Sunteți pe pagina 1din 7

Titlul lucrarii: U.P.B.

Facultatea Transporturi Mentenana preventiv a mecanismului Catedra Autovehivule Rutiere motor Student: Alexandru Cosmin Grupa: 8401 A Data: 28.02.2011 Scopul lucrarii: Functiile sistemului: S asigure alimentarea cilindrului cu fluid proaspt; S evacueze gazele
arse; S iniieze micri ale fluidului proaspt n camera de ardere ct mai favorabile procesului de ardere;

Schitele sistemelor investigate: n anexa A.1. Unelte si dispozitive utilizate: Trus de chei tip Draper, set de calibre plane; Verificari: n anexa B.1. Modificarea starii tehnice:
Uzura arborelui cu came la nivelul camelor (prezena ciupiturilor) din cauza utilizrii ndelungate i prezena n cantitate foarte mic a uleiului i neschimbat la timp; Griparea tacheilor n ghid ceea ce crete efortul la nivelul camei. Ruperea arborilor cu came este fragil. Unii constructori aleg s rup arborele cu came alii culbutorii pt a se proteja motorul de alte defectri mai grave. Tacheii uzai i alezajele lor mrite provoac jocuri anormale i deci bti. Cauzele pot fi: ungere necorespunztoare, imobilizarea tacheilior care nu se mai rostesc. Cureaua poate fi rupt i prin griparea pompei de ap.

Reglaje: Acesta se realizeaz n funcie de soluia constructiv; Reglarea jocului termic pentru
soluia cu arborele cu came: a) n blocul motor, b) n chiulas i tachei cu pastile, c) n chiulas si culbutor; (Anexa C.1.)

Observatii si concluzii:
Soluia cu arbore cu came n chilas se folosete la motoarele cu turaie ridicat; O comparare ntre cele 2 metode se poate face i din prizma lanului cinematic, la cel cu arborele cu came n blocul motor acesta este mai scurt, ceea ce prezint un avantaj, fa de metoda arborelui cu came n chiulas. Jocul termic mic este cel mai duntor deoarece, supapa va rmne deschis ceea ce duce la pierderea etaneitii, la depunerii la nivelul etanrii cu scaunul (se arde supapa), se ncalzete suplimentar coada supapei i aceasta gripeaz i rmne deschis, pistonul o lovete, coada se strmb sau poate chiar s o rup. Pinioanele din mecanismul de distribuie au un rapot de 2:1, cel mare aflndu-se pe arborele cu came, iar cellat fiind pe arborele cotit. La motoarele n linie, supapele de evacuare din extremiti sunt mai rcite deoarece motrul nu era capsulat i circulaia aerului permitea rcirea lor, lucru observat i printr-o uzare mai puin accentuat fa de cea de la pistoanele centrale. Supapele pot depii scaunul supape intrnd n chiulas artnd fenenomenul intens de uzare datorat regimului termic foarte ridicat din cauza folosirii ca drept combustibil gazul (GPL) i n acest caz primul element care cedeaz este chilasa deoarece este dintr-un aliaj de aliuminiu, iar supapele din oel.

Anexa C.1. Reglarea jocului termic pentru solutia cu arbore cu came in blocul motor: - Jocul tremic se regleaza printr-un mecanism surub piulita montat la extremitatea culbutorului: o Tachetul se afla pe cercul de baza al camei; o Se slabeste piulita de blocare; o Se modifica pozitia surubului de reglaj astfel incat calibrul corespunzator unui joc termic nominal sa se miste cu usoara frecare intre culbutor si coada supapei; o Se strange apoi piulita de blocare mentinandu-se surubul fix; o In final se verifica jocul pentru ca exista posibilitatea modificarii acestuia in timpul strangerii piulitei. Reglarea jocului termic pentru solutia cu arborecu came in chiulasa si tacheti cu pastile de reglare - Jocul termic se regleaza cu ajutorul unor saibe de reglaj: o In conditiile in care tachetul in care se afla saiba de reglaj se afla pe cercul de baza al camei se determina cu ajutorul unor calibre plane jocul existent intre saiba de reglare si came; o Se extrage apoi saiba de reglare si cu ajutorul unui micrometru se masoara grosimea saibei; o Se calculeaza ce grosime ar trebui sa aiba saiba de reglare astfel incat jocul sa fie cel corect sau nominal; o Se alege apoi saiba cu grosimea calculata; o Se introduce in locasul ei din tachet o Se verifica jocul termic ; Reglarea jocului termic pentru solutia cu arbore cu came in chiulasa si culbutor - Jocul termic se regleaza cu ajutorul unui surub infiletat in chiulasa: o Tachetul se afla pe cercul de baza al camei; o Se modifica pozitia surubului de reglaj astfel incat calibrul corespunzator unui joc termic nominal sa se miste cu usoara frecare intre cercul de baza al camei si culbutor o In final se va reverifica jocul.

Anexa B.1. Lantul cinematic nu transmite miscarea n mod corespunztor datorit: - uzrii roilor dinate, cnd grosimea dinilor scade sub 1/3 din cea iniial; se impune inlocuirea lor; - lanul de distribuie, care are joc n role de peste 0,5 mm; se nlocuiete. Arborele cu came are urmtoarele defecte: ncovoierea arborelui cu came ; se verific cu ceasul comparator, n partea central i dac depete 0,02 mm, se ndreapt cu o pres hidraulic; uzarea fusurilor de reazem ; fusurile uzate se recondiioneaz prin rectificare la cote de reparaie; uzarea camelor; datorit frecrii cu tacheii; camele uzate se rectific pe maini speciale de copiat, la cota de reparaie; cnd depeste limita, arborele cu came se nlocuiete. Msurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferena dintre nalimea a i diametrul parii cilindrice b; ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor ; se indeparteaza cu piatra abraziva sau pe masini de rectificat; daca depasesc adancimea de 1 mm, se rebuteaza arborele; uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distributie; orificiile se alezeaza si se refileteaza la cota majorata; uzarea canalului de pana pentru roata dintata de distributie se constata cu un sablon; pentru reconditionare se mareste latimea canalului, montand o pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90 grade.

Tachetii pot prezenta defectele: - uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler care se indeparteaza prin rectificare la cota de reparatie sau se inlocuies; uzarea lacasului sferic pentru tija impingatoare; lacasul sferic uzat se rectifica la diametrul prescris, folosind piatra abraziva adecvata. - Ghidurile tachetilor se reconditioneaza sa corespunda jocului prescris. Tijele impingatoare pot prezenta defectele: - incovoierea tijelor; se remediaza prin indepartare; - uzarea lacasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburi de reglaj ale culbutorilor; lacasurile sferice uzate se rectifica dupa sablon. Culbutorii prezinta defecte: - uzarea capului de comanda a tijei supapei; capul uzat se rectifica cu piatra abraziva dupa sablon, respectandu-se raza si unghiul prescris; - uzarea bucsei de asamblare pe ax impune inlocuirea ei; - uzarea filetului pentru surubul de reglaj; filetul uzat se refileteaza la cota majorata, folosindu-se surub corespunzator. Fig. 2.3. Locurile posibile de aparitie a defectelor si uzurilor la arborele cu came

1-incovoierea arborelui cu came; 2-uzuri ale fusurilor de reazem; 3-uzura camelor; 4ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor; 5-uzura sau deterioarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de distributie. Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si talerelor; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri. Bataia radiala a talerului fata de tija si rectiliniaritatea tijei se controleaza cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu doua ceasuri comparatoare. Defectele posibile ale supapei sunt: - uzarea tijei; se inlatura prin rectificare la treapta I de reparatie; daca depaseste limita admisa, tija se rectifica cu 0,05 mm, apoi se cromeaza si se rectifica la treapta a II-a de reparatie; jocul intre tija si ghidul supapei este de 0,03 0,08 mm; - uzarea capului tijei; capul uzat se reconditioneaza prin rectificare pana la disparitia urmelor de deteriorare; - uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se inlatura prin rectificare la 45 grade C +/- 5' cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat grosimea partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa rectificare, se rodeaza fiecare supapa pe scaunul ei cu pasta si se trece la incalzirea etanseitatii. Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu mai corespunda. Cu un dispozitiv special se verifica lungimea arcurilor in stare libera si comprimata la sarcini bine determinate; daca nu corespund se inlocuiesc. Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajelor lor. Acestea se rectifica la cota de reparatie si se ansambleaza prin imperechere cu supapele ale caror tije se incadreaza in jocurile prescrise. Se rebuteaza toate organele mecanismului de distributie care prezinta fisuri, crapaturi, sufluri, rizuri pronuntate, inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau arcuri rupte. Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un reglaj sau verificare sa nu se execute in timpul functionarii subansamblurilor sau agregatelor.

Distributia variabila
Introducere
Inca din secolul XIX au fost folosite astfel de sisteme la motoarele cu aburi, prin anii 1920 solutia a fost adoptata la unele motoare de aviatie, abia la sfarsitul anilor 1960 fiind brevetat primul sistem functional capabil de a modifica inaltimea de deschidere a supapelor in timpul functionarii motorului. Circulatia gazelor in motoarele cu 4 timpi este controlata de supape actionate in cvasitotalitatea cazurilor de arborii cu came. Profilul, pozitia si dimensiunea camelor determina inaltimea de ridicare a supapelor si momentul in care incepe deschiderea acestora, asigurand in acest fel functionarea optima a motorului la un anumit regim. Utilizand mecanismele de variere a parametrilor mentionati se obtine un domeniu de functionare optimizata extins contribuind la cresterea performantelor si reducerea consumului si a emisiilor poluante. Motoarele cu mai mult de 2 supape pe cilindru, de exemplu, au elasticitate redusa dar acest dezavantaj poate fi partial compensat prin utilizarea distributiei variabile. La turatii ridicate ale motorului, o intarziere mai mare a inchiderii supapei de admisie asigura o umplere mai buna a cilindrilor, insa aceeasi intarziere determina o functionare defectuoasa la ralanti si in regimuri de turatii scazute, cand o parte din amestecul carburant aspirat este suflat inapoi in admisie. In cazul motoarelor destinate competitiilor optimizarea distributiei se face pentru regimurile de turatii ridicate si din aceasta cauza nu pot mentine o turatie de mers in gol normala.

Descriere, tipuri constructive


Sistemele de distributie variabila sunt capabile sa modifice momentul, durata si inaltimea de deschidere a supapelor (una sau mai multe dintre acestea, in diferite combinatii) in timpul functionarii motorului. In general, modificarea momentului deschiderii supapei este realizata prin intercalarea unui dispozitiv hidraulic intre pinionul de actionare si arborele cu came, acesta fiind capabil sa modifice pozitia relativa a celor doua repere, in trepte (doua sau chiar trei in cazul VANOS - BMW) sau continuu. Variatorul foloseste presiunea uleiului din sistemul de ungere al motorului care este dirijata printr-o electrovalva comandata la randul sau de unitatea de control motor (ECU) si poate fi montat fie pe arborele care comanda supapele de admisie fie atat pe acesta cat si pe cel de evacuare. Strategia de functionare ia in calcul in principal turatia si sarcina motorului. Solutiile tehnice difera de la un constructor la altul, existand variante care utilizeaza came multiple cu profile diferite si comuta intre acestea, fiind de mentionat aici VTEC introdus de Honda in 1989 si MIVEC-Mitsubishi, 1992. Profilul diferit al camelor are avantajul de a avea unul destinat functionarii line, cu emisii reduse la regimuri de turatie joasa, si unul agresiv menit sa asigure maximum de putere la turatii ridicate. O solutie deosebita se intalneste la unele motoare Ferrari care dispun de came cu profiluri tridimensionale si la care arborele cu came se deplaseaza axial, astfel modificandu-se lobul urmarit de culbutor.

Sistemul Valvetronic BMW a eliminat necesitatea clapetei de acceleratie asigurand modificarea inaltimii de deschidere a supapelor de admisie intre 0 si maxim si permitand, in asociere cu VANOS dublu, imbunatatirea cu 10% atat a performantelor cat si a consumului de carburant conform datelor furnizate de producator. Functionarea sistemului Valvetronic este bazata pe modificarea cu ajutorul unui motor electric (6) a pozitiei punctului de reazem (5) al parghiei suplimentare (4) intercalata intre cama (1) si culbutor (2). In figura de mai jos este reprezentat sistemul BMW-Valvetronic cu inaltimea de ridicare a supepelor minima (A) si maxima (B). Intre acestea exista practic o infinitate de pozitii intermediare de ridicare a supelor.

MultiAir. Cea mai noua varianta pentru distributia variabila


De-a lungul timpului s-au facut studii pentru eliminarea arborilor cu came si actionarea prin alte metode a supapelor. Incercarile de a actiona electromagnetic supapele ar impune trecerea instalatiilor electrice ale autovehiculelor la tensiuni superioare (42 V) din cauza puterilor mari ale electromagnetilor, aparand probleme de incompatibilitate cu o sumedenie de echipamente. In prezent, la motoarele de Formula 1, deschiderea supapelor se face prin arbori cu came (obligatie regulamentara) insa readucerea supapelor in pozitia inchis este realizata pneumatic si nu cu arc. Fiat este primul constructor care a introdus in productia de serie un motor la care actionarea supapelor de admisie este realizata fara utilizarea unui arbore cu came. Acest sistem, denumit Multiair, a fost introdus in anul 2009 pe modelul Alfa-Romeo Mito. Acesta are un arbore cu came (1) pentru actionarea supapelor de evacuare (2), prevazut in plus cu cate o cama (3) care, printr-un mecanism hidraulic, actioneaza fiecare pereche de supape de admisie (5) ale unui cilindru. Deschiderea acestora este controlata electronic, urmarind fidel profilul camei atunci cand electrovalva (8) este inchisa. Fiind posibila obtinerea unor inaltimi de ridicare a supapelor variabile, de la 0 la ridicarea maxima (ca si in cazul Valvetronic), nici motoarele MultiAir nu au clapeta de acceleratie. Este posibila de asemenea realizarea unor momente de deschidere si inchidere ale supapelor diferite intre limitele ridicarii camei.

Functionarea sistemului se bazeaza pe existenta unei came (3) pe arborele de distributie (1) al supapelor de evacuare (4). Prin antrenarea pompei (9), aceasta cama genereaza presiune hidraulica transmisa in sistemul de actionare a supapelor de admisie care poate directiona uleiul sub presiune prin intermediul electrovalvei (8) pentru actionarea supapelor de admisie in sensul deschiderii sau inchiderii. In cazul in care presiunea uleiului nu este utilizata in timpul generarii sale de catre cama, ea va fi stocata de catre acumulatorul hidraulic (10), de unde va putea fi utilizata pentru actionarea supapelor chiar si dupa ce s-a incheiat actiunea camei (3) asupra pompei (9).