Sunteți pe pagina 1din 21

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................

Categoria I-CONTABILITATE STAGIARI AN III 1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii: capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii; ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil; dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital; ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n aciuni; managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut. Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire? La o prima vedere, informaiile par destul de optimiste ;i v-ar putea conduce spre decizia de investiie. Dar considernd c facem parte din rndul profesionitilor contabili si c ne aliniem reglementrilor contabile la nivel European, respectnd prevederile IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, un expert nu se poate preta la a lua o decizie de investiie pe baza a ce se aude n trg. V recomandm ins sa incercati sa intrati in posesia unor informatii suplimentare precum: care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in numerar in natura, operatii interne, conversia unor datorii); care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare; existenta obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si, prin urmare, diminuarea dividendului aferent unei actiuni; cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului. 2. Suntei managerul ntreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producia i comercializarea de confecii . V aflai n momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaiilor financiare, dar i din alte surse, suntei n posesia urmtoarelor informaii: clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar; anual este raportat un profit modest; ndatorarea pe termen scurt este excesiv; o parte semnificativ din datoriile fa de furnizori nu a fost achitat n cursul exerciiului anterior; clientul se afl n litigiu cu doi furnizori importani; n ultimul exerciiu financiar clientul a procedat la vnzarea masiv de mijloace fixe. Vei decide continuarea relaiilor contractuale cu acest client? Da, doar daca plata se va efectua in avans sau la livrarea bunurilor. 3. Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect preul minim admis de legea concurenei din S.U.A., se apeleaz la un intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Condiiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea d-voastr ct i de partea israelian. La sfritul anului creana fa de clientul din Israel este considerate irecuperabil. Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii? Rapunsul:IAS 1"Cererea si oferta de informatie contabila in cazul intreprinderilor care aplica Standardele Internatioanale de Contabilitate"(clientii). Trebuia sa obtineti suficiente informatii despre partenerul israelian privind: -credibilitatea acestuia; -daca isi are asigurata continuitatea activitatii; -daca si unde isi are sediul social; -care este statutul juridic. Deasemeni trebuie sa fiti mai atenta la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului. 4. ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj (costul de achiziie este de 200.000.000 lei) a crei durat de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit. ntreprinderea are posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite bancare. Posibilitile de creditare sunt urmtoarele: Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe an; Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe an; Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10% pe an. Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure echilibrul financiar? Varianta 1 SOLD RATA DOBANDA 200,000,00 33,333,33 0 3 5,000,000 166,666,66 33,333,33 4,166,667

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
7 133,333,33 3 100,000,00 0 66,666,667 33,333,333 Varianta 2 SOLD 200,000,000 197,619,048 195,238,095 192,857,143 190,476,190 188,095,238 Total Varianta 3 SOLD 200,000,000 198,333,333 196,666,667 10,000,000 8,333,333 6,666,667 5,000,000 3,333,333 1,666,667 3 33,333,33 3 33,333,33 3 33,333,33 3 33,333,33 3 3,333,333 2,500,000 1,666,667 833,333 17,500,000 DOBANDA 2,500,000 2,470,238 2,440,476 2,410,714 2,380,952 2,351,190 106,250,000 DOBANDA 1,666,667 1,652,778 1,638,889 83,333 69,444 55,556 41,667 27,778 13,889 100,833,333

RATA 2,380,952 2,380,952 2,380,952 2,380,952 2,380,952 2,380,952

RATA 1,666,667 1,666,667 1,666,667 1,666,667 1,666,667 1,666,667 1,666,667 1,666,667 1,666,667 200,000,000

Amortizare lunara 200.000.000/10/12=1.666.666 Bugetul de cash flow Comparand resursele proprii cu necesarul de resurse rezulta, dupa caz, un excedent sau un deficit la nivelul resurselor financiare de care dispune firma dvs.: Excedent = resurse proprii necesar de resurse Deficit = necesar de resurse resurse proprii . Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei de acoperire a acestuia prin credite sau alte surse (amanarea unor cheltuieli, dezinvestitii etc.). In cadrul resurselor proprii sunt evidentiate distinct: disponibilitatile la inceputul perioadei; resursele aferente perioadei, adica veniturile din exploatare, financiare, exceptionale si alte resurse. Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri de operatiuni, si anume: operatiuni de finantare a cheltuielilor de exploatare, cheltuielilor financiare, cheltuielilor exceptionale si imobilizarilor corporale si necorporale; operatiuni de rambursare a creditelor; operatiuni legate de relatia cu bugetul statului sau bugetele locale (impozit pe profit si varsaminte la bugetul de stat sau bugetele locale); operatiuni in legatura cu actionarii, managerii si salariatii firmei (plata dividendelor, participarea la profit a salariatilor). necesarul

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
de resurse Bugetul activitatii de investitii Prin intocmirea acestui buget se urmareste stabilirea surselor de acoperire a cheltuielilor pentru investitii. Relatia pe baza careia se construieste acesta o constituie compensarea resurselor proprii pentru finantarea investitiilor cu cheltuielile pentru investitii: Excedent (+) = resurse proprii pentru finantarea investitiilor cheltuieli pentru investitii Deficit () = cheltuieli pentru investitii resurse proprii pentru finantarea investitiilor Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei Daca rezulta deficit se identifica modalitatile de acoperire a acestuia in asa fel incat cerinta echilibrului sa fie satisfacuta. Resursele de acoperire a deficitului provin din: credite si alte imprumuturi; alte surse. Principalii indicatori economico-financiari In functie de domeniul de activitate, firmele pot calcula anumiti indicatori specifici. Pe baza acestora,managerii pot programa, urmari si analiza activitatea desfasurata. Stabilirea acestor indicatori pentru perioade viitoare permite evidentierea unor aspecte cum sunt: capacitatea firmei de a face fata obligatiilor de plata exigibile, prin calcularea indicatorilor delichiditate: lichiditate globala, lichiditate intermediara si lichiditate imediata; rentabilitatea prin stabilirea indicatorilor rentabilitatii economice si financiare; raportul resurse proprii/resurse straine in finantarea activitatii, care se evidentiaza pe baza indicatorilor: securitate financiara, solvabilitate patrimoniala, rata autonomiei financiare, gradul de indatorare; relatiile cu clientii si furnizorii reflectate prin indicatorii: Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei perioada de recuperare a creantelor si perioada de rambursare a datoriilor. Nivelurile stabilite ale acestor indicatori pentru exercitiul financiar viitor au rol de obiectiv si orienteaza deciziile echipei manageriale. Asigurarea echilibrului financiar este un scop al previziunii financiare si o conditie pentru supravietuirea si dezvoltarea economica a firmei . problema evidentiaza doar costuri, nu face referire la plusul de productivitate adus de investitie. 5. Se cunosc urmtoarele informaii (n mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; aciuni proprii rscumprate n vederea anulrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe deinute n leasing financiar 175.000; obligaiuni cumprate de la ntreprinderea BETA 60.000 (din care obligaiuni n valoare de 10.000 vor fi rscumprate de ntreprinderea emitent n anul urmtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de ntreprindere); cheltuieli cu diferene de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe deinute n leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B exist certitudinea raional c ntreprinderea va obine avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; aciuni proprii rscumprate n vederea garantrii unui credit pe termen lung 200.000. Identificai activele imobilizate i precizai care este totalul acestora. Variante de rspuns: a) 835.000; b) 815.000; c) 775.000; d) 865.000; e) 975.000. Active imobilizate: 1. valoarea mijloacelor fixe deinute n leasing financiar 175.000 2. fond comercial 300.000 3. - amortizarea mijloacele fixe deinute n leasing financiar 50.000 4. cheltuieli de constituire 10.000; 5 cheltuieli de dezvoltare 90.000 6. aciuni proprii rscumprate n vederea garantrii unui credit pe termen lung 200.000 7. obligatiunile ce nu vor fi rascumparate in anul urmator de intreprinderea emitenta 50.000 Total active imobilizate = . 775.000

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
6. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i a capitalurilor proprii: mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; construcii 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materiale consumabile 268.000 u.m.; furnizori-debitori 64.125 u.m.; provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.; amortizarea construciilor 354.000 u.m.; rezerve 280.500 u.m.; subvenii pentru investiii 65.000 u.m.; capital social 800.000 u.m.; titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.; mrfuri 65.000 u.m.; terenuri 255.000 u.m.; rezultat reportat 56.000 u.m. Identificarea tipurilor de active si pasive: valoare neta mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m 15.750 u.m = 637.250 u.m. - active imobilizate valoare neta construcii 954.000 u.m 354.000 u.m = 600.000 u.m - active imobilizate investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.- active circulante materiale consumabile 268.000 u.m.- active circulante furnizori-debitori 64.125 u.m.- active circulante provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m. - capitaluri permanente rezerve 280.500 u.m.- capitaluri proprii subvenii pentru investiii 65.000 u.m.- capitaluri permanente capital social 800.000 u.m.- capitaluri proprii titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m active imobilizate. mrfuri 65.000 u.m.- active circulante terenuri 255.000 u.m.- active imobilizate rezultat reportat 56.000 u.m capitaluri proprii Valoarea activelor imobilizate: 637.250 + 600.000 + 90.000 + 255.000 = 1.582.250 u.m Valoarea activelor circulante: 68.350 + 268.000 + 64.125 + 65.000 = 465.475 u.m Valoarea capitalurilor proprii: 280.500 + 800.000 + 56.000 = 1.136.500 u.m 7. Determinai cifra de afaceri net i rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA , despre care se cunosc urmtoarele informaii (valori exprimate n mii lei): venituri din vnzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vnzarea mrfurilor 50.000.000; TVA colectat 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii i redevene 10.000.000; cheltuieli cu remuneraiile personalului 20.000.000; subvenii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime). Raspuns: Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei. Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000). Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - cheltuieli cu chirii i redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 130.000.000 mii lei. 8. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (aciuni) emise de BETA la un pre de vnzare de 120.000 lei/aciune. ALFA a achiziionat titlurile BETA la un pre de 100.000 lei/aciune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceast tranzacie? 9. Determinai marja brut pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmtoarele informaii (n mii lei): venituri din vnzarea produselor finite 100.000.000; TVA colectat 25.000.000; venituri din vnzarea de semifabricate 25.000.000; venituri din vnzarea mrfurilor 15.000.000; intrri de produse finite 65.000.000; ieiri de produse finite 36.000.000; cheltuieli cu mrfurile 10.000.000; intrri de semifabricate 2.000.000; ieiri de semifabricate 1.000.000. 10. Se consider urmtoarele structuri bilaniere: a) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mare de 1 an de la data nchiderii exerciiului; b) datorii furnizori cu scaden n cadrul urmtoarelor 12 luni care succed datei nchiderii exerciiului; c) titluri negociabile pe pia a cror realizare se prevede ntr-un termen mai mare de 1 an de la data nchiderii exerciiului; d) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mic de 12 luni de la data nchiderii exerciiului; e) partea rambursabil pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung; f) partea scadent la o dat superioar unui an a unui mprumut obligatar.

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
n conformitate cu norma internaional IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, constituie elemente necurente: a) 1+3+6; b) 1+2+4+5; c) 1+5+6; d) 3+6; e) 5+6. 11. Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri n avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans 6.000.000; dividende de plat 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadena mai mare de un an); prime de rambursare a obligaiunilor 200.000; clieni 800.000; mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din care cu scadena n anul urmtor 1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri, Total activ i Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente): a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000; b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000; c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000; d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000; e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000. Rezolvare : Total stocuri=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000 Total activ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000) +800.000+6.000.000=26.800.000 Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.0002.000.000-1.000.000=15.800.000 12. Se dau urmtoarele informaii: capital social 1.500.000; venituri n avans 100.000; provizioane pentru deprecierea creanelor clieni 50.000; provizioane pentru garanii acordate clienilor 700.000; credite primite de la bnci 2.000.000 (din care cu scadena n anul urmtor 200.000); clieni creditori 100.000; clieni 500.000; cheltuieli n avans 400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri n valoare de 20.000 vor fi vndute n anul urmtor); subvenii pentru investiii 300.000; casa i conturi la bnci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care cu scadena n anul urmtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mrfuri 600.000; fond comercial 5.000.000. Valoarea postului Active circulante respectiv obligaii curente nete (Fondul de Rulment) este de: a) 1.870.000; b) 2.628.000; c) 2.670.000; d) 2.570.000; e) 2.550.000. Activ clieni 500.000 cheltuieli n avans 400.000 titluri de participare 700.000 (<1 an) titluri de participare 20.000 (>1 an) casa i conturi la bnci 2.000.000 mrfuri 600.000 fond comercial 5.000.000. Pasiv capital social 1.500.000 venituri n avans 100.000 provizioane pentru deprecierea creanelor clieni 50.000 provizioane pentru garanii acordate clienilor 700.000 credite primite de la bnci 1.800.000 (<1 an) credite primite de la bnci 200.000 (>1 an) clieni creditori 100.000 subvenii pentru investiii 300.000 furnizori 300.000 (<1 an) furnizori 200.000 (>1 an) cifra de afaceri 1.000.000 Active circulante = clieni 500.000 + cheltuieli n avans 400.000 + titluri de participare 700.000 (<1 an) + casa i conturi la bnci 2.000.000 + mrfuri 600.000 = 4.200.000 Obligaii curente nete = venituri n avans 100.000 + credite primite de la bnci 1.800.000 (<1 an) + clieni creditori 100.000 + furnizori 300.000 (<1 an) = 2.300.000 FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt FRN = 4.200.000 2.300.000 = 1.900.000 13. Se cunosc urmtoarele informaii cu privire la societatea GAMA: venituri din vnzarea produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vnzarea semifabricatelor 30.000.000.lei, venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii 10.000.000 lei, venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subvenii de exploatare pentru plata personalului

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
3.000.000 lei, subvenii pentru investiii 2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul 5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare i a rezultatului financiar al societii GAMA sunt: a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei; d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei. 14. Care este mrimea ajustrii valorii imobilizrilor corporale i necorporale, cunoscndu-se urmtoarele elemente (valorile sunt exprimate n mii lei): cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate 5.000, venituri din vnzarea activelor i alte operaii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creane reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 2.000. a) 11.200 mii lei; b) 10.000 mii lei; c) 1.200 mii lei; d) 3.800 mii lei; e) 2.000 mii lei. 15. ntreprinderea BETA achiziioneaz o cldire. Exist posibilitatea ca aceasta s fie ncadrat n categoria stocurilor? 16. ntreprinderea ALFA achiziioneaz 5.000 de perechi de pantofi, de la furnizorul extern BETA, la un pre de 25 euro/pereche. Cursul de schimb la data achiziiei este de 38.150 lei/euro, taxa vamal este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a aduce marfa n unitate, ALFA primete de la o societate de transport o factur n valoare 8.330.000 lei (din care TVA 19 %). Determinai costul de achiziie al mrfurilor. 17. Determinai costul de achiziie al unui stoc de materii prime, cunoscnd urmtoarele informaii: preul de achiziie 60.000.000 lei, reducere comercial de care se beneficiaz de 2 %, cheltuieli de transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA 19%, amortizarea cldirii unde se afl sediul firmei 800.000.000 lei, cheltuieli cu iluminarea seciilor de producie 9.000.000 lei. 18. Determinai costul de producie pentru produsul finit PF dispunnd de urmtoarele informaii : cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei; cheltuieli cu manopera direct: 100.000.000 lei; cheltuieli indirecte de producie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt variabile; cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei; cheltuieli cu iluminatul i nclzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei. cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei. n urma procesului de producie se obin 500 buc. produs finit PF. n condiii normale, innd cont de pierderile generate de revizia lunar a utilajelor, se obin 600 buc. produs finit PF. Rezolvare Costul de producie este n valoare de 1.266.666.667 lei si cuprinde: - cheltuieli cu materialele directe 500.000.000 lei; - cheltuieli cu manopera direct 100.000.000 lei; - cheltuielile indirecte variabile 500.000.000 lei; - cheltuielile indirecte fixe sunt incluse n funcie de gradul de utilizare a capacitii de producie (200.000.000 lei x 500/600) = 166.666.667 lei. Cheltuielile cu salariile personalului administrativ, nclzirea i iluminatul magazinului de desfacere i publicitatea nu sunt incluse n costul de producie al produsului finit PF. 19. n urma procesului de producie se obin: 1.000 buc. produs principal P i 50 buc. produs secundar PS. Dup obinerea lui P, PS este supus unor prelucrri suplimentare care ocazioneaz cheltuieli de 1.500.000 lei. Preul de vnzare pe pia a lui PS n condiii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obinerea lui P i PS sunt de 150.000.000 lei. Determinai costul de producie al produsului P. 20. ntreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea realizabil net a stocului la sfritul exerciiilor N i N+1 este de 170.000.000 lei i respectiv 130.000.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile efectuate la sfritul exerciiilor N i N+1? La ce valoare apare stocul n bilanul exerciiului N? 21. Despre un stoc de marf se cunosc urmtoarele informaii: stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; achiziie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%; vnzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%; achiziie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%; vnzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%. Determinai valoarea ieirilor din stoc i a stocului final, tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda FIFO. Raspuns:

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
Valoarea ieirii din stoc la 15.05 va fi de 1.000 buc. x 1.000 u.m. + 1.500 buc. x 1.500 u.m. = 3.250.000 u.m. Valoarea ieirii din stoc la 29.05 va fi de 500 buc. x 1.500 u.m. + 5.300 x 1.800 u.m. = 10.290.000 u.m. Valoarea celor dou ieiri este de 13.540.000 u.m. Valoarea stocului final va fi de 200 buc. x 1.800 u.m. = 360.000 u.m. 22. Dac preul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul n contul de profit i pierdere al aplicrii metodei procentului de avansare? Cum apreciai aceast situaie? 23. ntreprinderea ALFA utilizeaz metoda terminrii lucrrilor. Ea a nregistrat variaii mari ale numrului de contracte terminate n ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidena acestor variaii? 24. Dac procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferena ntre rezultatul contabil i rezultatul real al stadiului de avansare a lucrrilor? Cum apreciai aceast diferen? 25. Pornind de la exemplul anterior i cunoscnd c preul de facturare al lucrrii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate n N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidena asupra Contului de profit i pierdere al exerciiului N+2? Cum apreciai aceast situaie? 26. La 31.12.N, ntreprinderea ALFA are n stoc 200 kg produs P n curs de execuie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizrii i vnzrii produsului n curs de execuie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe pia cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obinute i 300 kg produs finit. La nceputul perioadei nu exista producie n curs de execuie. Cheltuielile necesare obinerii produselor finite i n curs de execuie au fost de 20.000.000 lei. n bilanul contabil, stocul de producie n curs de execuie este evaluat la: a) 5.000.000 lei; b) 2.500.000 lei; c) 8.000.000 lei; d) 15.000.000 lei; e) 20.000.000 lei. 27. La nceputul lunii martie N, societatea comercial ALFA S.A. prezint urmtoarea situaie privind stocurile de mrfuri: Stoc iniial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg. n cursul lunii au loc operaiile: 03.03.N: achiziie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.; 05.03.N: vnzare de 250 kg.; 10.03.N: achiziie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.; 25.03.N: vnzare de 500 kg. La ct evaluai ieirile (E) i stocul final (Sf) dac societatea practic procedeul CMP calculat dup fiecare intrare n stoc? a) E = 850.000; Sf = 20.000; b) E = 1.072.500; Sf = 32.500; c) E = 1.060.000; Sf = 20.000; d) E = 1.060.000; Sf = 32.500; e) E = 1.062.750; Sf = 29.640; Rezolvare: CMP calculat la 03.03.N: = ((200kg*1.000u.m/kg.)+(270kg*1.500u.m./kg))/ 470kg = 1287u.m/kg CMP calculat la 10.03.N: = ((200kg+270kg-250kg)*1287u.m.) + (300kg*1625u.m./kg)) / ((200kg+270kg-250kg) + 300kg) = (283.140 u.m. + 487.500u.m.)/520 = 770.640/520 = 1.482u.m. Data Q Si 03.03. 05.03 10.03 25.03 300 1625 487.500 500 1287 741.000 270 1500 405.000 250 1287 321.750 Intrari Cost u Cost t Q Iesiri Cost u Cost t Q 200 470 220 520 20 Stoc Cost u 1.000 1287 1287 1482 1482 Cost t 200.000 605.000 283.140 770.640 29.640

Valoarea iesirilor = 321.750 u.m.+ 741.000u.m. = 1.062.750 u.m. 28. ntreprinderea ALFA vinde mrfuri n consignaie n urmtoarele condiii: preul de vnzare 100.000.000 lei, din care 10.000.000 lei reprezint comisionul su. Care este suma venitului obinut de ALFA din aceast tranzacie?

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
29. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un pre de vnzare de 200.000.000 lei. Preul stabilit include o sum de 20.000.000 lei aferent serviciilor de personalizare a programului la nevoile ntreprinderii i de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Cnd recunoate societatea ALFA veniturile din serviciile prestate? 30. La 1 iulie N, societatea ALFA achiziioneaz 5.000 aciuni GAMA la preul de achiziie de 100.000 lei/aciune. Pe 30 septembrie N+1, ALFA primete dividende pentru aciunile GAMA n numele exerciiului N n valoare de 10.000 lei/aciune. Care sunt nregistrrile efectuate de ALFA cu privire la acest plasament n exerciiile N i N+1? 31. Cifra de afaceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin coresponden, cu clauz de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arat c 3% din produse sunt returnate. Marja brut medie practicat de ntreprindere este de 14%. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? a) ntreprinderea nu recunoate venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia este incert; b) ntreprinderea recunoate venituri la limita costurilor angajate pentru vnzarea produselor sale; c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ; d) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 248.950.000 lei; e) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 35.000.000 lei. 32. Cheltuielile i veniturile legate de aceeai tranzacie sau eveniment sunt recunoscute simultan ( principiul conectrii cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul contabil, dac cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil? a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci cnd vor putea fi evaluate fiabil; b) Venitul este recunoscut i va fi recunoscut i o cheltuial egal cu acesta; c) Venitul este recunoscut dac s-a ncasat o contraprestaie din vnzare; d) Nu se nregistreaz nimic pentru tranzacie, iar orice contraprestaie primit se nregistreaz ca o datorie; e) Nici una din variantele de mai sus. Raspuns: a 33. Multe din ntreprinderile romneti au fost vndute la un pre inferior valorii contabile. Care considerai c ar fi cauzele? Rasp- atragerea cumparatorilor utilizand un pret inferior valorii contabile 34. Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix . La ce valoare va fi nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc: preul de cumprare negociat 5.000.000 lei; cheltuielile de transport: 500.000 lei; dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de fabricaie: 20.000.000 lei; cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000.000 lei; cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei. Rezolvare: Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5000000)+cheltuieli de trasport (500000) + cheltuieli cu punerea in functiune (700000) = 6200000 35. ntreprinderea ALFA achiziioneaz un echipament tehnologic. Ea primete odat cu acesta dou produse program. Produsul A este utilizat pentru acionarea automat i controlul echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilitii acestuia. Factura cuprinde: preul echipamentului: 500.000.000 lei; cheltuieli de transport i montaj: 100.000.000 lei; produsul program A: 50.000.000 lei; produsul program B: 10.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al intrrii acestor active? 36. ntreprinderea ALFA demareaz un proces de cercetare i de dezvoltare a unui nou produs program. Procesul se ntinde pe durata unui an i jumtate, ntre 01.01.N i 30.06.N+1 i presupune parcurgerea urmtoarelor etape: 01.01.N 31.03.N documentarea i testarea programelor informatice similare de pe pia; etapa a generat costuri de 50 mil. lei; 01.04.N 10.06.N elaborarea planului de creare i dezvoltare a programului, inclusiv al caietului de sarcini; etapa a generat costuri de 20 mil. lei; 11.06.N 30.06.N+1 designul, crearea i testarea programului informatic; etapa a generat costuri totale de 180 mil. lei; costurile perioadei 01.11.N 31.12.N sunt de 40 mil. lei iar cele aferente perioadei 01.01.N+1 30.06.N+1 sunt de 80 mil. lei.

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
Data de recunoatere a eforturilor pentru programul informatic este 01.11.N. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de procesul de dezvoltare a programului informatic? 37. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmtoarele informaii : a fost achiziionat la nceputul exerciiului N, la costul de 10.000 u.m.; durata de utilitate a fost estimat la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare i de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.; rata dobnzii de pia a fost estimat astfel: Ani N N+1 N+2 N+3 Rata dobanzii 12% 15% 16% 20% la sfritul exerciiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului i de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 1.500 u.m. iar rata dobnzii de pia a fost reestimat la 14% pentru N+3. nregistrrile contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciiului N+2 sunt: a) 666 = 1513 230 2131 = 1513 404 b) 666 = 1513 230 1513 = 7812 404 c) 6812 = 1513 1.164 d) 666 = 1513 230 1513 = 2131 352 e) 666 = 1513 230 6812 = 1513 404 Rezolvare : nregistrarile aferente exercitiului N: a)achizitia echipamentului tehnologic: 2131 = 404 10.000 b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare si de refacere a amplasamentului: 2131 = 1513 1.116 Valoarea actualizata = 2.000 / (1+0,12) x (1+0,15) x (1+0,16) x (1+0,20) = 1.116 u.m. c)cresterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 134 u.m. (1.116 x 12%): 666 = 1513 134 d)nregistrarea amortizarii aferente exercitiului N: Valoarea amortizabila = 10.000 + 1.116 = 11.116 u.m. Amortizarea = 11.116 u.m. / 4 ani = 2.779 u.m. 6811 = 2813 2.779 nregistrarile aferente exercitiului N+1: a)nregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+1: 6811 =2813 2.779 b)cresterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 188 u.m. (1.250 x 15%): 666 = 1513 188 nregistrarile aferente exercitiului N+2: a)valoarea actualizata a cheltuielilor de dezafectare si de refacere a amplasamentului este de 1164 = 1.500 / (1+0,13)x(1+0,14) si se justifica astfel: -ca o consecinta a trecerii timpului, 1.438 x 16% = 230 u.m. 666 = 1513 230 - ca urmare a reestimarii valorii cheltuielilor, a momentului n care acestea vor fi angajate si a ratei dobnzii pentru diferenta: 1.164 1438 230 = - 404 u.m. 1513 = 2131 404 b)nregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+2: Valoarea amortizabila = 11.116 2 x 2779 404 = 5.154 u.m. Amortizarea = 5.154 u.m./2ani = 2.577 u.m. 44.O ntreprindere deine un mijloc fix dobndit la nceputul exerciiului N la costul de 50.000.000 lei . Durata de via util este estimat la 10 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea liniar. La sfritul exerciiului N+2 se apreciaz c durata de via util care corespunde cel mai bine condiiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rmas este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresiv i se stabilete un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix n bilanul exerciiului N+3? Cost de achiziie= 5000 Durata estimat 10 ani. Amortizarea linear 5000/10ani=500

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
Amortizarea cumulat n N i N+1=1000 Valoarea rmas la sfritul exerciiului N+1 5000-1000=4000 Durata reestimat 7 ani Durata rmas 5 ani. Cota de amortizarea linear 100%/5ani=20% Cota de amortizare degresiv=20%*1.5=30% Amortizarea aferent exerciiului N+2=4000*30%=1200 Valoarea rmas la asfritul exerciiului N+2=4000-1200=2800 Amortizarea aferent N+3=2800*30%=840 Valoarea rmas la sfritul N+3=2800-840=1960 n bilan, la sfitul exerciiului N+3, utilajul va fi inregistrat la valoarea de 1960. 45.O ntreprindere procedeaz la reevaluarea construciilor sale. Costul istoric (valoarea brut) al construciilor este de 400.000.000 lei, amortizrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actual de 500.000.000 lei. Care dintre urmtoarele valori exprim rezerva din reevaluare, n condiiile n care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizri? Cost de achiziie 400.000.000 Amortizare cumulat 130.000.000 Valoare neta contabil= 270.000.000 Valoarea justa 500.000.000 Vj/VNC=500.000.000/270.000.000=1.85 Reevaluarea valorii brute 400.000.000*1.85=740.000.000 Reevaluarea amortizrii cumulate= 130.000.000*1.85=240.500.000 2131 = % 2813 105 3 40.000.000 110.500.000 229.500.000

a) 100.000.000 lei; b) 370.000.000 lei; c) 230.000.000 lei; d) 270.000.000 lei; e) 30.000.000 lei. 47.La nceputul exerciiului N, ntreprinderea a achiziionat echipamente tehnologice la costul de 200.000.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimat la 20 de ani iar amortizarea se calculeaz prin metoda liniar. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a procedat la urmtoarele reevaluri: la sfritul exerciiului N+2, cnd valoarea just a activelor a fost de 250.000.000 lei. Durata de utilitate este reestimat la 19 ani (au mai rmas 16 ani) n exerciiul N-3. la sfritul exerciiului N+4, cnd valoarea just a activelor a fost de 200.000.000 lei; la sfritul exerciiului N+5, durata de utilitate este reestimat la 15 ani (au mai rmas 10 ani). la sfritul exerciiului N+6, cnd valoarea just a fost de 90.000.000 lei; la sfritul exerciiului N+7, durata de utilitate este reestimat la 16 ani (au mai rmas 9 ani). la sfritul exerciiului N+10, cnd valoarea just a fost de 70.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevalurilor echipamentelor tehnologice? Rezolvare (Obs- am impartit toate sumele la 10000) : Inregistrarile exercitiului N : 1)achizitia echipamentului : % = 404 23.800 2131 20.000 4426 3.800 2)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 20.000 lei Durata de amortizare = 20 ani Amortisment N = 20.000/20 = 1.000 lei 6811 = Inregistrarile aferente exercitiului N+1: 1)amortizarea echipamentului: 6811 =

2813

1.000

2813

1.000

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
Inregistrarile aferente exercitiului N+2: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = 2)reevaluarea echipamentului: 2813 1.000

Valoarea neta contabila = 20.000 3x1.000 = 17.000 lei Valoarea justa = 25.000 lei Plus de valoare = 8.000 lei a)anularea amortizarii cumulate: 2813 b)reevaluarea valorii ramase: 2131 = 2131 3.000

105

8.000

Inregistrarile aferente exercitiului N+3: 1)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 25.000 lei Durata de amortizare = 16 ani Amortisment N+3 = 25.000/16 = 1.563 lei 6811 Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500 Inregistrarile aferente exercitiului N+4: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = Si, realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500 2)reevaluarea echipamentului: Valoarea neta contabila = 25.000 2x1.563 = 21.874 lei Valoarea justa = 20.000 Minus de valoare = 1.874 a)anularea amortizarii cumulate: 2813 b)reevaluarea echipamentului: 105 = = 2131 2131 3.126 1.874 = 2813 1.563

2813

1.563

Rezerva din reevaluare ramasa = 7.000 1.874 = 5.126 lei Inregistrarile aferente exercitiului N+5: 1)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 20.000 lei Durata de amortizare = 10 ani Amortisment N+5 = 20.000/10 ani = 2.000 lei 6811 = Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei Inregistrarile aferente exercitiului N+6: 1)amortizarea echipamentului: 6811 =

2813

2.000

2813

2.000

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei 2)reevaluarea echipamentului: Valoarea neta contabila = 20.000 2x2.000 = 16.000 lei Valoarea justa = 9.000 lei Minus de valoare = 7.000 lei Rezerva disponibila = 4.100 lei a)anularea amortizarii cumulate: 2813 b)reevaluarea echipamentului: % 105 6588 = = 2131 2131 4.000 7.000 4.100 2.900

Inregistrarile aferente exercitiilor N+7, N+8 si N+9: 1)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 9.000 lei Durata de amortizare = 9 ani Amortismentul = 9.000/9 = 1.000 lei 6811 = 2813 1.000

Inregistrarile aferente exercitiului N+10: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 1.000

2)reevaluarea echipamentului: Valoarea neta contabila = 9.000 4x1.000 = 5.000 lei Valoarea justa = 7.000 lei Plus de valoare = 2.000 lei a)anularea amortizarii cumulate: 2813 b)reevaluarea valorii ramase: 2131 = = 2131 % 7588 105 4.000 2.000 874 1.126

52.La 1 ianuarie N-1, ntreprinderea a achiziionat un utilaj al crui cost de achiziie este de 25.000 u.m . Conducerea ntreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani i valoarea rezidual la 5.000 u.m. ntreprinderea utilizeaz metoda liniar de amortizare. La sfritul exerciiului N+1, se estimeaz c durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiii este de 10 ani iar valoarea rezidual apreciat din perspective unei posibile vnzri la sfritul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. ntreprinderea trece la metoda degresiv de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferent exerciiului N+2 este de: a) 3.000 u.m.; b) 2.250 u.m.; c) 3.375 u.m.; d) 2.625 u.m.; e) 1.750 u.m. Amortizare anuala = (25.000-5.000)/5 = 4.000 Amortizare an N-1 = 4.000 Amortizare an N = 4.000 Valoare ramasa de amortizat prin metoda AD: 17.000-3.000= 14.000 Durata de amortizat: 8 ani Cota anual de amortizare: 100/8 = 12.50%;

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
Cota anual de amortizare degresiv: 12.50% x 2,0 = 25% Amortizarea an N+1: 14.000 * 25% = 3.500 Amortizarea an N+2: 14.000 3.500 = 10.500 * 25% = 2.625 Raspuns: d 55. Care din urmtoarele situaii constituie un indiciu al existenei deprecierii unui activ? a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari dect cele previzionate; b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; d) utilizarea mai slab a activului n realizarea altui tip de produs care genereaz fluxuri de trezorerie superioare celor obinute potrivit vechii utilizri; e) creterea ratelor dobnzilor pe termen scurt n condiiile n care activul are o durat de via util rmas semnificativ mai mare; Baza legala: deprecierea activelor, active necurente detinute pentru vanzare si activitati intrerupte (IAS 36 si IFRS 5) La inchiderea exercitiului financiar, o intreprindere trebuie sa determine valoarea recuperabila a activelor pentru care exista indicii ca ar putea fi depreciate. Mai exact, o entitate verifica daca exista indicii ale deprecierii activelor, luand in calcul atat surse externe de informatii, cat si surse interne. Sursele externe de informatii se refera la: declinul valorii de piata, modificarile negative in climatul legal sau de afaceri care au un efect advers asupra intreprinderii, modificari in mediul tehnologic, care afecteaza valorile activelor aflate in uz, ratele de piata ale dobanzilor se majoreaza, ceea ce face ca valoare de utilizare a activului sa fie poate mai mica decat valoarea neta contabila1, valoarea contabila a activelor este mai mare decat capitalizarea bursiera a companiei. Sursele interne aduc dovezi referitoare la invechire sau deteriorare fizica a activelor, modificari privind durata sau modul de utilizare a activelor, modificari care includ planuri de intrerupere sau restructurare a activitatii careia ii apartine un activ, precum si dovezi care indica faptul ca un activ are rezultate mai slabe decat cele asteptate sau implica depasiri semnificative ale costurilor. 58. ntreprinderea ALFA constat c utilajul A s-a depreciat dar i c utilajele B i C s-au apreciat cu mult peste deprecierea lui A. La nivelul UGT reprezentat de cele 3 utilaje nu exist nici o depreciere. Se ia decizia ca utilajul A s fie asimilat altei UGT format din utilajele A, D, E. Exist indicii c D s-a apreciat, iar E a pierdut din valoare. Dac se adaug A la UGT format din D i E rezult c noua UGT s-a depreciat. D i E erau utilizate pentru obinerea produsului Y. Operaia pe care o execut A este inclus n funciile lui E. Apreciai schimbarea UGT ca justificat? Nu apreciez schimbarea UGT ca justificat, deoare analiznd per ansamblu: prima UGT format din A,B,C cu toate c s+a depreciate A, celelalte dou componente pstreaz valoarea UGT neschimbat.Ba mai mult introducerea lui A n UGT format din A,D,E o consider neadecvat, avnd n vedere deprecierea acestei UGT, dar mai ales faptul c funciile pe care A le execut pot fi realizate foarte bine de ctre E. 61. La sfritul exerciiului N, ntreprinderea deine un echipament tehnologic despre care se cunosc urmtoarele informaii: valoarea contabil 700.000 mii lei; amortizarea cumulat 200.000 mii lei; valoarea just minus costurile de cesiune 200.000 mii lei; valoarea de utilitate 350.000 mii lei; rezerv din reevaluare existent 70.000 mii lei. La sfritul exerciiului N+1, valoarea just a echipamentului este de 520.000 mii lei iar durata de amortizare este reestimat la 5 ani. Care sunt nregistrrile contabile privind recunoaterea i reluarea deprecierii echipamentului tehnologic? a) n exerciiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 n exerciiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 40.000.000 b) n exerciiul N: 6813 = 2913 150.000.000 n exerciiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 70.000.000 c) n exerciiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 n exerciiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 320.000.000 d) n exerciiul N: 1

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 n exerciiul N+1: 2131 = 105 80.000.000 2913 = 7813 40.000.000 e) n exerciiul N: 6813 = 2913 150.000.000 n exerciiul N+1: 2913 = 7813 150.000.000 Raspuns corect: varianta b 62. O UGT este alctuit din activele A, B i C care au o valoare contabil net de 100.000.000 lei , 50.000.000 lei i respective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabil a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fi determinat preul de vnzare iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte dou active nu pot fi determinate nici preul net de vnzare i nici valoarea de utilitate. Cum este alocat deprecierea UGT ntre activele componente? a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei; b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei; c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei; d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei; e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei. 65. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca deinut n vederea vnzrii: a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune ; b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune; c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just; d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea recuperabil; e) va continua s fie amortizat. 68,Societatea ALFA deine un utilaj ce urmeaz a fi abandonat i un grup de active deinut n vederea vnzrii care conine un echipament, o cldire, un stoc de marf i un activ de impozit amnat. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat? a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; c) utilajul abandonat are valoare contabil nul i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante; e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante. O intreprindere nu va clasifica ca detinut pentru vanzare un activ imobilizat (sau un grup de active) care va fi abandonat. Aceasta din cauza ca valoarea sa contabila va fi acoperita in principal ca urmare a utilizarii continue a acestuia. Totusi, daca grupul de active ce va fi abandonat indeplineste criteriile de la par. 32 (a) (c), intreprinderea va prezenta rezultatele si fluxurile de numerar aferente grupului de active ca activitate intrerupte in conformitate cu paragrafele 33 si 34, la data la care inceteaza sa utilizeze aceste active. Activele pe termen lung (sau grupurile) care se vor abandona includ activele pe termen lung care vor fi utilizate pana la sfarsitul duratei de viata economica si activele pe termen lung care mai degraba vor fi inchise (de la functionare) decat vandute. In unele cazuri, o entitate cedeaza un grup de active, impreuna cu anumite datorii asociate in mod direct acestui grup, in cadrul unei tranzactii unice. O astfel de cedare a unui grup de active poate fi un grup de unitati generatoare de numerar, o singura unitate generatoare de numerar, sau parte dintr-o unitate generatoare de numerar 2. Grupul poate include orice active si orice datorii ale intreprinderii, inclusiv active curente, datorii curente si active excluse de la regulile de evaluare din prezentul IFRS, in baza paragrafului 5. Daca un activ imobilizat care intra in aria de aplicabilitate a cerintelor de evaluare din acest IFRS constituie o parte dintr-un grup destinat vanzarii, atunci cerintele de evaluare din acest IFRS se aplica grupului de active ca un tot unitar, astfel ca grupul respectiv este evaluat la cea mai mica valoarea dintre valoarea sa contabila si valoarea justa mai putin costurile de vanzare. Prevederile de evaluare din acest IFRS 3 nu se aplica urmatoarelor active, care sunt acoperite prin standardele indicate, indiferent ca sunt active individuale, sau ca fac parte dintrun grup destinat cedarii: (a) activele reprezentand impozite amanate (IAS 12 Impozitul pe profit) (b) activele rezultand din beneficiile acordate angajatilor (IAS 19 Beneficiile angajatilor) (c) activele financiare care intra in aria de aplicabilitate a IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare;

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
(d) active pe termen lung care sunt evaluate la valoarea justa mai putin costurile estimate de vanzare, in conformitate cu IAS 41 Agricultura; (e) activele pe termen lung care sunt contabilizate in conformitate cu modelul valorii juste din IAS 40 Investitii imobiliare (f) drepturi contractuale aferente contractelor de asigurare asa cum sunt definite in IFRS 4 Contractele de asigurare. 69. ntreprinderea ALFA a cumprat o cldire n exerciiul N. Durata de via a cldirii fusese estimat , la data achiziiei, la 50 de ani. n exerciiul N+30 (30 de ani mai trziu), ALFA ncheie un contract de locaie cu societatea BETA pentru nc 15 ani. Care este, n aceast situaie, durata economic de via a cldirii ce trebuie comparat cu durata contactului de locaie (15 ani) n vederea clasificrii acestuia? Conform art. 110, alin (4) din Reglementarea contabil conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene i cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, din 29.10.2009: O amortizare semnificativa a conditiilor de utilizare sau invechirea unei imobilizari corporale poate justific revizuirea duratei de amortizare. In functie de conditiile de functionare a cladirii, a previziunilor economice pe termen lung, de starea cladirii, etc, se poate decide daca conditiile de utilizare s-au modificat semnificativ, astfel incat sa se decida modificarea sau nu a duratei economice de viata. In cazul in care raspunsul este negativ, durata economica de viata nu se modifica, cota de amortizare ramanand aceeasi cu cea anterioara ( 2%). In cazul in care raspunsul este pozitiv, durata economica de viata va face obiectul ajustarilor. Avand in vedere durata contractului de locatie, logic ar fi ca ajustarea perioadei economice de viata ramasa sa fie egala cu perioada contractului, procedandu-se la recalcularea cotei de amortizare pentru aceasta perioada. Durata economica de viata a cladirii vizata de clasificarea contractului de locatie, este durata economica de viata ramasa la inceputul contractului. Deci managementul societatii trebuie sa compare cei 15 ani cu 20 ani ramasi (50-30), pentru a incadra contractul intr-unul din cele 2 categorii: locatie sau locatie-finantare. Standardul nu trebuie aplicat stocurilor, activelor rezultate din contractele de constructii, activelor reprezentand impozite amanate, activelor rezultate din beneficiilor acordate angajatilor sau activelor clasificate ca fiind detinute pentru vanzare (sau celor incluse intr-un grup care este clasificat ca fiind detinut pentru vanzare) deoarece standardele existente aplicabile acestor categorii de active contin cerinte specifice de recunoastere si evaluare a acestora.

70.O ntreprindere fabric echipamente speciale dup necesitile clienilor. Acestea, fie sunt vndute clienilor, fie sunt oferite n locaie pe o perioad de 10 ani, cu opiunea de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de via util cuprinse ntre 12 i 15 ani. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi modificate i vndute altuia. n ce categorie pot fi ncadrate contractele de locaie care au ca obiect un astfel de echipament, din perspectiva locatorului? Contract de locatie finantare pentru ca: activele primite in locatie au o natura specifica, astfel incat numai locatarul poate sa le utilizeze fara sa le aduca schimbari majore. 71.O societate preia n locaie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje n centrul capitalei pe o perioad de 20 de ani. Durata de via util a cdirii este estimat la 20 de ani, chiria anual pltit este de 100.000.000 lei. Aceeai societate preia n locaie pe 20 de ani parterul unei cldiri similar din Constana cu o durat de via de 20 de ani, pltind o chirie de 10.000.000 lei. Poate managementul s considere c obiectul contractelor este reprezentat doar de cldiri? Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate, in functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii. De asemenea, se supun, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere. La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. 74. Care este rata implicit a unui contract de locaie care are urmtoarele caracteristici : 12 redevene anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidual estimat de locator la sfritul contractului de locaie 12.000.000 lei, valoarea just 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%; d) 9%; e) 18%. Rata implicit a unui contract de leasing este acea rat pt care Valoarea Just este egala cu VAPML la care vse adaug Valoarea actualizat a valorii reziduale. VJ=VAPML +VA Val reziduale

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
61944941-12.000.000(1+i)12=10.000.000/(1+i)+10.000.000/(1+i)2+ .+10.000.0000/1+i)12 I=13%

80. Un locator acord o perioad de gratuitate de 3 ani pentru un contract de locaie simpl pe 20 de ani, acceptnd ca locatarul s nu plteasc chiria anual. Locatarul va plti o chirie de 5.000.000 u.m din anul 4 pn n anul 20 al locaiei. Care este valoarea venitului recunoscut de locator n anul 1 i anul 10 al locaiei? a) anul 1 0 u.m, anul 10 5.000.000 u.m; b) anul 1 5.000.000 u.m, anul 10 5.000.000 u.m; c) anul 1 4.250.000 u.m, anul 10 4.250.000 u.m; d) anul 1 4.500.000 u.m, anul 10 4.500.000 u.m; e) nici una din variantele de mai sus. 84. La 10.09.N se ncaseaz o subvenie pentru investiii n sum de 1.000.000 u.m. pentru finanarea achiziiei unei instalaii al crei cost se ridic la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeaz o durat de utilitate a cldirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea accelerat. La sfritul exerciiului N+4 instalaia este vndut la preul de 300.000 u.m. Se cere s se prezinte incidena asupra contului de profit i pierdere i nregistrrile aferente dac ntreprinderea utilizeaz metoda recunoaterii subveniei drept venit n avans. Rezolvare: Primirea subventiei: 4451=131 1.000.000 5121=4451 1.000.000 Achizitionarea instalatiei: = 404 2.975.000 2131 2.500.000 4426 475.000 Plata instalatiei: 404 = 5121 2.975.000 Amortizare N: (50% * 2.500.000)/12*3 = 312500 6811=2813 312500 Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N: (50%*1000000)/12*3 = 125000 131=7584 125000 Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N: - 187500 Amotizare N+1: (50% * 2.500.000)/12*9 + ((1250000/5)/12)*3 = 937500+62500 = 1000000 6811=2813 1000000 Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+1: (50% * 1000000)/12*9 + ((500000/5)/12)*3 = 375000+2500 = 400000 131=7584 400000 Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+1: - 600000 Amotizare N+2, N+3, N+4:1250000/5 = 250000 6811=2813 250000 Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+2, N+3, N+4: 500000/5 = 100000 131=7584 100000 Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+2, N+3, N+4: - 150000 Valoare contabila neta (ramasa) N+4 = (2500000-312500-1000000-250000-250000-250000) = 437500 Vanzarea instalatiei: 461= 357000 7583 300000 4427 57000 Incasarea facturii: 5121 = 461 357000

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
Scoaterea din evidenta a instalatiei: 2813 2062500 6583 437500 = 2131 2500000 Trecerea pe venituri a restului din subventie: 1000000 -(125000+400000+100000+100000+100000) = 175000 131 = 7584 175000 94. n care din urmtoarele situaii se justific constituirea unui provision pentru riscuri i cheltuieli i de ce? a) un furnal are o instalaie care trebuie nlocuit la fiecare 5 ani, din motive tehnice; b) modificri n sistemul de impozitare a veniturilor reclam instruirea unei pri a personalului unui cabinet de consultan financiar-contabil (pn la nchiderea exerciiului nu a avut loc nici o instruire); c) valoarea estimat a garaniilor ce vor fi acordate unor viitori clieni; d) valoarea garaniilor acordate actualilor clieni; e) o companie aerian este obligat prin lege s fac revizia complet a aeronavelor sale la fiecare 3 ani. Rezolvare: Un eveniment care nu determina imediat o obligatie poate determina ulterior o astfel de obligatie, datorita modificarilor legislative sau datorita unei actiuni intreprinse de intreprindere care genereaza o obligatie implicita. 95. ntreprinderea ALFA a organizat o petrecere de absolvire a facultii la care au fost prezeni 100 de invitai. 5 persoane au decedat, ca urmare a prbuirii plafonului localului. A demarat procedura legal mpotriva ntreprinderii ALFA pentru stabilirea responsabilitii acesteia i plata de daune. Pn la data aprobrii situaiilor financiare anuale, la 31.12.N, avocaii ALFA consider c este puin probabil ca aceasta s fie gsit responsabil. La 31.12.N+1, datorit evoluiei cercetrilor, avocaii consider c este probabil ca ALFA s fie fcut responsabil i c va trebui s plteasc daune de cel puin 500.000 mii lei. Care este tratamentul adecvat, conform IAS 37? La sfarsitul anului N, nu exista nici o obligatie din partea societatii Alfa, deci nu se va constitui provizion. Aceasta situatie va fi insa prezentata in notele aferente situatiilor financiare ale anului N, ca o datorie contingenta. La sfarsitul anului N + 1, societatea are o obligatie curenta, fiind probabila o iesire de resurse economice, fiind necesara recunoasterea unui provizion pentru cea mai buna estimare, adica 500.000 mii lei. 126.Nu este excepie de la aplicarea retrospectiv: a) recunoaterea activelor i datoriilor financiare derecunoscute nainte de data trecerii la IFRS; b) desemnarea relaiilor de acoperie; c) corecia estimrilor efectuate potrivit IFRS n funcie de evoluia ulterioar a evenimentelor; d) aplicarea retrospectiv a prevederilor IAS 17; e) aplicarea retrospectiv a prevererilor IFRS 5. Raspuns: c 127. Despre ntreprinderea ALFA se cunosc urmtoarele informaii: creane-clieni la nceputul anului 100.000 u.m. (valoare net); cifr de afaceri 500.000 u.m.; creane-clieni la sfritul anului 270.000 u.m. (valoare net); deprecierea creanelor la nceputul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfritul anului, de 30.000 u.m. ncasrile de la clieni sunt de: (a) 425.000 u.m.; (b) 415.000 u.m.; (c) 775.000 u.m.; (d) 765.000 u.m.; (e) 500.000 u.m Rezolvare: Si 411 = 100.000 um.(Valoare neta)+ deprecierea creanelor la nceputul anului a fost de 20.000 u.m = 120.000u.m. Creante clienti de incasat = 500.000 u.m. *1.19(tva) = 595.000u.m. Sf 411 = 270.000 u.m. (valoare net)+ deprecierea creanelor la sfritul anului, de 30.000 u.m = 300.000u.m. Incasarile de la clienti = 120.000u.m. + 595.000u.m. 300.000u.m. = 415.000u.m. 129.Se cunosc urmtoarele informaii: datoria privind impozitul pe profit la nceputul anului 200 u.m.; datoria privind impozitul pe profit la sfritul anului 500 u.m.; cheltuiala cu impozitul pe profit 400 u.m. S se reconstituie fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit pltit. Raspuns: Impozit pe profit platit: 200+400-500=100

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
130. Ridicarea de numerar de la banc i depunerea acestuia n casieria ntreprinderii afecteaz : (a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul +; (b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul ; (c) lichiditile i echivalentele de lichiditi de la nceputul perioadei; (d) lichiditile i echivalentele de lichiditi de la sfritul perioadei; (e) nu afecteaz variaia trezoreriei 136. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): cheltuieli cu personalul 200.000; pli ctre salariai i n contul acestora 120.000; venituri din vnzarea mrfurilor 300.000 (ncasate); cheltuieli cu mrfurile vndute 270.000; pli ctre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit pltit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizri 270.000 (ncasate); pli ctre furnizorii de imobilizri 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizri 300.000; ncasri din emisiunea de obligaiuni 70.000; pli din rambursri de credite primite pe termen lung 20.000; ncasri din noi emisiuni de aciuni 130.000; primirea n leasing financiar a unui mijloc de transport a crui valoare just este de 50.000; lichiditi i echivalente de lichiditi la nceputul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaz metoda direct) i respectiv a lichiditilor i echivalentelor de lichiditi la sfritul anului? (a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei; (b) -20.000 lei i respectiv 400.000 lei; (c) 80.000 lei i respectiv 550.000 lei; (d) -390.000 lei i respectiv 30.000 lei; (e) 490.000 lei i respectiv 500.000 lei. Raspuns : (a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei; Tabloul Fluxurilor de trezorerie Activitatea de exploatare - Plai ctre salariai i n contul acestora + Venituri din vnzarea mrfurilot - Pli ctre furnizorii de stocuri - Impozit pe profit pltit = +/-Fluxul net de trezorerie din activitati de exploatare Activitatea de investitii + Venituri din cesiunea de imobolizari - Plati catre furnizorii de imobilizari = +/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de investitii Activitatea de finantare + Incasari din emisiunea de obligatiuni - Plati din rambursari de credite primite pe termen lung + Incasari de noi emisiuni de actiuni =+/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de finantare Flux net total : 500. 000 lei Disponibilitati: sold initial 10.000 lei Disponibilitati: sold final 490.000 lei 137. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): impozit pe profit pltit 1.200; cheltuieli cu amortizarea i provizioanele 2.000; creterea stocurilor 4.000; ctigul din cesiunea imobilizrilor 3.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor din exploatare 100; venituri din provizioane 500; cifra de afaceri 200.000; creterea veniturilor n avans din exploatare 500; pierderea din cedarea investiiilor financiare 600; rezultat nainte de impozit 10.000; diminuarea creanelor din exploatare 700; creterea cheltuielilor n avans din exploatare 220. Fluxul net de trezorerie din exploatare determinat prin metoda indirect este de: (a) 16.420 lei; (b) 12.620 lei; (c) 6.380 lei; (d) 13.300 lei; (e) 10.180 lei. Flux activitatea de exploatare Profit inainte de impozitare +Castig din cesiunea imobilizarilor + Cheltuieli cu amortizare

- 120.000 lei +300.000 lei - 40.000 lei - 60.000 lei = 80.000 lei + 270.000 lei - 40. 000 lei = 230.000 lei + 70.000 lei - 20.000 lei + 130.000 lei = 180.000 lei

+10.000 +3.000 +2.000

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
-Venituri din provizione - Variatia stocuri - Variatia clienti - Variatia cheltuieli inregistrate in avans + Variatia furnizori + Venituri inregistrate in avans din exploatare Impozit pe profit platiti Total flux exploatare -500 -4.000 +700 -220 -100 +500 -1.200 = 10.180

138.Se cunosc urmtoarele informaii la 31.12.N (n lei): sold final 161 1.200; sold iniial 1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold iniial 161 800; rulaj debitor 1041 100; rulaj debitor 161 100; sold iniial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold iniial 162 5.000; rezultatul exerciiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerciiului N-1 a fost distribuit la rezerve, a fost reportat, iar diferena s-a pltit ca dividende. Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanare este de: (a) -3.900 lei; (b) -3.700 lei; (c) -3.800 lei; (d) +3.700 lei; (e) +3.800 lei. Flux activitatea de finantare Incasare din emisiunea de actiuni Incasare din emisiunea de obligatiuni Prime de emisiune Prime privind rambursarea obligatiunilor Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor Incasari din imprumuturi Plati catre actionari Flux net de trezorerie din activitatea de finantare

+400 +300 +100 +150 +50 +5500 -10.300 -3.800

139. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): preul de achiziie al investiiilor financiare pe termen scurt vndute 1.000 (ncasarea a avut loc la momentul vnzrii); ctiguri din cesiunea de investiii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investiiilor financiare pe termen lung 5.000 (ncasarea a avut loc la momentul vnzrii); preul de achiziie al investiiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobnzi (ncasate) 700; venituri din cedarea imobilizrilor corporale 2.000 (ncasarea a avut loc la data vnzrii); sold iniial datorii fa de furnizorii de imobilizri 3.000; sold final datorii fa de furnizorii de imobilizri 4.000; sold iniial imobilizri corporale 6.000; sold final imobilizri corporale 4.000; costul imobilizrilor corporale vndute 4.000. Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiii este de (se neglijeaz incidena TVA): (a) +4.400 lei; (b) +14.200 lei; (c) +7.900 lei; (d) -7.900 lei; (e) 0 lei. Flux net de trezorerie din activitatea de investitii Incasari din cesiunea investitiilor pe termen scurt Incasari cedarea investitiilor financiare pe termen lung Venituri din dobanzi Venituri din cedarea imobilizarilor corporale Plati catre furnizori de imobilizari Flux net de trezorerie din activitatea de investitii

+1.200 +5.000 +700 +2.000 -1.000 +7.900

142. Care dintre urmtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 Informarea financiar n economiile hiperinflaioniste: (a) creanele-clieni; (b) titlurile de plasament evaluate la valoarea just; (c) veniturile n avans sub form de subvenii pentru investiii; (d) efectele de primit; (e) datoriile financiare.

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
143. n viziunea Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu: (a) capitalul social al ntreprinderii; (b) capitalurile proprii ale ntreprinderii; (c) capacitatea de producie a ntreprinderii; (d) capacitatea de plat a ntreprinderii; (e) activele imobilizate ale ntreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, acesta reprezinta "capacitatea de productie a intreprinderii, exprimata, de exemplu, in unitati de productie pe zi". Conceptul financiar al capitalului defineste capitalul ca fiind "banii investiti sau puterea de cumparare investita", fiind sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al intreprinderii. 144. Conform normei IAS 29 Informarea financiar n economiile hiperinflaioniste poziia monetar se calculeaz astfel: (a) Active monetare Datorii monetare; (b) Active nemonetare Datorii nemonetare + Capitaluri proprii; (c) Datorii nemonetare + Active nemonetare; (d) Active monetare + Active nemonetare Capitaluri proprii; (e) Active monetare + Datorii monetare. Raspunsul corect este: (a) Active monetare Datorii monetare Baza legala: Castigul sau pierderea din pozitia monetara neta poate deriva ca diferenta rezultata din retratarea elementelor nemonetare, a capitalului propriu si a elementelor contului de profit si pierdere(IAS 29) 172.Care din urmtoarele elemente este monetar? (a) un utilaj; (b) un produs finit; (c) o cheltuial nregistrat n avans; (d) venitul nregistrat n avans; (e) o crean-clieni. 173.Care din urmtoarele elemente este nemonetar? (a) o crean de impozit amnat; (b) un provizion pentru riscuri i cheltuieli ce va fi decontat prin diminuarea de lichiditi; (c) datoria privind dividendele; (d) mprumuturile din emisiunea de obligaiuni; (e) avansurile acordate furnizorilor de stocuri. 174-La nchiderea exerciiului N, activele societii ALFA cuprind: un utilaj a crui valoare net contabil este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziionat la 1.04.N-2, atunci cnd un dolar valora 2,8 lei; un teren achiziionat la un cost de 10.000 $, n N-4 (cursul dolarului la data achiziiei fiind de 2,5 lei), i reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, dat la care dolarul valora 3 lei; un stoc de mrfuri cumprat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) i depreciat pentru 10% din valoare, la nchiderea exerciiului N; o crean de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strin, corespunztoare unei vnzri efectuate la 1.11.N, atunci cnd dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei; suma de 1.000 $, n casierie. Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei. Care din urmtoarele afirmaii nu este corect: (a) valoarea utilajului n bilanul exerciiului N este de 84.000 lei; (b) valoarea terenului n bilanul exerciiului N este de 60.000 lei; (c) valoarea stocului n bilanul exerciiului N este de 11.520 lei; (d) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.600 lei; (e) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei. Utilajul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care utilajul apare in bilant este valoarea de intrare: 30.000 * 2.8 = 84.000 lei Terenul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care terenul apare in bilant este valoarea de reevaluare: 20.000 * 3 = 60.000 lei Stocul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care stocul apare in bilant este valoarea corectata: 4.000 * 90% * 3.2 = 11.520 lei Creanta este element monetar. Acesta se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea de inregistrare in bilant este : 8.000 * 3.2 = 25.600 lei Singura afirmatie incorecta este: (e) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei. 194-Societatea A deine 70% din capitalul societii B pe care o controleaz exclusiv. La rndul su societatea B deine urmtoarele investiii:

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATE Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili ..................................................................................................................................................... ....................................
60% din capitalul social al filialei C, 50% din aciunile societii D pe care o controleaz n comun cu un alt acionar, 35% din aciunile societii E asupra creia exercit o influen semnificativ. Sunt pri legate ale societii A: (a) societatea B; b) societile B i C; (c) societile B, C i D; (d) societile B, C, D i E; (e) societile D i E. 195-Societatea A deine 100% aciunile societii B, 40% din aciunile societii C, 7% din aciunile societii D i 50% din aciunile societii E (care este controlat n comun cu statul romn). Doamna Z (soia managerului societii A) deine 60% din aciunile societii C. Identificai prile legate pentru societatea X. Sunt pri legate ale societii A: (a) societile B, C i E, doamna Z i managerul societii A; (b) societile B, C, D i E, doamna Z i managerul societii A; (c) societile B i D; (d) societile B, C, D i E; (e) doar societatea B i managerul societii A. 196.Pe 30 iunie N, societatea M achiziioneaz 80% din aciunile societii F. Cu ocazia achiziiei s-a identificat un plus de valoare la o cldire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amnat de 1.600 u.m. Dup data achiziiei societatea F a obinut un rezultat de 40.000 u.m. n anul N, societatea M a obinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de via util rmas a cldirii este de 20 de ani (metoda liniar de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din societile M i F este de: (a) 32.000 u.m.; (b) 31.832 u.m.; (c) 101.832 u.m.; (d) 100.000 u.m.; (e) 110.000 u.m. Rezultatul este influentat de cota parte a profitului obtinut de filiala F, si de cota parte a amortizarii cladirii pe durata ramasa pana la finele anului. Amortizarea: (10.000 1.600) * 6 / 12 /20 = 210 u.m Rezultat F: 40.000 210 = 39.790 u.m Cota parte M: 80% * 39.790 = 31.832 u.m Rezultat M: 70.000 + 31.832 = 101.832 u.m Raspunsul corect este deci: (c) 101.832 u.m.; ..n urma procesului de producie se obin: 1.000 buc. produs principal P i 50 buc. produs secundar PS. Dup obinerea lui P, PS este supus unor prelucrri suplimentare care ocazioneaz cheltuieli de 1.500.000 lei. Preul de vnzare pe pia a lui PS n condiii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obinerea lui P i PS sunt de 150.000.000 lei. Determinai costul de producie al produsului P. Costul de productie a produsului P este 74.250 lei/buc. 140.Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mrfuri: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus; (b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus; (e) nu afecteaz fluxul de trezorerie. (e)nu afecteaza fluxul de trezorerie 5411=5121 Un aranjament incheiat cu o banca, prin care unui client de peste hotare i se pune la dispozitie o suma de bani. Contul acestuia este debitat cu suma ceruta, iar banca respectiva solicita bancii-corespondent sa remita banii acolo unde doreste clientul. Pentru mai multa siguranta, banca va trimite corespondentei sale un specimen al semnaturii clientului 141.. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de ctre locatar: (a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus; (b) nu afecteaz fluxul de trezorerie al locatarului; (c) afecteaz fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus; (d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (e) se evideniaz distinct la sfritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaia este aferent gestiunii trezoreriei.