1.Aprecierea igienica a planului situational al proiectului de spital. Planul situational-reprezinta o copie din planul localitatii unde va fi construit spitalul.

Referitor la planul situational putem extrage urmatoarele inf: -planul complexului spitalicesc -planul terenului -blocurile din cadrul spitalului si caracteristica desfasurata a lor -caracterele microclimatului -schema proiect a spitalului in general si a blocurilor in parte. 2.Aprecierea igienica a zonelor functionale pe teritoriul spitalicesc Zonele functionale: -blocul principal -blocul maternitatii -blocul sectiei boli contagioase -blocul de gospodarie -sectia morfopatologica Informatiile extrase de pe proiect referitor la zomele functionale: -nr. de blocuri si etajele lor -pozitia in raport cu celelalte blocuri -sectiile din cadrul blocurilor si nr de paturi -caracteristica detaliata a sectiilor 3.Aprecierea igienica a densitatii de constructie pe terenul spitalicesc

Densitatea constructiei nu trebuie sa depaseasca 15% din suprafata totala. Ea include suprafata ocupata de cladiri, raportata la suprafata totala a terenului. Blocurile curativevorfi la o distant de cel putin 30 m fata de hotarul teritoriului. Distanta dintre blocuri va fi egala cu 2.5 inaltimi ale cladirii invecinate, distanta dintre partile laterale 15 m. Sectia de boli contagioase va fi aparte, la distanta de 30-50 m de celelalte sectii. Blocul de anatomie patologica cu morga va fi izolat de celelalte zone ale spitalului. Zona de gospodarie va fi amplasata intr-ul loc mai ferit, se va izola printr-o zona verde cu latimea de 7-8m.????
4.Aprecierea igienica a corectitudinii amplasarii zonei verzi pe teritoriul spitalicesc(ce informatie putem extrage de pe proiect referitor la zonele verzi) La aprecierea corectitudinii amplasarii zonei verzi vom atrage atentia la: -suprafata totala a zonei verzi(norma-60% din totalul terit.spitalicesc) -spatiul verde din jurul zonei de gospodarie(norma:latimea-7-8m) -sp. Verde din jurul teritoriului spitalului care ar trebui sa asigure protejarea de zgomot,praf si vint(n.latimea 15m) -fiecare bloc curativ trebuie sa aiba o zona verde aparte -zona verde de la periferia teritor(lat-30m) -prezenta unui parc(30m patr. Pentru fiecare loc) -tipul copacilor saditi(inalti cu coroana mare) De pe proiect putem extrage urmatoare inform: -supraf . totala a zonei verzi -suprafata parcului -latimea zonelor verzi pe tot perimetrul spitalului -amplasarea zonelor verzi vis-a-vis de blocurile spitalului 5.Aprecierea igienica a sistemului de constructie a spitalului(ce informatie putem extrage de pe proiect) aprecierea tipurilor de constructii: Sistem decentralizat-spitalul va fi amplasat in citeva cladiri aparte,nu prea mari,in care sunt repartizate sectiile spitalicesti. Sismem centralizat-prevede amplasarea tuturor sectiilor si serviciilor intr-o singura cladire cu multe etaje. Sistem mixt(centralizat-decentralizat) va trebui sa imbine avantajele ambelor tipuri si sa reduca la maxim dezavantajele acestora.

 De pe proiect extragem: -tipul sistemului de costructie -amplasarea blocurilor - aplasarea sectiilor si serviciilor institutiei medicale in cadrul fiecarui tip de sistem de constructie -planul etajelor (nu am gasit nimic concret la aceasta intrebare...dak ceva puteti sa mai adaugati) 6.Aprecierea igienica a cailor de acces pe teritoriul spitalului(ce informatie putem extrage de pe proiect) -aprecierea intrarii spre policlinica,stationar si ginecolagie(treb sa fie izolate si dinspre str centrala) -aprec intrarii spre bloc de boli contagioase(treb sa fie izolata si in directia opusa amplasarii celorlalte bl.prezenta a 2 intrari-1 prubolnavi,alta pru lucratorii medicali) -aprec intrarii spre bl. alimentar(bl alimentar treb sa sa afle in centrul si sa aiba mai multe cai de intrare) -aprec intrarii spre bl.gospodaresc(treb sa fie zolata,dinspre sud?) -aprec intrarii spre bl morfopatologic(izolata si nu dinspre strazile principale) De pe proiact extragem: -caile de acces spre bl.principale -daca exista intrari comune si pentru care blocuri -amplasarea caile de acces pe teritoriul spitalului fata de strazile centrale -corectitudinea aplasarii acestora 7.Aprecierea igienica a serviciului de internare in spitalul multifunctional(ce informatie putem extrage de pe proiect) La aprecierea sectiei de internare se va analiza: -amplasarea sectiei centrale de internare(in cel mai mare bloc,aproape de acensor,legatura directa cu sect. de reanimare,radiologie si chirurgie) -principiul de flux la internarea bolnavilor (intr-o sing directie:sectia de internare-sectia de externare, si nu invers) -Incaperile si suprafetile lor -Conditiile de ajutor medical urgent(atentie maxima fata de bolnav,rapiditate si precizie) -organizarea internarii in sectia de boli contagioase,componenta si suprafata inacperilor (bolnavii se vor interna direct in sectiile respective.sectiile sa fie subdivizate, o sectie-maxim 4 paturi) -internarea piturientelor si copilului,amplasarea acestei sectii si specificul ei (consta din antru,sala de examinare,ecluza-intrare pu medici) -incaperile pentru externarea pacientilor De pe proiet putem extrage: -Amplasarea sectiilor,incaperilor si suprafetele lor -componenta si suprafata incaperilor din sectia bolilor conagioase -amplasarea sectiei de intenare a pituirentelor si celei pu copii 8. Aprecierea igienica a amplasarii sectiilor in blocul spitalicesc (ce informatii putem extrage de pe proiect) 1.Blocul spitalicesc se amplaseaz n zonele: locativ, verde sau suburban. 2. Distana de la hotarul (gardul) instituiei pn la alte obiecte (inclusiv industriale) va fi de minimum 30 m. 3. Spitalele specializate cu capacitatea de 1000 i mai multe paturi, cu tratament de lung durat, precum i staionarele de psihiatrie, boli infecioase, inclusiv ftiziopneumologie, oncologie, dermatovenerologie, pot fi amplasate pe teritoriul localitilor urbane i rurale, la o distan de cel puin 500 m de zona locativ. 4. La proiectarea i construcia instituiilor se va avea n vedere distanarea lor de zonele cilor ferate, aerogrilor i autogrilor, magistralelor auto, ntreprinderilor industriale i altor surse de poluare a mediului: cu noxe, radiaii ionizante i neionizante i sonore. 5. Teritoriul instituiilor trebuie s fie ngrdit, amenajat, nverzit, iluminat i meninut n stare salubr. 6. Suprafaa teritoriului nverzit i a aleilor va constitui cel puin 60% din suprafaa total a terenului instituiilor.

7. Pe teritoriul spitalelor se difereniaz zonele: blocurilor curative pentru bolnavii infecioi i neinfecioi, pediatric, psihosomatic, radiologic, dermatovenerologic, a maternitii, a policlinicii, morfopatologic, gospodreasc, a instalaiilor inginereti i a spaiului verde. 8. Zona morfopatologic i pentru funeralii va fi izolat de zonele funcionale curative printr-un coridor verde din arbori sau arbuti i va fi amplasat la o distan de cel puin 30 m de acestea. Camera mortuar trebuie s dispun de acces separat. 9. Blocul/secia de boli infecioase va dispune de teren separat, izolat de alte sectoare printr-un gard sau o fie verde (arbuti), cu intrri separate i teren opronat pentru dezinfecia transportului. 10. n zona gospodreasc, la o distan maxim posibil de blocurile curative i auxiliare, se amenajeaz o platform betonat,ingradita, pentru containerele destinate colectrii deeurilor. Containerele trebuie sa fie nchise cu capace. 11. Courile pentru colectarea gunoiului trebuie s fie golite zilnic i meninute n stare curat. 12. ncperile laboratorului de microbiologie trebuie s fie izolate de ncperile altor laboratoare. 13. Laboratorul de microbiologie trebuie s dispun de o intrare din exterior pentru vizitatori. 14. Secia de transfuzie a sngelui trebuie s fie amplasat la primul etaj 15. Blocul alimentar al instituiei se va amplasa ntr-o cldire/anex separat. Blocul alimentar trebuie s corespund cerinelor regulamentelor sanitare pentru ntreprinderile alimentaiei publice. 9. Aprecierea igienica a unitatii de ingrijire medicala din sectiile boli interne (ce informatii putem extrage de pe proiect) Sectia de boli interne include: a) saloane: -numrul de paturi n secii se determin prin sarcina de proiectare; - capacitatea saloanelor nu trebuie s depeasc 4 paturi. b) hol, c) postul asistentei medicale, d) sufragerie: -numrul de locuri n sufrageria seciilor din spitalele va constitui minimum 60% din numrul de paturi n secie - se admite utilizarea unei sufragerii pentru dou secii curative, cu excepia seciilor infecioase e) blocul sanitar. -numrul de instalaii se va determina din calculul un obiect pentru maxim 10 persoane, n blocul sanitar pentru brbai i maxim pentru 8 persoane, n blocul sanitar pentru femei. -cabine de du reieind din calculul: cel puin o cabin la 15 persoane f)sala de tratament g)se vor prevedea camere de zi pentru vizite i comunicarea bolnavilor i rudelor acestora cu personalul medical. h) n instituii se vor prevedea secii de sterilizare centralizate, ale cror suprafa i componen se determin dup numrul de paturi din staionarele deservite 10. Aprecierea igienica a unitatii de ingrijire medicala din sectiile chirurgie (ce informatii putem extrage de pe proiect) Sectia de chirurgir consta din saloane si bloc de operatii si sala de pansamente 1. Sectiile de chirurgie vor contine blocuri de operaii ce se amplaseaz n cldiri isolate sau n secii izolate n componena cldirii. 2. La amplasarea blocului de operaii n afara cldirilor curative se vor prevedea treceri comode cu nclzire, care vor face legtura ntre blocul de operaii i celelalte subdiviziuni clinice i curative diagnostice. 3. Slile de operaii urgente se amplaseaz n componena seciilor de internare. 4. Seciile blocurilor de operaii nu vor avea funcia de trecere. 5. Intrarea n blocurile de operaii pentru personal va fi organizat prin filtre sanitare, iar pentru bolnavi prin ecluze. 6. Vor fi prevzute blocuri pentru operaii septice i aseptice cu divizarea strict a ncperilor (zona steril, zona de regim strict, zona ncperilor murdare). 7. La amplasarea slilor de operaii pe vertical, slile septice trebuie s fie situate deasupra celor aseptice sau la etajele superioare ale blocurilor de profil terapeutic.

8. Fluxurile n blocul de operaii trebuie s fie divizate: steril pentru trecerea chirurgilor i a asistentelor de operaii; curat pentru transportarea bolnavului, deplasarea anesteziologilor,personalului medical inferior, personalului tehnic, mbrcmintei curate, medicamentelor; murdar pentru evacuarea deeurilor rezultate din activiti medicale, albiturilor folosite etc. Fluxurile se doteaz cu ascensoare separate i nu trebuie s se intersecteze.

11. Aprecierea igienica a unitatii de ingrijire medicala din sectia de boli infectioase ( ce info bla-bla) -bolnavii de boli contagioase evita sectile de internare central, sint spitalizati in boxa de examinare a sectiei respective -sectia de boli contagioase are 2 intrari: una pt bolnavi, alta pt lucratori medicali si substante curate -sectiile de boli contagioase se divizeaza in subdiviziuni, destinate bolnavilor cu maladii de acelasi gen -fiecare subdiviziune are ecluza sa, blocul sau sanitar, -in saloane se aranjeaza 1-2 paturi -exista saloane cu ecluza de un loc, saloane-semiboxe (salon, ecluza, loc sanitar), saloane-boxe. -boxa deplina garanteaza absolute profilaxia infectiilor aeriene, ea consta din: tambur exterior, bloc sanitar, salon si ecluza, suprafata boxei-22m2
13,14,Aprecierea igienica a eficacitatii ventilatiei din saloanele spitalicesti. Conform normativelor igienice de proiectare a spitalelor,fiecarui bolnav trebuie sa-i revie 80 m3 aer pe ora. Volumul minim de aer pe ora pentru un bolnav se calculeaza dupa formula: V=a/CMA Unde:V-volumul necesar de are pt un bolnav,m3/h a-nr de bacterii emanate de un bolnav intr-o ora CMA-valoare din tabelul 75 15.Aprecierea igienica a eficacitatii ventilatiei din sala de operatii,blocul de nastere.(13,14) Nr de bacterii admis pt sala de operatie si blocul de nastere la inceputul lucrului nu mai mare de 500 bacterii la 1 m3,in timpul operatiei/lucrului 1000 Condiionarea aerului dup filtrele cu o capacitate inalt de sterilizare va fi prevzut in slile de operaii, de nateri In slile de operaii i in cele preoperatorii iniial se conecteaz sistemele de ventilare, de refulare, apoi de aspiraie sau ambele simultan. 16.Apreciereaigienic a eficacitii msurilor nespecifice de profilaxie a infeciilor nozocomiale. Msurile sanitaro-igienice din spitale au ca scop optimizarea condiiilor, profilaxia infeciilor n instituiile curative, toate acestea facilitnd nsntoirea bolnavilor. Controlul condiiilor sanitaro-igienice din spitale se face aplicndu-se cercetri instrumentale i de laborator: se determin parametrii microclimatici (T0C, R %, V m/s), prezena m aerul ncoerilor spitaliceti a bacteriilor, vaporilor de alcool etilic, fluoretan, CO2, produselor organice meoxidate, impurificarea cu bacterii a obiectelor, intensitatea iluminrii. Personalul medical determin temperatura, umiditatea, viteza curenilor de aer, intensitatea luminii, coninutul de CO2 n diverse mcperi, rezultatele fixndu-se ntr-un registru special. Datele se generalizeaz o dat la 2 luni, n unele cazuri imediat dup determinri. Frecvena investigaiilor depinde de specificul ncperilor. Spe exemplu: n saloane, slile de operaie, de nateri temperatura i umeditatea se vor msura n fiecare zi, viteza curenilor de aer, CO2 o dat pe sptmnn, oxidabilitatea, poluarea bacterian, iluminarea o dat pe lun. n saloanele de reanimare, terapie intensiv, saloanele pentru luze, nou-nscui, slile de pansamente, a obiectelor uzuale, a instrumentelor chirurgicale, a materialelor de pansamente i de suturi se determin o dat pe sptmn. Rezulatetele obinute se compar cu normativele i se trag concluzii respective. 17. Indicii de apreciere a strii funcionale a sistemului cardiovascular i respirator la efectuarea muncii fizice i intelectuale. Metodologia de determinare, aparate utilizate.

I. Indicii de aprecire a strii funcionale a sistemului cardiovascular la efectuarea muncii fizice sunt: frecvena pulsului, atensiunea arterial, presiunea pulsului. Modificrile sunt impuse de necesitatea de oxigen, care crete n efort de cca 8-10 ori fa de norm. 1)Frecvena pulsului se determin la artera ulnaris timp de 30 s, recalculindu-se la minut 2)Tensiunea arterial se determin cu monometrul Krotov n mm Hg 3) Presiunea pulsului se prezint ca diferena dintre tensiunea arterial maxim i cea minim i se msoar n mm Hg. n pauz presiunea pulsului e de 40-50 mm Hg. 4) Tensiunea dinamic ,edie se prezint ca o tensiunea n diferite artere i se calculeaz dup formula: TDM= PP/3+TD; tensiunea diastolic n pauz e de 80-90 mm Hg/ 5)Debitul sistolic- volumul de snge ce se elimin la o contracie cardiac - se calculeaz dup formula: DS= 100+0,5PP-0,6TD-0,6V, unde V virsta celui examinat. 6)Debitul cardiac volumul de snge eliminat de inim n decurs de un minut se calculeaz dup formula: DC=DS*FP, la pauz Dc e de 3-5 l/min. II. Indicii de determinare a strii funcionale a sistemului respirator constau n determinarea frecvenei respiraiilor (excursii ale cutiei toracice) pe minut. m pauz frecvena respiraiilor este de 16-20 pe minut. Determinarea excursiei cutiei toracice la respiraii normale i forate se face cu ajutorul spirometrului. Volumul respirator temporar reprezint volumul de aer inspirat n decurd de o secund la respiraia liber. Practic: m decurs de un minut cel expirementat expir aerul prin spirometru. Volumul total expirat n acest timp se mparte la 60 s. Volumul temporar se msoar n ml/s. 18.Metodele i indicii de apreciere a strii funcionale a SNC la efectuarea muncii fizice i intelectuale. Metodologia de determinare , aparate utilizate Indicii de determinare a strii funcionale a SNC sunt: 1) Perioada de laten a reaciei acustico-motorii Cu ajutorul cronoreflexometrului se determin perioada de laten a reaciei videomotorii si acusticomotorii. Cel examinat apas butonul cornoflexometrului n momentul percepiei semnalului vizual sau al celui auditiv de pe panoul de comand. Experimentul emite alternativ 5 semnale vizuale i auditive cu intervalul de 3-5 s fiecare.Perioada latent RAM si RVM se determin separat in milisecunde. 2) Memoria operativ Celui examinat i se propun un rnd de 10 numere, pe care acesta le privete i le memorizaz timp de 2 s. Dup aceasta cel examinat numete numerele n ordinea cuvenit. Investigatorul nscrie cifrele numite sub cele de pe fi.Memoria se determin dup cifrele numite corect i se apreciaz n uniti convenionale. 3) Atenia Aprecierea ateniei prin metode de sistematizare a numerelor. Scopul metodei este determinarea vigilenei. Celui examinat i se demonstreaz tabelul Platonov, pe care sunt enumerate arbitrar cifre negre i roii de la 1 la 24. Cel examinat trebuie s arate i s numeasc cifrele negre n ordine de cretere i cele roii n ordine de descretere ct mai rapid. La aprecierea rezultatelor se iau n consideraie timpul lucrului, numrul de erori/ ndeplinirea probei pn la 2 min indic un grad nalt de vigilen, mai mult de 3 min un grad sczut de vigilen. 19.Metode si indici de apreciere a starii functionale a sistemului neuro-muscular la efectuarea muncii fizice si intelectuale.Metodologia de determinare,aparate utilizate. 1)Determinarea tremorului miinii: Aprecierea gr de tremor: *8-12 atingeri-tremor mare *5-8 atingeri-tremor mediu *3-5 atingeri-tremor mic 2)Determinarea fortei muscular cu ajutorul dinamometrului. 3)Determinarea rezistentei muscular. Aparate utilizate:Tremometru electric(1),dinamometru(2,3). 20.Aprecierea gradului de effort fizic si incordarea organismului 1)Efortul fizic efectuat se determina dupa formula: N=A/T*10, Unde: N-efortul fizic,W A-lucrul efectuat,kgm

T-timpul de lucru,s 10-coeficient de recalculare a kgm/s,W 2)Determinarea si aprecierea gradului de effort fizic dupa modificarile functiilor fiziologice. 21.Modalitatea de efctuare a controlurilor medicale preventive si periodice a muncitorilor intru profilaxia bolilor profesionale. Se deosebesc masuri:generale si individuale. Masuri de inspectie sanitara preventive: 1)sistematizarea rationala a sectiilor. 2)amplasarea rationala a utilajului. 3)alegerea corecta a materialelor de constructive. 4)amplasarea si sistematizarea rationala a incaperilor uzuale. Masuri curative si profilactice: 1)examene medicale periodice. 2)organizarea si functionarea profilactoriilor,fotariilor. 3)pauze cu gimnastica. 22.Modalitatea de efectuare a controlurilor medicale preventive si periodice a muncitorilor intru asigurarea conditiilor inofensive de munca. Metodele de investigatie se aleg luindu-se in consideratie factorii externi de productie: -temperatura aerului,prezenta prafului,prezenta gazelor,prezenta zgomotului,vibratiei,etc. Investigatiile fiziologice se fac paralel cu cronometrajul,astfel incit sa se poata evedentia atit factorii negativi de munca,cit si particularitatile in constructia masinilor.Pentru investigatii se alege un grup de oameni omogen:dupa virsta,sex,vechime de munca in profesia data,conditii de trai,etc.Grupul de cercetari se iau persoane de 25-40 ani,cu o vechime de munca nu mai mica de un an.In grup vor fi numai putin de 10 oameni. Se determina functiile SNC,ale sistemului mai mult sau mai putin solicitat in munca. Inainte de a incepe investigatiile muncitorii vor lua cunostinta cu metodele aplicate si li se vor face citeva investigatii de antrenament.Modificarile fiziologice se determina pe parcursul a 3-4 zile.Toate investigatiile se vor efectua nu mai mult de 5 minute si intro anumita consecutivitate.Ca date initiale se iau rezultatele investigatiilor inainte sau peste o ora de la inceputul lucrului.Ultimele examene se fac cu 30-60 min pina la sfirsitul zilei de munca. Pentru investigatii fiziologice se vor utiliza aparate si instalatii cit mai simple,portative,dar care ar asigura date precise si obiective si iar sustrage pe muncitori cit mai putin de la lucru. 23.De recomandat masuri intru profilaxia oboselii la munca intelectuala. Exercitarea si antrenamentul:Antrenamentul organismului apare in rezultatul repetarii sistematice a unui si aceluiasi lucru si se caracterizeaza printro crestere a capacitatii de munca.Antrenarea pentru activitatea intelectuala.In acest caz se perfectioneaza astfel de functii ale SNC ca ratiunea,memoria,atentia,chibzuinta,etc.Exercitiul se prezinta ca un antrenament de rang particular,repetarea caruia mareste capacitatea de munca pe un termen strict limitat. Adaptarea treptata la noile locuri de munca. Ritm de munca adecvat cu includerea pauzelor juste atit in ceea ce priveste durata cit si plasarea lor in cadrul timpului activ de munca. Alimentarea rationala. Asigurarea conditiilor sociale optime Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice. 24.De recomandat masuri intru profilaxia oboselii la munca fizica. Eliminarea factorilor profesionali etiologici Adaptarea treptata la noile locuri de munca. Ritm de munca adecvat cu includerea pauzelor juste atit in ceea ce priveste durata cit si plasarea lor in cadrul timpului activ de munca. Alimentarea rationala. Asigurarea conditiilor sociale optime Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice.

Exercitarea si antrenamentul. In rezultatul antrenarii creste cantitatea de glicogen si ac.creatinfosforic ,se mareste masa lor,consumul de energie pentru o unitate de munca scade,adica in acest caz creste randamentul fortei musculare.Deasemeanea mareste volumul sistolic al inimii,concomitent micsorinduse frecventa contractiilor inimii,creste capacitatea vitala a plaminilor,scade frecventa respiratiei 25. Functiile organizatorice a medicului de sectie la intreprinderea industriala. Verificarea zilnica a starii sanitare a sectoarelor de munca si a incaperilor uzuale Sa organizeze si sa efectueze examenul medical al celor ce se angajeaza in munca si s arecomande profesiile conform gradului de sanatate Sa organizeze si sa efectueze examenele medicale periodice conform M.S. al R.M. Sa dispensarizeze persoanele ce sufera de boli cronice si profesionale Sa duca evident sis a analizeze morbiditatea generala si accidentele de munca Sa efectueze profilaxia accidentelor si intoxicatiilor profesionale Sa efectueze masuri antiepidemice mai ales in profilaxia bolilor de racire Elaborarea unui plan complex de asanare a conditiilor de munca , alaturi de administratie si organizatia sindicatelor Recomandarea mijloacelor individuale de protectie si controlul folosirii lor de catre muncitori Organizarea colectivului sanitar intru ameliorarea conditiilor de munca la intreprindere 26. Functiile medicului de sectie industriala in aspect de profilaxie a morbiditatii generale si profesionale Asigurarea asistentei medicale curente si de urgent Efectuarea controlului medical periodic Dispensarierea bolnavilor cu boli cronice sau profesionale Analiza periodica a morbiditatii generale si profesionale, si a persoanelor cu incapacitate temporara de munca Elabaorarea planului de masuri curativ-profilactice , igieno-sanitare si de protectie a muncii pentru prevenirea si reducerea morbiditatii 27. cunostintele de baza necesare in activitatea medicului de sectie industrial 1. tehnologia si eventualele noxe la fiecare procedeu tehnologic 2. exigentele igienice fata de intreprinderile industriale 3. conditiile psihologice in fiecare profesie 4. masurile de profilaxie a influentei negative a factorilor de productie 28. masurile medicului de sectie industrial in caz de declansare a intoxicatiei profesionale Acordarea primului ajutor medical Transportarea lui la punctual medical si elaborarea tuturor masurilor de detoxifiere a organismului in dependent de ce substanta a provocato Izolarea incaperii unde a izbucnit focarul toxigen Depistarea cauzei care declansat intoxicatia Excluderea , sau inlocuirea aparatului tehnologic care provocat poluarea mediului cu substante toxice Verificarea celorlalti lucratori care au lucrat in mediul dat, insa care inca nu prezinta semne clinice de intoxicatie 29 .de apreciat conditiile de munca dupa datele inspectiei sanitare : Se poate aprecia daca conditiile de munca sunt pozitive sau negative masuri de inspectie sanitara preventiva : sistematizarea rationala a sectiilor, amplasarea rationala a utilajului, alegerea corecta a materialelor de constructie, sistematizarea incaperilor uzuale 30.De recomandat msuri generale de profilaxie a intoxicaiilor profesionale Msuri generale: 1.Msuri de inspecie sanitar preventiv: 1)sistematizarea raional a seciilor; 2)amplasarea raional a utilajului;

3)alegerea corect a materialelor de construcie; 4)amplasarea i sistematizarea raional a ncperilor uzuale. 2.Studierea toxicologic a preparatelor chimice noi. 3.Stabilirea CMA pentru zonele de munc. 4.Msurile de raionalizare a tehnologiilor: 1)mecanizarea i automatizarea proceselor thnologice; 2)dirijarea de la distan; 3)izolarea procedeelor vicioase; 4)ermetizarea utilajului tehnologic; 5)introducerea n producie a tehnologiilor nentrerupte(ciclice); 6)reparaiile la timp a utilajelor; 7)nlocuirea substanelor tpxice cu substane mai puin toxice sau inofensive; 8)standartizarea materiei prime i a roduciei chimice. 5.Msurile sanitaro-tehnice: 1)sistematizarea raional a seciilor; 2)amplasarea raional a utilajului; 3)alegerea materialelor potrivite pentru perei,duumele etc.; 4)sistematizarea raional a ncperilor uzuale; 5)ventilaia adecvat. 6.Msurile medico-sanitare 1)aprecierea sanitar a tehnologiilor noi; 2)controlul sistemic al aerului din zona de munc; 3)eviden i cercetarea cazurilor de intoxicaii profesionale. 31.De recomandat msurile individuale de profilaxie a intoxicaiilor profesionale 1.Instruirea i respectarea tehnicii securitaii de ctre muncitori. 2.Respectarea igienei individuale. 3.Dotarea muncitorilor cu haine i mijloace de protecie 4.Prescrierea alimentaiei curativo-profilactice. 5.Efectuarea examenelor medicale nainte de angajare n munc i a celor periodice 6.Dispensarizarea muncitorilor. 7.Respectarea regimului de lucru. 32.De recomandat msuri de asanare ale condiiilot de munc la ntreprinderi industriale De ordin curativo-profilactic 1.Reducerea contactului personalului cu deeurile menajere. 2.n caz de predispoziie la intoxicaii,s fie transferat la alt loc de munc. 3.Personalului s i se acorde concediu anual i s fie trimis la tratament n sanatoriu de profil general. De ordin igienic 1.Asigurarea cu o ventilaie artificial adecvat. 2.Depozitarea i pstrarea substanelor toxice n camere speciale. 3.Asigurarea personalului cu haine de protecie,acestea fiind splate de 2 ori pe lun. 4.Regular s fie facut reparaia duurilor,lavoarelor i acestea s fie asigurate cu ap fierbinte. 5.Administraia seciei i serviciul medical s controleze respectarea igienei individuale de ctre muncitori. 29.De apreciat condiiile de munc dup datele inspeciei sanitare. Prin condiii de munc nelegem ansamblu factorilor fizici,chimici sau biologici,care in de sistemul de munc,spaiul i organizarea muncii n cadrul unui anumit sistem,suprasolicitarea diferitor organe i sisteme n ndeplinirea sarcinilor de munc. n dependen de genul i gradul de poluare(zgomot,vibraii,ultrasunete,cmpuri electromagnetice de frecven nalt,cmp electrostatic,radiaie ionizante.etc.),specificul tehnologiilor i msurilor de neutralizare a deeurilor gazoase emanate n aerul atmosferic pentru ntreprinderele se vor stabili urmtoarele zone de protecie sanitar: -grupa I - 500 m; -grupa a II-a - 300m; -grupa a III-a - 100m;

-grupa a IV-a - 50m; -grupa a V-a - nu se stabilete. 33.De apreciat gradul de dezvoltare fizica a grupului de baieti de...ani dupa urm ind:Mh..cm,Mp...kg,Md...cm.problema Pentru aprecierea gradului de dezv fizica a gr.de baieti se folosesc: - metoda generalizata care elaboreaza periodic normativele dezvoltarii fizice.Aceste normative servesc drept punct de reper pentru aprecierea gr sanatatii si dezv fizice Individuale. -metoda individualizata permite sa se formuleze legitatile cresterii si dezv Antropometric se determina numai inalimea,greutatea corporala,perimetrul cutiei toracice,inaltimea trunchiului, copiilor ,nou nascuti, sugarilior si celor din virsta fra geda li se masoara circumferinta capului.In rezultatul prelucrarii materialului se determina indicii medii-normativele dezvoltarii fizice pentru fiecare virsta si sex.Aceste normative sunt reprezentate sub forme de tabeluri de apreciere si standart sigmale. 34.De apreciat gradul de dezvoltare fizica ind dupa scara de regresie.metologia de calcul. -Coeficientul de regresie indica schimbarea unui indice(greutatea corpului,perimetrul cutiei toracice)in dependenta de schimbarea inaltimii corpului cu un centimetru(scarile de regresie) -Folosind coeficientul de regresie se determina care ar trebui sa fie greutatea corpului si perimetrul cutiei toracice a copilului in caz concret in dependenta de statura.Pentru a aprecia armonia dezvoltarii fizice diferenta intre indicele real si cel care ar trebui sa fie conform inaltimii sa se imparte la sistema coeficientulu de regresie.daca rezultatul obtinut este in limita unui coeficient de regresie dezvoltarea fizica se considera armonioasa,iar daca devierile sigmei de regresie sunt mai mari dezvoltare afizica este nearmonioasa.Nivelul dezvoltarii fizice se apreciaza dupa scara de trei gradatii folosind sigma coeficientului de regresie:1.dezvolatrea fizica armoniasa 2.dezvolatarea fizica nearmonioasa 3.dezvoltarea fizica accentuat nearmoniaosa 35.De apreciat gradul de dezv fizica individuale dupa devierea de la sigma cu reprezentarea grafica. Aprecierea gardului de dezvoltare fizica individuala se face cu scopul de a determina concordanta dintre virsta biologica si cea calendaristica a copilului ,de a determina particularitatile individuale de dezvoltare .Aprecierea individuala se face prin compararea datelor antropometrice cu mediile normativelor pentru acceasta virsta si sex devierea datelor corpurilo de la cele medii se imparte la devierea sigmala medie caracteristica pentru fiecare indice.Devierile fiecarui indice antropometric de la midia conventionala se apreciaza in depndenta de conditiile si scopul studiilor. 36.De apreciat gradul de proportionalitate fizica. Se face cu scopul de a determina concordanta dintre virsta biologica si cea calendaristica a copilului,de a determina particularitatile individuale de dezvoltare.Pentru a aprecia armonia dezvoltarii fizice diferenta intre indicele real (greutatea,perimetrul cutiei toracice) si cel care ar trebui sa fie conform inaltimii se imparte la sistema coeficientului de regresie (R).Daca rezultatul obtinut este in limita unei (R) dezvoltarea fizica se considera armonioasa, iar daca devierile sigmei de regresie sunt mai mari dezvoltarea fizica este nearmonioasa. Nivelul dezvoltarii fizice se apreciaza dupa scara de 3 gradatii folosind sigma coeficientului de regresie: 1.dezvoltarea fizica armonioasa(M+/-si de la M+1,1 si mai mult,pe contul dezvoltarii musculare ) 2.dezvoltarea fizica nearmonioasa (de la M-1,1 R pina la 2R ,de la +1,1R pina la +2R pe contul depozitarii de grasimi) 3.dezvoltarea fizica accentuat nearmonioasa(de la M-2,1R si mai putin de la M+2,1R si mai mult din cauza grasimii excesive) 37.De apreciat virsta biologica a unei fetite de 8 ani(semnele caracteristice) Nivelul de dezvoltare biologica de asemenea se apreciaza dupa scara de 3 gradatii 1.virst abiologica corespunde celei calendaristice(zilei si anului de nastere) 2.o depaseste pe cea calendaristica 3.ramine in urma celei calendaristice Semnele caracteristice: a) adaosul anual al staturii 4-5cm b)osificarea oaselor(aparitia si formarea excrescentei stiloide)

c)nr. de dinti permanenti 9+/-3 d)semnele sexuale secundare Ma0P0AX0 38.De apreciat grupul de sanatate a unui copil cu viciu cardiac congenital. Grupa I :copii sanatosi,care nu sufera de boli cornice,au o dezvoltare armonioasa,care corespunde virstei si un nivel normal de indici fiziologici. Grupa II a :copii sanatosi ,care au devieri functionale si morfologice dupa bolile suportate ,sint des bolnavi.Aceasta grupa include,de asemenea copii cu miopie de un grad jos,dereglari de tinuta,picior plat,defecte de anomalii. Grupa III-a: copii care sufera de boli cornice in stadiul de compensare (faza neactiva a reumatismului,tonzilita,colicistita,gastrita) de asemenea copii cu neajunsuri fizice,urmari evidente ale traumelor,dar care nu zadarnicesc adaptarea lor la conditiile de viata si munca. Grupa IV-a:copii care sufera de boli cronice subcompensate fara dereglari evidente,si care frecventeaza scolile de cultura generala,precum si alte institutii pentru copii. Grupa V-a:copii care sufera de boli cronice in stare de decompensare.Acesti copii sint lipsiti de posibilitatea de a frecventa institutiile instructiv-educative. 41.Dupa ce numar de masa si scaun trebuie sa fie aranjat copilul cu inaltimea de din care grupa de inaltime face parte copilul . In institutiile prescolare scaunul va fi de inaltimea gambei impreuna cu incaltamintea.Inaltimea mesei va fi egala cu suma inaltimei gambei (a scaunului) si a antebratului de deasupra scaunului.Daca inaltimea scaunului si a mesei vor fi corespunzatoare corpul copilului cu antebratele pe masa va avea o pozitie corecta,adica trunchiul nu va fi nici ridicat, nici aplecat.Recent a fost stabilit standartul de stat pentru mobilierul prescolar.Conform acestui standart mobilierul a fost repartizat conventional in 6 grupuri dupa inaltimea copiilor 1.Pentru copii cu statura pina la 80 cm 2.Pentru copii cu statura de 80-90 cm 3.Pentru copii cu inaltimea de 90-100 cm 4.Pentru copii cu inaltimea de 100-115 cm 5.Pentru copii cu inaltimea de 115-130 cm 6.Pentru copii mai inalti de 130 cm Pentru a alege mobila potrivita pentru fiecare copil se folosesc rigle speciale, pe o latura a careia sunt fixate inaltimea scaunului, pe alta inaltimea mesei, pe a 3-a intervalele de inaltime a copiilor. 42.De apreciat corectitudinea sistematizarii terenului scolii(cerinte igienice). 1.Asigurarea microclimatului confortabil,in zona locativa inalt populata cu protejarea aerului de praf si CO. 2.Distanta mica dintre scoala si locul de trai. 3.Amplasarea scolii in mijlcul cartierelor de locuit p-u protectie de zgomot(<40 dB),CO(c%=3 mg/m) si alti factori nocivi. 4.Raza de deservire 0,5-0,75 km p-u elevii din clasele inferioare si 1 km p-u elevii din cl. medii si superioare. 5.Amenajare terenurilor speciale pentru organizarea educatiei fizice. 6.Cladirea se construieste la 15-20 m de perimetrul teritoriului si la 250-300 m de garaje sau alte surse de poluare a aerului. 7.Teritoriu suficient p-u amplasarea tuturor elementelor, ce ar asigura copiilor confort microclimatic si sanitar,conditii p-u educatie fizica. 8.Terenurile scolii generale includ:zona sportiva, zona de de odihna cu terenuri pentru jocuri, zona didacticaexperimentala(clase de studii in aer liber, teren geografic si meteorologic,terenuri experimentale) 9.Mentinerea ordinii si controlul periodic de catre personalul medical. 10. Colectarea, inlaturarea si neutralizarea ratioanala a deseurilor,mentinerea solului in curatenie. 43 De apreciat corectitudinea sistematizarii interioare a unei scoli(cerinte igienice). 1.Repartizarea elevilor dupa virsta- izolarea claselor primare de cele medii si superioare. 2.Asigurarea conditiilor pentru:educatie fizica, instruire prin munca, asigurarea cu hrana calda, asigurarea somnului de zi p-u prescolari si grupele cu regim semiintern(cl 1 si 2), odihna rationala la pauze. 3.Asigurarea conditiilor optime microclimatice de iluminare naturala. 4.Cladirile scolilor sint de 3 tipuri: centralizate, de tip locuri comunicante si decentralizate(pavilioane) 5.Fiecare sectie(4 clase) are intrare separata, vestiar, camera de toaleta, incapere de recreatie.

6.Prezenta salii de festivitati, sala de gimnastica, atelier, bloc alimentar. 7.Cladirile scolilor nu tre sa aiba mai mult de 3 etaje. 8.Gruparea incaperilor scolilor: -incaperi de studii(clase, laboratoare, ateliere, Sali de gimnastica, cabinete de lucru manual) -inacperi auxiliare(p-u recreatii, hol, vestiare, camere de toaleta) -incaperi administrative si gospodaresti(cancelaria, cabinetul directorului,sefului de studii, punctul medical, ospataria) 9.La etajul 1-clasele 1-4 si incaperile p-u grupele cu regim semiiintern, sala de gimnastica, punctul medical, ateliere scolare, cabinetul directorului, cancelaria, blocul alimentar. Etajul 2 cancelaria si cabinetele de studii Etajul 3- cabinetele de studii p-u clasele superioare 10.Suprafata salilor de studii 60 m si forma dreptunghiulara(unchiul de vedere 27) sau patrata(distanata de la tabla 2,65,unghiul de vedere 35). 44. De apreciat corectitudinea sistematizarii terenului unei gradinite(cerinte igienice). 1.Asigurarea microclimatului confortabil,in zona locativa inalt populata si se admite situarea lor in zonele industriale ale oraselor cu conditia ca acestea s nu polueze prea mult aerul. 2.Distanta mica dintre gradinita si locul de trai. 3.Amplasarea gradinitei in mijlocul cartierelor de locuit p-u protectie de zgomot(<40 dB),CO(c%=3 mg/m) si alti factori nocivi. 4.Raza de deservire 0,5 km. 5.Cladirea se construieste la 15-20 m de perimetrul teritoriului si la 250-300 m de garaje sau alte surse de poluare a aerului. 6.Teritoriu suficient p-u amplasarea tuturor elementelor, ce ar asigura copiilor confort microclimatic si sanitar,conditii p-u educatie fizica. 7.Impartirea teritriului in zone functionale: zona sportiva(teren sportiv si bazin de scaldat), teren cu tent pentru grupe, zona de gospodarie.Fiecare teren va avea lada cu nisip,instalatii pentru antrenarea miscarilor copiilor(scrincioburi, scari), complete de jucarii 8.Gradina de zarzavaturi destinata tuturor grupelor. 9.Ungherasul viu situat aproape de zona de gospodarie. 10.Zonele verzi cu latimea de 5 m sint situate intre starda si cladirea gradinitei si includ straturi de flori,arbusti, vita de vie. 11. Mentinerea ordinii si controlul periodic de catre personalul medical. 12.Colectarea, inlaturarea si neutralizarea ratioanala a deseurilor,mentinerea solului in curatenie. 45. De apreciat corectitudinea sistematizarii interioare a unei gradinite(cerinte igienice). 1.Structurarea in 3 grupuri de incaperi:p-u copii de virsta frageda, p-u prescolari, incaperi administrative si gospodaresti. 2.Izolarea grupelor una de alta, dar totodata si comunicarea comoda cu incaperile administrative si medicale. 3.In fiecare grupa tre sa fie dormitoare pentru somnul de zi. 4.Dotarea fiecarei grupe cu salon muzical. 5.Structura grupelor: camera de joc(A>50 m, h>3m),ospatarie, dormitor, bufet, anticamera(vestiar) si camera de tualeta. 6.Fiecare grupa de cresa tre sa aiba iesire izolata. 7.Gradinitele-cresa pentru 340 de copii vor avea cabinet medical(6 m) si camera-izolator pentru copii bolnavi. 8.Incaperile administrative includ:cabinetul sefului de gradinita, blocul alimentar,. 46.De apreciat si de organizat masuri de protectie actinica la locul de lucru cu surse de radiatii ionizante. 1.Timpul (Expunerea totala a unui individ este direct proporionala cu timpul cat el este expus aciunii sursei). 2.Distanta(Intensitatea sursei de radiaii, si astfel si expunerea la radiaii, variaz invers proporional cu ptratul distantei). 3.Ecranarea(Alegerea materialului si calculul grosimei ecranului se fac astfel nct debitul dozei efective la peretele sau exterior sa se reduc la valoarea expunerii limita pe durata lucrului programat in acel loc).4.Masuri organizatorice de protectie5.Masuri tehnice.