Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
"#2
MART IE 2013
un tata bun
!"#2
IN AC EST NUM AR
ALTE ARTIC O LE
pe www.jw.org
ADOLESCENT I S U B I E C T U L D E C O P E R TA
TINERII SE INTREABA. . . CE SA FAC CA SA NU MAI AMAN LUCRURILE? Te-ai saturat sa- ti termini mereu treburile prin casa si temele pentru scoal a n ultimul moment? Trebuie neaparat sa pui capat obiceiului de a amana lucrurile! Acest articol ti va fi util si n cazul n care te sim ti coplesit de o anumita sarcina, nu ai chef s-o rezolvi sau esti deja prea ocupat.
(Cautati la INVAT ATURI BIBLICE/ADOLESCENTI)
3 LUMEA IN OBIECTIV 8 LUMEA ANIMALELOR Elanul un urias al padurii 10 POTRIVIT BIBLIEI Pornografie 12 AJUTOR PENTRU FAMILII Cum sa stabiliti reguli pentru copilul vostru adolescent 14 PORTRETE DIN TRECUT Robert Boyle 16 OPERA UNUI PROIECTANT? Paianjenul saritor si vederea lui nceto sat a
COPII
Citi ti povestiri biblice n imagini. Folosi ti-va de paginile cu activita ti pentru a va ajuta copiii sa cunoasca mai multe despre personajele si principiile morale ce se gasesc n Biblie.
(Cautati la INVAT ATURI BIBLICE/COPII)
Vol. 94, nr. 3 / Monthly / ROMANIAN Tirajul fiecarei edi tii: 43 524 000 n 98 de limbi
Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. Awake! (ISSN 0005237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 112012483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2013 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.
Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Accesati www.jw.org sau scrieti-ne la una dintre adresele de mai jos.
MARTORII LUI IEHOVA: ROMANIA: CP 132, OP 39, RO-024330 Bucuresti. MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chisin au. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/contact.
LUMEA IN OBIECTIV
MAPAMOND Eradicarea foametei este o problema ce nu tine doar de productia de alimente. Se estimeaza ca agricultorii pot produ ce n prezent suficienta hrana pentru 12 miliarde de oameni, cu cinci miliar de mai mult decat populatia actuala a planetei. Problema tine mai degraba de un sistem economic orientat spre profi turi, de distributie si de risipa.
MAREA BRITANIE SI STATELE UNITE Aproape un sfert (24%) din participantii la un sondaj efectuat n randul profesionistilor din do meniul financiar au declarat ca, pentru a se bucura de succes, ar fi dispusi sa recurga, la un moment dat, la o conduita neetica sau chiar ile gala. Saisprezece la suta au recunoscut ca ar fi n stare chiar sa comita o infractiune, daca ar sti ca scapa neprinsi.
ARGENTINA In Argentina, trei din cinci profesori si iau liber din cauza stresului sau a violentelor de la locul de munca.
COREEA DE SUD Caminele alcatuite dintr-o singura per soana vor deveni n curand ceva normal n Coreea de Sud.
CHINA Se crede ca, n China, doua treimi din orase nu vor ntruni noile norme guvernamentale cu privire la calitatea aerului, norme care vor intra n vigoare n 2016. In plus, apa obtinut a din majoritatea sur selor subterane este clasificata drept daunatoare sau extrem de daunatoare.
S U B I E C T U L D E C O P E R TA
cuvinte pe care ti le poruncesc astazi sa fie n inima ta (Deuteronomul 6:5, 6). Evident, rolul de tata presupune mult mai mult decat a aplica cele cinci sfaturi amintite. Si, realist vorbind, chiar daca faci tot posibilul sa fii un tata bun, nu vei fi un tata perfect. Totusi, straduindu-te sa aplici cu iubire si ntr-o maniera echilibra ta principiile prezentate, vei reusi sa fii un tata bun.1
1 Pentru mai multe sfaturi privitoare la viata de familie, vezi cartea Secretul unei familii fericite, disponibila pe site-ul www.jw.org.
ELANUL
I
UN URIAS AL PADURII
PRE ZE NTARE
Clasa: mamifer Alimentatie: vegetatie lemnoasa, frunze, plante acvatice Viteza la alergare: pana la 55 km/h Inaltime: 1,52 m la greaban Greutate: pana la 815 kg
NFATI elanului este o combinatie SAREA inedita de ciudatenie si grotesc. De ce sa aiba aceasta faptura un greaban atat de nalt si un cap atat de lung? Cel ce a as ternut aceste cuvinte, scriitorul Henry David Thoreau din secolul al XIX-lea, nu a fost nici pe departe singurul care a descris ast fel elanul. Fiind scump la vedere n salbati cie si avand un aspect caraghios, n jurul lui s-au facut tot soiul de speculatii, cum ca ar fi un animal mai stangaci n misc ari si mai prostut. Asa sa fie oare? Cercetatorii din America de Nord si Eurasia au descoperit multe detalii cu privire la acest animal neobisnuit. Nimeni nu pune la ndoiala ca elanul e un urias. Desi l fac sa para lipsit de gratie, picioarele lungi ale acestui stapan al pa durii pot pune pe fuga o ntreaga haita de lupi. Elanul nvat a sa noate n primele zile de la nastere; unele exemplare au fost ob servate notand kilometri ntregi si scufun dandu-se pana la o adancime de sase metri n cautare de plante acvatice. Animalul si poate misca ochii n asa fel ncat sa vada ce se ntampla n spatele lui, fara a-si ntoarce capul deloc. Si nasul este un accesoriu de nadejde. Cercetatorii con sidera ca narile-i foarte distantate i dau inegalabila aptitudine de a localiza obiec tele n spatiu. Nici auzul nu e mai prejos, acesta jucand un rol nsemnat n sistemul senzorial al animalului. Urechile elanului se pot roti n toate directiile, percepand sunete
produse de alti elani aflati la o distant a de pana la 3 km. Viteii de elan sunt si ei de-o dragala senie de-a dreptul ridicola, spunea un scriitor, fiind ntruchiparea curiozitatii si a nevinovatiei. Mamele lor, numite ciute, i ocrotesc cu tandrete si cu loialitate si sunt mereu gata sa atace orice le-ar pune n pericol odraslele lupi, ursi sau chiar oa meni. Cand puiul are aproape un an, ma ma lui, din nou gestanta, l alunga cu agresivitate, obligandu-l astfel sa ncea pa sa-si poarte singur de grija. SUPRAVIETUIREA IN REGIUNILE NORDICE Cum reusesc elanii sa supravietuiasc a iernilor geroase de vreme ce se hranesc doar cu plante? In principal, pentru ca se ndoapa pe parcursul anotimpului cald. Un elan poate consuma zilnic circa 23 kg de hrana, indiferent ca e vorba de vegetatie aflata la trei metri deasupra solului sau sub apa. Cea mai mare parte a acestei hrane o digera n stomacul alcatuit din patru com partimente, extragandu-si nu substantele tritive necesare si acumuland grasime. Insa pericolele la care este expus elanul iarna sunt de o cu totul alta natura. Gerul si zapada nalta pun la grea ncercare rezistenta elanului. Iarna, animalul prefera sa duca un trai tihnit, facand eco nomie la miscare si retin and astfel caldura sub haina lui de blana perfect croita. Desi poate cadea prada cu usurin t a lupilor din cauza troienelor de zapada ce-i ngreunea za misc si arile, elanul are un dusman mai de temut: nsusi omul, mai cu seam a vana torii si soferii de automobile. Elanilor le place la nebunie sarea ce se arunca pe carosabil n regiunile nordice pentru a topi zapada. Iar, ntrucat elanii au blana nchisa la culoare si traverseaza dru murile dupa lasarea ntunericului, soferilor
le este greu sa-i vada la timp pentru a evi ta coliziunile. Atat oameni, cat si elani si-au pierdut viata n astfel de accidente. UN ANIMAL JUCAUS Elanii au fost observati luandu-se la hart a cu valurile oceanului sau balacin du-se fericiti n izvoare termale. Nici tandre tea dintre femele si masculi n perioada ru tului n-a trecut neobservata. Iar loialitatea mamei fat a de puiul ei este de-a dreptul impresionanta. Dar si viteii de elan adoptati de oameni s-au atasat de proprietarii lor ca de propria mama. Dr. Valerius Geist a precizat: Acest animal cu chip caraghios este ager la minte, plin de afectiune si de-o loia litate iesit a din comun. Atentie nsa: elanul ramane un animal salbatic foarte puternic. Daca ntamplator ntalniti un elan n salbaticie, tratati-l cu res pect si pastrati distanta fat a de el, mai ales daca vedeti n preajma si vitei. Cu sigu rant a, acest urias al padurii va va impresio na chiar si de la departare prin nfati sarea-i neobisnuit a.
Trezi ti-va! martie 2013 9
PORNOGRAFIE
Condamna Biblia pornografia?
DE CE ARE IMPORTANT A In prezent, pornografia este mai ras pandita si mai accesibila ca oricand. Daca dorim sa-i fim placuti lui Dumnezeu si sa avem o viat a mai fericita, trebuie sa cunoastem punctul sau de vedere cu privire la pornografie. CE SPUNE BIBLIA Desi a n mod expres por Biblia nu mentioneaz nografia, aceasta este n contradictie directa cu multe principii biblice. De pilda, Biblia avertizeaza fara echivoc ca, daca un barbat casato rit priveste insistent o femeie care nu este partenera lui de viat a, dorind sa aiba relatii sexuale cu ea, acest lucru poate duce la adul ter. Principiul ce sta la baza avertismentului biblic i se aplica orica rei persoane, casatorite sau nu, care priveste insistent imagini pornografice cu dorinta de a avea relatii sexuale imorale. O astfel de purtare este n mod evident o insulta la adresa lui Dumnezeu.
Cine priveste insistent o femeie n asa fel ncat s-o pofteasca a si comis adulter cu ea n inima lui.
(Matei 5:28)
Omorati deci madularele corpului vostru . . . n ce priveste fornicatia, necuratia, pofta sexual a, dorintele rele si lacomia.
(Coloseni 3:5)
DE CE SE INTAMPL A Mit: Toti adolescentii se razvratesc mpotriva regulilor. Este un aspect inevitabil al adolescentei. Realitate: Daca parintii fixeaza reguli rezonabile si le dis cuta cu adolescentul, este mai putin probabil ca acesta sa se razvrateasca. Desi razvratirea depinde de mai multi factori, parintii ar putea, fara sa-si dea seama, sa ncurajeze un astfel de comportament daca regulile lor sunt rigide sau nu mai sunt adecvate varstei adolescentului. Ganditi-v a la urmatoarele aspecte. Reguli rigide. Cand parintii fac legea si nu lasa loc dis cutiilor, regulile devin mai degraba o camas a de for t a care l sufoca pe adolescent decat o centura de siguran t a care l protejeaza. Drept urmare, acesta ar putea ajun ge sa faca n secret exact ceea ce parintii i-au interzis sa faca. Reguli care nu mai sunt adecvate varstei. Explicatia Pentru ca asa zic eu i poate fi suficienta unui copil mic, dar nu si unui adolescent. El are nevoie de motive. La urma urmei, n viitorul nu foarte ndepartat, copilul vostru adolescent va locui probabil singur si va trebui sa ia deci zii importante. Ar fi mult mai bine ca el sa nvete sa jude ce lucrurile si nca de pe acum, cat sa ia decizii ntelepte nca se afla sub supravegherea voastra. Dar ce puteti face daca adolescentul pare iritat de orice regula stabilita de voi?
CE PUTETI FACE Mai ntai de toate, e bine sa ntelege ti ca adolescentii trebuie sa aiba si, n adancul sufletului, chiar vor sa aiba reguli. Prin urmare, stabiliti reguli si asigurati-v a ca fiul vostru adolescent le ntelege. Cand adolescenti lor li se stabilesc limite clare si a sa cand acestia se asteapt fie supravegheati n mod rezonabil de parinti, riscul ca ei sa adopte o conduita discutabila este mai mic, precizeaza cartea Letting Go With Love and Confidence. La polul opus se afla parintii dezinteresati, care le acorda copiilor lor adolescenti prea multa libertate, lasand astfel impresia ca nu sunt preocupati de viata copiilor. Aceasta poate pregati calea spre razvratire. (Principiu biblic: Proverbele 29:15) Cum puteti, da dovada de echilibru? Permiteti-i asadar, adolescentului sa-si exprime sentimentele cu privire la regulile stabilite n familie. Daca, de pilda, va cere sa mo dificati ora la care trebuie sa se ntoarca acasa seara, as cultati-l n timp ce-si argumenteaza cererea. Un adoles cent care stie ca a fost ascultat cu atentie va fi mai dispus sa respecte decizia pe care o luati, chiar daca nu e de acord cu ea. (Principiu biblic: Iacov 1:19) Insa, nainte un adevar gene de a lua o decizie, nu uitati ral valabil: In timp ce adolescentii tind sa ceara mai mul ta libertate decat ar trebui sa aiba, parintii tind sa acorde mai putin a libertate decat ar putea sa acorde. Asadar, ganditi-v a cu seriozitate la cererea copilului vostru adolescent. S-a dovedit el responsabil? Ati putea da do vada de mai multa flexibilitate n situatia de fat a? Fiti gata sa cedati daca este potrivit. (Principiu biblic: Geneza 19:1722) Pe langa faptul de a asculta ce simte adolescentul, asi gurati-v ti a ca l constientiza si de ngrijorarile voastre. Procedand astfel, l ajutati sa nvete sa se gandeasca nu doar la dorintele lui, ci si la sentimentele altora. (Principiu biblic: 1 Corinteni 10:24) In final, luati motivele ce stau la o decizie si explicati-i baza ei. Chiar daca nu e ncantat de decizia voastra, va fi probabil bucuros sa stie ca are parinti care l asculta cu atentie. Nu uitati, adolescentul este un adult n deveni re. Stabilind reguli rezonabile si discutandu-le cu el, l veti ajuta sa devina un adult responsabil. (Principiu biblic: Proverbele 22:6)
VERSETE-CHEIE Rezonabilitatea voastra sa fie cunoscuta. (Filipeni 4:5) Nu-i exasperati pe copiii vostri, ca sa nu se descurajeze! (Coloseni 3:21)
PENTRU ADOLESCENTI Gandeste-te la o persoana care datoreaza bani unei banci. Daca si achita platile la timp, va cas tiga ncrederea bancii, iar banca i va acorda un credit mai mare n viitor. La fel este si cu parintii. Tu le datorezi ascultare. Daca te dovedesti demn de ncredere chiar si n lucruri mici , pa rintii vor avea mai multa ncre dere n tine n viitor. Dar, daca mereu ti dezamagesti parintii, sa nu te miri ca ti vor reduce, ba chiar ti vor nchide creditul la capitolul ncredere. (Din car tea Tinerii se ntreaba Raspunsuri practice, volumul II, pu blicata de Martorii lui Iehova)
ROBERT BOYLE
Pentru pasionatii de istorie, Robert Boyle este probabil omul de stiin t a care a dat numele unei legi fizice, legea lui Boyle, care explica legatura dintre presiunea si volumul unui gaz. Aceasta descoperire epocala a stat la baza unui lung sir de progrese n domeniul stiin tei. Robert Boyle nsa nu a fost doar un ilustru om de stiin t a. Despre el se spune ca a fost si un om cu credint a puternica n Dumnezeu si n Cuvantul Sau inspirat, Biblia.
S I C A . . .? T I AT
( S-a nascut n Irlanda n 1627. ( Este numit parintele chimiei. ( A fost primul om de stiin t a care a publicat descrieri detaliate ale propriilor metode de efectuare a unor experimente controlate. ( Scrierile sale au avut o mare influent a asupra lui Isaac Newton, un contemporan mai tanar. ( A sustinut financiar traducerea Bibliei n multe limbi. ( A murit n Anglia n 1691, la varsta de 64 de ani.
Portretul: 5 Pictorial Press Ltd/Alamy
ASCUT ntr-o familie nstarita, Boyle a vazut lumina zilei n Lismore Castle (Irlanda) n 1627. Atunci se iveau zo rii a ceea ce istoricii au numit epoca ratiunii o perioada n care ganditorii aveau sa ncerce sa elibereze societatea umana din lanturile fanatismului ce o nrobise de secole. Boyle mpartasea aceeasi nazuint a. Intr-o autobiografie a primilor sai ani de activitate, el si-a dat numele Philaretus, care nseamna iubitor al virtutii. Dorinta lui Boyle de a afla adevarul era la fel de mare pre cum dorinta de a le mpartasi altora cele aflate. El a devenit un scriitor prolific, lucrarile sale avand un efect profund asupra multora dintre contemporanii sai, inclusiv asupra re numitului om de stiin t a Isaac Newton. In 1660, Boyle s-a nu marat printre fondatorii Societatii Regale, o institutie stiin tifi ca ce si continua activitatea si n prezent n Londra (Anglia). OM DE STIIN T A Boyle a fost numit parintele chimiei, si pe buna drep tate, caci a adoptat o metoda de studiu total diferita de cea a alchimistilor contemporani cu el. Spre deosebire de acestia, care si secrete descoperirile sau le scriau tineau n termeni pe care putini din afara cercului lor restrans i puteau Boyle a publicat toate detaliile muncii ntelege, sale. In plus, el nu si-a nsusit automat ipoteze mpaman tenite de multa vreme, ci a ncurajat efectuarea unor expe rimente controlate pentru a se stabili adevarul.
Boyle a sustinut cu tarie ca persoanele cu opinii bine nradacinate trebuie sa faca distinctia ntre ceea ce stiu ca e adevarat si ceea ce considera adevarat
Experimentele lui Boyle sprijineau ideea ca materia este alcatuita din ceea ce el numea corpusculi, particule de un anumit fel, care se combinau n diferite moduri pentru a forma diferite substante. Atitudinea lui Boyle fat a de cercetarile stiin tifice este rezumata n renumita sa carte Chimistul sceptic. In pagini le acesteia, el le sugereaza oamenilor de stiin t a sa evite aroganta sau dogmatismul si sa fie dispusi sa-si recunoas ca greselile. Boyle a sus tinut cu t arie c a persoanele cu opi nii bine nradacinate trebuie sa faca distinctia ntre ceea ce stiu c a e adev arat si ceea ce consider a adev arat. OM AL CREDINTEI Boyle a adoptat o abordare asemanatoare si n ches tiuni de natura spirituala. Descoperirile pe care le-a facut n legatura cu universul si modul extraordinar n care sunt alcatuite fiintele vii l-au convins ca trebuie sa existe un Proiectant, un Creator. De aceea, a respins cu tarie gandi rea ateista, ce c apata amploare n randul intelectualilor din vremea sa. In opinia lui, era imposibil ca o persoana care si sa nu creada folosea cu sinceritate puterea ratiunii n existenta lui Dumnezeu. Cu toate acestea, Boyle nu credea ca ratiunea umana reprezenta singura cale spre adevarata iluminare. El consi dera ca era necesara o anumita revelatie din partea lui Dumnezeu. Iar acea revelatie, spunea el, era nsusi Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia. Pe Boyle l tulbura ce vedea n jur: multi nu cunosteau nvat aturile Bibliei si pareau sa nu aiba o baza solida pen tru convingerile lor. Cum este cu putint a ca un om sa-si formeze convingerile religioase doar n baza a ceea ce au crezut parintii lui sau a locului unde s-a nascut?, se ntre ba el. Drept urmare, Boyle a dorit cu tot dinadinsul sa-i aju te pe oameni sa-si biblice. aprofundeze cunostin tele Pentru a-si atinge acest obiectiv, Boyle a sprijinit finan ciar publicarea Bibliei n mai multe limbi ntre care se numarau unele limbi vorbite de indigenii din America de Nord, precum si araba, irlandeza, malaieza si turca. Robert Boyle s-a dovedit astfel un om deosebit de nzestrat, dar umil totodata, nsetat dupa adevar si dornic sa-i ajute si pe altii sa-l gaseasca.
BIBLIA IN IRLANDEZA
Robert Boyle stia ca, nca din 1573, un grup de eruditi ncepu se sa traduc a n irlandeza parti ale Bibliei. In 1602, ei au publicat n irlandeza o parte a Bibliei, cu noscuta drept Noul Testament. Mai tarziu, n 1640, a fost finali zata si traducerea Scripturilor ebraice, numite si Vechiul Testa ment. Versiunea nu a fost trimisa la tipar decat n 1685, dupa ce Boyle si-a oferit sprijinul financiar. Fapt interesant este ca n irlande za fusesera traduse si cartile apocrife o colectie de scrieri nebi blice, atasate de regula la cartile biblice si publicate n acelasi volum. Cu toate acestea, Boyle, un iubitor al adevarului, a refuzat sa publice acele carti false.
O P E RA U NU I P RO I E CTANT ?
AIANJENUL saritor este nzestrat cu un sistem vizual special. Acesta i permite sa calculeze dis tanta exacta pana la un obiect spre care trebuie sa sara. Care este secretul lui? Ganditi-v a: Pentru a calcula dis tanta fat a de un obiect, paianjenul saritor se foloseste de o caracteristi ca unica a celor doi ochi principali ai sai. Fiecare dintre acesti ochi este prev azut cu o retin a multistratifica ta. In lumina verde, un strat focali zeaza imaginea clar, n timp ce alt strat formeaza o imagine neclara. Cu cat imaginea este mai neclara pe stratul respectiv, cu atat obiectul este mai aproape de ochiul paianjenului. In baza acestei informatii sim ple, paianjenul poate calcula distan ta exacta pe care trebuie sa o sara pentru a-si prinde prada. Cercetatorii doresc sa copieze me canismul paianjenului saritor pentru a crea camere foto 3D sau chiar ro boti care sa masoare distanta pana la un obiect. Potrivit site-ului de stiri online ScienceNOW, vederea paian jenului saritor constituie un exemplu impresionant al modului n care animale de 0,5 cm lungime, cu un creier mai mic decat al unei muste, reusesc sa stranga informatii vizuale comple xe si n consecint a. sa actioneze Ce credeti? Sunt paianjenul sa ritor si vederea lui nceto sat a produsul evolutiei? Sau sunt opera unui Proiectant?
n o
m q