările pentru

Zoom Out

125

corpurile de iluminat

157

Vizualizarea clădirii

125

Partea a 5-a: Amplasarea unui corp de iluminat

157

Partea a 3-a: Instrumentul şi setările pentru

Amplasarea corpurilor de iluminat

157

sectiune/elevaţie

125

etapa a 12–a:

Configurarea setărilor sectiunii/elevaţiei

126

Definiţia notaţiilor şi a utilizării spaţiului

159

Amplasarea unei Linii de Secţiune şi a unui Simbol

128

Partea 1: Definirea notaţiei şi a dimensiunilor

160

Amplasarea unui simbol al elevaţiei

129

Stabilirea textului şi a etichetei

160

Partea a 4-a: Fereastra secţiunii/elevaţiei

130

Definirea cotelor

161

Editarea elementelor clădirii

130

Partea a 2-a: Instrumentul şi setările de text

163

Partea a 5-a: Cotarea elevaţiei

131

Configurarea setărilor pentru unealta text

163

Cotarea elevaţiei

131

Introduceti textul în planul de nivel

163

Partea a 6-a: Utilizarea selectorului în 3D

132

Partea a 3-a: Unealta şi setările de etichetare

163

Opţiuni de delimitare a zonei de selectie

132

Configurarea setărilor pentru unealta de etichetare

164

Crearea unui decupaj 3D

133

Introducerea unei etichete în planul de nivel

164

etapa a 10–a:

Partea a 4-a: Unealta şi setările de cotare

165

Adăugarea spaţiilor destinate circulaţiei

135

Configurarea setărilor pentru unealta de cotare

165

Partea 1: Definirea unei scări

136

Introducerea cotelor

165

Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru scări

137

Partea a 5-a: Definirea unei zone

167

Configurarea şi amplasarea obiectului „scară”

138

Partea a 6-a: Unealta şi setările de zonă

167

Partea a 3-a: Golul în planşeu necesar amplasării

Configurarea setărilor de zonă

167

scării şi asigurarea înălţimii libere necesare utilizării

Setarea informaţiilor care urmează să fie afişate

169

scării

140

Introducerea unei mărci automate de zonă

170

Cuprins

Stabilirea perimetrului zonei

170

Randarea cu ajutorul motorului de randare Lightworks

205

Finalizarea acestor etape pentru etaj

171

Partea a 6-a: Motorul de randare tip schiţă

206

Calcularea ariei etapa a 13–a:

171

Randaţi cu motorul de randare Sketch etapa a 16–a:

206

Amplasarea clădirii în sit

173

Crearea animaţiilor şi a realităţii virtuale

209

Partea 1: Definirea unui Mesh

174

Partea 1: Animaţia

210

Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru Mesh

175

Amplasarea camerelor pentru a crea o cale de animaţie

211

Configurarea setărilor uneltei pentru Mesh

175

Partea a 2-a: Obiecte din realitatea virtuală

213

Partea a 3-a: Importarea unui fişier AutoCAD

176

Amplasarea camerei pentru obiecte din realitatea virtuală

213

Importarea fişierului de referinţă al planului obiectivului

176

Partea a 3-a: Decorurile din realitatea virtuală (VR

Crearea unui Mesh pentru un sit dat

177

Scenes)

214

Partea a 4-a: Unealta pentru cotele de nivel

180

Amplasarea unei camere pentru decorurile VR

214

Stabilirea dimensiunilor de nivel

180

Partea a 4-a: Studiile de însorire

216

etapa a 14–a:

Efectuarea setărilor de însorire şi setarea locaţiei

216

Crearea unui layout de prezentare

181

Partea 1: Din ArchiCAD în Plotmaker

182

Actualizarea seturilor de vederi

182

ARChICAD 9 CURS De INSTRUIRe – NIveLUL 2

Partea a 2-a: Ce este un Layout Book

185

Crearea unui corp de titlu principal (Master Titleblock)

186

Introducere

221

Setarea layout–urilor

187

etapa 1:

Partea a 3-a: Amplasarea şi poziţionarea desenelor

188

Mediul de lucru ArchiCAD

223

Adăugarea desenelor într–un layout

188

Partea 1: Setările specifice proiectului şi setările de

Amplasarea şi poziţionarea desenelor

189

lucru

224

Partea a 4-a: Operaţiunile de plotare şi imprimare

190

Partea a 2-a: Preferinţele

224

Operaţiunile Plot Setup şi Plot

191

Setarea preferinţelor

224

Operaţiunile Print Setup şi Print

192

Partea a 3-a: Setările favorite

228

etapa a 15–a:

Salvarea şi utilizarea setărilor favorite

228

Crearea imaginilor randate

193

Partea a 4-a: Attribute Manager

229

Partea 1: Instrumentul şi setările camerei

194

Utilizarea comenzii Attribute Manager

229

Configurarea şi amplasarea camerei

195

Partea a 5-a: Schemele mediului de lucru

230

Partea a 2-a: Motoarele şi materialele de

Crearea unei User Preference Scheme

232

fotorandare

196

Shortcut, Tool and Palette Schemes

234

Setaţi Materials pentru Internal Engine

197

Command Layout Schemes

236

Setarea materialelor pentru motorul LightWorks

198

Partea a 6-a: Profilurile mediului de lucru

238

Partea a 3-a: Motorul intern de randare

200

Crearea de profiluri

238

Randarea cu ajutorul motorului intern de randare

201

etapa a 2–a:

Partea a 4-a: Motorul de randare Z–Buffer

203

Gestionarea informaţiilor cu privire la clădire

239

Randarea cu ajutorul motorului de randare Z–Buffer

204

Partea 1: Definirea Layer–elor

240

Partea a 5-a: Motorul de randare LightWorks

204

Partea a 2-a: Setările Layer–elor

240

Cuprins

Denumirile şi extensiile layere-lor

240

Partea a 3-a: Fereastra principală a obiectului

277

Crearea şi modificarea combinaţiilor de layer–e Utilizarea numerelor grupurilor care desemnează prioritătile de

241

Adăugarea de parametri Partea a 4-a: Modificarea detaliilor pe baza

278

intersecţie

242

modificării scării

281

Utilizarea Opţiunii Appearance Mode (Modul de reprezentare)

242

Modificarea gradului de detaliere pe baza modificării scării

281

Partea a 3-a: Layer–ele rapide

243

etapa a 6–a:

Partea a 4-a: Opţiuni de afişare

243

Extragerea şi elaborarea detaliilor clădirii

283

Setarea opţiunilor pentru afişare şi a combinaţiilor aferente

243

Partea 1: Definirea uneltei pentru detalii

284

etapa a 3–a:

Partea a 2-a: Setările uneltei pentru detalii

284

Organizarea documentaţiei de proiect

247

Introducerea setărilor pentru detalii

285

Partea 1: Regimul de editare a vederilor

248

Partea a 3-a: Crearea detaliilor

286

Definirea setului de vederi pentru documentaţia de proiect

248

Crearea unui detaliu de plan

286

Partea a 2-a: Setările Vederilor

249

Crearea unui detaliu de secţiune

287

Organizarea directoarelor de seturi de vederi (View Set

Partea a 4-a: Fereastra detaliului

289

Folders)

249

Adăugarea de detalii în fereastra detaliului

289

Administrarea desenelor

250

Partea a 5-a: Adăugarea de detalii din AutoCAD

292

Organizarea directoarelor clonate (Cloned Folders)

252

Introducerea în proiect a unui detaliu DWG

292

Redefinirea vederilor

253

etapa a 7–a:

Închidere View Editor

253

Conectarea componentelor repetitive ale construcţiei

295

etapa a 4–a:

Partea 1: Definiţia unui Modul

296

Detalierea avansată a clădirii

255

Partea a 2-a: Crearea şi administrarea conexiunilor

Partea 1: Structurile compozite

256

de tip Hotlink

297

Crearea unei noi structuri compozite

256

Crearea unui nou Hotlink

297

Opţiunile de selecţie pentru materialele compozite

258

Introducerea unui modul

298

Partea a 2-a: Uneltele şi setările pentru Wall End

259

Administrarea unei conexiuni de tip hotlink

299

Crearea şi amplasarea unui obiect Wall End

259

Partea a 3-a: Definirea unui XReF

301

Partea a 3-a: Operaţii cu corpuri solide

260

Partea a 4-a: Crearea şi administrarea unui fişier

Tipuri de operaţii

261

XReF

302

Efectuarea unei operaţii cu corpuri solide

261

Ataşarea unui fişier XREF

302

Partea a 4-a: Mentenanţa operaţiilor cu corpuri

Administrarea unui fişier XREF

303

solide

265

etapa a 8–a:

etapa a 5–a:

Calcularea datelor referitoare la proiect

305

Definirea detaliilor prin intermediul obiectelor

267

Partea 1: Vedere de ansamblu asupra meniului de

Partea 1: Definirea obiectelor

268

calculare

306

Partea a 2-a: Crearea obiectelor

268

Partea a 2-a: Tipuri de listă

306

Crearea unui obiect 2D

268

Crearea unei liste de elemente

306

Crearea unui obiect 3D

269

Crearea unei liste de componente

307

Crearea unui obiect fereastră

271

Crearea unei liste de zone

308

Crearea unei grinzi cu zăbrele

273

Partea a 3-a: Tablouri interactive de elemente

308

Cuprins

Vizualizarea şi editarea unui tablou interactiv

309

etapa a 12–a:

Particularizarea planului pentru ferestre

310

Revizuirea unui proiect

351

Imprimarea graficului pentru ferestre

312

Partea 1: Concepte de marcare

352

etapa a 9–a:

Partea a 2-a: Instrumentul de revizuire a proiectului

352

Organizarea şi administrarea unui catalog de planşe

315

Publicarea unui document de revizuire

353

Partea 1: Structura unui catalog de planşe (Layout

Crearea unei corecturi în Project Reviewer

355

Book)

316

Partea a 3-a: Unealta de corecturi (Markup Tool)

356

Iniţializarea informaţiilor referitoare la catalog şi a setărilor

Crearea unei sesiuni de corecturi (Markup Entry)

357

acestuia

316

Închiderea sesiunii de corecturi

359

Iniţializarea sub–seturilor de desene

317

etapa a 13–a:

Partea a 2-a: Layout–ul principal (Master Layouts)

318

Conducerea unei echipe de proiectare

361

Iniţializarea unui Master Layout

318

Partea 1: Definirea şi rolurile conceptului de

Partea a 3-a: Tipurile de titluri

321

Teamwork

362

Crearea unui tip de titlu etapa a 10–a:

321

Partea a 2-a: Utilizarea în comun a unui proiect Teamwork

363

Amplasarea, poziţionarea şi vizualizarea desenelor

323

Utilizarea în comun a unui proiect Teamwork

363

Partea 1: Iniţializarea planşelor

324

Lucrul într-un spaţiu de lucru rezervat

366

Crearea manuală a planşelor

324

Recapitularea informaţiilor referitoare la utilizarea în comun a

Crearea automată a planşelor

325

proiectului

366

Partea a 2-a: Compunerea desenelor planşelor

327

Partea a 3-a: Actualizarea unui proiect Teamwork

366

Compunerea unei planşe de elevaţie

327

Partea a 4-a: Lucrul cu o copie pe hard–disk

367

Crearea grilelor de desenare

329

Salvarea unei copii pe hard–disk

367

Compunerea unei planşe de detalii

331

Partea a 5-a: Modificarea spaţiului de lucru

368

Partea a 3-a: Modificarea caracteristicilor desenelor.

333

Schimbarea spaţiului de lucru

368

Compunerea unui plan mărit

333

Partea a 6-a: Ieşirea din proiect

369

Compunerea unui fundal estompat

336

Ieşirea din proiect

369

etapa a 11–a:

Intrarea în proiect

369

Publicarea şi actualizarea

341

etapa a 14–a:

Partea 1: Administrarea desenelor conectate prin

Arhivarea unui proiect

371

link–uri

342

Partea 1: Arhivarea unui model ArchiCAD

372

Recapitularea utilizării desenelor

343

Salvarea ca arhivă a modelului

372

Partea a 2-a: Definirea unui instrument de publicare

343

Partea a 2-a: Deschiderea unei arhive ArchiCAD

373

Crearea seturilor de vederi, destinate publicării

344

Deschiderea unei arhive de modele

373

Partea a 3-a: Opţiunile instrumentului de publicare

45

Partea a 3-a: Arhivarea unui catalog de Layout–uri

374

Publicarea în vederea plotării/imprimării

345

Salvarea ca arhivă Layout Book

374

Publicarea într–un director local

346

Partea a 4-a: Crearea unei arhive PDF

376

Publicarea pe Internet

348

Imprimarea în PDF

376

ArchiCAD 9 Curs de instruire

Nivelul 1

de Thomas M. Simmons Versiunea internaţională (traducere în limba română)

ArchiCAD 9 Curs de instruire - Nivelul 1

Introducere

INTRODUCeRe

Bine aţi venit la Cursul de instruire

Cursul este structurat în două părţi, fiecare destinate familiarizării cu programul ArchiCAD. Cursul de instruire ilustrează etapele de realizare a două proiecte diferite: un

proiect rezidenţial şi un proiect comercial. Prima parte, Nivelul 1, se adresează începătorilor, şi prezintă conceptele cu care operează acest program, instrumentele sale, tehnicile de desen şi procesul de modelare 3D. Partea a doua, Nivelul 2, se adresează celor cu nivel mediu de cunoştinţe

şi pune accent pe implementarea unui proiect aflat în etapa

de elaborare a planurilor de arhitectură, pe metodele de organizare şi pe modul de utilizare a instrumentelor pentru crearea desenelor de execuţie. Pornind de la exemplul unui proiect rezidenţial şi al unui proiect comercial, cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare a programului

ArchiCAD în vederea folosirii acestuia în proiectarea curentă. Fiecare etapă vă familiarizează cu un concept sau o tehnică, vă pune la dispoziţie informaţiile de care aveţi nevoie pentru crearea modelului şi vă învaţă cum să rezolvaţi exerciţiile aferente fiecărei etape. Etapele de învăţare includ diagrame

şi casete de dialog care permit identificarea rapidă a

instrumentelor şi conceptelor utilizate în cadrul exerciţiilor. În prima parte a cursului de instruire – Nivelul 1 – ne vom referi la un proiect aparţinând House + House Architects,

o firmă de arhitectură din San Fracisco, statul California,

câştigătoare a mai multor premii. Este vorba despre Casa Drucker-Brownstein, o locuinţă de 2.400 sqft (223 mp), situată la nord de San Francisco, la o oră depărtare de acesta.

la nord de San Francisco, la o oră depărtare de acesta. Casa Drucker-Brownstein Residence, cu acordul

Casa Drucker-Brownstein Residence, cu acordul House + House Architects, San Francisco

Introducere

struCtura Cursului

Atât în varianta tipărită, cât şi în cea în format electronic, Cursul de utilizare a programului ArchiCAD este structurat pe două niveluri de predare:

Nivelul 1 – Cunoştinţe introductive şi Nivelul 2 – Cunoştinţe de nivel mediu În continuare, vă punem la dispoziţie o prezentare generală a fiecărui nivel şi a structurii suportului de curs.

Nivelul 1 - Cunoştinţe introductive:

Proiectul de locuinţă

1 - Cunoştinţe introductive: Proiectul de locuinţă Introducere – puteţi să localizaţi informaţiile de

Introducere – puteţi să localizaţi informaţiile de care aveţi nevoie. Capitolul 1 – Concepte şi instrumente prezintă elementele vizibile ale mediului de lucru al ArchiCAD-ului, ajutându-vă să vă orientaţi şi să înţelegeţi rolul fiecărei componente. Capitolul 2 – Crearea modelului digital al clădirii pune accent pe crearea în ArchiCAD a modelului 3D, prin utilizarea elementelor de construcţie: pereţi, grinzi, coloane, plăci, acoperişuri, uşi, ferestre, luminatoare, scări, obiecte 3D, precum şi a surselor de lumină. Include de asemenea, informaţii cu privire la instrumentele şi setările disponibile fiecărui element, precum şi posibilităţile de particularizare a elementelor, astfel încât să corespundă cerinţelor unui anumit proiect. Capitolul 3 – Prezentarea proiectului trece în revistă diverse metode de prezentare incluzând randări, animaţii, elemente

de realitate virtuală şi vizualizări ale poziţiei faţă de soare, ilustrând totodată şi procesul de realizare al unei machete de prezentare.

Nivelul 2 - Cunoştinţe de nivel mediu:

Proiectul pentru centru comercial

de nivel mediu: Proiectul pentru centru comercial Capitolul 1 – Crearea modelului digital al clădirii

Capitolul 1 – Crearea modelului digital al clădirii pune accentul pe modul de lucru al ArchiCAD-ului pentru a gestiona şi a obţine documentaţia necesară realizării construcţiei. Sunt prezentate modul în care programul poate fi adaptat astfel încât să corespundă necesităţilor dvs. specifice, definirea opţiunilor standard pentru toate proiectele la care participaţi, precum şi setările speciale realizate pentru diverse proiecte. Capitolul 2 – Crearea desenelor pentru execuţie prezintă subprogramul PlotMaker, o aplicaţie de paginare autonomă, care este inclusă în pachetul ArchiCAD. Aplicaţia PlotMaker este optimizată pentru pregătirea documentaţiei vizând elementele de arhitectură, atât pe baza vederilor, planurilor şi imaginilor create cu ArchiCAD, cât şi pe baza unor date suplimentare provenind din alte surse, cum ar fi: alte fişiere CAD (tip dxf, dwg) imagini (tif, jpg, bmp), documente electronice (word, xls). Capitolul 3 – Managementul proiectului cuprinde instrumentele de transfer de date, răspunzând astfel nevoilor specifice practicii de arhitectură şi facilitând acţiunile de colaborare cu partenerii, cu alţi specialişti etc. Deasemenea, prezintă modalitatea de păstrare în arhivă a proiectelor, atât în ArchiCAD cât şi în PlotMaker.

Introducere

arChiCad – o soluţie de suCCes

D in ce în ce mai multe firme de arhitectură optează pentru

modelarea digitală a clădirilor şi pentru ArchiCAD ca soluţie software. În continuare, vă prezentăm câteva firme, atât din domeniul construcţiei de locuinţe, cât şi din domeniul construcţiei de centre comerciale, care utilizează ArchiCAD în procesul de proiectare şi documentare.

STUDIOS Architecture (Washington, D.C.)

Constrânsă de termene foarte scurte de realizare a proiectelor, echipa de proiectare de la STUDIOS a apreciat în mod deosebit capacitatea ArchiCAD-ului de a genera automat modelul tridimensional al clădirilor, pornind de la plan şi secţiuni. Această funcţie a programului a permis echipei să elaboreze, simultan cu documentaţia de construcţie, studii de proiectare şi prezentări destinate clientului, fără a depune eforturi suplimentare semnificative. „Modelarea în 3D vă permite dvs. şi clientului să evaluaţi în mod critic proiectul şi să luaţi măsurile care se impun”,

a arătat Bill Deegan,

arhitectul proiectului. Deegan a mai subliniat că STUDIOS

a economisit timp preţios transmiţând clientului prin e-mail

imagini VRQuickTime (realitate virtuală), şi de asemenea celorlalţi colegi, de la sediile STUDIOS din Washington, D.C., San Francisco şi New York, prin Intranet.

Washington, D.C., San Francisco şi New York, prin Intranet. Rockefeller/Hricak Architects (Venice, California)

Rockefeller/Hricak Architects (Venice, California)

„Utilizarea ArchiCAD-ului pentru a construi un model „real” al clădirii ne ajută să ne concentrăm asupra problemelor specifice şi ne oferă asistenţă în luarea deciziilor de proiectare pe măsură ce proiectul prinde contur.”

de proiectare pe măsură ce proiectul prinde contur.” Firma este preocupată nu numai de aspectul clădirii,

Firma este preocupată nu numai de aspectul clădirii, ci şi de modul în care aceasta se comportă în timp. „Trebuie să putem prevedea modul în care va arăta clădirea peste 10 sau 20 de ani, pentru că acest lucru are o influenţă covârşitoare asupra modului în care o vom proiecta”, a arătat Hricak. „Dacă ne dăm seama că un anumit element se va uza în 20 de ani, trebuie să înţelegem modul în care elementul respectiv interacţionează cu ceea ce se află în jurul său. Evident, clădirea nu se va uza complet, dar ferestrele vor fi reparate, iar instalaţiile se vor perima. ArchiCAD ne ajută să ne dăm seama de dezmembrarea sistemelor şi de modul în care se va comporta clădirea.”

Adriá + Broid + Rojkind Architectes (Mexico)

Un pasionat al proiectării de arhitectură, Rojkind consideră ArchiCAD-ul ca fiind instrumentul esenţial pentru elaborarea proiectului în mai multe variante. Această metodă de lucru, care se bazează pe folosirea ArchiCAD-ului, îi permite, săptămânal, să pună la dispoziţia clienţilor versiuni actualizate ale tuturor proiectelor.

Introducere

Rojkind este convins că arhitectul trebuie să respecte dorinţele

clienţilor, fară însă a periclita integritatea proiectului. Această atitudine i-a adus renume în rândul clienţilor, fără ca el să-şi

abandonat vreodată stilul sau ideile arhitecturale. De când au început să utilizeze ArchiCAD-ul, Rojkind, împreună cu partenerii şi asociaţii săi, au câştigat mai multe concursuri, publice sau private, graţie posibilităţilor lor de a testa mai multe soluţii, înainte de a trimite efectiv lucrarea în concurs. Casa F2, unul dintre proiectele lor cel mai recent premiate, a fost apreciată în ediţia din mai 2002 a publicaţiei Architectural Record, drept una dintre „Casele Record” ale anului.

fi

Record, drept una dintre „Casele Record” ale anului. fi Parteneriatul Orcutt/Winslow (Phoenix, Arizona) În momentul

Parteneriatul Orcutt/Winslow (Phoenix, Arizona)

În momentul în care Orcutt/Winslow a optat pentru construcţia virtuală ca metodă principală de lucru, a fost necesară

o reorganizare a modului de facturare. „Timpul alocat

proiectului este mai mare, în faza preliminară, dar faza

elaborării documentelor s-a redus considerabil, atât din punct de vedere al timpului, cât şi din punct de vedere al efortului depus”, a menţionat Winslow. Baza de date unică şi integrată

a ArchiCAD-ului permite ca materialele şi sistemele să fie introduse mult mai devreme în etapa de proiectare.

Metoda utilizată permite redarea acestor detalii oricând este necesar şi efectuarea modificărilor necesare, fără nici un fel de probleme, dat fiind că orice modificare va fi actualizată în toate vederile.

„Planurile noastre pun la dispoziţia clientului o prezentare tridimensională mult mai cuprinzătoare şi ne permit să evaluăm proiectul în 3D într-un mod mai elaborat, încă din primele faze.” „Starea de spirit a echipei şi profitabilitatea firmei sunt ambele pe o pantă ascendentă şi suntem, la ora actuală, în plin proces de tranziţie către timpi diferiţi acordaţi diverselor faze ale proiectului, astfel încât să includem metoda de construcţie virtuală”, a adăugat Russ Sanders. „Este alocat mai mult timp fazei preliminare, în cadrul căreia se creează legăturile între modelul iniţial şi foile de lucru cu ajutorul cărora se realizează machetarea. După încheierea acestei etape, restul proiectului poate fi realizat în baza modelului obţinut. În momentul în care am încheiat etapa de proiectare, se poate spune că am realizat aproximativ 60% din documentele de construcţie.”

spune că am realizat aproximativ 60% din documentele de construcţie.” 16 ArchiCAD 9 Curs de instruire
spune că am realizat aproximativ 60% din documentele de construcţie.” 16 ArchiCAD 9 Curs de instruire

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

eTAPA 1:

ÎNŢELEGEREA MODELĂRII DIGITALE A CLĂDIRII (BIM)

(BIM – Building Information Model)

Cuprins

Partea 1: Ce reprezintă procesul BIM?

Partea a 2-a: Metode tradiţionale şi BIM

Partea a 3-a: Avantajele BIM

Partea a 4-a: Recapitularea unui proiect BIM

Partea a 5-a: Înţelegerea mediului de lucru ArchiCAD

Exerciţii

Porniţi ArchiCAD-ul

Deschideţi un proiect

Navigaţi folosind Harta de Proiecte (ProjectMap)

Navigaţi folosind Mulţimile de Vederi (ViewSets)

Revedeţi fereastra conţinând planul clădirii

Navigaţi în fereastra 3D: Proiecţie paralelă

Navigaţi în fereastra 3D: Perspectivă

Creaţi o listă

Exploraţi meniurile de instrumente (Toolbox) şi de informaţii (Info Box)

Exploraţi caseta de dialog conţinând setările instrumentelor (Tool Settings)

Exploraţi fereastra de coordonate (Coordinate Box)

Exploraţi paleta de tip „Pet Palette”

Obiective

La încheierea acestei etape:

1 Veţi fi capabil să înţelegeţi procesul BIM şi în ce constau diferenţele dintre BIM şi 2D CAD.

2 Veţi şti care sunt firmele care utilizează metodele BIM şi de ce au preferat să înlocuiască sistemul de proiectare 2D cu un sistem digital 3D.

3 Veţi şti să porniţi ArchiCAD-ul şi să navigaţi în cadrul opţiunilor de începere a lucrului.

4 Veţi înţelege cum să navigaţi în cadrul modelului proiectului, folosind funcţia Navigator şi funcţia examinare înainte de navigare (Navigator and Navigator Preview).

5 Veţi înţelege cum să utilizaţi mediul de lucru şi cum să navigaţi în mediul 3D.

6 Veţi înţelege în ce constă utilitatea paletelor, meniurilor, meniurilor contextuale şi paletele de tip „pet paletts”.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Partea 1: în Ce Constă proCesul de modelare digitală a Clădirii?

Aplicaţia software pentru arhitectură a evoluat de la un sistem de „automatizare” a sistemului de proiectare bidimensională la un sistem de simulare tridimensională a clădirii, cunoscut sub numele de BIM sau modelare digitală a clădirii.

sub numele de BIM sau modelare digitală a clădirii. Randare de la Rockefeller/Hricak Architects, Los Angeles

Randare de la Rockefeller/Hricak Architects, Los Angeles

Ca rezultat al acestei evoluţii, a crescut capacitatea arhitecţilor de a construi o „clădire virtuală” pe computer, pe baza unei tehnologii integrate care include modelarea 3D-2D şi pe baza informaţiilor despre clădire. Ca urmare, procesul de proiectare este mai rapid, de calitate mai bună, oferind în acelaşi timp mai multe opţiuni. Se reduc riscurile, se păstrează ideea de proiectare, se asigură controlul calităţii, comunicarea este mai precisă, iar instrumentele analitice sunt mai accesibile.

Activităţile de nivel inferior cum ar fi realizarea planurilor, coordonarea vederilor şi generarea listelor sunt automatizate. Desenele reprezentând vederi diferite ale aceluiaşi element al clădirii sunt actualizate automat, în momentul în care se operează modificări.

automat, în momentul în care se operează modificări. BIM vă permite să utilizaţi computerul la capacitate

BIM vă permite să utilizaţi computerul la capacitate maximă, în cadrul unui proces de proiectare care produce un plus de valoare şi care nu este o simplă imitaţie a procesului de realizare a planurilor. În afară de transformarea modului de lucru al arhitecţilor, modelarea tridimensională pe computer oferă avantaje de piaţă legate de contractarea altor lucrări pentru aceeaşi clădire.

de contractarea altor lucrări pentru aceeaşi clădire. Randare de la Rockefeller/Hricak Architects, Los Angeles 18

Randare de la Rockefeller/Hricak Architects, Los Angeles

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

partea a 2-a: metode tradiţionale

Şi BiM

Deci, care ar fi diferenţa dintre planurile CAD tradiţionale şi

modelarea digitală a clădirilor? Programele tradiţionale CAD au o paletă limitată de unelte, care include linii, arce, cercuri

şi corpuri. Folosind programele tradiţionale CAD, planurile

bidimensionale constituie o reprezentare a modului în care se va construi clădirea, foarte asemănătoare desenului de mână, dar automatizată cu ajutorul computerului.

de mână, dar automatizată cu ajutorul computerului. Metoda de modelare digitală a clădirii vă permite să

Metoda de modelare digitală a clădirii vă permite să construiţi

o

clădire, folosind elemente de construcţie: planşee, pereţi, acoperişuri, ferestre, uşi, scări şi alte obiecte. Modelarea digitală a clădirii utilizează obiecte inteligente pentru crearea de elemente de construcţie. În sistemul CAD bazat pe obiecte, fiecare obiect din sistem reprezintă un element de construcţie,

obiect din sistem reprezintă un element de construcţie, cu comportamentul şi „inteligenţa” aferente

cu comportamentul şi „inteligenţa” aferente elementului respectiv. De exemplu, comportamentul unei uşi este diferit de comportamentul lemnului din care este realizată. Deoarece dispuneţi de un model real al clădirii, şi nu de o reprezentare bidimensională, puteţi solicita sistemului diverse informaţii specifice, cu privire la clădirea respectivă. De exemplu, puteţi obţine rapoarte detaliate cu privire la analiza pierderilor de căldură, a conformităţii codurilor sau a evoluţiei costurilor. Sistemul de modelare digitală a clădirilor permite analiza clădirilor cu privire la masa construcţiei, la suprafeţele umbrite şi la aspect. ArchiCAD permite generarea automată de planuri, elevaţii şi secţiuni, perspective, animaţii şi imagini în realitatea virtuală.

partea a 3-a: avantajele Bim proCesul

virtuală. p artea a 3- a : a vantajele Bim proCesul Arhitecţii şi alţi specialişti din

Arhitecţii şi alţi specialişti din domeniul construcţiilor care utilizează programul 3D CAD integrat creează un volum mare de informaţii utile, referitoare la clădire şi care pot fi folosite atât pentru activităţile tradiţionale al practicii de arhitectură, cât şi pentru activităţile specifice unor domenii şi servicii noi. Iată câteva dintre avantajele oferite domeniului:

Întocmirea planului de ansamblu, realizarea şi detalierea proiectului,

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Crearea randărilor, animaţiilor şi a scenelor de realitate virtuală

Realizarea desenelor pentru execuţie, a detaliilor şi a documentaţiilor

Marketing-ul clădirii

Managementul spaţiilor şi avantajelor clădirii

Studii privind efectele ocupării clădirii şi simularea modificărilor de proiectare aferente

Analiza şi vizualizarea comportamentului produsului pe parcursul ciclului de viaţă al clădirii

Detalierea conţinutului obiectelor electronice care constituie componentele clădirii, inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile despre produs şi adăugarea de link-uri către paginile web ale producătorilor

de link-uri către paginile web ale producătorilor ● Programare, întreţinere şi operare pe termen lung.

Programare, întreţinere şi operare pe termen lung. În momentul în care vor utiliza un sistem integrat, inteligent şi parametrizat, care utilizează obiecte, în loc de un sistem de proiectare bidimensional, firmele de arhitectură vor deveni conştiente de avantajele pe care automatizarea le oferă în materie de proiectare, în ceea ce priveşte productivitatea, diminuarea erorilor şi rapiditatea execuţiei.

Următorul exemplu, pus la dispoziţie de Dianne Davis, Preşedintele AEC Infosystem, prezintă avantajele utilizării modelării digitale a clădirii, în cadrul unui proiect.

utilizării modelării digitale a clădirii, în cadrul unui proiect. 20 ArchiCAD 9 Curs de instruire –

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

1.) Vom începe cu un client care are nevoie de o cameră şi cu stabilirea anumitor cerinţe. Folosind un sistem de proiectare 2D, vom obţine un plan, pereţi sub formă de polilinii pe un nivel, un simbol pentru uşă, un plan al camerei şi notaţii. În momentul în care dorim să plotăm desenele, acestea vor trebui organizate sub formă de seturi de documente de construcţie. Celelalte informaţii vor fi operate separat, nefiind incluse în fişierul CAD. 2.) Metoda digitală permite integrarea în model a datelor considerate importante pentru luarea deciziilor în ceea ce priveşte proiectarea. Putem începe cu un spaţiu, care dispune nu numai de un plan, ci şi de informaţii legate de forma sa geometrică, de arie şi de volum. Putem crea rapoarte bazate pe grafice şi putem efectua alte operaţiuni asemănătoare. 3.) Pe măsură ce proiectarea avansează, putem folosi un perete inteligent pentru calcularea cantităţilor, a energiei termice şi pentru alte analize. Este vorba de acelaşi perete utilizat atât în documentele de construcţie conţinând vederi ale clădirii, cât şi în imaginile randate. Chiar şi în această etapă ne putem da pe deplin seama dacă proiectul realizat este conform cu cerinţele clientului. 4.) Obiectele, cum ar fi uşile şi ferestrele, adaugă rafinament proiectului. Calculele şi devizele, întocmite de obicei după realizarea seturilor de documente pentru construcţii, pot fi întocmite încă din prima zi a proiectului. 5.) Pereţii sau obiectele contribuie la automatizarea obţinerii detaliilor, a planificărilor, a nivelelor de structură, furnizând, în acelaşi timp, informaţii cu privire la cerinţele specifice pentru fiecare produs în parte. Planificarea construcţiei 4D poate fi realizată în funcţie de obiectele utilizate pentru etapizarea construcţiei.

6.) După încheierea proiectării, informaţiile cu privire la model, inclusiv vederi CAD şi date referitoare la produs, vor fi utilizate de către aplicaţia software de management al clădirii. Clienţii care se ocupă de managementul clădirii au nevoie de astfel de modele, iar arhitecţii au la dispoziţie un produs cu plus de valoare. 7.) Avantajele legate de „obiectele inteligente” îmbunătăţesc procesele specifice şi în alte moduri. Elementele grafice simple capătă inteligenţă, ceea ce are ca rezultat automatizarea operaţiunilor pe care le reprezintă. De exemplu, titlul unui desen devine un obiect inteligent, care indică scara la care este realizat desenul la care face referire. În situaţia în care scara se modifică, se modifică şi indicatorul de pe grafic. Acest tip de automatizare are ca rezultat reducerea erorilor din documentele de construcţie şi necesităţile de coordonare a acestora.

documentele de construcţie şi necesităţile de coordonare a acestora. ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

partea a 4-a: reCapitularea unui proieCt Bim

Pentru a vă ajuta să înţelegeţi modul în care este structurat un model digital al clădirii, modul de lucru cu acesta şi modul de accesare a informaţiilor, vom prezenta în continuare un proiect conceput şi proiectat de o firmă de arhitectură, care a câştigat numeroase premii de profil:

house+house Architects

„Sufletul unui arhitect vibrează la frumuseţea desenelor” susţine Steven House, AIA. Acesta este principiul de bază după care se orientează firma de arhitectură din San Francisco, pe care Steven House şi soţia sa Cathi au înfiinţat-o cu 16 ani în urmă. Această firmă a ales ArchiCAD-ul datorită faptului că aplicaţia pune accent pe crearea unei clădiri şi nu pe desenarea de linii. Cathi arăta că „o mare parte din valoarea ArchiCAD-ului constă în modelare şi în posibilitatea de a obţine uşor perspectivele, nemaifiind necesare eforturi susţinute în acest sens.” Ea consideră că „merită efortul de a parcurge câteva etape în plus, pentru a obţine vederi de calitate superioară. Rezultatele pot fi extraordinare.”

calitate superioară. Rezultatele pot fi extraordinare .” House+House colaborează îndeaproape cu constructori,

House+House colaborează îndeaproape cu constructori, artizani şi meşteşugari pentru a se asigura că nici un detaliu nu este trecut cu vederea. „Suntem foarte încântaţi de descoperirea opţiunilor şi posibilităţilor pe care le oferă ArchiCAD-ul în ceea priveşte comunicarea ideilor de proiectare către clienţi, constructori şi colegi” a spus Steve.

„În momentul în care introduci informaţii, în loc să trasezi linii, ai posibilitatea de a crea un model 3D al clădirii, ceea ce îţi aduce satisfacţii imediate.”

al clădirii, ceea ce îţi aduce satisfacţii imediate.” Proiectul Drucker – Brownstein Santa Rosa, California La

Proiectul Drucker – Brownstein

Santa Rosa, California

La nord de San Francisco, la distanţă de o oră de acesta, situată pe o pantă lină, în apropierea unei fundături liniştite, această locuinţă este construită pe un teren acoperit de formaţiuni stâncoase, printre stejari bătrâni. Cele două aripi distincte, una adăpostind spaţii private, cealaltă spaţii publice, sunt ancorate de un cilindru cu două etaje, având la partea inferioară un spaţiu de servire a mesei şi o suprastructură, situată deasupra apartamentului principal. Accesul din casă la un garaj construit independent de aceasta, se realizează prin intermediul unui coridor acoperit. Spaţiile de la etajul inferior se deschid spre o terasă mare, de formă curbă. Formele tipice ale acoperişului într-o singură apă se armonizează cu topografia şi cu forma de umbrelă a coroanelor copacilor existenţi, prin traversele şi surplombele proeminente.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii Nuanţele deschise de ocru, inspirate de mediul înconjurător, se

Nuanţele deschise de ocru, inspirate de mediul înconjurător, se regăsesc atât în tratarea suprafeţelor exteriore cât şi la interior, în alegerea mobilierului, a pardoselii şi la tratarea unor pereţi de compartimentare.

Echipa: Amino Ajar and Steven House, Rendering:

Kelly Condon

Exerciţiile care urmează vă vor ghida de-a lungul etapelor de încărcare a acestui proiect, astfel încât să putem începe recapitularea mediului de lucru ArchiCAD, ca şi a instrumentelor, paletelor şi opţiunilor din meniuri.

Pornire ArchiCAD

În momentul în care porniţi ArchiCAD-ul, vi se oferă mai multe opţiuni de începere a lucrului. Caseta de dialog referitoare la pornirea aplicaţiei, vă oferă trei opţiuni principale:

1.) Crearea unui proiect nou (Create a New Project) 2.) Deschidere proiect (Open a Project) 3.) Accesare proiect echipă (Sign into a Team Project)

3.) Accesare proiect echipă (Sign into a Team Project) Deschidere proiect 1.) Pentru a accesa proiectul

Deschidere proiect

1.) Pentru a accesa proiectul utilizat ca exemplu, aparţinând House + House Architects, alegeţi opţiunea „Deschidere proiect” (Open a Project) şi apoi selectaţi „Căutare proiect” (Browse for a Project). Pentru aceasta daţi clic pe butonul radio din dreptul fiecăreia dintre aceste opţiuni.

butonul radio din dreptul fiecăreia dintre aceste opţiuni. 2.) Apoi daţi clic pe butonul „ Deschidere”
butonul radio din dreptul fiecăreia dintre aceste opţiuni. 2.) Apoi daţi clic pe butonul „ Deschidere”

2.) Apoi daţi clic pe butonul Deschidere” (Open) din colţul dreapta jos al casetei de dialog.

(Open) din colţul dreapta jos al casetei de dialog. 3.) Se va afişa o casetă de

3.) Se va afişa o casetă de dialog „Deschidere fişier” (Open File)

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Pentru a selecta fişierul, navigaţi către directorul „Nivelul 1 al cursului de instruire” (Training Guide Level 1) din directorul ArchiCAD 9. În acest director, selectaţi fişierul „Level1-Step01. pln” şi butonul „Deschidere” (Open). După încărcarea programului ArchiCAD, se va afişa planul clădirii Drucker - Brownstein, de la House + House Architects. Examinaţi cu atenţie proiectul deoarece acesta va fi utilizat de mai multe ori în cadrul Nivelului 1 al cursului.

de mai multe ori în cadrul Nivelului 1 al cursului. Notă: Toate descrierile interfeţei ArchiCAD se

Notă: Toate descrierile interfeţei ArchiCAD se referă la Profilul Standard, în afară de cazurile în care există menţiuni exprese în acest sens.

partea a 5-a: înţelegerea mediului de luCru arChiCad

Concepţia ArchiCAD aparţine Graphisoft ® , lider pe piaţa de soluţii software pentru proiectare şi management în arhitectură şi construcţii.

Înfiinţată în 1982, Graphisoft este, la ora actuală, una dintre cele mai importante companii de software AEC CAD din lume. Pentru informaţii suplimentare despre Graphisoft, accesaţi www.graphisoft.com În această parte sunt prezentate elementele vizibile ale mediului de lucru ArchiCAD, astfel încât să vă puteţi orienta în cadrul lui şi să înţelegeţi rolul fiecărei componente.

Mediul de lucru ArchiCAD este asemănător, din multe puncte de vedere, mediilor de proiectare şi de realizare a planurilor. Ne place să credem că ArchiCAD începe acolo unde se termină planşeta. Interfaţa pune la dispoziţie planuri, secţiuni, elevaţii, detalii şi vederi 3D ale clădirii şi dispune de o bază de date conţinând informaţii, cum ar fi calcularea suprafeţelor şi tablourile de tâmplărie.

Să începem cu o privire de ansamblu asupra interfeţei. Următoarele capturi de ecran prezintă componentele mediului de lucru, care se încarcă primele, la deschiderea unui proiect. Puteţi să vă construiţi propriul model, cu ajutorul ferestrelor principale ArchiCAD, care afişează diverse vederi ale proiectului:

principale ArchiCAD, care afişează diverse vederi ale proiectului: 24 ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Fereastra conţinând planul clădirii este zona principală a construcţiei, la nivelul căreia se desfăşoară cele mai multe operaţiuni de editare.

Ferestra 3D vă permite pe loc feed-back-ul în ceea ce priveşte operaţiunile de construcţii realizate în alte vederi, precum şi editarea directă a modelului, atât în perspectivă, cât şi în axonometrie.

Pot fi definite un număr nelimitat de Ferestre de secţiuni/elevaţii, cu ajutorul unui instrument dedicat, oricând şi la orice locaţie.

Instrumentul de navigare şi examinare navigare (Navigator şi Navigator Preview)

Navigator şi Navigator Preview sunt metodele principale de navigare în cadrul unui proiect din mediul de lucru ArchiCAD. Ambele sunt afişate în partea stângă

a ecranului, în regimul de operare standard. În regimul de

operare standard, instrumentul de navigare are două sub- meniuri, cu ajutorul cărora se poate naviga

în cadrul proiectului:

cu ajutorul cărora se poate naviga în cadrul proiectului: ● harta proiectului (Project Map) – este

harta proiectului (Project Map) – este utilizată pentru a naviga în cadrul structurilor principale ale clădirii: etaje, secţiuni/elevaţii, detalii, 3D, liste şi informaţii.

Seturi vederi (view Sets) – sunt utilizate pentru a naviga în cadrul unei liste standard de seturi de desene, cum ar fi planuri,

HVAC (încălzire, ventilaţie, climatizare), structuri, elevaţii la interior, secţiuni pereţi şi detalii uşi, care sunt adaptate cerinţelor specifice ale proiectului. Paleta Navigator Preview:

Prezintă o imagine a elementului selectat în Navigator. În cazul în care nu este selectat nici un element, se afişează o vedere de mici dimensiuni a ferestrei;

Permite panoramarea diverselor elemente din fereastra principală;

Creează proiecţii 3D.

Afişarea paletelor specifice Navigator şi Navigator

Preview poate fi comandată prin acţionarea butoanelor

corespunzătoare

general şi a ferestrelor 3D.

butoanelor corespunzătoare general şi a ferestrelor 3D . barei cu scroll a planului Navigare cu ajutorul
butoanelor corespunzătoare general şi a ferestrelor 3D . barei cu scroll a planului Navigare cu ajutorul

barei cu scroll a planului

şi a ferestrelor 3D . barei cu scroll a planului Navigare cu ajutorul hărţii proiectului (Project

Navigare cu ajutorul hărţii proiectului (Project Map)

Să începem prin recapitularea proiectului, cu ajutorul hărţii proiectului, din cadrul meniului Navigator.

1.) Daţi clic pe sub-meniul „Project Map” pentru a-l activa.

clic pe sub-meniul „Project Map” pentru a-l activa. 2.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS)

2.) Daţi clic pe icon-ul

Map” pentru a-l activa. 2.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Niveluri (Stories)

(Windows) sau

pentru a-l activa. 2.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Niveluri (Stories) pentru

(MacOS) de

lângă Niveluri (Stories) pentru a accesa etajele disponibile.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii 3.) Daţi dublu clic pe primul etaj (First Floor)

3.) Daţi dublu clic pe primul etaj (First Floor) pentru a selecta etajul inferior.

primul etaj (First Floor) pentru a selecta etajul inferior. 4.) Daţi dublu clic pe al doilea
primul etaj (First Floor) pentru a selecta etajul inferior. 4.) Daţi dublu clic pe al doilea

4.) Daţi dublu clic pe al doilea etaj (Second Floor) pentru a selecta etajul superior.

doilea etaj (Second Floor) pentru a selecta etajul superior. 5.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau

5.) Daţi clic pe icon-ul

pentru a selecta etajul superior. 5.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Secţiune/Elevaţie
pentru a selecta etajul superior. 5.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Secţiune/Elevaţie

(Windows) sau

etajul superior. 5.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Secţiune/Elevaţie (Section/Elevation)

(MacOS) de

lângă Secţiune/Elevaţie (Section/Elevation) pentru a accesa secţiunile şi elevaţiile disponibile.

pentru a accesa secţiunile şi elevaţiile disponibile. 6.) Daţi dublu clic pe secţiunea A-1 pentru a

6.) Daţi dublu clic pe secţiunea A-1 pentru a accesa secţiunea

şi pe elevaţia Nord (North Elevation) pentru a accesa elevaţia.

elevaţia Nord (North Elevation) pentru a accesa elevaţia. 7.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS)

7.) Daţi clic pe icon-ul

pentru a accesa elevaţia. 7.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Detalii (Details)

pentru a accesa elevaţia. 7.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Detalii (Details)

(Windows) sau

a accesa elevaţia. 7.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Detalii (Details) pentru

(MacOS) de

lângă Detalii (Details) pentru a accesa detaliile disponibile.

Detalii (Details) pentru a accesa detaliile disponibile. 8.) Daţi dublu clic pe detaliul D01 (Overhang Detail)

8.) Daţi dublu clic pe detaliul D01 (Overhang Detail) pentru

a deschide o fereastră conţinând detalierea unui element proeminent.

o fereastră conţinând detalierea unui element proeminent. 9.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau MacOS de
o fereastră conţinând detalierea unui element proeminent. 9.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau MacOS de

9.) Daţi clic pe icon-ul

unui element proeminent. 9.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau MacOS de lângă 3D pentru a

(Windows) sau

element proeminent. 9.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau MacOS de lângă 3D pentru a accesa

MacOS de

lângă 3D pentru a accesa vederile 3D disponibile.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii 10.) Daţi dublu clic pe axonometria generală (General

10.) Daţi dublu clic pe axonometria generală (General Axonometry) pentru a accesa o vedere din cadrul unei ferestre 3D. Pentru a vizualiza o perspectivă, daţi dublu clic pe opţiunea perspectivă generală (Generic Perspective).

pe opţiunea perspectivă generală (Generic Perspective). Navigare cu ajutorul seturilor de vederi (view Sets) În
pe opţiunea perspectivă generală (Generic Perspective). Navigare cu ajutorul seturilor de vederi (view Sets) În
pe opţiunea perspectivă generală (Generic Perspective). Navigare cu ajutorul seturilor de vederi (view Sets) În

Navigare cu ajutorul seturilor de vederi (view Sets)

În continuare, să navigăm în cadrul proiectului utilizând seturile de vederi (View Sets). Pentru următorul exerciţiu, trebuie să aveţi în vedere faptul că seturile de vederi salvate sunt vederi standard ale desenelor (planul general, schiţa zonei şi planul clădirii), la fel ca şi secţiunea, elevaţia şi vederile 3D salvate.

1.) Daţi clic pe sub-meniul „Seturi vederi” (View Sets) pentru a-l activa.

„ Seturi vederi ” (View Sets) pentru a-l activa. 2.) Daţi dublu clic pe planul de

2.) Daţi dublu clic pe planul de situaţie (Site Plan) pentru a se afişa informaţiile cu privire la planul de situatie.

a se afişa informaţiile cu privire la planul de situatie. 3.) Pentru a vă deplasa la
a se afişa informaţiile cu privire la planul de situatie. 3.) Pentru a vă deplasa la

3.) Pentru a vă deplasa la un alt tip de plan, daţi dublu clic pe „Schiţa zonei 1” (Area Diagram-1st) pentru a se afişa informaţiile pentru primul etaj.

pentru a se afişa informaţiile pentru primul etaj. 4.) Pentru a reveni la vederea iniţială, daţi
pentru a se afişa informaţiile pentru primul etaj. 4.) Pentru a reveni la vederea iniţială, daţi

4.) Pentru a reveni la vederea iniţială, daţi dublu clic pe opţiunea „Planul primului etaj” (First Floor Plan).

dublu clic pe opţiunea „Planul primului etaj” (First Floor Plan). ArchiCAD 9 Curs de instruire –
dublu clic pe opţiunea „Planul primului etaj” (First Floor Plan). ArchiCAD 9 Curs de instruire –

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

5.) Pentru a accesa o vedere 3D salvată, daţi dublu clic pe „vedere secţiune 3D” (3D cutaway view). Se va deschide o fereastră 3D conţinând o vedere secţiune salvată şi setările aferente.

o vedere secţiune salvată şi setările aferente. Ferestrele ArchiCAD ArchiCAD include trei tipuri principale
o vedere secţiune salvată şi setările aferente. Ferestrele ArchiCAD ArchiCAD include trei tipuri principale

Ferestrele ArchiCAD

ArchiCAD include trei tipuri principale de ferestre:

Ferestre de construcţie – mediul în care vă construiţi modelul: planul etajului şi ferestre 3D

Ferestre suplimentare – ferestre care afişează vederi specifice ale modelului sau vă permit detalierea acestuia. Printre acestea se numără ferestrele de secţiuni/elevaţii, ferestrele de detalii, ferestrele de imagini 3D şi ferestrele de listare.

Ferestrele auxiliare – ferestre care afişează informaţii cu privire la stadiul proiectului. Acestea includ ferestrele de Note (Project Notes), Examinare proiect (Project Preview) şi de Rapoarte (Report).

Fereastra planului general

În centrul mediului de lucru ArchiCAD se află foaia de lucru aferentă planului general (Floor Plan). Această fereastră îndeplineşte două funcţii simultan:

Afişează o reprezentare a proiectului sub forma unui plan tradiţional.

Se comportă ca un mediu de modelare 2D/3D care operează în mod interactiv cu concepte de lucru cum ar fi secţiunile/elevaţiile şi proiectarea în 3D.

Foaia de lucru corespunzătoare planului se comportă ca o coală de hârtie. Cu toate acestea, planşeta tradiţională prezintă limitări legate de mărimea colii care nu trebuie să depăşească mărimea planşetei, în timp ce foaia de lucru ArchiCAD poate fi oricât de mare doriţi. Puteţi să vă deplasaţi în cadrul ferestrei sau puteţi să aplicaţi opţiunea de panoramare, astfel încât să obţineţi cea mai bună perspectivă de lucru.

încât să obţineţi cea mai bună perspectivă de lucru. În momentul în care lucraţi cu fereastra

În momentul în care lucraţi cu fereastra aferentă planului general, puteţi utiliza toate sau aproape toate funcţiile oferite de palete şi de alte componente ale interfeţei.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii Recapitularea instrucţiunilor cu privire la fereastra planului

Recapitularea instrucţiunilor cu privire la fereastra planului general

1.) Partea din stânga sus a ferestrei planului general conţine numele fişierului şi etajul.

planului general conţine numele fişierului şi etajul. 2.) Scara desenului, scara de panoramare şi comenzile de

2.) Scara desenului, scara de panoramare şi comenzile de navigare pot fi accesate la nivelul ferestrelor planului general, 3D, secţiunii/elevaţiei şi ferestrelor de detalii.

3D, secţiunii/elevaţiei şi ferestrelor de detalii. 3.) Daţi clic pe butonul pentru scară pentru a activa

3.) Daţi clic pe butonul pentru scară pentru a activa caseta de dialog corespunzătoare. Aceasta vă permite să setaţi scara pentru fereastra selectată (de exemplu fereastra planului general).

selectată (de exemplu fereastra planului general). 4.) Daţi clic pe butonul de panoramare pentru a selecta

4.) Daţi clic pe butonul de panoramare pentru a selecta o scară dintr-o listă de scări pre-definite.

a selecta o scară dintr-o listă de scări pre-definite. 5.) Funcţia specială de panoramare ( Special

5.) Funcţia specială de panoramare

scări pre-definite. 5.) Funcţia specială de panoramare ( Special Zoom ) îndeplineşte aceleaşi funcţii ca şi

(Special Zoom)

îndeplineşte aceleaşi funcţii ca şi mouse-ul. Daţi clic pe butonul de panoramare specială şi apoi pe zona din plan unde doriţi să se realizeze panoramarea. După aceea deplasaţi cursorul în sus şi în jos pentru a modifica mărimea în mod dinamic. În momentul în care aţi ajuns la mărimea dorită, daţi clic din nou pentru a o activa.

la mărimea dorită, daţi clic din nou pentru a o activa. 6.) Butonul mărire sau micşorare

6.) Butonul mărire

sau micşoraredaţi clic din nou pentru a o activa. 6.) Butonul mărire ( Zoom In sau Zoom

nou pentru a o activa. 6.) Butonul mărire sau micşorare ( Zoom In sau Zoom Out
nou pentru a o activa. 6.) Butonul mărire sau micşorare ( Zoom In sau Zoom Out

(Zoom In

sau Zoom Out) permite activarea comenzii rapide corespunzătoare. Daţi clic de două ori (la început şi la sfârşit) pentru a desena un dreptunghi în care să se înscrie zona unde se va realiza panoramarea. Puteţi, de asemenea, să daţi dublu clic pe icon-ul corespunzător pentru a dubla scara curentă a panoramării.

corespunzător pentru a dubla scara curentă a panoramării. 7.) Alegeţi comanda Potrivire fereastră ( Fit in

7.) Alegeţi comanda Potrivire fereastră (Fit in Window) din meniul Afişare (Display) sau daţi clic pe butonul

corespunzător de comandă rapidă

scroll din partea de jos a ferestrei active.

rapidă scroll din partea de jos a ferestrei active. de pe bara de 8.) Daţi clic

de pe bara de

8.) Daţi clic pe butonul Deplasare

active. de pe bara de 8.) Daţi clic pe butonul Deplasare ( Pan ) din partea

(Pan) din partea de

jos a ferestrei active pentru a vă deplasa în cadrul foii de

lucru virtuale, prin deplasarea cursorului-mână cu ajutorul

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

mouse-ului. Întreaga zonă afişată se va deplasa, păstrându-se neschimbat nivelul panoramării.

va deplasa, păstrându-se neschimbat nivelul panoramării. 9.) Daţi clic pe butonul Panoramare anterioară ( Previous

9.) Daţi clic pe butonul Panoramare anterioară (Previous Zoom) de pe bara de scroll din partea de jos de unde puteţi să reactivaţi una din cele 20 de scale

anterioare salvate. Pentru a reveni, daţi clic pe butonul

Următoarea panoramare

Comenzile de navigare aferente ferestrelor de secţiuni/elevaţii şi ferestrelor pentru detalii sunt asemănătoare cu cele ale ferestrei planului general.

sunt asemănătoare cu cele ale ferestrei planului general. ( Next Zoom ). Fereastra 3D Fereastra 3D
sunt asemănătoare cu cele ale ferestrei planului general. ( Next Zoom ). Fereastra 3D Fereastra 3D

(Next Zoom).

cu cele ale ferestrei planului general. ( Next Zoom ). Fereastra 3D Fereastra 3D este utilizată
cu cele ale ferestrei planului general. ( Next Zoom ). Fereastra 3D Fereastra 3D este utilizată

Fereastra 3D

Fereastra 3D este utilizată pentru vizualizarea componentelor tridimensionale ale unui proiect de arhitectură şi ca mediu de editare. Puteţi alege fie afişarea întregului proiect în fereastra 3D, fie afişarea unei părţi a acestuia.

Sunt posibile vederi tip block (corp), wireframe (muchii), hidden line (linii ascunse) şi shade (umbrire) sunt disponibile pentru toate tipurile de proiecţii paralele şi de perspective.

toate tipurile de proiecţii paralele şi de perspective. Fereastra 3D îndeplineşte o gamă largă de funcţii:

Fereastra 3D îndeplineşte o gamă largă de funcţii:

În faza de proiectare, fereastra 3D va fi utilizată ca sursă de feed-back vizual.

Este o fereastră interactivă, care vă permite să vă deplasaţi liber în mediul de lucru 3D atât în proiecţiile paralele, cât şi în cele în perspectivă.

Elementele acestei ferestre, la fel ca în cazul ferestrelor planului general, respectiv al celor de secţiune/elevaţie sunt complet editabile.

În cazul randărilor foto, fereastra 3D creează vederea care va fi folosită pentru randarea foto finală.

Există un link între fereastra 3D şi ferestrele de secţiune/ elevaţie, astfel încât orice modificări operate în fereastra planului general sau în cea de secţiuni/elevaţii vor fi vizibile în fereastra 3D şi invers.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Paleta de navigare 3D

Această paletă este disponibilă numai la nivelul ferestrei 3D. Vă permite:

disponibilă numai la nivelul ferestrei 3D . Vă permite: ● să navigaţi în spaţiul 3D în

să navigaţi în spaţiul 3D în timp real.

să comutaţi între proiecţie şi navigare.

să utilizaţi obiective şi să stabiliţi căile de animaţie.

utilizaţi obiective şi să stabiliţi căile de animaţie. Navigarea în cadrul ferestrei 3D Proiecţia paralelă 1.)

Navigarea în cadrul ferestrei 3D Proiecţia paralelă

1.) Pentru a vizualiza proiectul ca axonometrie în 3D, daţi dublu clic pe vederea salvată denumită „South Axon

View” din setul de vederi.

denumită „South Axon View” din setul de vederi. 2.) În paleta de navigare 3D Navigation Palette
denumită „South Axon View” din setul de vederi. 2.) În paleta de navigare 3D Navigation Palette

2.) În paleta de navigare 3D Navigation Palette, daţi clic pe butonul Roteşte (Turn).

Palette , daţi clic pe butonul Roteşte ( Turn ). 3.) Plasaţi cursorul în fereastra 3D

3.) Plasaţi cursorul în fereastra 3D. Daţi clic în afara dreptunghiului din centrul ferestrei 3D şi deplasaţi cursorul cu butonul apăsat către stânga sau către dreapta.

cu butonul apăsat către stânga sau către dreapta. 4.) Pentru a selecta mai multe proiecţii paralele,

4.) Pentru a selecta mai multe proiecţii paralele, selectaţi opţiunea setări proiecţii 3D (3D Projection Settings) din meniul Imagine (Image) şi daţi clic pe o vedere pre- setată, apăsând butonul din partea dreaptă sus.

clic pe o vedere pre- setată, apăsând butonul din partea dreaptă sus. ArchiCAD 9 Curs de

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii Navigarea în cadrul ferestrei 3D Perspectiva 1.) Pentru a

Navigarea în cadrul ferestrei 3D Perspectiva

1.) Pentru a vizualiza proiectul sub formă de perspectivă, daţi dublu clic pe vederea „Perspectivă sud” (South Perspective) din setul de vederi.

sud” ( South Perspective ) din setul de vederi. 2.) În paleta de navigare 3D Navigation
sud” ( South Perspective ) din setul de vederi. 2.) În paleta de navigare 3D Navigation

2.) În paleta de navigare 3D Navigation Palette, daţi clic pe butonul Deplasare (Walk) .

Palette , daţi clic pe butonul Deplasare ( Walk ) . 3.) Plasaţi cursorul în fereastra

3.) Plasaţi cursorul în fereastra 3D. Daţi clic în afara dreptunghiului din centrul ferestrei 3D şi deplasaţi cursorul în sus pentru a vă deplasa înainte; deplasaţi cursorul în jos pentru a vă deplasa înapoi, respectiv la dreapta şi la stânga pentru a vă deplasa lateral.

la dreapta şi la stânga pentru a vă deplasa lateral. 4.) Încercaţi să utilizaţi butonul Turn

4.) Încercaţi să utilizaţi butonul Turn şi instrumentul de deplasare laterală (Lateral Move). Observaţi diferenţa de mişcare.

( Lateral Move ). Observaţi diferenţa de mişcare. 5.) Selectaţi unghiul de deschidere al vederii, (
( Lateral Move ). Observaţi diferenţa de mişcare. 5.) Selectaţi unghiul de deschidere al vederii, (

5.) Selectaţi unghiul de deschidere al vederii, (view Cone Angle) pentru a deplasa butonul către stânga sau către dreapta, ceea ce va influenţa panoramarea.

sau către dreapta, ceea ce va influenţa panoramarea. 6.) Pentru a selecta o perspectivă diferită, selectaţi

6.) Pentru a selecta o perspectivă diferită, selectaţi opţiunea Setări proiecţii (Projection Settings) din meniul Imagine (Image). În caseta de dialog proiecţii 3D, puteţi seta deplasarea obiectivului şi a soarelui, fiind disponibile setări pentru înălţimea, distanţa, deschiderea obiectivului, unghiul de deplasare, înălţimea soarelui şi azimut. Daţi clic pe OK când aţi terminat.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii 7.) În plus, puteţi naviga în cadrul perspectivei utilizând

7.) În plus, puteţi naviga în cadrul perspectivei utilizând paleta Navigator preview. Selectaţi şi deplasaţi obiectivul în Navigator Preview. Veţi obţine o imagine în timp real a vederii în perspectivă.

obţine o imagine în timp real a vederii în perspectivă. Ferestre de listare ArchiCAD este prevăzut

Ferestre de listare

ArchiCAD este prevăzut cu diverse opţiuni pentru vizualizarea pe ecran a calculelor privind cantităţile pentru întregul proiect, pentru anumite seturi de elemente sau pentru anumite zone. Ferestrele conţinând listele de elemente şi componente

(element and Component List) vor afişa o listă detaliată conţinând cantităţile pentru întregul proiect sau pentru o anumită parte a acestuia.

Ferestrele conţinând lista zonelor (Zone List) afişează o listă detaliată a cantităţilor aferente tuturor zonelor proiectului sau numai anumitor zone. Zonele sunt unităţi spaţiale ale planului general, constituite din camere, grupuri de camere sau din părţi mai extinse ale proiectului, definite cu ajutorul uneltei Zone.

extinse ale proiectului, definite cu ajutorul uneltei Zone. Crearea unei Liste 1.) Pentru a vizualiza o

Crearea unei Liste

1.) Pentru a vizualiza o listă de calculaţii aferente unei zone, accesaţi meniul Calculaţii (Calculate) şi selectaţi opţiunea Listă principală (Basic List) din sub-meniul Zone. Listele afişate în cadrul acestor ferestre pot fi exportate într-o mare varietate de formate, în vederea prelucrării lterioare.

într-o mare varietate de formate, în vederea prelucrării lterioare. ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul
într-o mare varietate de formate, în vederea prelucrării lterioare. ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Paletele ArchiCAD

Paletele ArchiCAD vă ajută să construiţi, să modificaţi şi să localizaţi elementele. Formatul (lay-out-ul) sub care se prezintă Paletele şi Uneltele poate fi setat astfel încât să corespundă preferinţelor dvs. Pentru a modifica lay-out-ul paletelor, puteţi selecta unul dintre cele trei niveluri predefinite:

expert, începător şi standard, ale comenzii Lay-out paletă (Palette lay-out) din meniul Windows.

Lay-out paletă ( Palette lay-out ) din meniul Windows. De asemenea, fiecare paletă poate fi activată

De asemenea, fiecare paletă poate fi activată sau dezactivată, selectând opţiunile Ascundere (hide) sau Afişare (Show) din sub-meniul Afişare paletă (Palette Display) al meniului Windows.

Afişare paletă ( Palette Display ) al meniului Windows. Paleta Caseta de unelte (Toolbox) Caseta de

Paleta Caseta de unelte (Toolbox)

Caseta de unelte (Toolbox), situată standard în partea stângă a ferestrei planului general (Floor Plan), prezintă o varietate de instrumente de selectare, construcţie 3D, proiectare 2D şi vizualizare. În formă standard, Caseta de unelte nu afişează icon-urile corespunzătoare fiecărui instrument în parte; anumite unelte sunt grupate în Tablouri care pot fi deschise sau închise şi care permit deplasarea în sus şi în jos (scroll). Următoarea imagine prezintă Caseta de unelte aşa cum aceasta apare în regimul de lucru pentru începători, cu opţiunea de afişare pe două coloane.

de lucru pentru începători, cu opţiunea de afişare pe două coloane. 34 ArchiCAD 9 Curs de

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Paleta Caseta de informaţii (Info Box)

Caseta de informaţii (Info Box) este situată în mod standard în partea stângă a ecranului şi este disponibilă atunci când se operează oricare din Ferestrele de construcţie (Construction Windows).

Caseta de informaţii (Info Box) afişează fie parametrii standard ai instrumentului activ fie pe cei ai ultimului element selectat.

Caseta de informaţii (Info Box) oferă o vedere condensată a casetei aferente de dialog pentru setările instrumentelor cu acces direct la particularităţile şi parametrii afişaţi.

Metodele de introducere a datelor sau metodele geometrice specifice instrumentului sunt prezentate şi în Caseta de informaţii (Info Box). Majoritatea acestor metode nu sunt disponibile în caseta pentru setările instrumentelor.

sunt disponibile în caseta pentru setările instrumentelor. Explorarea Casetei de unelte (Toolbox) şi a Casetei de
sunt disponibile în caseta pentru setările instrumentelor. Explorarea Casetei de unelte (Toolbox) şi a Casetei de

Explorarea Casetei de unelte (Toolbox) şi a Casetei de informaţii (Info Box)

Fiecărei unelte îi corespunde în Caseta de informaţii (Info Box) o serie de setări specifice care pot fi particularizate în funcţie de unealta selectată.

1.) Exploraţi aceste opţiuni prin selectarea fiecărei unelte în parte şi prin revederea setărilor disponibile în Caseta de informaţii (Info Box). În imaginile următoare au fost selectate unealta pentru pereţi (Wall Tool) şi unealta pentru planşee (Slab Tool), Caseta de informaţii (Info Box) afişând în acest caz opţiunile specifice instrumentelor respective.

acest caz opţiunile specifice instrumentelor respective. Casetele de dialog pentru setările uneltelor (Tool Settings
acest caz opţiunile specifice instrumentelor respective. Casetele de dialog pentru setările uneltelor (Tool Settings

Casetele de dialog pentru setările uneltelor (Tool Settings Dialog Boxes)

Casetele de dialog pentru setările uneltelor nu sunt palete, ci se accesează fie din paleta Caseta de unelte (Toolbox), fie din paleta Caseta de informaţii (Info Box). Acestea conţin grupul de setări prin care sunt definite aspectul şi parametrii elementelor desenate de fiecare unealtă în parte.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii Explorarea Casetei de dialog pentru setările uneltelor Există mai

Explorarea Casetei de dialog pentru setările uneltelor

Există mai multe modalităţi de accesare a unei casete de dialog pentru setările instrumentelor. Încercaţi fiecare din metodele următoare pentru a înţelege opţiunile dvs.:

Daţi dublu clic pe icon-ul uneltei „perete” din Caseta de unelte (Toolbox).

Daţi clic pe icon-ul „perete” din Caseta de informaţii (Info Box).

„perete” din Caseta de informaţii ( Info Box ). ● După ce aţi selectat unealta, folosiţi
„perete” din Caseta de informaţii ( Info Box ). ● După ce aţi selectat unealta, folosiţi

După ce aţi selectat unealta, folosiţi comanda rapidă pentru setările acesteia:

Windows: tasta Control şi tasta „T” MacOS: tasta Command şi tasta „T”

Alegeţi setările de editare /unelte (edit/(Tool) Settings).

setările de editare /unelte ( edit/ ( Tool ) Settings ). ● Daţi clic dreapta pe

Daţi clic dreapta pe un element (Windows) sau ţineţi apăsată tasta Control (MacOS), şi alegeţi comanda de Setări (unelte), (Tool) Settings din fereastra Context, în cazul nostru Wall Selection Settings.

Context , în cazul nostru Wall Selection Settings . În momentul în care deschideţi caseta de

În momentul în care deschideţi caseta de dialog aferentă setărilor pentru pereţi, se va afişa următorul dialog. Setările pentru fiecare instrument în parte sunt organizate în mai multe tablouri care pot fi deschise sau închise individual printr-un clic pe captura tabloului.

sau închise individual printr-un clic pe captura tabloului. Bara de titluri a casetei de dialog afişează

Bara de titluri a casetei de dialog afişează tipul elementului, fie cu setările sale standard (Default settings) fie cu setările specifice unui element selectat. Pentru a preîntâmpina aglomerarea de dialoguri atunci când

a preîntâmpina aglomerarea de dialoguri atunci când deschideţi tablouri noi, utilizaţi casetele de selectare

deschideţi tablouri noi, utilizaţi casetele de selectare din Options > Work Environment > Dialog Boxes & Palettes, pentru ca programul să închidă automat tablourile deschise anterior şi/sau mutaţi caseta de dialog mai sus pe ecran.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Caseta de coordonate (Coordinate Box)

Caseta de coordonate este disponibilă atunci când se operează în oricare din ferestrele de construcţie. În mod standard, aceasta este afişată în partea de jos a ecranului. Caseta de coordonate îndeplineşte următoarele funcţii:

Caseta de coordonate îndeplineşte următoarele funcţii: ● vă indică localizarea precisă a cursorului ArchiCAD

vă indică localizarea precisă a cursorului ArchiCAD atât în sistemul cartezian cât şi în sistemul polar de coordonate, în vederea realizării desenelor

vă oferă posibilitatea de a introduce coordonate numerice de mare precizie

conţine icon-urile de control Origin (origine), Grid (sistem de coordonate) şi Gravity (greutate)

vă permite să desenaţi atât în sistemul de coordonate relative cât şi în cel de coordonate absolute.

coordonate relative cât şi în cel de coordonate absolute. Explorarea casetei de coordonate 1.) Originea absolută

Explorarea casetei de coordonate

1.) Originea absolută este considerată un punct fix din cadrul proiectului, cunoscut şi sub denumirea de originea proiectului. Deplasaţi cursorul în colţul din stânga jos al construcţiei până când apare semnul văzut. Semnul „X” din colţ reprezintă originea proiectului, iar paleta de coordonate va indica valoarea 0 peste tot.

iar paleta de coordonate va indica valoarea 0 peste tot. 2.) Originea relativă are caracter temporar
iar paleta de coordonate va indica valoarea 0 peste tot. 2.) Originea relativă are caracter temporar

2.) Originea relativă are caracter temporar şi permite să stabiliţi originea de desenare. Această origine poartă şi denumirea de origine a utilizatorului (User Origin). Deplasaţi cursorul sub originea proiectului. Observaţi că valorile din paleta de coordonate sunt calculate în baza originii proiectului.

de coordonate sunt calculate în baza originii proiectului. 3.) Faceţi clic. Observaţi că valorile numerice din
de coordonate sunt calculate în baza originii proiectului. 3.) Faceţi clic. Observaţi că valorile numerice din

3.) Faceţi clic. Observaţi că valorile numerice din căsuţa de coordonate sunt acum 0, faţă de punctul de unde începe desenul.

de coordonate sunt acum 0, faţă de punctul de unde începe desenul. ArchiCAD 9 Curs de
de coordonate sunt acum 0, faţă de punctul de unde începe desenul. ArchiCAD 9 Curs de

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Caseta de comenzi (Control Box)

Caseta de comenzi (Control Box) conţine o serie de instrumente de desen, prezentate sub formă de icon-uri.

de instrumente de desen, prezentate sub formă de icon-uri. Caseta de comenzi este disponibilă în toate

Caseta de comenzi este disponibilă în toate ferestrele de construcţie. În mod standard, este afişată în partea de jos a ecranului. Comenzile din paletă, de la stânga la dreapta:

Metodele relative de construcţie (Relative Construction Methods) nu permit cursorului să se deplaseze în afara unui anumit unghi sau distanţă, în timpul editării sau proiectării. Aceste metode se află în strânsă legătură cu Limitările pentru mouse (Mouse Constraints), care vă permit să plasaţi punctele terminale ale elementelor.

Variantele de deplasare ale cursorului (Cursor Snap variants) controlează modul în care este proiectată poziţia curentă a cursorului.

Comutarea între opţiunile de activare/dezactivare grupuri (Enable/Suspend Groups) vă permite să alegeţi între editarea elementelor grupate sau individuale.

Bagheta magică (Magic Wand) trasează contururile elementelor existente, în scopul creării de noi elemente, de alt tip.

Comenzile de definire a Punctului special de deplasare (Special Snap Point) generează în mod automat puncte de deplasare temporare în anumite părţi ale muchiilor şi vă permit să amplasaţi elementele exact, în anumite puncte sau la anumite distanţe, de-a lungul liniilor şi muchiilor.

Pet Palettes

Pet Palettes sunt afişate automat în timpul operaţiunilor de proiectare şi de editare. Paleta poate urmări continuu deplasarea cursorului sau poate sări direct la ultima poziţie (puteţi seta această opţiune cu ajutorul casetei de dialog the Options > Work Environment> Dialog Boxes & Palettes. Paleta se închide automat la încheierea operaţiunii. Conţinutul real al unei palete tip „pet palette” depinde de tipul elementului selectat, de fereastra în care se lucrează şi de faptul că aţi dat clic pe o muchie sau pe un punct al unui element.

aţi dat clic pe o muchie sau pe un punct al unui element. De exemplu puteţi
aţi dat clic pe o muchie sau pe un punct al unui element. De exemplu puteţi
aţi dat clic pe o muchie sau pe un punct al unui element. De exemplu puteţi
aţi dat clic pe o muchie sau pe un punct al unui element. De exemplu puteţi

De exemplu puteţi folosi o paletă tip „pet palette” pentru:

a proiecta sau a edita contururile elementelor poligonale

a deplasa elemente sau puncte ale elementelor

a întinde elementele vertical şi orizontal (numai în 3D)

a roti, a crea imagini în oglindă, a înălţa şi a multiplica elementele.

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii Explorarea paletei tip „Pet Palette” 1.) Selectaţi unealta

Explorarea paletei tip „Pet Palette”

1.) Selectaţi unealta pentru pereţi (Wall Tool) şi daţi clic oriunde în fereastra planului general. Va apărea o paletă tip „Pet Palette” şi comenzile aferente.

o paletă tip „Pet Palette” şi comenzile aferente. Bara de meniuri (Menubar) şi meniurile contextuale (Context

Bara de meniuri (Menubar) şi meniurile contextuale (Context Menus)

Bara de meniuri este afişată în partea de sus a ecranului. Conţinutul meniurilor individuale se pot modifica în funcţie de fereastra în care se lucrează la un anumit moment dat şi de disponibilitatea meniurilor suplimentare, ca şi în funcţie de particularizarea conţinutului meniurilor. Comenzile care nu sunt disponibile în anumite situaţii sunt dezactivate în listă, fiind marcate cu culoarea gri.

sunt dezactivate în listă, fiind marcate cu culoarea gri. Meniurile contextuale se vor afişa dacă daţi
sunt dezactivate în listă, fiind marcate cu culoarea gri. Meniurile contextuale se vor afişa dacă daţi

Meniurile contextuale se vor afişa dacă daţi clic cu ajutorul butonului din dreapta al mouse-ului (Windows) sau ţinând apăsată tasta Ctrl (MacOs), pe un anumit element selectat sau într-un spaţiu gol din ferestrele de construcţie, din ferestrele de secţiune/elevaţie şi detalii (Detail Drawing) sau pe un element selectat din paleta instrumentului de navigare.

un element selectat din paleta instrumentului de navigare. Meniurile contextuale conţin întotdeauna comenzi care sunt

Meniurile contextuale conţin întotdeauna comenzi care sunt aplicabile unui anumit element sau unei anumite situaţii, fiind conectate direct la meniul de ajutor. Pot fi afişate una sau mai multe bare de instrumente particularizate în cadrul barei de meniuri, incluzând o gamă largă de comenzi rapide pentru comenzile şi operaţiunile utilizate frecvent.

Întrebări şi recapitulare

1.) Ce reprezintă Modelarea digitală a clădirilor BIM şi care sunt avantajele oferite de această metodă? 2.) De ce ar trece o companie de la metodele tradiţionale de proiectare în 2D la metoda BIM? 3.) Denumiţi şase palete importante specifice mediului de lucru ArchiCAD; descrieţi rolul fiecărei palete. 4.) Care sunt opţiunile de navigare în mediul de lucru ArchiCAD? 5.) Cum navigaţi în cadrul ferestrei 3D şi care este diferenţa dintre modurile de navigare în cadrul unei proiecţii paralele sau al unei perspective?

ArchiCAD 9 Curs de instruire - Nivelul 1

Etapa A 2-A: Înţelegerea obiectelor şi a GDL

eTAPA A 2-A:

ÎNŢELEGEREA OBIECTELOR ŞI A GDL

Cuprins

Partea 1: Obiectele inteligente

Partea a 2-a: Ce este GDL?

Partea a 3-a: Obiectele GDL şi informaţiile conţinute de acestea

Partea a 4-a: Tipuri de obiecte GDL

Partea a 5-a: Setările uneltelor pentru obiectele GDL

Exerciţii

Recapitularea bibliotecii încărcate

Recapitularea tipurilor de obiecte

Recapitularea ferestrelor de dialog aferente setărilor obiectelor

Obiective

La finalizarea acestei etape, cursanţii:

1 vor înţelege importanţa conceptului de obiecte inteligente şi modul în care un obiect inteligent poate îmbunătăţi deciziile de proiectare şi viteza cu care acestea sunt adoptate.

2 vor înţelege scopul GDL şi rolul acestuia în cadrul tehnologiei ArchiCAD.

3 vor înţelege modul în care obiectele GDL pot fi utilizate în comun şi accesate prin Internet sau cu ajutorul manualelor producătorilor.

4 vor înţelege cum să acceseze, să utilizeze şi să amplaseze un obiect în ArchiCAD

5 vor înţelege cum este organizată biblioteca ArchiCAD şi tipurile de ferestre de dialog pentru părţile terminale ale pereţilor, uşi, ferestre, luminatoare, obiecte, corpuri de iluminat şi scări.

Iniţializarea etapei

Utilizaţi fişierul din etapa anterioară pentru a deschide fişierul denumit Level1-Step02.pln, din directorul Training Guide-Level 1.

Etapa A 2-A: Înţelegerea obiectelor şi a GDL

Partea 1: oBieCtele inteligente

Obiectele inteligente vă permit să lucraţi mai repede

Elementele de construcţie ArchiCAD sunt inteligente, cu alte cuvinte înţeleg mediul de lucru şi se comportă în funcţie de acesta. Instrumentele inteligente pentru pereţi, plăci, stâlpi, grinzi, acoperişuri, dotări şi terenuri amplasează elementele în plan sau într-o fereastră 3D, acestea având deja informaţii despre înălţime, grosime, material sau alte proprietăţi ale elementelor. Elementele reacţionează în funcţie de mediu, ceea ce vă permite să lucraţi mai rapid: locul de intersecţie al pereţilor dispare, grinzile sunt prevăzute cu locuri de intersecţie prioritare, acoperişurile permit decuparea şi ajustarea elementelor de construcţie. Puteţi, de asemenea, să modelaţi obiecte complexe cu uşurinţă, utilizând operaţiile cu solide. Toate acestea se reflectă în procesul de proiectare prin creşterea productivităţii, a calităţii managementului de proiect şi, prin faptul că acum veţi avea mai mult timp pentru concepţia soluţiilor de arhitectură, timpul de realizare a desenelor scurtându-se considerabil.

timpul de realizare a desenelor scurtându-se considerabil. În plus, arhitectul poate controla foarte uşor aspectul

În plus, arhitectul poate controla foarte uşor aspectul şi comportamentul unui obiect, prin modificarea câtorva setări din fereastra de dialog sau prin editarea grafică a parametrilor. Aveţi chiar şi posibilitatea de a modifica aspectul obiectului, din punct de vedere grafic, prin utilizarea de zone active, de tip hotspots, care vă permit obţinerea unui feed- back vizual şi accesul imediat la parametri.

unui feed- back vizual şi accesul imediat la parametri. Toate aceste elemente inteligente de construcţie

Toate aceste elemente inteligente de construcţie utilizează tehnologia GDL de la Graphisoft, disponibilă încă din 1982. Obiectele GDL conţin informaţiile necesare pentru specificaţiile format text, pentru simbolurile 2D şi pentru modelele 3D, ocupând, în acelaşi timp, o mică parte a memoriei computerului. În afară de material, stil şi dimensiuni, obiectele pot include şi date privitoare la producător, punând la dispoziţia arhitecţilor, a celor care se ocupă de

punând la dispoziţia arhitecţilor, a celor care se ocupă de 42 ArchiCAD 9 Curs de instruire

Etapa A 2-A: Înţelegerea obiectelor şi a GDL

managementul clădirilor, a designerilor şi a altor persoane din domeniu informaţii specifice privitoare la produsul respectiv.

informaţii specifice privitoare la produsul respectiv. P artea a 2- a : C e este gdl?

Partea a 2-a: Ce este gdl?

Geometric Description Language (GDL), limbajul de descriere geometric, stă la baza construcţiei obiectelor inteligente. GDL se deosebeşte de alte descrieri de obiecte electronice prin faptul că nu necesită experienţă în domeniul programării. Este compact, elementele de bibliotecă sunt uşor de particularizat, fiind de altfel dedicat utilizării sale de către arhitecţi.

de altfel dedicat utilizării sale de către arhitecţi. Obiectele inteligente pentru construcţii se comportă în

Obiectele inteligente pentru construcţii se comportă în mod parametric. Parametrii sunt reguli simple încorporate în obiect, care comandă aspectul şi comportamentul acestuia. O fereastră poate dispune de parametri care să îi permită arhitectului să îi definească înălţimea, lăţimea, numărul de ochiuri, materialul şi forma cadrului. Un perete poate conţine parametrii care să permită definirea compoziţiei, suprafeţei, stratului de acoperire, înălţimii şi modului de îmbinare cu alţi pereţi, stâlpi, planşee şi plafoane. Parametrii pot fi modificaţi oricând, iar proiectul va fi actualizat în consecinţă.

Trecerea de la conceptul de proiectare 2D la modelul 3D, care utilizează obiecte

3D CAD, program integrat care foloseşte obiectele, ca elemente de bază, tinde să devină curentul dominant şi instrumentul principal utilizat de către arhitecţii din întreaga lume. Sistemele tradiţionale de proiectare încep să fie considerate depăşite, fiind preferate, din ce în ce mai mult, soluţiile care utilizează modele 3D, datorită faptului că acestea permit arhitecţilor să creeze, mai degrabă decât să deseneze, respectiv să construiască, mai degrabă decât să proiecteze. Un produs adiţional al concepţiei este o bază de date extinsă, conţinând informaţii despre clădire, inclusiv dimensiuni, materiale şi specificaţii ale componentelor.

Etapa A 2-A: Înţelegerea obiectelor şi a GDL

Se asigură uniformitatea datelor la nivelul tuturor domeniilor şi aplicaţiilor deoarece datele respective vor fi utilizate în fazele ulterioare de management şi de exploatare a clădirii.

ulterioare de management şi de exploatare a clădirii. Trăsăturile principale ale GDL ● 2D, 3D şi

Trăsăturile principale ale GDL

2D, 3D şi date specifice într-un singur fişier

Program parametrizat: un singur obiect – mai multe produse

Interfaţă specifică fiecărui produs în parte

Link-uri integrate către date ale altor produse, de pe Internet

Logică şi comportament specifice unor produse reale

Compatibil cu formate clasice CAD, 2D şi 3D

Necesităţi reduse de întreţinere

Fişier de dimensiuni reduse

Partea a 3-a: oBieCtele g