Sunteți pe pagina 1din 36

FILIERA LAPTELUI Laptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale: lipide, proteine

(dintre care cazeina prezinta importanta tehnologic pentru obtinerea branzeturilor), glucide ( si lactoza, glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric si piruvic).
Accesul la material biologic performant Sisteme de crestere a vacilor

Programarea productiei de lapte

Alimentatia vacilor de lapte Reproductie si ameliorare

Institutii importante

Politicile sectorului public

Preproductie

Productie

Costurile de productie

PRERECOLTARE

Importanta laptelui Costuri postrecoltare


Distributie
POSTRECOLTARE

Obtinerea productiei de lapte Tratamentele primare


Prelucrare

Colectarea si transportul Comertul exterior

Prelucrarea

Piata laptelui Comertul intern Perisabilitatile si defectele

Ambalarea si depozitarea

Figura 6.1 - Componentele filierei laptelui

Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesara o analiza care sa porneasca de la importanTa laptelui, obTinerea acestuia n fermele de vaci de lapte, prelucrarea si transformarea lui n diverse produse lactate, comercializarea acestora etc. Studiul ncepe cu ferma de vaci de la care se obTine laptele. Modul cum sunt hranite animalele, sistemul de crestere, rasa, ereditatea, mulsul si intervalul dintre mulsuri, perioada de lactaTie etc., influenTeaza cantitativ si calitativ producTia de lapte. Se urmareste, apoi, drumul laptelui spre centrele de prelucrare si toate tratamentele prin care pot fi prevenite pierderile acestui produs perisabil. Marketingul are o importanTa deosebita n cadrul filierei laptelui, n care se regasesc agenTi economici specializaTi n ndeplinirea anumitor operaTiuni de distribuTie, promovare etc. Toate aceste componente ale filierei sunt transpuse sub forma unui cerc (figura nr.6.1), cele 19 componente fiind grupate n 4 faze: preproducTie, producTie, prelucrare si distribuTie. 6.1. Etapele filierei laptelui 6.1.1. Etapa preproductie n etapa preproduc6ie, principalii operatori ai filierei sunt: crescatorii de animale, institutele de cercetare, Ministerul Agriculturii 6i Dezvoltarii Rurale, procesatorii, distribuitorii, unita6ile de creditare. Activita6ile aferente acestei etape sunt: cercetarea pie6ei, cercetari asupra raselor de animale, creditarea, asigurarea cu resurse materiale etc. IMPORTANA LAPTELUI

ImportanTa laptelui n alimentaTie Pentru a asigura alimentaTia raTionala optima, speciali6tii recomanda ra6ia zilnica cu urmatoarea structura: carne si produse de carne 4-8%; lapte si derivatele lui 10%; oua 3-4%; grasimi 12-17%; cereale si derivate ale lor 25-45%; legume si fructe 17-18%; zahar si produse zaharoase 7-8%; bauturi nealcoolice 2-3%. Dintre toate alimentele menTionate anterior, laptele este inclus n categoria produselor de maxima necesitate pentru asigurarea securitaTii alimentare si sanataTii omului datorita compoziTiei sale chimice, fiind alcatuit din elemente esenTiale dezvoltarii organismului uman, marea lor majoritate neregasindu-se n nici un alt produs de origine animala. Ponderea nsemnata a laptelui n raTia zilnica de consum alimentar, mai ales pentru o importanta categorie a populaTiei cu venituri reduse, este data de multitudinea substanTelor hranitoare, nivelul ridicat de digestibilitate, usurinTa pregatirii pentru masa si nu n ultimul rand de raportul favorabil preT-valoare nutritiva n comparaTie cu alte alimente. Laptele si produsele lactate prezinta urmatoarele avantaje: asigura n alimentaTia populaTiei adulte un raport optim de calciu si fosfor (n mod normal, aceste elemente trebuie sa existe ntr-un raport de 1:1,5); valoarea nutritiva a unui litru de lapte, exprimata n calorii, reprezinta echivalentul caloric a 600 gr. de carne de vaca sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de paine, 8-9 oua, etc.; 250 ml de lapte aduc un aport de 100 de unitaTi de vitamina D cu rol n dezvoltarea si remodelarea oaselor; produsele derivate precum untul, branza de vaci si cascavalul reprezinta o sursa importanta de grasimi n care se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E. Importan_a laptelui n sistemul agroalimentar Sectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura Romaniei. Valoarea laptelui n anul 2001 a avut o pondere de 40% n totalul producTiei animale si 15% n valoarea producTiei agricole (dublandu-se n ultimii 8 ani de la 7% n 1993, la 15% n 2001).

Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat n perioada 2001-2009, n jurul valorii de 2500000 capete, din care 1500000 capete efectiv matca (Tabelul 6.1). Tabelul 6.1 Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2010
UM Specificare Efectiv total din care: Efectiv matca mii cap mii cap 2001 2800 1746 2002 2878 1759 2003 2897 1757 2004 2801 1755 2005 2862 1812 2006 2934 1810 2007 2819 1732 2008 2684 1639 2009 2010, 9 luni 2512 1569 2467 1386

Sursa:MADR
Figura 6.2 - Dinamica efectivelor de vaci de lapte, 2001-2009
3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Efectiv matca Efectiv total

Numarul mediu de vaci de lapte pe o exploata6ie difera n func6ie de tipul acesteia, de la 1,27 capete, la exploata6iile mici, la 217 capete, la cele mari. Media ponderata a acestor valori cu numarul de exploata6ii pe tipuri de dimensiuni este de 1,46 capete de vaci pe explota6ie (Tabelul 6.2). Tabelul 6.2 Numarul mediu de vaci de lapte
Specificare Total 1-2 capete 3-5 capete 6-10 capete 11-15 capete 16-20 capete 21-30 capete 31-50 capete 51-100 capete >100 capete Numar capete vaci 1735979 1444366 173667 32415 12806 7727 7525 8624 10167 38682 % din total 100,00 83,20 10,00 1,87 0,74 0,45 0,43 0,50 0,59 2,23 Media cap/ferma 1,46 1,27 3,64 7,51 13,28 17,76 25,00 38,33 70,12 217,31

Sursa: MAPDR Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat fragmentarea acestora. La nivel na6ional, exista 1,2 milioane exploataTii de vaci de lapte, n care este concentrat un efectiv de 1,7 milioane capete. Dimensiunea medie pe exploataTie este de 1,46 vaci de lapte, ponderea cea mai ridicata (83%) fiind deTinuta de gospodariile cu 12 capete. ExploataTiile care deTin peste 100 capete reprezinta doar 2,23% din total si aparTin n proporTie de 84% fostului sector de stat.

POLITICILE SECTORULUI PUBLIC Romania produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intra n circuitul comercial, alte aproximativ 3 milioane de tone nendeplinind criteriile europene si fiind destinate doar autoconsumului. Sprijinul acordat de stat la nivelul UE orienteaza activitatea producatorilor de lapte. Astfel Regulamentul Consiliului 1255/1999 modificat de Regulamentul Consiliului 1787/2003, prevede pentru laptele integral valoarea ajutorului la 100 kg n valoare de: 21,69 euro de la 1 iulie 2004 pana la 30 iunie 2005 20,16 euro de la 1 iulie 2005 pana la 30 iunie 2006 18,61 euro de la 1 iulie 2006 pana la 30 iunie 2007 18,15 euro de la 1 iulie 2007. Odata cu integrarea Tarii noastre n UE, legislaTia care guverneaza sectorul la nivel european este valabila cu unele excepTii si pentru Romania, fiind armonizata cu legislaTia naTionala. Pentru Romania cadrul legislativ pentru lapte si produse lactate reglementeaza n principal urmatoarele 1 probleme : condiTiile de aprobare a cumparatorilor de lapte, formularul de cerere pentru aprobarea si 2 nscrierea acestora n Registrul cumparatorilor ; 3 organizarea pieTei laptelui si produselor lactate ; metodologia de acordare a cotei individuale de lapte si modul de alocare si reconstituire a 4 rezervei naTionale de lapte . Astfel, ncepand cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea 25% la unt (de la 328,20 EUR la 246,39/100 kg) si 15% pentru laptele praf degresat (de la 205,52 EUR la 174,69/100 kg), respectiv livrarea sau vanzarea directa a laptelui si a produselor lactate, se face numai de catre deTinatorii de cota, n limita cantitaTilor de referinTa disponibile, pe baza unei solicitari scrise a producatorilor, catre autoritatea competenta Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte, si nscrierea n Registrul cotelor. Producatorii care livreaza lapte si/sau vand direct lapte si produse lactate consumatorilor, trebuie sa Tina evidenTa efectivului vacilor de lapte si a producTiilor n Caietul fermierului; activitaTile pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul zootehnic, precum si cuantumul acestuia, conform caruia se acorda un sprijin de 0,3 RON /litru pentru laptele de calitate conforma normelor Uniunii Europene livrat la centrele de colectare; metodologia de colectare, prelucrare, interpretare si difuzare a datelor statistice referitoare la piaTa produselor agricole si alimentare care se vor transmite Comisiei Europene si care

Prelucrat dpa Giurca Daniela (coordonator) s. a., - Impactul generat de dinamica cotei de lapte asupra producatorilor agricoli din Romania n contextul reformei, Politicii Agricole Comune, IER, Proiect SPOS 2008 Studii de strategie si politici, Studiul nr. 1, Bucuresti, 2008. 2 ORDINUL nr. 1388 din 30 decembrie 2005. 3 ORDONANA nr. 48 din 11 august 2005. 4 HOTARAREA nr. 852 din 28 iunie 2006 si HOTARAREA nr. 760 din 11 iulie 2007 pentru modificarea si completarea metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum si a modului de alocare si reconstituire a rezervei naTionale de lapte.

includ date referitoare la un anumit numar de produse lactate pentru care CE realizeaza situaTii statistice de preTuri din toate statele membre. Principalele elemente care vizeaza sectorul producerii si procesarii din cadrul filierei laptelui se refera la: eliminarea cotelor din anul 2015 (asa cum a fost stabilit n cadrul MTR n 2003) deoarece acest instrument este depasit de evoluTia pieTelor si filozofia curenta a PAC; eliminarea graduala a restricTiilor care limiteaza oferta. Astfel, pentru a oferi sansa pregatirii sectorului pentru aceasta reforma radicala s-a propus ca, pe langa cresterea cu 2% a cotelor ncepand cu 1 aprile 2008, adoptata deja de Consiliu, timp de cinci ani ncepand din 2009, cotele sa creasca gradual cu 1%; ajustarea masurilor si instrumentelor curente de sprijin a sectorului, care sunt irelevante sau depasite n contextul economic actual. Comisia a propus ca unele masuri de intervenTie pe piaTa la unt, de sprijin pentru consumul direct de unt si lapte praf, sa devina opTionale, funcTie de conjunctura pieTelor, iar sprijinul pentru stocarea privata la unele branzeturi si pentru consumul direct de unt, precum si utilizarea acestuia pentru patiserie si fabricarea ngheTatei, sa fie eliminate. Romania are o cota de lapte negociata la 3,057 mil. tone , calculat pentru 826.216 vaci la o producTie de 3700 kg lapte. Din aceasta cota 1,093 mil. tone (36%) sunt destinate procesarii, iar 1,964 mil. tone (64%) sunt destinate vanzarilor directe. n tabelul 6.3 este redata situaTia cotelor de lapte n Uniunea Europeana. Tabelul 6.3 Cotele de lapte n UE, pentru principalele _ari producatoare de lapte (tone)
Din care: Livrari unitaTii Vanzari procesatoare directe Belgia 331.043 3.188.202 122.228 Danemarca 4.455.347 4.454.709 639 Grecia 700.513 699.626 887 Spania 6.113.930 6.035.565 81.365 FranTa 24.235.797 23.844.318 391.480 Olanda 11.074.692 11.001.227 Polonia 8.964.017 8.500.000 464.017 Romania 3.057.000 1.093.000 1.964.000 Sursa: Buletin informativ, MAPDR, 5/2004. Statele membre Total % vanzarilor directe din total cota 3.6 0.0001 0.1 1.3 1.6 0.7 5.2 64.2

Stabilirea cotei de lapte s-a realizat pe baza datelor dintr-o zona neconsolidata productiv (producTia medie 3.400 l lapte) si tehnic (15% din lapte se produce n ferme, restul n gospodarii). Acest fapt a dus la stabilirea unei cote mici n comparaTie cu Tari care au aderat n 2005 (Ungaria - 1,9 mil. to, Cehia - 2,6 mil. to, Polonia - 8,5 mil. to) si cu o populaTie mult mai mica (Ungaria, Cehia - 10 mil.) sau dubla decat Romania (Polonia - 39 mil.) situaTia fiind asemanatoare si la efectivul de vaci (Ungaria - 400 mii, Cehia - 630 mii, Polonia - 3,4 mil., Romania - 1,74 mil.). Cotele mai bune obTinute de aceste Tari s-au datorat pregatirii fermierilor si fermelor din timp (peste 10-12 ani). Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa implementeze masurile comune de reglementare a pieTelor, inclusiv acest sistem de cote de producTie. inand nsa cont de specificul exploatarii vacilor de lapte din Tara noastra, n ferme de mici dimensiuni, putem menTiona ca

Romania a obTinut cel mai ridicat nivel al volumului vanzarilor directe (64,2%) comparativ cu etapa trecuta, respectiv a statelor membre ale UE-25. O problema cu care se va confrunta Romania n perioada imediat urmatoare este efectivul de vaci actual (numeric si productiv). n prezent exista un numar de cca 1,74 mil. vaci si o producTie medie de circa 3.400 l/cap. Pentru o activitate comerciala rentabila este necesara o producTie marfa de minim 4000 l care, raportata la cota de 3,057 mil. tone, nseamna un efectiv necesar de 750 mii vaci, pentru care trebuie ntocmit si realizat programul de modernizare a fermelor de vaci. Rezulta asadar o diferenTa de 1 mil. vaci ce trebuie integrate n sectorul de carne. Cantitatea totala pe cele doua componente ale sale se mparte astfel: livrari pentru procesare de 1,093 milioane tone si vanzari directe 5 de 1,964 milioane tone . INSTITUII IMPORTANTE Pe filiera laptelui intervin numerosi agenTi economici, care ndeplinesc funcTiuni specifice (tabelul 6.4). Tabelul 6.4 AgenTii economici care acTioneaza pe filiera laptelui FAZA AGENII ECONOMICI / INSTITUII Planificarea producTiei Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, DirecTia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, AgenTia NaTionala de ConsultanTa Agricola, producatorii agricoli, cercetatorii Asigurarea cu resurse ComercianTii de resurse materiale, producatorii materiale agricoli, procesatorii (consideraTi integratori pentru producatorii agricoli), cooperativele de aprovizionare, instituTii financiare, AgenTia NaTionala de Ameliorare si ReproducTie Zootehnica, Puncte de nsamanTari Artificiale ProducTia Gospodarii individuale, ferme familiale, asociaTii agricole, societaTi comerciale, AsociaTia Generala a Crescatorilor de Taurine, AsociaTia Crescatorilor de Taurine Transilvania ObTinerea laptelui Producatorii agricoli, familiile acestora, persoanele angajate temporar Transportul si Producatorii agricoli, procesatorii, firmele de depozitarea transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing Prelucrarea Producatorii agricoli, procesatorii, AsociaTia Prelucratorilor Romani din Industria Laptelui DistribuTia Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele de marketing, exportatorii Consumul Menajele, restaurantele, AsociaTia Consumatorilor din Romania, Oficiul pentru ProtecTia Consumatorilor,
5

Turek Rahoveanu Adrian (coordonator), Analiza filierei sectorului lapte n Romania, Editura Ars Academica, Bucuresti 2009, 283 pg., ISBN 978-606-8017-35-8

AsociaTia Promovare EducaTionala a Laptelui PerformanTa economica a filierei este determinata de eficienTa activitaTii organizaTiilor instituTionale, ale organizaTiilor profesionale si interprofesionale, ale agenTilor economici care acTioneaza n diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea le presteaza. Organisme instituTionale cu atribuTii pe filiera laptelui: Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), ce este direct interesat informativ, are drept de decizie direct privind acest domeniu; AgenTia Nationala Veterinara din Romania si Institutul pentru Igiena, responsabila cu acreditarea laboratoarelor din cadrul fabricilor de procesare a laptelui; AgenTia NaTionala de ConsultanTa Agricola, care aparTine MAPDR; Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul AgenTiei NaTionale pentru Ameliorare si ReproducTie n Zootehnie (ANARZ), subordonata MAPDR. OrganizaTia interprofesionala pe produs, care include si produsul lapte si derivate lactate, este persoana juridica de drept privat, de interes public, cu caracter profesional, cu statut de asociaTie fara scop lucrativ. OrganizaTia interprofesionala pe produs se constituie prin asocierea organizaTiilor profesionale fara scop lucrativ, cu personalitate juridica, de pe filiera producerii, prelucrarii, transportului, depozitarii, distribuTiei si comercializarii produselor. Consiliul Laptelui si Produselor Lactate este nominalizat ca si consiliu pe produs aferent sectorului lapte. A fost nfiinTat n mai 2005, dar a nceput sa funcTioneze n ianuarie 2006. Scopul Consiliului este acela de a fi o platforma naTionala n cadrul careia fermierii, procesatorii si guvernul sa discute situaTia curenta si problemele sectorului si sa elaboreze reglementari si acte normative specifice activitaTii lor. OrganizaTii profesionale si asociaTii din cadrul filierei laptelui 6 1. AsociaTia Patronala Romana din Industria Laptelui (APRIL) ; ncepand cu anul 2000, n urma unificarii OrganizaTiei Patronale Romane din Industria Laptelui cu Asociatia NaTionala a Procesatorilor de Lapte din Romania, unele societaTi comerciale cu activitate n domeniul procesarii laptelui si produselor lactate au hotarat constituirea AsociaTiei Patronale Romane din Industria Laptelui, organizaTie ce reprezinta la nivel naTional interesele sectorului de procesare a laptelui. Obiectivul principal al asociaTiei l reprezinta desfasurarea de activitaTi profesionale, tehnice si economice n interesul comun al tuturor membrilor. 2. AsociaTia pentru Promovarea CalitaTii Laptelui (APCL); 3. AsociaTia Specialistilor din Industria Laptelui (ASIL); 4. FundaTia pentru Controlul CalitaTii Laptelui (FCCL), este o fundaTie independenta non profit care se ocupa cu testarea calitaTii laptelui - materie prima; 5. AlianTa pentru Promovarea EducaTionala a Laptelui s-a ncadrat nca din 2003 ntr-un amplu program naTional pentru susTinerea dezvoltarii sistemului de lapte scolar n Romania. 6. AsociaTia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania (AGCTR).

http://www.april.org.ro

PROGRAMAREA PRODUCIEI DE LAPTE Programarea producTiei de lapte este o acTiune dificila, dar deosebit de importanta pentru fermele care deTin efective mari de animale. Pe baza programului de producTie se elaboreaza, n continuare, programul de aprovizionare, programul de desfacere, se planifica activitatea financiara si, n final se anticipeaza linia strategica pe care se va nscrie traiectoria fermei. Elaborarea programului producTiei de lapte este o acTiune dificila, avand n vedere ca vacile se pot afla n ani diferiTi de lactaTie, iar n cadrul anilor, n diverse luni de lactaTie. ProducTia medie obTinuta pe cap de vaca variaza n funcTie de numarul de lactaTii si de luna de lactaTie. Metoda utilizata pentru programarea producTiei de lapte Tine seama de miscarea animalelor pe luni calendaristice si luni de lactaTie si are la baza criteriul producTia de lapte variaza n funcTie de luna de lactaTie. InformaTiile necesare elaborarii unui program riguros sunt: - efectivul de vaci pe luni de lactaTie existent la nceputul anului pentru care se face programul; - programul de fatari pe luni calendaristice; - durata perioadei de lactaTie; - numarul de vaci care se vor reforma n cursul anului; - producTia de lapte pe cap de vaca, pe luni de lactaTie. Se realizeaza miscarea efectivului de vaci pe luni de lactaTie si pe luni calendaristice. Deoarece o parte din vacile care se gasesc ntr-o anumita luna de lactaTie se afla n aceasta situaTie aproximativ jumatate din luna calendaristica, trecand n aceeasi luna n urmatoarea luna de lactaTie, se 7 calculeaza efectivul mediu de vaci pe luni calendaristice si pe luni de lactaTie. ACCESUL LA MATERIALUL BIOLOGIC PERFORMANT Materialul genetic utilizat poate determina cresteri ale productivitaTii si niveluri ridicate de venit. Accesul micilor fermieri la materialul genetic de calitate este o constrangere serioasa, predominant fiind sistemul tradiTional de reproducTie. nsamanTarea artificiala este o metoda moderna utilizata n reproducTia animalelor, metoda care a capatat o larga raspandire datorita avantajelor tehnice si economice pe care le prezinta, faTa de reproducerea naturala. Avantajele nsamanTarii artificiale sunt: - folosirea mai intensa a reproducatorilor de mare valoare, sporind ameliorarea animalelor; - scade numarul de reproducatori masculi necesari, realizand, astfel, economii apreciabile de nutreTuri, adaposturi, personal etc.; - materialul seminal recoltat de la reproducatori se poate conserva timp ndelungat; - conservarea materialului seminal determina posibilitatea transportului acestuia la distanTe foarte mari, chiar importuri (Romania importa material seminal din Olanda); - se evita raspandirea bolilor contagioase. Rasele de taurine care se cresc n Tara noastra se mpart n doua grupe: rase autohtone si rase importate. Din rasele autohtone fac parte: BalTata Romaneasca, Bruna de Maramures si Pinzgau de Transilvania. n rasele importate sunt cuprinse rasa Friza, Simmental, Schwyz etc. Rasa are o influenTa hotaratoare asupra producTiei medii de lapte obTinuta anual, producTie care variaza de la 2000-2500 litrii de lapte la rasa Pinzgau de Transilvania la 4500-5000 litrii de lapte la rasa Friza.
7

Voicu, R., Economia si managementul exploataTiilor agricole, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000.

Etapa de productie n aceasta faza a filierei principalii agen6i economici sunt crescatorii de animale: gospodarii individuale, ferme familiale, asociaTii agricole, societaTi comerciale, iar principalele activita6i sunt cre6terea vacilor, reproduc6ia 6i ameliorarea animalelor 6i ob6inerea produc6iei de lapte. SISTEMELE DE CRETERE A VACILOR Din punct de vedere tehnologic, n ciclul de reproducTie si producTie, vacile parcurg urmatoarele etape fiziologice normale: - vaci negestante lactante; - vaci gestante lactante; - vaci n repaus mamar. Tehnica de exploatare (hranire si ngrijire) a acestor categorii este diferita n funcTie de nevoile lor biologice. Hranirea vacilor lactante se face dupa norme (14 kg substanTa utila, 10 unitaTi nutritive, 1030 proteina bruta digestibila, 55 litri de apa, 63 g de sare, 80 g de calciu, 56 g de fosfor, 280 mg de caroten). n timpul iernii, nutreTurile de baza sunt fibroasele, nutreTul murat, radacinoasele si concentratele, adica nutreTurile care se pot conserva n cantitaTi mari. n raTia vacilor n lactaTie nutreTurile intra n proporTiile urmatoare: fibroase si grosiere 20-25%, suculente 65-70% si concentratele 8-10%. n timpul verii, hrana de baza pentru vacile de lapte o formeaza nutreTul verde sub forma de pasune sau cosit. Primavara, trecerea de la regimul de grajd la regimul de pasune trebuie sa se faca treptat. nsamanTarea vacilor, n unitaTile zootehnice, se realizeaza prin monta dirijata si, cel mai frecvent, prin nsamanTarile artificiale, iar n gospodariile Taranesti prin monta. ntreTinerea vacilor se poate face n doua sisteme: - n stabulaTie legata, caz n care adaparea, distribuTia hranei, evacuarea dejecTiilor si mulsul se realizeaza mecanizat. Mulsul se face cu instalaTii mecanice, fie cu colectarea laptelui la bidon, fie cu colectarea si transportul laptelui printr-o conducta de sticla direct n rezervorul de depozitare. Acest sistem este deosebit de igienic deoarece nu permite laptelui sa intre n contact cu microorganismele din aer, ceea ce ar grabi alterarea. - n stabulaTie libera. Vacile sunt libere n grajduri nchise sau deschise cu padoc exterior aferent. Este sistemul specific micilor gospodarii care deTin n medie 1,44 capete. Vacile de lapte sunt exploatate n sisteme diferite de crestere. Nerespectarea de catre fermieri a normelor de hrana, a condiTiilor igienico-sanitare, a numarului de mulsuri si, n general, a tot ceea ce nseamna ntreTinerea animalelor, are repercusiuni negative asupra cantitaTii si calitaTii laptelui. Din punct de vedere economic, exista doua sisteme de crestere a vacilor de lapte: sistemul intensiv si sistemul extensiv. n sistemul intensiv, dimensiunea fermelor este mare, se aplica tehnologii moderne de crestere a vacilor, cel mai adesea n stabulaTie legata, capitalul fix deTine o pondere importanta, productivitatea muncii este ridicata, iar rezultatele economice si financiare sunt, de asemenea, ridicate. n sistemul extensiv, dimesiunea fermelor este redusa, se aplica tehnologii

tradiTionale si stabulaTia libera a vacilor, capitalul fix are o pondere nensemnata, productivitatea muncii este redusa, iar rezultatele financiare sunt inferioare sistemului intensiv. ALIMENTAIA VACILOR DE LAPTE AlimentaTia reprezinta baza cresterii animalelor. Trebuie amintita semnificaTia termenului de zootehnie n viziunea unor autori: tehnica convertirii nutreTurilor n produse animale. Hrana asigura atat ntreTinerea funcTiilor vitale ale organismelor, cat si realizarea diverselor producTii, de aceea raTia de furajare a animalelor este formata din: raTia de ntreTinere si raTia de producTie. Aceasta delimitare este realizata n scop economic, pentru a urmari evoluTia producTiei de lapte n funcTie de raTia de producTie administrata, activitatea economica fiind eficienta atunci cand veniturile suplimentare obTinute din vanzarea unei producTii mai mari realizata n urma unei furajari rationale (stiintifice) depasesc costurile suplimentare antrenate de cresterea si mbunataTirea calitativa a raTiei. Ordinea n care se face administrarea furajelor prezinta importanTa economica, astfel: - la vacile cu producTii mici se dau mai ntai nutreTurile de calitate slaba, apoi suculentele, fibroasele de calitate mai buna si la sfarsit concentratele; - la vacile cu producTii mari se dau la nceput nutreTurile de cea mai buna calitate si cu valoare nutritiva ridicata, concentratele, suculentele si apoi fibroasele. Un nutreT se administreaza ntotdeauna dupa ce a fost consumat n ntregime cel precedent. De reTinut, de asemenea, ca pasunatul este forma cea mai indicata de hranire a vacilor, avand o eficienTa economica ridicata. Principala grupare a furajelor se realizeaza n funcTie de caracteristicile nutritive si provenienTa, conform tabelului 6.5. Tabelul 6.5 Gruparea furajelor
Grupa de nutreTuri Fibroase Suculente Grosiere Concentrate SubstanTe energetice Preparate furajere Verzi Exemple Fanuri NutreTuri nsilozate, borhoturi, radacinoase, tuberculi, bostanoase, resturi culinare Paie de cereale, coceni de porumb, vrejuri Concentrate cultivate, concentrate industriale, fainuri proteice de origine vegetala, animala Grasimi vegetale si animale de uz furajer, glucoza, amidon, melasa NutreTuri combinate, complexe de proteine + vitamine + substante minerale + antibiotice Lucerna, trifoi, sulfina, mazare furajera, soia, mazariche, borceaguri, porumb furajer, secara, ovaz si orz, iarba de sudan, sorg, frunze de sfecla

REPRODUCIE I AMELIORARE Aceasta componenta este studiata deoarece majoritatea producTiilor animale sunt rezultatul direct sau indirect al funcTiei de reproducTie. De asemenea, reproducatorii au un rol deosebit de important n transmiterea nsusirilor de producTie la descendenTi si, prin aceasta, la ridicarea potenTialului productiv. Pentru o buna desfasurare a procesului de reproducTie trebuie respectate o serie de condiTii: - selecTionarea riguroasa a reproducatorilor; - hranirea, ngrijirea, adapostirea si folosirea raTionala a acestora;

1 0

examenul sanitar-veterinar periodic, pastrarea unei evidenTe a reproducatorilor folosiTi, a datei montei si fatarii. EvidenTa reproducTiei, sub forma programului de monta si fatari, are un rol important n programarea producTiei de lapte, si n continuare a programului de desfacere a producTiei obTinute. Pentru a mari producTia unui animal se poate acTiona pe doua cai: - prin mbunataTirea condiTiilor de mediu; - prin ridicarea potenTialului genetic de producTie a animalului (ameliorarea genetica). Regula de baza folosita n ameliorarea animalelor este aceea de a alege pentru reproducTie animale cu nsusiri morfologice si productive superioare, pe care acestea sa le transmita urmasilor. COSTURILE DE PRODUCIE Pentru a determina eficienTa unei activitaTi este necesar a comensura veniturile si toate cheltuielile antrenate de obTinerea acestor venituri. AcTiunea de comensurare a tuturor categoriilor de cheltuieli este dificila n cazul gospodariilor Taranesti deoarece munca este furnizata de familie si nu este evidenTiata valoric. O parte a furajelor poate fi asigurata din gradina proprie sau din faneTele deTinute n proprietate si/sau arendate si poate doar munca zilierilor angajaTi pentru recoltarea fanului sa fie evidenTiata valoric. i totusi, chiar si micii fermieri care cresc vaci de lapte pentru valorificarea producTiei prin autoconsum Tin o evidenTa mentala a ceea ce au cheltuit cu achiziTia, hrana, ntreTinerea animalelor etc. Tipurile de cheltuieli variaza mult n raport cu marimea fermei. Unele categorii pot lipsi n cazul unitaTilor foarte mici (gospodariile familiale). n cadrul acestor categorii de cheltuieli, unele deTin o pondere mai ridicata, astfel: furajele reprezinta ntre 40 si 80% din costul unitar total al produselor zootehnice, n funcTie de produs si de specia de animale. NutreTurile combinate conTin toate elementele nutritive necesare sanataTii animalelor si realizarii unor randamente superioare. OBINEREA PRODUCIEI DE LAPTE Din punct de vedere tehnologic , n faza de obTinere a producTiei de lapte, o importanTa deosebita revine pastrarii igienei si respectarii normelor de executare a acestei operaTiuni. Modul n care se desfasoara mulsul determina calitatea si, implicit, preTul laptelui. Pentru a obTine o producTie de calitate trebuie respectate o serie de reguli de igiena n timpul mulsului: - interzicerea furajarii animalelor n timpul mulsului; - spalarea ugerului cu apa calda si stergerea cu un prosop curat; - masajul igienic al ugerului; - recoltarea separata a primelor jeturi de lapte si interzicerea dirijarii acestora direct pe asternut; - folosirea de aparate de muls curate si dezinfectate; - igiena personalului spalarea pe maini, folosirea unui echipament de protecTie (halat alb, boneta); - folosirea vaselor emailate sau din aluminiu, bine spalate si dezinfectate; - n cazul mulsului mecanic, aparatele de muls, conductele si bazinele de lapte trebuie spalate si dezinfectate; - mulsul trebuie sa se desfasoare ntr-un spaTiu corespunzator din punct de vedere igienic. Grija pentru igiena laptelui continua si dupa operaTiunea de muls, laptele fiind un mediu propice dezvoltarii microorganismelor. ImportanTa respectarii igienei mulsului este evidenTiata n tabelele

urmatoare care surprind cantitatea de microorganisme din lapte n funcTie de recoltarea mecanizata sau manuala si pe surse de infecTie. Tabelul 6.7 Cantitatea de microorganisme din laptele recoltat manual i mecanic (germeni/ml) Mulgere mecanica Mulgere ntreTinerea Spalarea cu ntretinerea corecta manuala neglijenta a masinii apa rece Spalarea cu apa Spalarea cu apa o calda (50 C) calda si detergent 21.800 460.000 51.600 6.700 3.700
Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988

Numarul de microorganisme care se dezvolta n lapte este invers proporTional cu gradul de igiena a mulsului, modul de strecurare, igiena vaselor si ambalajelor etc. Tabelul 6.8 Infectarea laptelui cu microorganisme n timpul mulgerii (germeni/ml) Surse de infecTie n condiTii bune de mulgere n condiTii proaste de mulgere Ugerul 100 50.000-100.000 Pielea animalului 50 20.000-50.000 Aerul 1 10 Mainile mulgatorului 1 1.000 Vasul de muls 1 10.000 Bidonul n care se toarna 10 1.000.000 laptele
Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui Ed.Tehnica, Bucuresti, 1988

Din punct de vedere economic, n perioada de tranziTie au avut loc doua tendinTe distincte n ceea ce priveste producTia de lapte: astfel ntre anii 1989 1997 (cu excepTia anilor 1990 si 1992), aceasta a crescut constant (+25%), crestere datorata sporirii accentuate a producTiei medii (+62%); ntre anii 1997 2000, odata cu liberalizarea completa a preTurilor si nlaturarea tuturor masurilor de sprijin pentru 8 producatorul de lapte, a avut loc un declin, atat al producTiei totale, cat si al producTiei medii . Incepand cu anul 2001 se remarca o usoara redresare atat a producTiei medii, cat si a producTiei totale de lapte (tabelul 6.9). Se constata o stabilizare a produc6iei de lapte n perioada analizata la valori cuprinse ntre un minim de 50 mil.hectolitri n anul 2009 6i un maxim de 58 mil.hectolitri n anul 2006. Tabelul 6.9

Dinamica produc_iilor medii _i totale de lapte, 20012009


UM Specificare ProducTia medie de lapte ProducTia totala de lapte din care: - ProducTie marfa - ProducTie subvenTionata din producTia totala
8

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

l/cap mii hl mii hl mii hl %

3.014 3.133 3.263 3.493 51.000 52.761 55.288 55.444 24.017 25.006 25.937 27.629 5.000 7.460 8.500 11.068 9,8 14,2 15,0 19,6

3.510 3.688 3564 3653 3807 55.334 58.307 54875 53089 50570 28.000 28.834 26868 28197 25310 11.970 21,6 -

2010 9 luni 2595 33944 17433 -

Leat, Ph., Berkum, S., Analiza sectorului lapte si produse lactate, n volumul LanTul agroalimentar din Romania: n drum spre aderare, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Bucuresti, 2003.

Dinamica productiei de lapte, 2001-2009


Productia totala 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 Productia marfa
Productia subventionata

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

6.1.3. Etapa prelucrare Principalii agen6i economici care ac6ioneaza n aceasta etapa a filierei sunt: producatorii agricoli, familiile acestora, persoanele angajate temporar, procesatorii, firmele de transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing. Opera6iile desfa6urate n aceasta etapa sunt: tratamentele primare, colectarea, transportul, prelucrarea, ambalarea, depozitarea laptelui 6i produselor lactate. TRATAMENTELE PRIMARE Aplicarea tratamentelor primare este deosebit de importanta pentru a evita deprecierile calitative ale laptelui. n primele doua ore dupa muls, laptele trebuie protejat antiseptic pentru o inactivarea microorganismelor, fiind necesara racirea laptelui la circa 4 C, prin folosirea de apa rece, gheaTa sau agent frigorific. n timpul operaTiei de racire, laptele trebuie agitat din cand n cand pentru uniformizarea temperaturii si reducerea timpului n care se face racirea. Aceasta racire, fara continuarea altui tratament asigura stabilitate maxim 48 de ore, dupa care pot sa apara deprecieri enzimatice cu modificari de gust si miros. Alte tratamente primare aplicate laptelui imediat dupa muls se refera la igienizarea acestuia, operaTie care consta n tratamente termice si chimice : o - Pasteurizare la cca 60 C n scopul distrugerii formelor vegetative ale microorganismelor. Pasterurizarea este importanta deoarece are rol bactericid fara a influenTa valoarea nutritiva a laptelui. - Sterilizare si fierbere n cazul n care laptele se consuma n timp scurt. Este un tratament aplicat de catre toate unitaTile de obTinere a laptelui si toate gospodariile. - Administrarea de perhidrol care, prin punerea n libertate a unui atom de oxigen, inhiba organismele anaerobe. Sursele de contaminare a laptelui, n aceasta faza a filierei, sunt: - oamenii care lucreaza n sfera producerii, colectarii, industrializarii sau comercializarii; - animalele, n mod deosebit cele bolnave, datorita unor infecTii la nivelul glandei mamare, a pielii, a tubului digestiv, microorganismele ajungand n lapte; - rozatoarele si insectele, ndeosebi mustele, gandacii si furnicile; - mediul nconjurator: apa, aerul, solul, dejecTiile; - utilajele, ustensilele, pardoselile insuficient curaTate, spalate, dezinfectate.

COLECTAREA I TRANSPORTUL Distribuirea laptelui n sistemul actual de organizare, respectiv, cantitatea de lapte ramasa dupa ce s-a acoperit necesarul pentru hranirea viTeilor, se livreaza centrelor, punctelor de colectari sau direct unitaTilor de prelucrare a laptelui. Punctele de colectare preiau cantitaTile de lapte de la producatorii individuali sau unitaTi asociate care predau cantitaTi relativ mici. Pentru unitaTile agricole care au ferme specializate, laptele se livreaza "loco ferma", autocisternele de colectare efectuand operaTii de transport direct la fabrici. Cantitatea de lapte predata delegatului din partea unitaTii beneficiare este recepTionata si preluata de aceasta sub aspect calitativ si cantitativ, potrivit prevederilor contractuale. Pentru a fi prelucrat, laptele trebuie colectat de la numerosi producatori. Avand n vedere procentul covarsitor de 93% din producTie obTinuta n sectorul privat, care furnizeaza lapte de calitaTi diferite, principala problema pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui o constituie loturile mici si neomogene care provin de la numerosi fermieri. ReTeaua de colectare formata din puncte si centre de colectare este cea mai vulnerabila veriga din cadrul filierei laptelui. n cadrul fluxului laptelui de la producator la procesator, se opereaza cu cantitaTi mici ceea ce presupune costuri suplimentare legate de transport. n multe zone, aceste centre de colectare nu dispun de suficiente instalaTii de racire a laptelui. La acestea se mai adauga si costurile ridicate necesitate de colectarea, transportul si distribuTia laptelui si produselor lactate. Utilajele pentru recepTia si racirea laptelui n zona de colectare sunt: masuratorul cu flotor, bazinele de recepTie, bazinele pentru racirea bidoanelor cu lapte, instalaTiile pentru racirea laptelui la ferme, racitoarele cu placi si gheTariile. Transportul laptelui de la centrele de colectare se face n vehicule termoizolate, acoperite, curate, fara miros strain. O alta problema este cea financiara, ntreprinderile de prelucrare neplatind la termen contravaloarea materiei prime catre producatorii agricoli, astfel ncat acestia refuza aceasta forma de vanzare. Ei mai au de ales ntre: - prelucrarea artizanala pentru obTinerea de smantana si branzeturi pe care le comercializeaza apoi tot pe piaTa Taraneasca; - folosirea laptelui pentru alimentaTia animalelor. Plata la timp pentru laptele livrat este de o importanTa cruciala pentru fermieri, pentru ca astfel ei pot obTine fondurile necesare pentru a-si asigura existenTa si pentru a plati input-urile necesare desfasurarii activitaTii. Din acest punct de vedere, dezvoltarea si modernizarea centrelor de colectare constituie o cerinTa majora pentru dezvoltarea unui sector de lapte competitiv. Drumul laptelui crud se bifurca spre diferite destinaTii consumul familial, consumul tehnologic, piaTa Taraneasca si fabricile specializate n prelucrarea laptelui. Datorita importanTei produselor lactate pentru alimentaTia oamenilor, va fi studiata n continuare ultima destinaTie prelucrarea. PRELUCRAREA Produsele din lapte se obTin prin prelucrarea acestuia, pentru a prelungi perioada de consum a laptelui si pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse. Din punct de vedere tehnologic, produsele lactate se obTin conform operaTiilor prezentate n continuare. 1. Laptele de consum se obTine printr-o tehnologie simpla care consta n curaTirea laptelui, prin centrifugare si filtrare, normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adaugare de lapte smantanit

pentru a-l aduce la o anumita concentraTie n grasimi, igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare, omogenizarea laptelui si ambalarea acestuia n recipienTi de sticla, plastic, Tetra-Pac. 2. Laptele praf se obTine prin eliminarea a 97% din apa. Tehnologia are la baza procesul de uscare prin pulverizare sau n pelicula. 3. Iaurtul este un produs alimentar originar din Asia Mica si Peninsula Balcanica si conTine toate elementele nutritive ale laptelui sub o forma usor asimilabila. Materia prima se trateaza termic la o 95 C timp de 30 de minute, se nsamanTeaza cu microflora n jet continuu, produsul fiind repartizat n alveole sau pahare de plastic.Acestea fermenteaza la caldura timp de 3 ore, urmand preracirea si racirea. Produsul este apt de consum dupa 12 ore, cu o valabilitate de 2 zile. o 4. Smantana are la baza procesul de smantanire la 40-45 C, urmat de pasteurizare, racire, nsamanTare si maturare biochimica. 5. Untul, cunoscut de peste 1.000 de ani, este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. Procesul tehnologic este asemanator obTinerii smantanii care apoi se bate, se spala, se malaxeaza si se ambaleaza. 6. Branzeturile sunt produse fermentate din lapte, de natura proteica, n care se regasesc principalele valori nutritive ale laptelui. Indiferent de natura branzeturilor, la obTinerea acestora se aplica patru reguli fundamentale: laptele sa fie maturat (acidifiat), folosirea de coagul (cheag), zdrobirea 9 coagulului pentru eliminarea zarei si consolidarea laptelui si maturarea branzei crude. Din punct de vedere economic, n anul 2009 comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitaTile procesatoare de la exploataTii agricole 6i centre de colectare a scazut cu 59893 tone (-5,7%). Cele mai mari scaderi ale producTiei n anul 2009 faTa de anul 2008 s-au 10 nregistrat la lapte praf cu 2027 tone (-33,0%) 6i la branzeturi topite cu 3147 tone (-20,8%) . ProducTia de branzeturi a scazut, de asemenea, n anul 2009 faTa de anul 2008, cu 1550 tone (2,2%). EvoluTia cantitaTii de branza obTinuta exclusiv din lapte de vaca (93,3% din producTia totala de branzeturi) s-a menTinut n aceeasi tendinTa descendenta. ProducTia de smantana de consum s-a menTinut aproximativ egala cu cea obTinuta n anul 2008. ProducTia de unt a avut, n anul 2009 comparativ cu anul 2008, cea mai mare crestere, cu 1293 tone (+14,1%) si a fost urmata de producTia de lapte de consum cu 25229 tone (+12,8%). ProducTia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) a crescut, de asemenea, cu 2792 tone (+1,9%) n anul 2009 faTa de anul precedent. Tabelul 6.10 Productia de lapte colectat _i produse lactate, 2008-2009 Anul 2009 fata de Productie realizata anul Denumire produs tone2008 (+/-) 2008 1072679 1051481 3,72 3,21 200 9 1011464 991588 3,76 3,24 tone -61215 -598930 * * % -5,7 -5,7 * *

Lapte colectat* - de vaca continut mediu de grasime ( %) continut mediu de proteine ( %)


9

10

Boboc, D., Tehnologia producTiei alimentare, ASE, 2002 INS, Comunicat de Presa nr.129/2010

1 5

- de bivolita - de capra - de oaie Lapte ( materie prima) din import Lapte de consum Smantana Lapte acidulat** Lapte praf Unt Branza ( inclusiv urda ) - din lapte de vaca Branza topita

3538 4026 13634 51707 196689 47673 143577 6136 9198 71032 66278 15157

2139 4008 13729 80636 221918 47447 146369 4109 10491 69482 64847 12010

-1399 -18 +95 +28929 +25229 -226 +2792 -2027 +1293 -1500 -1431 -3147

-39,5 -0,4 +0,7 +55,9 +12,8 -0,5 +1,9 -33,0 +14,1 -2,2 -2,2 -20,8

*Lapte colectat de unitaTile procesatoare de la exploataTii agricole si centre de colectare **Include iaurt, iaurt de baut, lapte batut si alte produse similare din lapte fermentat Sursa: INS, Comunicat de Presa nr.129/2010

Tabelul 6.11 ProducTia de lapte de vaca colectat de ctre unitaTile procesatoare si principalele produse lactate pe regiuni de dezvoltare, n anul 2009 (tone) Regiuni de dezvoltare Branza Lapte de vac Lapte de Produse lactate
colectat Total Tar 991588 consum 221918 proaspete *) 193816

(inclusiv urda) 69482

Nord Est Sud Est Sud Muntenia Sud Vest Oltenia Vest Nord Vest Centru Bucuresti - Ilfov
c = date confidentiale *) Include smantana si lactatele acidulate
Sursa: INS, Comunicat de Presa nr.129/2010

207433 76892 66496 c 27180 225344 300452 c

48365 14411 14994 2488 c c 89699 c

17562 14192 17947 1205 c 11629 51401 c

13691 7360 7911 1011 2064 17948 18883 614

Cele mai mari cantitaTi de lapte de vaca s-au colectat n regiunile Centru (30,3%), Nord-Vest (22,7%) si Nord-Est (20,9%) (Tabelul 6.11). Laptele de consum s-a produs cu preponderenTa n regiunile Centru (40,4%) si Nord-Est (21,8%). Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia deTin peste 70,0% din producTia de produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Branza sa produs ndeosebi n regiunile Centru (27,2%), Nord-Vest (25,8%) si Nord-Est (19,7%). Din punct de vedere instituTional, n Romania la finele lunii iunie 2006, conform datelor INS se nregistrau 361 unitaTi de procesare dintre care 117 de capacitate mare (peste 2000 tone/anual), 165 de capacitate medie (ntre 500-2000 tone lapte anual) si 79 de mica capacitate (sub 500 tone lapte anual).

1 6

n anul 2007 exista un numar de 671 ntreprinderi de industria laptelui de diferite capacitaTi. Tabelul nr.6.12 Principalii indicatori economico-financiari ai ntreprinderilor din industria laptelui, 2007
Indicatori ProducTia exerciTiului din care: n medie pe salariat Exporturi directe din care: la 1000 lei cifra de afaceri n medie pe salariat Valoarea adaugata bruta n costul factorilor - total din care:
la 1000 lei cifra de afaceri

UM mii lei lei/persoana mii lei lei lei/persoana mii lei lei

Total ntreprinderi

Indicatori

UM nr. mii lei lei pers. pers. mii lei lei/pers.

Total ntreprinderi 671 455829 679328 18688 17279 301735 17483

Numar de 2630755 ntreprinderi Capital social la 31 152252 XII 2007 54516 - d.c. n medie/
ntreprindere

Efectiv personal la 17 31 XII 2007 Efectiv mediu de 3155 salariaTi Cheltuieli cu 558951 personalul, d.c. 178 n medie /salariat

la 1000 lei producTia lei 212 % 100,0 exerciTiului n medie pe salariat lei/persoana 32349 Excedentul brut de mii lei 257216 exploatare Total din care: la 1000 lei producTia lei 98 exerciTiului la 1000 lei valoare lei 460 adaugata Sursa: Institutul NaTional pentru Statistica, Rezultate si randamente ale ntreprinderilor de industrie si comerT , 2009

ProducTia totala a exerciTiului este, la nivel naTional, de 2630755 mii lei. Raportarea acestui indicator la numarul salariaTilor evidenTiaza media la nivel naTional n valoare de 152252 lei/persoana. Valoarea adaugata bruta n costul factorilor la nivel naTional pe total este de 558951 mii lei, din care cca 2/3 aparTine ntreprinderilor mari. Prin raportarea valorii adaugate la 1000 lei cifra de afaceri a rezultat o valoare de 178 lei. Excedentul brut n exploatare pentru ntreprinderile de procesare a laptelui cumuleaza un cuantum la nivel naTional de 257216 mii lei care de asemenea aparTine preponderent marilor nreprinderi (72,77 %). Din toate acestea rezulta faptul ca ntreprinderile de procesare a laptelui se integreaza n filiera prin forme de intensitate diferenTiate de nsasi rezultatele obTinute. Pentru a se argumenta suficient aceste rezultate din cadrul filierei laptelui, pot fi considerate edificatoare nivelurile indicatorilor ce privesc cifra de afaceri si rezultatele exerciTiului.

1 7

n anul 2008, structura nregistrata pentru aceste ntreprinderi de procesare a laptelui reflecta o simplificare. Conform cerinTelor si nregistrarilor organisme competente evidenTiaza un total de 264 unitaTi, din care conform unor cerinTe si acreditari poate fi redata urmatoarea structura : 35 de unitaTi autorizate pentru schimburi intracomunitare; 42 de unitaTi n conformitate cu cerinTele structurale comunitare, autorizate sa recepTioneze si sa proceseze lapte conform si neconform fara separare; 2 unitaTi n conformitate cu cerinTele structurale comunitare autorizate sa recepTioneze si sa proceseze lapte conform si neconform pe linii separate; 185 unitaTi autorizate pentru o perioada de tranziTie pana la 31.12.2009. Din cele prezentate, rezulta faptul ca n cadrul filierei produsului lapte si derivate lactate pentru agenTii economici ncadraTi n sectorul de procesare se manifesta o puternica tendinTa de concentrare.
Tabelul 6.13 Gradul de concentrare al ntreprinderilor din industria laptelui din Romania (anul 2007) Cifra de Nr. Cumulat % din totalul Cumulat % din totalul Nr. afaceri Anul nr. mediu de salariaTi cifrei de afaceri ntreprinderilor mediu de -leisalariaTi Primele 5 Primele 20 Primele 5 Primele 5 Primele 20 2007 671 17279 3143942811 18,70 45,68 36,90 64,78 Sursa: Rezultate si performanTe ale ntreprinderilor din industrie si construcTii, INS, 2008

n anul 2007, se poate constata ca, din totalul de 671 ntreprinderi n care activeaza 17279 salariaTi, primele 5 ntreprinderi cumuleaza 18,70% din acest numar al salariaTilor, iar primele 20 de ntreprinderi cumuleaza 45,68% din acest total. n ceea ce prive6te cifra de afaceri, aceasta este de 3143 mii lei. Se constata ca primele 5 ntreprinderi din industria laptelui deTin cca. 1/3 din cifra totala de afaceri (36,69%), iar primele 20 de asemenea ntreprinderi deTin cca. 2/3 din cifra de afaceri 12 (64,78%) . AMBALAREA SI DEPOZITAREA Laptele si produsele lactate, odata obTinute, se ambaleaza n diferite recipiente, astfel: - laptele de consum - pungi de polietilena, ambalaj de tip Tetra-pac si bidoane de 25 de litri pentru consumul colectiv (ex.spitale); - laptele praf cutii metalice, cutii de carton, pungi de polietilena; - iaurtul recipienTi de plastic; - smantana recipienTi de plastic; - untul ambalaje de staniol; - branzeturi - parafinarea, ambalarea n folii din material plastic. Referitor la depozitare, laptele si produsele lactate sunt foarte perisabile, de aceea acestea se pastreaza n condiTii controlate de refrigerare, pe durate diferite de timp, conform tabelului 6.14.

11 Sursa: Autoritatea NaTionala Sanitar Veterinara si pentru SiguranTa Alimentelor, 2008. 12 Turek Rahoveanu Adrian (coordonator), Analiza filierei sectorului lapte n Romania, Editura Ars Academica, Bucuresti 2009, 283 pg., ISBN 978-606-8017-35-8

1 8

Tabelul 6.14 Conditii si perioade de depozitare a laptelui si a produselor lactate Produsul CondiTii de depozitare Perioada de depozitare Laptele de consum 4-8oC 2-3 zile Laptele praf ndelungata o 4-8 C Iaurt Maxim 48 ore o 2-6 C Smantana 1-2 zile o 0-5 C 5-10 zile o -18 C 6-9 luni Unt o Branza 4-8 C Diferite perioade
Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui EdituraTehnica, Bucuresti, 1988

PERISABILITAILE I DEFECTELE Laptele si produsele lactate sufera n timpul operaTiunilor de transport, depozitare si manipulare unele modificari cantitative si calitative cunoscute sub denumirea de perisabilitaTi. Acestea se refera la: - cresterile si descresterile n greutate la diferite sortimente de branzeturi care variaza n funcTie de sortiment, de tipul de depozit, de durata depozitarii, de gradul de maturare al branzeturilor, de umiditate etc.; - perisabilitatea n timpul transportului variaza n funcTie de tipul produsului, felul transportului, tipul de autovehicul (frigorific sau nefrigorific), tipul de ambalaj, anotimp etc. Oricat de bine s-ar efectua transportul, au loc anumite pierderi de produs. Produsele lactate pot prezenta modificari ale proprietaTilor organoleptice si fizico-chimice, numite defecte, datorate calitaTii necorespunzatoare a materiei prime, nerespectarii procesului de fabricaTie si a igienei. n tabelul 6.15 sunt surprinse cateva dintre defectele produselor lactate: Tabelul 6.15 Defectele laptelui si ale produselor lactate Defectul Cauzele apariTiei Masuri de prevenire LAPTE Lapte murdar CondiTii neigienice de recoltare CuraTirea grajdului, a uneltelor Gust de furaje AlimentaTia animalelor cu ceapa sau usturoi Schimbarea hranei Gust sarat Laptele din ultima perioada a lactaTiei sau Acest lapte se mulge separat colostral Gust acru, Descompunerea componentelor laptelui Igienizare amar LAPTE PRAF Aglomerarea laptelui praf n bulgari AbsorbTia umezelii Ambalaje ermetice Amblarea produsului ferit de Gust si miros de seu Oxidarea grasimii, acTiunea luminii lumina si de aer IAURTUL Separare de zer Suprafermentare Respectarea duratei fermentarii Gust amar Lapte necorespunzator Sortarea laptelui SMANTANA

1 9

Prea fluida Gust acru Aspect stratificat Gust fad, nearomat Gust de vechi Gust acru Gust amar

Nerespectarea maturarii Supramaturare ConTinut redus de grasime UNT Lapte provenind de la vite tratate cu antibiotice, unt prea puternic spalat

Respectarea temperaturii si a duratei de maturare Reducerea cantitaTii de cultura Normalizarea smantanii

Untul cedeaza apa

Mucegai sub parafina

Gust ranced Gust amar

Se recepTioneaza laptele numai dupa 5 zile de la tratarea cu medicamente InfluenTa nutreTului-frunze de sfecla Aerarea smantanii Smantana maturata prea intens Respectarea maturarii Hranirea vitelor cu nutreTuri ngheTate, putrezite; Sortarea cu atenTie a laptelui Laptele la sfarsitul perioadei de lactaTie Umplerea putineiului la capacitate normala. Se opreste nvartirea putineiului imediat Umplerea excesiva a putineiului dupa formarea bobului mic de unt. BRANZETURI Infectarea cojii cu mucegai nainte Pregatirea corecta a branzeturilor nainte de de parafinare; Depozitarea n ncaperi infectate cu parafinare. Depozitarea n mucegai ncaperi igienice. AcTiunea lipazei din lapte, mai ales Se evita prelucrarea acestui la sfarsitul perioadei de lactaTie lapte. Cantitate prea mare de cheag Folosirea cheagului n cantitatea necesara

Sursa: Chintescu, G., Patrascu, C., Agenda pentru industria laptelui EdituraTehnica, Bucuresti, 1988

6.1.4. Etapa distribu_ie AgenTii economici identificaTi n aceasta faza a filierei sunt ntreprinderile de industrie alimentara care deTin magazine proprii de desfacere, angrosistii, detailistii. ActivitaTile identificate n aceasta faza a filierei sunt: achiziTionarea laptelui procesat 6i a produselor lactate de la procesatori, vanzarea catre consumatorii finali individuali sau colectivi a laptelui 6i produselor lactate si cercetarea pieTei de desfacere si a celei de aprovizionare n vederea identificarii preferinTelor consumatorilor si, respectiv, a celor mai bune posibilitaTi de achiziTionare a laptelui. COMERUL INTERN DestinaTiile producTiei de lapte sunt urmatoarele: autoconsum; consum tehnologic;

2 0

vanzari directe pe piaTa; procesare. Sistemele de valorificare a produselor lactate includ o serie de operaTii cum sunt: transport, ncarcare/descarcare, depozitare, condiTionare, ambalare, asigurarea de informaTii despre piaTa etc. Pentru o buna desfasurare a activitaTii, aceste ntreprinderi dispun de puncte de desfacere si de baza logistica bine organizata camioane, instalaTii de condiTionare si pastrare, ambalare, dispozitive de ncarcare/descarcare, birotica etc. Sursele de aprovizionare sunt achiziTiile directe de la producatorii de lapte, achiziTiile de la ntreprinderile de prelucrare a laptelui, achiziTile de la alTi intermediari, importuri. Igiena n unitaTile de comercializare a laptelui si produselor lactate este foarte importanta pentru a oferi consumatorilor preparate fara modificari de natura organoleptica, fizico-chimica sau microbiologica. Pentru aceasta, trebuie respectate urmatoarele condiTii obligatorii: - unitaTile sa fie dotate cu frigidere pentru pastrarea produselor pana la vanzare; - laptele si produsele din lapte sa nu fie pastrate la un loc cu alte produse din carne, peste, legume etc., sau cu ambalaje goale; - zilnic si ori de cate ori este nevoie sa se procedeze la spalarea frigiderelor de resturi alimentare, a pereTilor si pardoselilor cu detergenTi si la clatirea cu apa rece; - personalul care desface aceste produse sa poarte echipament sanitar de protecTie; - se interzice intrarea animalelor (caini, pisici) n incinta magazinului; - periodic sa se execute operaTii de dezinfecTie si deratizare. Canalele de distribuTie prin care laptele si produsele lactate ajung la consumator sunt: 1. producator consumator, reprezentat de vanzarile directe, pe piaTa Taraneasca 2. producator detailist consumator, reprezentat de reTeaua magazinelor cu amanuntul: magazine de dimenisuni mici, supermarket-uri 6i hypermarket-uri 3. producator angrosist detailist consumator, n care, fa6a de canalul anterior, intervine un agent economic intermediar angrosistul, care desfa6oara opera6ii logistice de transport, depozitare, ambalare. ncepand cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea laptelui, respectiv livrarea sau vanzarea directa a laptelui si a produselor lactate, se face numai de catre deTinatorii de cota, n limita cantitaTilor de referinTa disponibile. Cota de lapte reprezinta dreptul producatorilor de lapte de vaca de a-si vinde producTia pe piaTa. Prin normele aprobate, conform metodologiei acordarii cotelor de lapte, modul de alocare si reconstituire a rezervei naTionale de lapte, se asigura controlul cantitativ al celor care participa la aprovizionarea pieTei laptelui si a produselor lactate. n lipsa unei cote alocate, producatorii nu-si pot vinde laptele pe piaTa. Aceasta cota se refera doar la livrarile catre unitaTile de procesare si la vanzarile directe si nu include autoconsumul. Metodologia aprobata de Guvern stabileste, totodata, obligaTiile si responsabilitaTile deTinatorilor exploataTiilor agricole si a celor implicaTi n sistemul de administrare a cotelor de lapte. Producatorul care comercializeaza o cantitate de lapte peste cota individuala de lapte pentru vanzari directe deTinuta, precum si cel care nu deTine cota individuala de lapte, plateste taxa pentru cantitatea de lapte comercializata. Daca la sfarsitul anului de cota rezulta depasirea cotei naTionale de lapte, producatorii care au depasit cota individuala de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe sunt obligaTi sa plateasca o taxa stabilita anual de Comisia Europeana. Producatorii vor vira direct AgenTiei de PlaTi si IntervenTie n Agricultura contribuTia pentru depasirea cote individuale de lapte pentru vanzari directe. Referitor la vanzarea laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali, legislaTia naTionala precizeaza ca acestia pot valorifica din producTia animalelor proprietate personala laptele, smantana, branza proaspata de vaci, branzeturile sarate si untul, cu respectarea unor condiTii care -

2 1

vizeaza asigurarea igienei n adaposturile de animale, igiena corporala a animalului, igiena mulsului, 13 racirea laptelui, precum si respectarea condiTiilor de igiena personala . Spa7iile de vanzare a laptelui 6i produselor lactate difera n func6ie de canalul de distribu6ie. Astfel, exista: - pia6a 6araneasca, prin care se asigura siguranTa plaTilor pentru micii producatori, crearea unei disponibilitaTi de preTuri scazute la anumite produse pentru consumatorii cu venituri scazute, costuri mici ale facilitaTilor de piaTa; - magazinele mici, unde oferta este formata dintr-o gama larga de produse disponibile, pre6urile fiind, n general mai ridicate decat n cazul pie6ei 6arane6ti sau al hypermarket-ului; - supermarketuri si hypermarket-uri, forme de desfacere n care creste disponibilitatea produselor de calitate; exista un nivel superior al standardelor de servicii; pentru activitaTile de achiziTionare si vanzare a produselor se nregistreaza niveluri de eficienTa ridicate; creste disponibilitatea n aprovizionarea cu asemenea produse lactate de catre o parte din micile magazine. PIAA LAPTELUI Cele mai importante caracteristici ale cererii si consumului n cadrul filierei laptelui si 14 produselor derivate pot fi delimitate prin cunoasterea urmatoarelor elemente specifice filierei : oferta producTiei de lapte pentru consum n stare proaspata si supus prelucrarii este dispersata teritorial si calitativ neuniforma; persistenTa autoconsumului de lapte la un nivel ridicat, influenTeaza negativ realizarea profiturilor pentru toTi operatorii din cadrul filierei; consumuri mari pentru producTia de lapte s-au semnalat n special n marile centre urbane, care sunt departate teritorial de zonele de producTie; organizarea aprovizionarii cu lapte a consumatorilor se poate face direct de la producatori, prin centrele de livrare a laptelui din localitaTile urbane, precum si prin livrarea laptelui de la fermele de vaci pe care le poseda marile firme (acestea avand rolul de a regulariza aprovizionarea); agenTii economici existenTi pe piaTa marilor centre urbane se gasesc ntr-o permanenta concurenTa directa si indirecta (cu referire atat la lapte cat si la numeroasele sale derivate); solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pentru ntreaga perioada a anului, alaturi de exigenTele privind cantitatea laptelui si a derivatelor sale; livrarea laptelui catre consumatori n marile centre urbane face necesara acumularea unor mari cantitaTi de lapte de catre agenTii economici specializaTi; un risc major este acela ca agenTii economici ncadraTi n aceasta filiera nu reusesc sa satisfaca cerinTele si standardele de calitate mereu crescande de-a lungul filierei. Consumul de lapte, n Romania, este de 1048000 hl. Consumul de lapte si produse lactate n echivalent lapte era de 252 litri/locuitor, n anul 2007. Comparativ cu alte produse alimentare,

13Conform precizarilor Transportul si valorificarea laptelui si a produselor pe baza de lapte sunt reglementare de Ord. MAAP 389/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor pe baza de lapte publicat in Monitorul Oficial nr. 860/28.11.2002. 14 Turek Rahoveanu Adrian (coordonator), Analiza filierei sectorului lapte n Romania, Editura Ars Academica, Bucuresti 2009, 283 pg., ISBN 978-606-8017-35-8

2 2

consumul de lapte a nregistrat cea mai importanta crestere (41%), n perioada 1989 - 2001 . Cre6terea a continuat 6i n perioada 2002-2007, indicele de cre6tere a consumului de lapte fiind de 117%. n acelasi timp, nsa, se constata o depreciere calitativa a acestuia, n sensul scaderii permanente a consumului de lapte procesat n favoarea cresterii consumului de lapte neprocesat. Tabelul 6.16 ProducTia si consumul de lapte pe locuitor n Romania
UM 2002 Litri lapte/locuitor 253,0 ProducTia de %faTa de anul lapte/ locuitor 100,0 2002 Litri lapte/locuitor 215,0 %faTa de anul Consumul de 100,0 2002 lapte /locuitor %faTa de 84,98 producTia/loc. Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008 Indicatori 2003 265,7 105,01 225,0 104,65 84,68 2004 276,0 109,09 238,9 111,11 86,55 2005 280,3 110,79 299,2 139,16 106,7 2006 299,3 118,30 246,6 114,69 82,39 2007 283,5 112,05 252,8 117,58 89,17

15

n ceea ce prive6te producTia de lapte pe locuitor, aceasta a crescut, astfel, daca n anul 2002 se nregistrau 253,0 litri lapte, n ultimii ani este semnalat un maxim al ntregii perioade de 299,3 litri/locuitor n anul 2006, iar n ultimul an al perioadei analizate, 2007, un nivel de 283,5 litri/locuitor. Prin comparaTia faTa de anul 2002, indicii nregistreaza aceeasi tendinTa de crestere, nivelurile relative maxime fiind de asemenea semnalate n ultimii ani (se iau n discuTie anii 2006 si 2007 cand, faTa de anul 2002, se nregistreaza depasiri de +18,30 % si respectiv +12,05 %). Consumul de lapte, exprimat n litri/locuitor, pentru perioada 2002-2007, este ntr-o continua crestere. Se poate face cunoscut faptul ca maximul acestui trend de crestere este n anul 2005, cand nivelul consumului este de 299,2 litri/locuitor, iar n anul 2007 de 252,8 litri/locuitor. Prin comparaTia faTa de anul 2002, consumul tuturor ceilalTi ani nregistreaza suplimentari care n valori relative sunt ntre +4,65 % n anul 2003 si +39,16 % n anul 2005. Pentru fiecare din anii perioadei analizate s-a efectuat o comparaTie ntre consumul si producTia de lapte pe locuitor de unde a reiesit faptul ca ritmul de crestere al consumului depaseste pentru majoritatea anilor pe cel al producTiei. Numai n anul 2005, cresterea producTiei este mai mare decat cea a consumului (cu +6,7 %), iar n ceilalTi ani din perioada analizata nivelul de crestere al producTiei faTa de consum este n inferioritate (ntre -17,41 % si -10,13 %). Totodata, n perioada 2002-2007, structura consumului de lapte si produse lactate a cunoscut modificari. La produsul lapte s-a nregistrat o crestere de 4,11 %, consumul de branzeturi si smantana a nregistrat o crestere de 11,4 %, iar branza telemea de vaca cunoaste crestere de aproximativ 12 %. n ceea ce priveste branza telemea de oaie aceasta nregistreaza o crestere mult mai nsemnata, respectiv de 2,2 ori. n acest cadru, filiera laptelui si derivatelor lactate impune cunoasterea nivelului preTurilor la lapte livrate prin achiziTie sau pe piaTa agroalimentara. Prezentarea acestor preTuri n tabelul 6.17 pentru perioada 2002-2007 poate evidenTia urmatoarele probleme: preTul mediu de achiziTie de la principalele specii ncadreaza un nivel valoric anual n continua crestre. FaTa de nivelul anului 2002, nivelurile procentuale ajung n anul 2007 la + 59,5 % pentru lapte de vaca si bivoliTa si +41,17 % la lapte de oaie si capra;
15

Manole, V., coord., Filiere agroalimentare, Editura ASE, Bucure6ti, 2005

2 3

nivelul acestor preTuri la lapte pe piaTa agroalimentara sunt mult amplificate. La lapte dulce de vaca, preTul exprimat valoric este cu +0,51 lei mai mult n anul 2002 si cu +0,95 lei n anul 2007. Pentru piaTa agroalimentara ritmul anual de crestere este, de asemnea, cu mult mai mare decat pentru preTul mediu de achiziTie al laptelui. Tabelul 6.17 Dinamica preTurilor la produsul lapte n Romania
Specificare UM 2002 Lei/litru 0,47 PreTul mediu de achiziTie la lapte de % 100,0 vaca si bivoliTa Lei/litru 0,85 PreTul mediu de achiziTie la lapte de oaie % 100,0 si capra Lei/litru 0,98 PreTul mediu la lapte dulce de vaca vandut pe % 100,0 piaTa agroalimentara Lei/litru 6,48 PreTul mediu de branza din lapte de oaie vandut % 100,0 pe piaTa agroalimentara Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, 2008 2003 0,56 119,14 1,11 130,58 1,18 120,40 7,84 120,98 2004 0,62 131,91 1,07 125,88 1,35 137,75 8,79 151,08 2005 0,64 136,17 1,11 130,58 1,49 152,04 9,69 149,53 2006 0,67 142,55 0,99 116,47 1,57 160,20 10,67 164,66 2007 0,75 159,5 1,20 141,17 1,70 173,46 11,20 172,83

COMERUL EXTERIOR Principalii factori care au influen6at importul 6i exportul de lapte 6i produse lactate sunt: schimbarile petrecute n relaTiile comerciale n perioada de pre-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, modificarile frecvente de politica comerciala, fluctuaTiile producTiei de lapte, schimbarile de politica macroeconomica, n special cele referitoare la cursul valutar. Importurile de lapte 6i produse lactate au crescut n perioada 2000-2008 de 10 ori. Daca, nainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ritmul de cre6tere a importurilor era de 21%, din anul 2006 n anul 2008, ritmul de cre6tere a importurilor a fost de 111%. n valoarea totala a importurilor, branza de6ine ponderea cea mai ridicata, 49%, urmata de lapte, cu o pondere de 25%. De altfel, branza este produsul care a cunoscut cea mai mare cre6tere a importurilor, de aproape 30 de ori. Tabelul 6.18 Importurile de lapte _i produse lactate ale Romaniei, n perioada 2000-2008 mii USD Specificare Lapte proaspat, praf, condensat Unt Branza Fri6ca Zer Iaurt Total importuri lapte 6i produse lactate
Sursa: FAOSTAT

2000 9740 5968 4128 566 680 1739 22821

2001

2002

2003 10962 7370 8305 1696 1798 1060 31191

2004

2005

2006 11056 14829 19605 2530 5323 3307 56650

2007 48348 27248 77360 4574 10093 9845 177468

2008 61460 37186 121706 6474 8099 11390 246315

10189 11150 5257 5160 4381 5897 796 1214 852 1107 1470 790 22945 25318

7963 8968 6592 10375 11039 14973 2026 2073 2834 3457 1129 964 31583 40810

Exporturile de lapte 6i produse lactate ale Romaniei au crescut n perioada 2000-2008 de 4 ori. Laptele este produsul cu ponderea cea mai ridicata n valoarea totala a exporturilor, 67%. Untul, fri6ca 6i zerul sunt produse cu evolu6ii oscilante ca valoare a exporturilor. Tabelul 6.19 Exporturile de lapte _i produse lactate ale Romaniei, n perioada 2000-2008 mii USD Specificare Lapte proaspat, praf, condensat Unt Branza Fri6ca Zer Iaurt Total exporturi lapte 6i produse lactate 2000 1286 161 5745 6 0 3 7201 2001 1818 41 5982 4 0 92 7937 2002 438 3 7752 4 0 226 8423 2003 2004 2005 4910 451 14848 4 22 129 20364 2006 1959 832 15595 2 399 1329 20116 2007 18727 481 3475 15 173 2094 24965 2008 20174 684 6254 55 12 2817 29996

252 2200 9 385 9702 13609 11 24 0 0 33 10 10007 16228

Exporturile si importurile de lapte si produse lactate, 20002008 (1000 USD)


250000 200000 150000 100000 50000 0 -50000 -100000 -150000 -200000 -250000

Total exporturi Total importuri


Soldul balantei comerciale

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007 2008

Sursa: FAOSTAT

Privite comparativ, atat importurile, cat 6i exporturile de lapte 6i produse lactate au crescut n perioada 2000-2008, n ritmuri mai accelerate n ultima parte a perioadei analizate: 2007-2008. Indicele de cre6tere a importurilor este mai mare decat cel al exporturilor: 434%, respectiv 149%, n perioada postaderare la UE, ceea ce nseamna ca Romania a fost o pia6a favorabila desfacerii produselor lactate provenind din UE, la pre6uri competitive 6i fara taxe vamale. COSTURILE POST-RECOLTARE Costurile postrecoltare se nregistreaza pe categorii de operaTiuni, astfel: tratamente utilitaTi, substanTe, ustensile; colectare si transport ustensile, recipiente, carburanTi, lubrifianTi, asigurari, salarii, amortizare;

25

prelucrare utilitaTi, materiale, amortizare; ambalare costul ambalajului, salarii; depozitare salarii, utilitaTi, materiale, amortizare; costurile comercializarii; cercetarea pieTei studii de piaTa etc.

6.3. Analiza SWOT pe filiera laptelui ANALIZA SWOT n urma analizelor efectuate, au rezultat anumite puncte forte, puncte slabe, oportunitaTi si ameninTari. Sectorul lapte se confrunta cu dificultaTi datorita calitaTii scazute a laptelui. n plus, productivitatea animalelor este redusa. Daca laptele ar avea o calitate mai ridicata, este posibil ca preTul oferit de procesatori producatorilor sa fie mai ridicat. Mai mult, plata la timp este o problema ce pune n pericol investiTiile n exploataTiile agricole. Fazele preproduc_ie _i produc_ie Puncte forte Cresterea investiTiilor straine n ferme de crestere a vacilor si n unitaTi de procesare. Preponderen6a capitalului privat motiveaza desfa6urarea unor activita6i profitabile de ob6inere a produc6iei de lapte. Efective mari de specii producatoare de lapte: vaci, bivoli6e, ovine, caprine. Practicarea sistemelor extensive de cre6tere a vacilor creeaza premise pentru ob6inerea produselor lactate ecologice. Costuri reduse de ob6inere a produc6iei de lapte. Puncte slabe Fragmentarea si dimensiunea medie extrem de redusa a fermelor de vaci de lapte (1,2 milioane de producatori, cu 1,46 capete vaci pe exploataTie). Lipsa unor ferme de vaci de dimensiuni care sa asigure obTinerea unor partizi mari de lapte marfa destinate industrializarii. Lipsa ofertei concentrate de lapte. Randamentele medii de lapte pe vaca se menTin la un nivel scazut ca urmare a dificultaTilor majore din sectoarele de reproducTie si selecTie, producerea furajelor etc. Materia prima, laptele, care variaza cantitativ de la un anotimp la altul, imprima acest fenomen de sezonalitate majoritaTii firmelor din cadrul filierei (cu referire speciala asupra celor de procesare). Oportunita6i PotenTialul de pajisti si faneTe al Romaniei. Cota de lapte negociata de Romania cu Uniunea Europeana. Orientarea producatorilor agricoli catre organizarea n cooperative. PosibilitaTi de introducere si amplificare de know-how si

Amenin6ari

tehnologii moderne. Patrunderea pe noi pieTe mai ales n situaTia postaderarii. Proiecte finanTate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea zonelor rurale. InsuficienTa capitalului pentru dezvoltarea activitaTii. Lipsa unor mecanisme de ncurajare a cooperarii ntre producatori pe filiera laptelui, inclusiv facilitarea accesului pe pieTe si eliminarea intermediarilor care practica preTuri de specula. Lipsa informaTiilor de piaTa pentru producatorii de lapte. nasprirea legislaTiei de protecTie a mediului, ce pune sub semnul ntrebarii existenTa n viitor a sectoarelor benefice ale firmelor. Dobanzile ridicate si perioadele de graTie reduse pentru creditele investiTionale. Instabilitatea sistemului legislativ, fiscal, bancar, manifestata prin frecvente schimbari ale reglementarilor.

Faza prelucrare Puncte forte Cresterea cifrei de afaceri, atat pe total ntreprindere, cat si pe angajat, a valorii adaugate brute, ca si a veniturilor operaTionale. Cre6terea produc6iei de lapte procesat 6i produse lactate. Cresterea numarului unitaTilor de procesare, concomitent cu reducerea numarului de angajaTi. Cresterea productivitaTii muncii n unitaTile de procesare. Introducerea sistemului de asigurare a calitaTii laptelui. Lichiditatea si solvabilitatea patrimoniala n limite normale anuale. Gama diversificata de produse lactate (curente si tradiTionale), acoperind segmente importante ale pieTei laptelui (locala, regionala, naTionala etc.). Puncte slabe Decalajul ntre preTul de achiziTie si preTul mai ridicat practicat pe piaTa Taraneasca, ceea ce creeaza mari dificutaTi n aprovizionarea fabricilor. DificultaTile ntampinate de fabricile de prelucrare cu privire la ritmul de aprovizionare, calitatea laptelui, finanTarea producTiei si accesul la credite pentru modernizare. DeficienTe majore cu privire la calitatea laptelui si a produselor lactate provenite de la unele categorii de agenTi economici. DependenTa de producatorii particulari de lapte. Oportunita6i PosibilitaTi de introducere si amplificare de know-how si tehnologii moderne. Implementarea sistemului de monitorizare a trasabilita6ii pe filiera laptelui. Gasirea si introducerea n cadrul filierei a unor noi parteneri, acestia fiind dispusi sa coopereze prin potenTialitaTile disponibile,

2 7

Amenin6ari

dar adecvate filierei laptelui (existenTa unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine). Posibilitatea atragerii de pe piaTa locala a forTei de munca, de tineri absolvenTi din nvaTamantul superior, cat si posibilitatea perfecTionarii continue a personalului existent. Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte si produse lactate poate submina eforturile sectorului de a ridica standardele producTiei de lapte Costul n crestere al materiei prime (de la fermele de crestere a vacilor de lapte). ConcurenTa autohtona puternica (firme romanesti sau cu capital strain care sunt lideri pe piaTa) si straina (a firmelor multinaTionale pentru produse lactate). Dobanzile ridicate si perioadele de graTie reduse pentru creditele investiTionale. Instabilitatea sistemului legislativ, fiscal, bancar, manifestata prin frecvente schimbari ale reglementarilor. Continuarea crizei economice 6i financiare.

Faza distribu_ie Puncte forte Hypermarket-urile 6i supermarket-urile ofera o gama larga de produse lactate, la preTuri accesibile consumatorilor. Dat fiind specificul de permanentizare a unui comportament receptiv al consumatorului n cadrul pieTei pentru lapte si derivate lactate, majoritatea firmelor din cadrul filierei laptelui nu prezinta un grad mare de dependenTa faTa de un client sau un grup de clienTi. Gama variata de produse oferite consumatorilor, inclusiv produse lactate ecologice 6i tradi6ionale. Puncte slabe Nivelul ridicat al autoconsumului (41% din producTia de lapte). Lipsa majora de orientare spre piaTa a multor producatori. Fragmentarea sectorului de distribuTie. ExistenTa unor spaTii neutilizate n cadrul filierei laptelui (cu referire asupra acelor capacitaTi de transport, depozitare, procesare-ambalare etc.). Oportunita6i PiaTa potenTiala mare de aproximativ 20000000 persoane. nfiinTarea centrelor de colectare la nivel de comuna si cresterea eficienTei celor existente. Orientarea consumului populaTiei catre produse naturale, sanatoase, bogate n minerale, favorizeaza consumul de lapte 6i produse lactate. Cresterea consumului de cereale la micul dejun determina cresterea cererii de lapte si iaurt. PosibilitaTi de promovare a produselor proprii (targuri,

2 8

simpozioane). Amenin6ari PerformanTa economica pe filiera laptelui si a produselor lactate se menTine scazuta, n toate componentele, datorita competitivitaTii reduse n raport cu concurenTa produselor din import Penetrarea masiva a importurilor de produse lactate de calitate, pe piaTa romaneasca