Sunteți pe pagina 1din 10

Comertul exterior Comertul exterior este in cadere libera.

Criza financiara a fost principala, dar nu singura cauza, care a adus Moldova in situatia data. Pentru a intelege profunzimea problemelor cu care se confrunta Moldova in acest domeniu trebuie examinate procesele si evenimentele, prin care a trecut tara pe parcursul ultimilor ani atat pe plan intern, cat si pe plan extern si care in mod direct au determinat eficienta relatiilor comercial-economice ale Moldovei. Astfel Strategia de promovare a exporturilor promovata de Guvern si anuntata in luna mai 1999 nu se poate realiza pe de o parte deoarece in Strategia respectiva nu au fost definite ramurile, directiile prioritare si pietele-tinta spre care trebuie sa se orienteze RM, iar pe de alta parte lipsesc banii pentru finantarea activitatilor, prevazute in acest document. Republica Moldova, fiind o tara mica cu o economie deschisa, este vulnerabila la evenimentele economice ce au loc in afara hotarelor ei. Fiind inca in mare masura dependenta de partenerii comerciali din CSI, Moldova depinde de ritmul redresarii economice in aceste tari, care este influentat de capacitatea lor de a atrage investitii straine directe, de progresul realizat de acestea in privatizare si restructurare, de capacitatea lor de a plati salariile, care determina cererea la bunurile moldovenesti etc. In ultimii ani soldul negativ al balantei comerciale a fost intr-o crestere continua de la 95,2 mil USD - in anul 1995, la 297,3 mil USD - in anul 1997, de exemplu. Comertul exterior al Republicii Moldova a fost marcat pe parcursul anului 1998 de descresteri continue ale exporturilor de marfuri. Volumul exportului total s-a redus fata de anul precedent cu 27,2 %, sub nivelul inregistrat acum trei ani. Schimburile comerciale ale Republicii Moldova s-au redus in anul 1998 cu 18,8 % fata de anul precedent si au constituit 1 miliard 661,9 milioane dolari SUA. Comertul cu tarile membre ale C.S.I. s-a redus cu 27,8 %, iar in comertul cu restul tarilor s-a inregistrat o reducere de 5,7 %. Totodata, in proportii mai mici (cu 12,5 %) s-a diminuat si volumul importului, inregistrandu-se un salt al deficitului balantei comerciale de 389,1 mil USD, in crestere cu 91,8 mil USD fata de anul 1997. Reducerea considerabila a exporturilor moldovenesti a fost determinata de criza financiara din Rusia care a dus la deprecierea rublei rusesti si a valutei nationale, precum si de aplicarea suprataxei de 6 % la importurile in Romania. Regimurile fiscale existente in Rusia si in Romania scad din competivitatea si accesibilitatea marfurilor moldovenesti pe aceste piete. Dupa semnarea in 1991 a acordurilor de la Belovejskaia Puscia si destramarea U.R.S.S., in spatiul ex-sovietic s-a creat o situatie unica in istoria economiei mondiale, caracterizata prin trecerea de la un sistem economic centralizat spre stabilirea relatiilor economice intre noile state suverane. In acelasi timp, fiecare din aceste state incearca sa-si reduca dependenta de o singura piata, in special de cea a Rusiei prin stabilirea relatiilor cu alte tari. Incercarile de a schimba radical structura si orientarea comertului exterior au fost imposibil de realizat din cauza capacitatii concurentiale scazute a marfurilor, precum si din cauza interdependentei productive a intreprinderilor ramase din perioada sovietica. Obtinerea suveranitatii a fost insotita de o distorsiune a comertului si a sistemului de plati intre tinerele state, lipsindu-le pe unele din ele, printre care si Republica Moldova de accesul la resursele valutare. Cresterea necontrolata a masei monetare si ritmul sporit de emitere a creditelor din zona rublei sovietice a accelerat procesul de destramare a sistemului comercial si de plati dintre tarile membre - ca urmare Republica Moldova a ramas in izolare completa.

In situatia data, tinerele state au reactionat prin adoptarea unei politici protectioniste fata de importurile din afara comunitatii, politica ulterior aplicata si in relatiile intre ele. Constientizand faptul ca diminuarea productiei este imposibil de stopat in conditiile unei piete interne limitate, cand structura productiei in marea ei majoritate a fost orientata spre export, iar politicile partenerilor traditionali nu mai corespundeau cerintelor unei dezvoltari durabile, s-a trecut la reorganizarea intregului sistem de relatii economice prin modificarea cadrului legal intern si dezvoltarea celui de cooperare internationala. In acest context, incepand cu anul 1992, Moldova a inceput un proces de colaborare cu organizatiile financiare si comerciale internationale si de semnare a Acordurilor si Conventiilor la nivel multilateral si bilateral, ajustand sistemul sau valutar si comercial in conformitate cu regulile si normele internationale. Astfel au fost obtinute anumite realizari in stabilirea unui regim comercial si valutar liberalizat, menit sa asigure o dezvoltare a comertului exterior. Exporturile si preturile au fost liberalizate, a fost introdus un tarif vamal la import cu o structura echilibrata si relativ joasa a taxelor. Practic, a fost eliminata participarea statului in operatiunile comerciale externe. S-a initiat un proces amplu de dezvoltare a relatiilor comerciale cu diferite state ale lumii la nivel bilateral prin semnarea unui sir de acorduri ce asigura o baza juridica corespunzatoare principiilor generale de cooperare comercial-economica, stabilite pe plan mondial. Au fost incheiate Acorduri de comert liber cu statele membre ale C.S.I. si cu Romania in total 33 de Acorduri privind comertul si cooperarea economica cu alte state ale lumii. A avut o mare importanta semnarea in noiembrie 1994 a Acordului de Parteneriat si Cooperare dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana, care in afara faptului ca prevede un mecanism juridic cuprinzator de reglementare a relatiilor dintre parti, reprezinta si un program complex de masuri de integrare a Republicii Moldova in spatiul european. Au avut loc si tratative de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului, care chiar daca va atrage dupa sine un proces complex si anevoios de restructurare a mediului economic intern, conform cerintelor si normelor internationale, ii va permite Moldovei sa beneficieze de avantajele prevazute de acordurile si angajamentele multilaterale. Tendinte ale comertului exterior al Republicii Moldova Cu incepere din 1995 comertul extern al RM este caracterizat prin reducerea continua a exportului. Anul trecut, concomitent cu scaderea exportului, a fost inregistrata si reducerea brusca a importului. Au fost importate in general marfuri relativ ieftine si de o calitate mai joasa. Scaderea continua a exporturilor echivaleaza pentru RM cu o cadere majora. In pofida faptului ca a achitat datoria externa pentru anii 1998-1999, RM risca sa nu obtina imprumuri de la FMI si Banca Mondiala. Conflictul din Caucaz a fost profitabil pentru Moldova. De la inceputul conflictelor in Caucaz, s-a marit circuitul de marfuri, servicii si turisti care au trecut prin RM. Comerciantii din Rusia si din alte tari pleaca dupa marfuri in Turcia trecand prin teritoriul Moldovei. In export sunt prioritare produsele agroalimentare insa baza agricola se degradeaza si se epuizeaza. Terenurile sunt impartite taranilor insa din lipsa de tehnica, ingrasaminte, chimicale, mijloace financiare acestia defriseaza viile si livezile. Pentru plantarea doar a unui hectar de vita de vie sau de livada sunt necesari circa 10 mii de dolari, suma mult prea mare pentru un gospodar obisnuit. Tendintele negative din comertul extern al tarii se explica prin faptul ca RM nu a avut niciodata o strategie de promovare a exporturilor, iar guvernele care s-au succedat au insistat mai ales asupra comertului exterior cu Rusia. Majoritatea cheltuielilor externe ale Republicii Moldova erau facute

pentru resursele energetice importate din Est. Astfel, aceasta piata a devenit traditionala pentru marfurile moldovenesti, schimbate pentru gaze si energia electrica. Principalii parteneri ai Republicii Moldova in comertul exterior Repartizarea geografica a comertului a suferit mari schimbari in ultimul an. Pentru prima oara, in cursul anului 2000, Romania a trecut pe locul intai la schimburi comerciale. Volumul comertului exterior cu Romania a crescut in ultimul an cu 47 % iar in ultimul an au fost inregistrate in Moldova 280 de intreprinderi mixte cu capital romanesc, ceea ce constituie o crestere considerabila asezand Romania pe un loc fruntas. In prezent 99% din produsele petroliere sunt importate din Romania. Traditional Comunitatea Statelor Independente era principalul partener al Moldovei, urmata de Uniunea Europeana si de statele din Europa Centrala si de Est. In anul 1998 Moldova a sustinut relatii comerciale cu 103 state. Desi numarul tarilor partenere a crescut semnificativ, nu s-a reusit stabilirea unui flux echilibrat al importului si exportului, Moldova ramanand dependenta de piata tarilor C.S.I. Acest fapt a determinat reducerea exportului de marfuri in 1998 (septembrie -52,2%), octombrie (-42,9%), noiembrie (-50%), decembrie (-58%), in urma crizei financiarbancare din Rusia si repercursiunile ei asupra spatiului post sovietic. Procesul de liberalizare a regimului comercial i-a deschis Moldovei calea spre integrarea in circuitul economic mondial, dar, totodata, cum s-a dovedit, nu a fost de ajuns pentru dezvoltarea echilibrata a comertului si asigurarea unei cresteri permanente a exportului. Aspectele financiare reprezinta numai o parte a problemei sectorului exportator. Imperfectiunea cadrului legislativ, inconsecventa regulilor de joc, ce se modifica de la an la an, impiedica stabilirea unor relatii comerciale si mentinerea lor un timp indelungat. De asemenea, dispersarea responsabilitatilor legate de dezvoltarea exportului intre diferite structuri de stat, lipsa unor mecanisme complexe de dezvoltare a potentialului de export si de promovare a acestuia pe plan international si-au pus amprenta asupra situatiei generale a Moldovei. Statele CSI - 58 % din volumul exporturilor Republicii Moldova In perioada ianuarie - noiembrie 2000, statelor CSI le-a revenit 58 % din volumul total al exporturilor Republicii Moldova (422,8 milioane USD), statelor Uniunii Europene - 21,9 %, iar celor din Europa Centrala si de Est - doar 13,6 %. Volumul exporturilor in statele membre ale CSI a crescut, in perioada 1 ianuarie - 1 decembrie 2000, cu 9,3 % fata de aceeasi perioada a anului precedent, constituind 245,2 milioane USD. Aceasta majorare a fost determinata de cresterea volumului exporturilor in Federatia Rusa, Kazahstan, Turkmenistan, Georgia si Armenia. In anul 2000 principala piata de desfacere pentru marfurile autohtone a fost Federatia Rusa. Exportul in acest stat a constituit, in perioada de referinta, 43,7 % din volumul total al exporturilor in tarile CSI - 107,2 milioane USD, fata de 39,7 % inregistrate in perioada corespunzatoare a anului 1999. In acelasi timp, s-a majorat cu 6,8 % volumul exporturilor in statele UE, constituind 21,9 milioane USD. Aceste state au importat din Republica Moldova in special materie prima pentru industria textila. Din cauza diminuarii exporturilor in Romania, Polonia, Ungaria, Albania, Bulgaria volumul exporturilor in Europa Centrala si de Est s-a redus cu 24,4 %, constituind 57,5 milioane USD. Volumul exporturilor a constituit, in perioada de referinta, 422,8 milioane USD, sau 37,7 % din volumul total al comertului exterior de 1,1 miliarde USD. In perioada 1 ianuarie - 1 decembrie 2000 a crescut volumului importurilor la toate categoriile de marfuri volumul importurilor

Republicii Moldova constituind 698,1 milioane USD, in crestere cu 37,5 % (261,7 milioane USD) fata de aceeasi perioada a anului 1999. Volumul importurilor de marfuri din statele CSI a constituit 232,5 milioane USD (33,3 % din volumul total), fara a inregistra schimbari esentiale in raport cu perioada similara a anului precedent. Volumul importurilor din statele Europei Centrale si de Est s-a majorat cu 68,7 %, constituind 194,1 milioane USD (27,8 % din volumul total). De asemenea, datorita cresterii volumului importurilor din Germania, Italia si Franta, volumul importurilor din statele Uniunii Europene s-a majorat cu 37,7 %, constituind 188,5 milioane USD (27 % din volumul total). Restul de 12,7 % din marfuri au fost importate din alte state. Comertul exterior al Republicii Moldova a inregistrat, in perioada 1 ianuarie - 1 decembrie curent, un sold negativ al balantei comerciale de 275,3 milioane USD, in crestere cu 184,5 milioane USD fata de aceeasi perioada a anului trecut. Soldul balantei comerciale a fost determinat de tendinta de reducere, incepand cu luna mai a anului trecut, a volumului exporturilor din Republica Moldova. In perioada de referinta, s-a redus, in special, exportul animalelor vii si a produselor animaliere, exportul produselor industriei chimice, a metalelor si a mijloacelor de transport. Cel mai mare deficit al balantei comerciale a fost inregistrat, in perioada de referinta, in comertul cu Romania - 93 milioane USD, in crestere cu 58,3 milioane USD fata de aceeasi perioada a anului trecut. Exportul in Romania s-a micsorat considerabil, volumul exporturilor constituind doar 4,5 milioane USD, in timp ce volumul importurilor din Romania s-a majorat cu 86 % fata de aceeasi perioada a anului trecut. In relatiile cu Ucraina deficitul balantei comerciale a constituit 69,9 milioane USD, iar in relatiile cu Germania - 47,1 milioane de USD. Intre Republica Moldova si Republica Belarus a fost incheiat in anul 2000 Acordul interguvernamental privind exportul a 20 mii tone de fructe si legume. In noiembrie a fost raportat exportul in Belarus a peste 20 mii tone de fructe, legume si sucuri naturale. Productia agricola din Republica Moldova a fost importata utilizand ambalajele si camioanele belaruse, iar achitarea intre agentii economici din cele doua state s-a efectuat pe baza tranzactiilor de tip barter, in Basarabia fiind importate in special materiale de constructii si cartofi. Jumatate din totalul exportului s-a realizat prin regiunea transnistreana. Volumul fructelor si legumelor livrate in Republica Belarus in acest an este echivalent cu volumul total al exporturilor de fructe si legume al Republicii Moldova din anul trecut. In comertul cu Federatia Rusa Republica Moldova a inregistrat un sold excedentar de 86,5 milioane de lei.

Geopolitica conflictelor etnice din R. Moldova


Structura neomogen a populaiei Republicii Moldova st la baza unor conflicte etnice, susinute in mare msur de fore din exterior. Printre teritoriile R. Moldova aflate in dispute geopolitice este Transnistria, contradiciile constand in originea acestui inut. Din punct de vedere geografic Transnistria ar desemna teritoriul cursului inferior al Nistrului situat in partea stang a acestuia cuprinzand 5 foste raioane ale RSSM, la care regimul separatist a inclus i municipiul Tighina, autointitulandu-se rmn (autoproclamata republic nistren), insumand 11,8% din teritoriul R. Moldova i o populaie de circa 10 % , pretinzand la o autonomie teritorial sau chiar o viitoare alipire ctre Federaia Rus dei teritoriul nu are hotare comune cu aceasta. Constituire in 1924 a RASSM a pus inceputul unei prezene politico-geografice moldoveneti in Transnistria unde in prezent locuiesc 40% moldoveni, 30% ucraineni, 25% rui, componenta slav fiind considerabil. La baza conflictului transnistrean stau diferene de psihologie, de percepere a simbolurilor noi ale R. Moldova ca

imn, tricolor, precum i atitudinea respingtoare fa de tot ceea ce este romanesc i prooccidental. In paralel exist o psihologie a percepiei spaiale i a frontierelor, dat fiind faptul c timp de sute de ani Nistru a fost o barier natural dintre Moldova i Rsrit. In 1990 conflictul a cptat un caracter geopolitic, accentuandu-se i mai mult dup obinerea independenei R.Moldova in 1991. Forele separatiste din rmn au fost susinute deschis de ctre politica ruseasc, dornic de a-i menine vechile poziii in acest teritoriu i de a le supune ideologic i geopolitic. Dei rmn nu este recunoscut de cancelariile occidentale, zona rmane a fi una de tensiune major in regiune, soluionarea creia va depinde in mare msur de deciziile marilor puteri. Al doilea conflict teritorial care unete atat actori interni cat i din exterior este nodul sud-basarabean unde se intersecteaz interesele a 3 protagoniti locali: R. Moldova, comunitatea gguz i comunitatea bulgar i din exterior Turcia i Bulgaria. Acest conflict ii are originea la inceputul sec. XIX-lea cand autoritile ariste au susinut i incurajat populaia teritoriului din sudul Basarabiei cu etniile turco-gguz , bulgar etc. Dei ponderea acestora in structura etnic a populaiei R. Moldova este nesemnificativ (gguzii constituie 3,5% i bulgarii 2,0% din populaia republicii, 2004) minoritile date pot crea dificulti mari geopolitice din mai multe considerente: ocup teritorii compacte, din punct de vedere etnopolitic au o subordonare dubl, Comrat-Ancara i Comrat-Moscova i corespunztor Taraclia-Sofia, Taraclia-Moscova. Actualmente gguzii, in special, sunt marcai de o romanofobie neintemeiat dand dovad in acelai timp de loialitate fa de F. Rus, limbei ruse conferindu-se statutul de limba de stat, instruirea avand loc in limba rus, ceea ce deasemenea confer conotaii geopolitice. Prin aciunile lor gguzii nu propag naionalismul gguz, ci unul prorus i antimoldovenesc-antiromanesc, ceea ce creaz disensiuni in teritoriu. Gguz-Yeri are o suprafa de 1847 km2 i o populaie de 155,7 mii locuitori, in cadrul autonomiei gguze ei constituie 78% din totalul populaiei. Cat privete etnia bulgar, aceasta este i mai puin numeroas. Bulgarii mult timp au rmas in afara unor conflicte active, manifestand o atitudine comparativ mai loial fa de moldoveni. Disensiunile au aprut odat cu realizarea reformei teritorialadministrative (1998). Administraia de la Taraclia a inceput s utilizeze formula etnic bulgar pentru a asigura meninerea ei la putere antrenand in acest scop autoritile bulgare de la Sofia, care au insistat asupra acordrii unei autonomii administrative. Cazul Taraclia s-a transformat ulterior intr-un conflict moldo-bulgar cu declaraii dure intre Chiinu i Sofia. Bulgarii din judeul Taraclia (actualmente raionul Taraclia) constituie doar 32 000 persoane (2004) fiind mai puin de 2/3 pentru a putea pretinde la o autonomie administrativ. Din totalul de peste 80 000 de etnici bulgari care locuiec actualmente in R. Moldova doar 32 000 persoane locuiesc in raionul Taraclia, restul, adic 60% se afl in afara raionului. Manifestarea naionalismului bulgar este mult mai pasiv, dar problema in sine persist, Taraclia fiind considerat un focar de instabilitate pasiv, care se poate activa in anumite condiii i de care trebuie s se in cont. Autonomiile culturale sus-menionate sunt susinute de ctre unele fore din F. Rus pentru a submina caracterul unitar al R. Moldova, meninandu-le in sfera de interes rusesc.

Crearea complexului de ramuri ale economiei naionale i a spaiului geoeconomic


Republica Moldova este o ar srac in resurse economice. Aceast situaie a determinat, in mare msur, formarea i dezvoltarea economiei naionale pe sectoare i pe ramuri de activitate economic pe parcursul secolelor. Printre resursele importante ale teritoriului se numr condiiile naturale favorabile dezvoltrii agriculturii, remarcandu-se calitatea condiiilor agroclimaterice i pedologice, resursele umane de for de munc de o calificare relativ inalt, nepretenioas i uor adaptabil la noile condiii socialeconomice, potenialul tehnico-tiinific relativ inalt. Aceste avantaje sunt combtute in mare parte de lipsa resurselor naturale de importan strategic (in special cele energetice, dependena republicii de importul acestora fiind de peste 95%), piaa intern de desfacere mic, la care se adaug i veniturile mici ale populaiei, situaie nefavorabil pentru investiiile strine, structura industrial precar motenit din perioada sovietic, neadecvat potenialului ei, infrastructura slab dezvoltat, precum i un ir de probleme de ordin politic, social care luate impreun plaseaz R. Moldova in subsolul economic european. Situaia de conjunctur a fost nefavorabil in timp. Evoluia geopolitic i istoric a spaiului geografic dintre Nistru i Prut, in care este amplasat cea mai mare parte a teritoriului R. Moldova, a determinat divizarea de nenumrate ori a spaiului geoeconomic, constituit inc in Evul Mediu. In secolul V i. Hr. la gurile Nistrului a fost infiinat colonia Tyras. Ctre sec. VIII d. Hr., spaiul pontic occidental era intregime dominat de negustorii greci, iar spre finele sec. XIII pe locul aezrii greceti a aprut colonia Moncastro. Sub stpanirea domniilor Moldovei ea a cptat denumirea Cetatea Alb, fiind ulterior obiectul numeroaselor conflicte i rzboaie, tocmai prin poziia geostrategic determinat

de accesul liber la mare. Dup cucerirea de ctre turci a Cetii Albe i a Chiliei s-a produs ruinarea economic a rii Moldovei. Ocupaia turceasc, iar apoi i cea ruseasc au determinat specializri inguste ale economiei, subordonate intereselor metropolei. In aceast perioad s-a dezvoltat o agricultur extensiv prin extinderea excesiv a terenurilor agricole prin defriarea masiv a pdurilor (in prezent R. Moldova are una din cele mai despdurite teritorii din Europa, gradul de impdurire de 9,8% e mult mai mic decat media european de 28%). Numeroasele schimbri de frontier cauzau dezvoltarea haotic a infrastructurii. Aceasta a afectat o dat in plus economia Moldovei care pan in sec. XX a cunoscut un declin profund. Vechile ci comerciale s-au deplasat spre Est ctre portul Odesa i spre sud-vest, ctre porturile din Romania i Bulgaria. In Evul Mediul teritoriul Moldovei era traversat de ci comerciale care legau Europa Central de litoralul de sud i de est a Mrii Neagr. Direciile prioritare ale comerului extern contemporan au fost determinate de rutele comerciale create in Evul Mediu. Incepand cu sec. XVII i pan in sec. XX ara Moldovei a fost parte component a trei imperii (turcesc, rusesc i austro-ungar) care au dezmembrat ansamblul geoeconomic regional. In prezent spaiul geoeconomic regional constituit in Evul Mediu este parte component a trei state ( Republica Moldova, Ucraina, Romania). Lipsa integritii spaiului geoeconomic reprezint una dintre cauzele eseniale al nivelului sczut de dezvoltare teritorial, situaie care avea s se menin timp indelungat. Gubernia Basarabia6 sub administraia ruseasc (1812-1918) a fost una dintre cele mai slab dezvoltate regiuni ale Imperiului Rus. Politica arist a descurajat industrializarea provinciei, iar agricultura a avut un caracter extensiv, prioritate avand creterea plantelor, dei in Evul Mediu catigurile principale ale rii Moldovei erau de pe urma creterii animalelor. Constituirea unei economii agrare avea drept obiectiv piaa intern. Economia Basarabiei, apoi cea a RSSM a fost aproape totalmente izolat de procesele economiei internaionale. In cadrul URSS, RSSM a fost supus unei exploatri economice intensive, specializarea ei impus era departe de potenialul existent. Economia Basarabiei avea un caracter agrar slab dezvoltat, unilateral, bazat, in mare parte pe munca manual. Dezvoltarea unei agriculturi extensive a determinat mrirea suprafeelor arabile pe contul defririi pdurilor i descreterii punilor naturale, sporind mult rolul culturii plantelor in sectorul agricol. Basarabia avea drept obiectiv asigurarea Rusiei ariste cu produse agricole, administraia rus ne fiind cointeresat in industrializarea teritoriului, care nu a cunoscut practic efectele revoluiei industriale care avea loc in Europa, dar i in teritoriile centrale ale Rusiei ariste. In aa fel economia teritoriului pe parcursul sec. XIX i pan in anii 90 ai sec. XX a fost izolat practic de economia internaional. Revenirea Basarabiei la spaiul geoeconomic romanesc, determinat de unirea acesteia cu Romania (1918) a fost insoit de luarea unor msuri de redresare i restructurare a economiei, ins timpul scurt de prezen in cadrul Romaniei Mari, precum i posibilitile limitate ale acesteia de a influena economia teritoriului nu au determinat transformri radicale i de imbuntire major a nivelului de dezvoltare economic i a nivelului de trai al populaiei. Reforma agrar efectuat in Basarabia, dezvoltarea infrastructurii teritoriului prin integrarea cilor de comunicaie, punerea bazei industriale pentru mai multe intreprinderi din industria uoar i alimentar sunt doar cateva aspecte ale inviorrii vieii economice in aceast perioad. Dup anexarea Basarabiei la URSS (28 iunie 1940) i formarea RSS Moldoveneti economia republicii treptat a fost integrat in complexul economic al URSS. In cadrul URSS, dei a fost pus baza industrializrii, RSSM a fost supus unei exploatri economice intensive, efectele economice, ecologice, sociale ale crora sunt simite pan in prezent. Printre rezultatele pozitive inregistrate in perioada sovietic pot fi menionate: dezvoltarea unei industrii multiramurale, de la industria alimentar i uoar s-a trecut la ramurile industriei grele, s-a creat o infrastructur de transport bine dezvoltat, au fost create premise importante pentru dezvoltarea sferei serviciilor, a crescut de asemenea, ponderea ramurilor, care determin PT (electroenergetica, industria constrictoare de maini, industria chimic). Dup volumul produciei globale, in ansamblu i dup valoarea fondurilor fixe, RSSM ocupa poziia a asea in URSS. S-a dezvoltat pe larg complexul interramural, in care cel agroindustrial ocupa prima poziie. Ctre sfaritul anilor 80 RSSM, in cadrul fostei URSS, furniza 3,4% din zahrul tos (locul 4), 4,5 % din uleiul vegetal (locul 4), 6% din legume (locul 5), 10% din conservele de fructe i legume (locul 4), 16% din sucurile naturale (locul 3), 27% din struguri (locul 2) i 40% din tutunul fermentat (locul 1), deinand numai 0,15% din teritoriu i 1,5% din populaia URSS. Industria era reprezentat de circa 1500 de intreprinderi, asociaii de producie i se caracteriza prin formarea unor complexe intraramurale i concentrarea in centre i noduri industriale. In pofida acestor realizri, aparent destul de semnificative, economia moldoveneasc de tip socialist n-a mai putut funciona mult timp, cauzele fiind atat de ordin intern cat i extern:

peste 1/3 din potenialul industrial a fost concentrat in stanga Nistrului, aici fiind construit i principala central electric de la Dnestrovsc, care ddea 84% din energia produs in republic, fcand dependent economia republicii de spaiul geoeconomic controlat de autoritile regimului separatist; baza industrial a fost pus pe seama intreprinderilor mari i foarte mari (gigante) ale industriei grele, puin flexibile intr-o economie concurenial, in plus multitudinea de intreprinderi ale complexului militarindustrial sovietic lea fcut nefuncionale dup dezmembrarea URSS; dezvoltarea unor ramuri industriale care funcionau in baza materiilor prime importate in proporie de 50-100% sau consumatoare de mari cantiti de energie electric. Scumpirea combustibililor i a energiei electrice le-a fcut neconcureniale, fiind necesar o restructurare, reprofilare, reconversiune lucru care a intarziat mult, determinand declinul profund in industrie; din punct de vedere structural industria republicii era orientat ctre piaa unional, iar relaii economice externe veritabile practic nu existau, deoarece doar 5% din producia moldoveneasc era destinat pieelor extraunionale i acestea erau sub controlul centrului; sistemul economic era unul de tip inchis, neadaptat DIM, Republica Moldova fiind izolat completamente de procesele economiei internaionale; Datorit faptului c economia republicii se baza pe tehnologii invechite de tip sovietic cheltuielile de energie, carburani i materie prim la o unitate de producie erau de 3-4 ori mai mari decat in statele Occidentale; In promovarea conceptului de industrializare forat din perioada postbelic nu s-a inut cont de lipsa mai multor resurse minerale industriale, deficitul de ap, lipsa total a combustibililor, deficitul terenurilor agricole corespunztor densitii populaiei etc. Toate aceste fenomene in condiiile unei gospodriri nechibzuite au avut drept consecin agravarea situaiei ecologice in toate sferele economiei i in viaa populaiei. Aceste i alte carene au fost insoite i de o ideologie supradimensionat care a influenat mult mentalitatea populaiei, care avea s fie impedimentul principal in realizarea reformelor adiacente unei economii de pia in construcie in perioada postsovietic. Pe lang industrie i agricultura a suferit transformri radicale in perioada postbelic. In anii 1949-1950 a avut loc colectivizarea forat a gospodriilor individuale rneti pe baz de proprietate colectiv de stat. Dezvoltarea sectorului agrar in aceast perioad a fost insoit de un ir de fenomene negative: caracterul intensiv al dezvoltrii agriculturii a condus la agravarea echilibrului ecologic, la scderea randamentelor naturale a terenurilor agricole, la supraexploatarea i suprachimizarea solurilor. In perioada de tranziie volumul produciei industriale s-a micorat foarte mult atingand 40% comparativ cu nivelul anului 1990. Micorarea volumului produciei industriale a avut loc in toate subramurile. Analizand producia industrial pe ramuri observm o cretere a ponderii electroenergeticii, a industriei alimentare i a industriei sticlei care dein circa 70% din totalul produciei industriale, celelalte ramuri consemnand o diminuare considerabil a ponderii lor comparativ cu anul 1990 (tab. 2). Tabela 2.

Dinamica structurii produciei industriale pe ramuri (%) Creterea in industria alimentar i electroenergetic nu se datoreaz creterii volumului de producie in aceste ramuri cat reducerii catastrofale din alte ramuri industriale. Reformele economice efectuate in perioada independenei statale nu s-au soldat cu creteri mari a indicatorilor macroeconomici cauzele fiind de natur economic i extraeconomic

Relaiile economice externe semnificaii geoeconomice


Relaiile economice externe (REE) au o importan foarte mare pentru economia naional intrucat R. Moldova este un stat de dimensiuni mici, iar condiiile de autarhie sau izolare sunt inadmisibile avand i un potenial redus natural, o pia de desfacere mic, ceea ce cauzeaz dependen mare de comerul exterior. In cadrul REE rolul principal ii revine comerului exterior. Pan in anii 90 ai secolului trecut relaiile economice ale RSSM erau aproape in exclusivitate cu republicile din fosta URSS. Dezinterarea URSS i desfiinarea CAER-ului a determinat reducerile foarte mari ale volumului comerului exterior, fiind insoite i de inrutirea situaiei social economice la inceputul perioadei de tranziie. Incepand cu anii 90 ai sec. XX i pan in prezent comerul exterior a evoluat foarte mult atat din punct de vedere structural, cat i spaial, orientarea geografic modificand-se esenial. In perioada de tranziie a crescut numrul rilor aflate in relaii de cooperare i colaborare economic cu R. Moldova: de la 42 de state in 1992, la peste 140 state in prezent. Cele mai importante grupe de state in comerul exterior sunt: Comunitatea Statelor Independente (CSI), rile Europei Centrale i de Est i Uniunea European. rile comunitii statelor independente (CSI) au pondera cea mai mare in comerul exterior al Republicii Moldova. Pondera comerului exterior cu rile CSI au crescut uor de la 68,9 % in anul 1992 pan la 72,0 % in anul1994 ca apoi s scad pan la 42,5 % in 2000 ( nivelul cel mai redus cu acest grup de state) dup care a crescut uor la 46,4 % in anul 2003 i 43,2 in 2004. Principalii parteneri comercial sunt Federaia Rus, Ucraina i Belarus care dein cca. 95-97% din totalul comerului cu rile CSI. De altfel, dependena foarte mare de rile CSI este una dintre trsturile de baz ale comerului exterior al R. Moldova. Comerul exterior cu aceste state are atat avantaje cat i dezavantaje. Avantajele constau in: specializarea diferit a R. Moldova comparativ cu majoritatea statelor CSI, condiiile tehnice, de producie i standardele unice, existena unei reele de transport, comunicaii comune cu statele comunitare, pstrarea pieei de desfacere tradiionale, pia pe care produsele moldoveneti sunt cunoscute i care nu solicit cheltuieli suplimentare de promovare, pia care nu este foarte exigent pentru produsele moldoveneti, care nu intrunesc, in mare parte, condiiile standardelor inalte. Dezavantajele constau in: mecanismul imperfect de reglare a acordurilor interguvernamentale, lipsa garaniilor din partea Guvernului privind indeplinirea lor. Influena negativ asupra nivelului de executare a acordurilor interguvernamentale se manifest prin incapacitatea de plat a agenilor economici, preurile inalte la materie prim i producie, limitarea cu caracter tarifar i netarifar in circulaia mrfurilor etc. In plus, dependena prea mare in desfacerea mrfurilor i in importurile materiilor prime i a energiei reprezint un factor de risc economic major. Conform estimrilor fcute o limit acceptabil pentru export/importul unui produs pe o pia nu trebuie s intreac 30%. Republica Moldova export intre 50-95% din produsele vinicole, buturile ri, tutunuri brute i neprelucrat, zahr, produse ale regnului vegetal majoritatea fiind orientate ctre piaa rus. i la import dependena foarte mare de aceast pia, in mod special combustibil i surse energetice, face vulnerabil securitatea economic a R. Moldova. In acest context reorientarea comerului exterior rmane a fi una dintre problemele eseniale geoeconomice. R. Moldova dup obinerea independenei a cutat s-i diversifice pieele de desfacere, una dintre acestea fiind piaa Uniunii Europene (UE). In vederea intensificrii relaiilor economice cu statele UE, la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC) intre R. Moldova i statele UE, intrat in vigoare la 1 iulie 1998. In prezent relaiile economice cu aceast grupare sunt definite de Planul de Aciuni Republica Moldova-UE, documentul politic de baz care stabilete cadrul general de colaborare i care are ca prevederi de baz facilitarea investiiilor i comerului, susinerea reformelor structurale i crearea condiiilor necesare pentru stabilirea unei Zone de Liber Schimb intre UE i R. Moldova. Acest plan ins nu are referin la preaderare sau aderare la UE, dei forele politice actuale se pronun pentru integrarea UE. Toate aceste acorduri au avut o influen benefic asupra evoluiei comerului R. Moldova cu UE. Astfel, ponderea UE s-a majorat in prezent la 32,9,6% din totalul comerului exterior (tab.3). Principalii parteneri ai R. Moldova in cadrul UE sunt: Germania, Italia, Frana, Austria. R. Moldova export in cantiti mari in UE articole de imbrcminte i inclminte fabricate in lohn, piei de bovine brute i depilate, semine de floareasoarelui, miez de nuc, orz, suc de fructe concentrat, textile, porumb, iar importul ine de produse ale industriei constructoare de maini i Chimic. Exporturile includ un numr redus de produse cauza fiind competitivitatea redus a mrfurilor moldoveneti, stadartizarea i certificarea diferit. Comerul limitat cu rile UE este determinat de structura economic a R. Moldova i specializarea similar agro-alimentar. Astfel, ratele de aprovizionare ale UE cu materia prim agricol depesc 100% la majoritatea produsului

care reprezint structura exportului R. Moldova: gru-112%, zahr-130%, vin-106%, toate produsele lactate etc. La unele categorii de produse agricole piaa comunitar este deficitar: a seminelor i uleiurilor de floarea-soarelui - respectiv 61% i 34%, a crnii de bovine i caprine 84%, a porumbului 98%, a boabelor i uleiului de soia respectiv, 7% i 10%. Din pcate aceste produse sunt i in atenia concurenilor poteniali ai R. Moldova Romania, Ucraina, Bulgaria, Polonia, din aceste considerente nu putem s ne ateptm la o cretere substanial a comerului cu statele membre UE. O alt grup de state cu care R. Moldova intreine relaii economice sunt cele din Europa Centrala i de Est. In intervalul 1992-2005 valoarea comerului exterior al R. Moldova cu rile Europei Centrale i de Est a inregistrat fluctuaii cu tendine de cretere (tab. 4). Principalii parteneri din aceast regiune sunt Romania, Bulgaria, Ungaria, Lituania (ultimele dou devenind din 2003 membri ai UE). In relaiile cu alte ri ale lumii se evideniaz SUA, care are o pondere de 3,1% in 2003, dar proximitatea geografic mare face limitat comerul cu prima putere economic din lume. Tabela 3.

Orientarea geografic a exportului R. Moldova in anii 1992-2005 (%) Un rol important in REE, din care se poate aprecia situaia geoeconomic a R. Moldova o reprezint i investiiile strine. Spaiul geoeconomic al R. Moldova deocamdat nu este unul atractiv pentru investiiile strine, considerate actualmente motorul dezvoltrii economice, din mai multe considerente: dimensiunea mic a pieii interne, instabilitatea politic i economic, structura economic precar, neadecvat potenialului ei etc. Nici chiar puinile avantaje pe care le are, cum ar fi: poziia geografic de tranzit avantajoas, costul mic al forei de munc, al arendei terenurilor, legislaia atrgtoare, condiiile naturale favorabile nu sunt convingtoare pentru investiiile mari i investiiile strategice. Astfel, la 1 ianuarie 2005 investiiile strine directe au insumat 790,4 mil. $. Principalele ri investitoare care ii manifest interesul in R. Moldova sunt Federaia Rus, Spania, SUA etc. (tab. 5). Tabela 5.

Primele zece state investitoare in economia R. Moldova (pan in 2005) Pe lang volumul restrans al investiiilor, tabloul geografic al acestora atest prezena major a F. Ruse cu circa 1/4 din total, investitorii rui deseori fiind favorizai prin crearea unor condiii mai avantajoase in cadrul tenderelor internaionale ca instrument de atragere al investiiilor. Spania cu investitorul strategic Iunion Fenosa se afl printre satele cu cele mai mari investiii, precum i SUA - care se remarc printr-o politica investiional de expansiune in lume. Un rol modest il are Romania cu doar 3% din totalul investiiilor, pondere parial justificat dac inem cont de puterea economic a acesteea. In prezent numrul intreprinderilor cu capital mixt (joint ventures) este de peste 100, unele dintre ele fac parte din principalii contribuabili la bugetul de stat: Vitanta Intravest, Fabrica de lactate Hinceti Alba, societile Voxtel, Moldcell etc.