Sunteți pe pagina 1din 11

1.

SCURT ISTORIC AL VINULUI

Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de acum 60 milioane de ani, iar prima atestare scrisa avand legatura cu viticultura apare in Vechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie si facea vin. Este stiut ca prin anii 4000 BC incepuse deja cultivarea strugurilor si producerea vinului. Primele podgorii se crede ca au existat pe langa Marea Caspica si in Mesopotamia, in zona Iranului de astazi. Papirusuri din morminte atesta existenta vinului in Egipt in jur de 2700-2500 BC. Preotii si regii aveau acces la vin, in timp ce clasele inferioare beau bere. In Egipt s-au descoperit primele recipiente in care vinul era pastrat, si s-a observat ca oamenii aveau deja cunostinte despre efectul temperaturii asupra fermentarii vinului. Vinul a ajuns in Europa o data cu extinderea civilizatiei grecesti din jurul anului 1600 BC; in Odiseea si Iliada ale lui Homer se gasesc pasaje in care se descrie in mod detaliat modul de preparare al vinului. Vinul era un articol important in comertul grecilor, iar medici vestiti, printre care si Hippocrate obisnuiau sa il prescrie foarte des. Tot grecii au fost primii care au invatat sa adauge ierburi si condimente, pentru a-i da diferite arome. In vestul Europei, dezvoltarea viticulturii s-a datorat in mare parte influentei romanilor care au inceput sa clasifice varietatile de vinuri si de struguri, identificand si bolile care atacau vita de vie precum si tipurile de sol unde aceasta se dezvolta cel mai bine. Cea mai veche sticla de vin a fost descoperita in Germania, intr-un sarcofag; sticla data de la 325 AD si a fost descoperita in 1867. Era o amfora de sticla galben-verzuie, iar manerele aveau forma unor delfini. Dintre toate sticlele descoperite aceasta este singura care si-a pastrat continutul. Lichidul antic avea foarte mult sediment si continea si ulei de masline, pe care romanii il foloseau pentru a preveni oxidarea vinului. Pe la inceputul primului mileniu, vinul era exportat din Imperiu catre Spania, Anglia si Franta. Dar in curand si aceste zone si-au dezvoltat propriile podgorii iar Imparatul roman a interzis importul de vin din Franta, pentru a elimina aceasta competitie straina. In secolele urmatoare, Franta a ajuns as domine piata vinului in intreaga lume. La inceput era folosit in scopuri sacre si in spiritul traditiei in timpul Evului Mediu. Pana in 1152, in timpul domniei lui Henric II, Anglia a devenit prinicpalul client al regiunii Bordeaux.

Explorarile geografice au adus vinul si in Mexic, Argentina si Africa de Sud in anii 1500-1600. Desi in aceasta perioada au existat multe incercari de a planta vita de vie de-a lungul coastei Atlanticului si in Nordul Americii si in Bazinul Fluviului Mississippi, nici una nu a avut succes. Vita de vie plantata murea dupa doua sau trei sezoane. Cu toate acestea, in Mexic si California nu au existat probleme. Hernando Cortez, guvernator al Mexicului in 1525, a ordonat plantarea vitei de vie; acest fapt a avut asa un succes ca regele Spaniei a interzis extinderea plantatiilor, deoarece se temea ca nu cumva colonia sa sa isi asigure singura tot necesarul de vin. Aceasta lege a impiedicat dezvoltarea industriei vinului in zona. In Europa, podgoriile au supravietuit sub auspiciile bisericii si ale misiunilor. In 1769, parintele Junipero Serra, franciscan, a plantat prima podgorie in California, in San Diego. Parintele Serra a mai pus bazele a inca 8 misiuni in California, dezvoltand si plantatiile de vita de vie, primindu-si numele de "Parintele vinului Californian.Varietatea cultivata de el isi avea originea in Mexic si a ramas cunoscuta ca "struguri de la Misiune", dominand productia vinului in California pana in 1880. Cultura vitei-de-vie a fost o preocupare importanta si pentru romani, inca din vremuri stravechi. Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezintateritoriul Romaniei.Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura consolidata a vinului.Abundenta bucatelor si faima vinului produs de Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I BC), a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot,Deceneu. Monedele batute de Romani dupa cucerirea Daciei (106 AD) infatisau o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale Daciei Felix, cum denumisera Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera. In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut mai multe perioade distincte, fiecare cu o influentele sale specifice asupra industriei vinului. Astfel, secolul 19 si inceputul celui de-al 20-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filoxera in ultimele doua decenii ale secolului 19. Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele. Perioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu Germania si Austria, interval in care se remarca o utilizare crescanda a spritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie locala).In perioada comunista (1948-1989), cand apar trei tipuri distincte de organizatii vitivinicole, astfel: institute de cercetare,ferme viticole si centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile romanesti reuseau sa cucereasca importante medalii la concursurile internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin pe calitate. Liberalizarea economiei de dupa 1989 a condus la o suita de schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile apartinand fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatie de stat se afla in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul lor central in cadrul sectorului vitivinicol reinnoit.

Vinurile romanesti Structura varietala a podgoriilor romanesti prezinta o mare diversitate, conferind industriei vinului sansa de a produce o mare gama de vinuri. Potrivit specialistilor, Romania poate oferi pana la 402 tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri pentru consumul curent, respectiv vinuri de masa (VM), 42 tipuri de vinuri superioare (VS) si 349 tipuri de vinuri cu denumiri de origine controlata .Din soiurile de struguri cu calitati enologice bine-cunoscute Romania produce: - Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir (vinuri rosii) - Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris si Muscat Ottonel (vinuri albe) De asemenea, Romania produce o gama de vinuri rafinate din soiurile autohtone de struguri, dupa cum urmeaza: - Babeasca si Feteasca Neagra (vinuri rosii) - Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa (vinuri albe) 2.ANALIZA OFERTEI Piata vinului din Romania este estimata la aproximativ 55 milioane de sticle pe an si este dominata de trei mari actori, printre care Murfatlar, Jidvei sau Cotnari. De asemenea, piata vinului de masa se ridica anual la aproximativ 160 de milioane de sticle de un litru. Piata vinului din Romnia a inregistrat o cifra de afaceri totala de 350 milioane de euro in 2005, fiind asteptata sa creasca si in 2006. Potrivit datelor preliminare, primii patru jucatori Murtfatlar, Cotnari, Jidvei si Vincon au obtinut crestere la vnzari si deci la cotele de piata, asta in ciuda unei vremi nefavorabile care a injumatatit productia in 2005. Murtfatlar are o cota de piata de circa 29 - 30 %,Cotnari - 18,7 %,Jidvei - peste 17 % si Vincon- circa 10 %. Pentru 2006, producatorii estimeaza o crestere a pietei, mai moderata comparativ cu anul trecut, dar care va fi alimentata de aparitia unor noi producatori externi. In 2004, piata s-a cifrat la 300 milioane de euro, productia atingnd 7,1 milioane hectolitri fata de 3,5 milioane hectolitri in 2000. Structura sortimentala la Murfatlar : 70% vinuri albe: Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Traminer si Muscat Ottonel. Soiurile rosii, sunt reprezentate de: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir si Feteasca Neagra. Unitatea produce de asemenea: -vinuri licoroase ( Lacrima lui Ovidiu ), -vinuri spumante albe si rosii (Perla Marii), -brandy tip MURFATLAR, -vinuri aromatizate tip aperitiv (Bitter Mamaia).

Vie Vin Murfatlar, care este principalul exportator de vinuri imbuteliate, exporta in peste 15 tari dintre care cele traditionale sunt: SUA, Marea Britanie, Germania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Israel, Japonia Structura sortimentala la Cotnari :Vinuri albe : Grasa de Cotnari, Francusa de Cotnari ,Tamaioasa Romaneasca ,Feteasca Alba ,Blanc Cotnari , rezultatul combinatiei dintre Francusa, Feteasca, Tamaioasa, Voivodal, rezultatul combinatiei dintre Francusa, Feteasca, Tamaioasa and Busuioaca de Moldova. Jidvei produce vinuri de calitate superioara din podgoria Tarnave: Perla, Feteasca Alba, Traminer, Feteasca Regala, Sauvignon Blanc. Casa DAVINO, producatorul marcilor Chateau Domenii si Domain Ceptura a anuntat ca se va concentra numai pe segmentul super-premium si si-a retras vinurile din supermarketuri si hypermarketuri, acestea fiind disponibile numai in restaurantele si hotelurile de lux, precum si in cateva magazine super-specializate. Anul trecut in Romania s-a obtinut o productie de vin de 6,1 milioane de hectrolitri de vin, din care mai mult de jumatate au fost vinuri rosii, fata de 5,5 milioane de hectrolitri in 2004. Circa 7% din productie reprezinta vinuri cu denumire de origine controlata , 35% sint vinuri cu indicatie geografica recunoscuta si aproape jumatate sint vinuri de masa. Suprafata cultivata cu vita pentru soiurile de vin a fost de 178.000 de hectare.

Exportul In 2005, exporturile de vinuri romanesti s-au ridicat la 504.53 mii hl, in valoare de 23,0 milioane US$, insemnand o revenire fata de anul 2000, cand volumul exporturilor a fost de 253.51 mii hl, in valoare de 17,7 milioane US$. Tinta valorica preconizata de specialisti pentru viitorul apropiat este de 60 millioane US$. Germania continua sa reprezinte una din destinatiile principale ale exporturilor romanesti de vinuri, cu o pondere de 30,3% ca volum si de 32,6% ca valoare in 2004, desi in scadere fata de anul 2003, cand aceste ponderi erau de 44,0% si, respectiv, de 44,2%. Evolutia descendenta s-a datorat cresterii importurilor Republicii Moldova (43,2% sub aspect cantitativ si 28,4 sub cel valoric), o punte insemnata catre marea piata a Federatiei Ruse. Urmeaza ca principale tari de destinatie Marea Britanie, Republica Ceha, Italia, SUA, Israel si Danemarca. Exporturile sunt concentrate pe cateva piete, primele opt tari detinand impreuna peste 80% din total (2001). Tabelele de mai jos ofera o imagine a evolutiei comertului exterior cu vinuri al Romaniei .

Importul In 2002, importurile de vinuri s-au ridicat la 7.770 hl, in valoare de 1.762.000 US$, insemnand o crestere fata de anii anteriori, cand ele se situau la niveluri mai reduse, nu atat cantitativ, cat valoric.Principalele tari de provenienta a vinurilor importate au fost Franta, Germania, Italia si Spania, din randul tarilor occidentale si Rep. Moldova si Ungaria, din randul tarilor estice. Societatea Cramele Halewood, membra a Halewood International Ltd, cel mai mare producator si distribuitor independent de bauturi alcoolice din Marea Britanie, a decis in ultima perioada sa cultive si mai mult gustul romanilor pentru cele mai celebre vinuri de import.Compania este agentul exclusiv pentru Romania a unor case prestigioase

de vinuri din intreaga lume, printre care Antinori din Italia, Torres din Spania, Trapiche din Argentina sau Andre Lurton din Franta.

Raportat la perioada similara a anului trecut, in primele patru luni ale anului in curs, Cramele Halewood, detinatoarea brandurilor Prahova Valley, Byzantium si Cherry Tree Hill, a inregistrat cresteri ale vinzarilor de 27% la vin si 400% la spumantul Prahova Valley. De asemenea, in 2004 fata de 2003, compania a exportat cu 288% mai mult, inregistrind o crestere totala a vinzarilor de 189%. Incasarile producatorului autohton au ajuns anul trecut la peste 300 de miliarde de lei. Pentru anul in curs, reprezentantii companiei estimeaza, de asemenea, cresteri importante ale vinzarilor. 3.ANALIZA CERERII Vanzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza scaderii puterii de cumparare a consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii productiei de struguri. Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva a producatorilor de bere si bauturi alccolice, care au stimulat consumul intern prin multiple si costisitoare campanii promotionale. In 2001, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl in 1997. Consumul individual anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2000, situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa 37 litri. Sub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se situeaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub nivelul inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%), Germania (9,0%), Spania (6,4%),Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%). Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a crescut in ultimii ani, fiind caracteristica marelui numar de gospodarii de subsistenta,fragmentarii proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent de realizare a reformei in agricultura si a reformei economic, in general. Vinurile de masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii interne, dupa cum vinurile albe predomina in preferintele consumatorilor (68,6%

din consumul total in 2001). Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu 31,4%, intrucat vinurile ros practic nu conteaza inca. Portretul-robot al butorului de vin Romnii beau anual circa 500 de milioane de litri de vin. Statisticile indic un consum anual pe locuitor de peste 27 litri. Potrivit cercetrilor de pia ale specialitilor, o treime dintre romni au but vin cel puin o dat pe lun n ultimele 3 luni. Piaa consumatorilor de vin poate fi mprit n trei categorii: consumatori ferveni (6,0%), care au consumat vin mai des de o dat pe sptmn consumatori medii (27,7%), care au consumat vin cu o frecven cuprins ntre o dat pe sptmn pn la o dat pe lun consumatori ocazionali (17,0%), care au consumat vin mai rar de o dat pe lun. Atunci cnd i alege vinul, romnul se uit mai nti la tipul vinului dulce sau sec (67,0% dintre consumatori), podgoria (50,3%), culoarea (48,7%), soiul (46,5%) i abia apoi se uit la pre (30,9%). E drept, cel mai puin interesate de tipul vinului sunt persoanele cu 10 clase sau mai puin, muncitorii, dar i cei care locuiesc n orae mici, cu mai puin de 50.000 de locuitori. Zona n care este amplasat podgoria creeaz diferene n ceea ce privete preferina, oamenii fiind ataai n primul rnd de podgoriile care se afl n zona lor. De asemenea, circa o treime dintre consumatorii ferveni i medii prefer vinul demisec i doar unul din ase iubitori de vin aleg un vin sec.Vinurile dulci sunt preferate de peste un sfert dintre consumatori (i n majoritate de femei), ca i vinurile demidulci. Ct privete culoarea, 61,0% din consumatorii de vin cu o frecven de cel puin o dat pe lun prefer vinul alb, fa de cei 30,1% dintre consumatori care prefer vinul rou. Tipul de ambalaj preferat este sticla de 750ml (80,9%), se mai arat n studiile de pia. 4.DISTRiBUTIE Majoritatea gamelor de vinuri destinate exclusiv pietei de larg consum vor putea fi achizitionate din orice supermarket sau hypermarket,magazine specializate,magazine de mici dimensiuni. 5.POLITICI DE PROMOVARE Marile corporatii multinatonale duc lupta in primul rind pentru atragerea noilor categorii de consumatori, in special din categoria celor tineri. Pentru aceasta se duce o politica de diversificare a produselor pe categorii de consumatori si introducere pe piata a produselor noi. Spotul la Beciul Domnesc vrea sa puna in evidenta faptul ca produsul este un vinars invechit timp de 12 ani, acesta fiind motivul pentru care a primit clasificarea XO.

Spotul arata acest fapt intr-un mod neobisnuit. Prima parte a spotului este construita in mod intentionat misleading. Astfel ceea ce pare a fi un criminal in serie cu intentii macabre se dovedeste a fi un specialist Vincon pasionat de munca sa, munca ce se materializeaza in producerea unui vinars de calitate Amuzant ideea celor de la Next Cap s exploateze legenda poetului Ovidiu n reclama pentru vinul "Lacrima lui Ovidiu", vin "licoros", sper s fi neles bine. Spun amuzant pentru c orice literat tie cam care erau tririle lui Ovidiu pe trmurile dobrogene: era disperat, plngea dup fastul i strlucirea Romei i-i venea s-i ia zilele printre barbarii geto-daci de pe aici. Verdict, pe scurt: se putea ceva mai bine de att. 6.PREVIZIUNI In Bucuresti, barometrul de evolutie a pietei interne de comercializare a vinului, estima o crestere a vinzarilor de 40-45% pe segmentul de vinuri branduri proprii si internationale. Studiul facut de organizatia londoneza Euromonitor care se ocupa cu studierea pietei mondiale a bautuilor alcoolice se mentioneaza ca in ultimii ani s-a redus volumul de vinzari al productiei alcoolice. Autorii articolului prognozeaza o stagnare in comertul cu produse alcoolice traditionale, inclusiv vinul, cu preponderenta pe pietele vest europene si americane. Se presupune ca o crestere care va compensa scaderea vinzarilor pe pietele sus numite ar putea aparea numai in tarile in curs de dezvoltare. In asa fel in America Latine se asteapta o crestere de 19,8%, in Asia de Sud Est - 25%, in Orientul Apropiat - 24,4%, in China - mai mult de 150%.

CHESTIONAR

1.Ce fel de vin ai achiziionat ? a. sec b. demisec c. demidulce d. dulce 2.Care sunt mrcile de vin pe care le cunoatei, sau de care ai auzit? a) Murfatlar b) Cotnari c) Odobesti d) Jidvei 3.Pentru ce soiuri (mrci) de vin ai vzut recent reclam la televiziune? a) Rai de Murfatlar b) Sec de Murfatlar c) Pietroasele d) Jidvei e) Cotnari f) Vita Romaneasca 4.Aranjati in ordinea importantei n decizia de achiziionare a vinului (de la foarte important la insignificant) urmtoarele caracteristici ale vinului: soiul, tipul vinului, podgoria, culoarea, preul i ambalajul. 5.Care a fost frecvena de cumprare n ultimele luni? a) data pe zi b) data pe luna c) data pe saptamana 6.De unde preferati sa cumparati vin? a) Din supermarket b) Din magazine de dimensiune mica c) Din magazine specializate 7.Ce urmariti atunci cand cumparati o sticla de vin? a) Pret accesibil b) Calitate superioara c) Prestigiul marcii 8.Cat ati fi dispusi sa platiti pentru o sticla de vin? a) Sub 10 RON b) 10-50 RON c) 50-100RON d) Peste 100 RON

ANALIZA CALITATIVA La ntrebarea Ce fel de vin ai achiziionat? cu variante de rspuns sec, demisec, demidulce i dulce, aproximativ 50% dintre cumprtori prefer vinul demisec. La ntrebarea Care sunt mrcile de vin pe care le cunoatei, sau de care ai auzit?, rspunsurile s-au concentrat pe vinurile din podgoria Murfatlar (29%), urmate de Cotnari (22%), Odobeti (18%) i Jidvei (18%). La ntrebarea Pentru ce soiuri (mrci) de vin ai vzut recent reclam la televiziune?, indiferent de sex, vrst, stare civil, ocupaie sau venit, 90% din persoanele intervievate au recunoscut vinul Murfatlar n reclamele difuzate n mass media. Rspunsurile au variat n jurul mrcilor Rai de Murfatlar i Sec de Murfatlar. Cu o pondere redus n totalul rspunsurilor, vinurile podgoriilor Jidvei, Cotnari, Vi Romneasc i Pietroasele au fost totui amintite de respondeni printre vinurile pentru care se realizeaz publicitate n mass media. La ntrebarea Ce importan au urmtoarele criterii n decizia de achiziionare a vinului?, ordinea de importan a urmtoarelor caracteristici ale vinului a fost: soiul, tipul vinului, podgoria, culoarea, preul i ambalajul.Tipul de vin i soiul, urmate de culoare, sunt cele mai importante caracteristici urmrite de consumatori n aprecierea unui vin.Surprinztor, preul nu are o importan foarte mare, fiind clasat pe locul cinci n aceast ierarhie. La ntrebarea Care a fost frecvena de cumprare n ultimele luni?, rezultatele arat c n zona de frecven medie (ntre o dat pe sptmn i o dat pe lun) se nregistreaz cea mai mare parte a cumprtorilor de vin (peste 70% din totalul celor investigai). O frecven foarte mare (o dat pe zi) nu s-a nregistrat niciodat, iar frecvena slab (mai rar dect o dat pe lun), este proprie la circa 80% din totalul celor intervievai. Cercetarea ntreprins nu poate evita problemele legate de localizarea cererii de vin. Din acest punct de vedere este de remarcat faptul c 67% dintre cumprtori prefer achiziia de vin de la supermarket, fa de 19% care achiziioneaz vinul din magazine de dimensiune mic i, ceea ce este aproape inexplicabil, numai 15% fac achiziia din magazinele specializate n desfacerea vinului. Un aspect important al cercetrii pieei vinului l constituie preul pe care sunt dispui consumatorii s l plteasc pentru o sticl de vin de 0,75 l. Majoritatea intervievatilor ar plti ntre 76.000-100.000 (25,75% dintre brbai i 20,25% dintre femei), acetia fiind persoane cu vrste cuprinse ntre 25-49 ani, adic la vrsta la care pot obine venituri proprii, iar acestea din urm au un nivel ridicat (peste 10 mil. lei), sunt persoane cu studii superioare i/sau patroni.

10

Referitor la caracteristicile pe care ar trebui s le aib vinul ideal, cei care au rspuns pre accesibil sunt persoanele care provin din familii cu 3-4 membri, muncitori, funcionari sau intelectuali cu venituri de pn la 10 milioane lei. Corelnd datele cu cele obinute la ntrebrile anterioare, acetia sunt conservatorii. Calitate superioara, n schimb, este apreciat mai mult de persoanele cu vrste ntre 25 i 49 ani, care provin din familii cu cel mult 3 membri i care sunt intelectualii i patronii cu peste 10 milioane lei venituri nete lunar.

11

S-ar putea să vă placă și