Sunteți pe pagina 1din 4

Tipuri de intarire

1. Care sunt diferenele ntre o ntrire pozitiv, o ntrire negativ i o pedeaps? Exemplificai cu o situaie concret Sa lum ca exemplu situaia unui elev de liceu care in timpul unei dezbateri vine cu o idee bun legat de solicitudine, si astfel este recompensat printr-un feed-back pozitiv de fa cu colegii. Prezentarea acestui stimul plcut (feedback-ul pozitiv n public) va ntri comportamentul elevului de a veni cu alte idei n orele urmtoare. Aceast situaie reprezint o ntrire pozitiv. Dac acelai elev are de finalizat un proiect ntr-un termen limit scurt, iar n jurul acestui dead-line se creeaz o situaie de conflict, alimentat de stresul condiionat de timp, nlturarea acestui stimul aversiv va mri probabilitatea ncadrrii n termen a proiectului. Comportamentul (randamentul) finalizarea proiectului n termen limit va crete din ce n ce mai mult dac va fi ntrit negativ prin eliminarea situaiilor de conflict. Att ntrirea pozitiv ct i cea negativ mresc probabilitatea producerii unui comportament. n ceea ce privete pedeapsa, ea poate fi asociat cu prezentarea unui stimul neplcut sau aversiv dup un anumit comportament, ori cu ndeprtarea unui stimul plcut dup un anumit comportament. Ambele situaii vor reduce probabilitatea producerii respectivului comportament. Exemplificnd, pedeapsa apare atunci cnd elevul pierde timpul n orele de curs iar profesorul i d un feedback negativ ntre colegi. Acest stimul neplcut va reduce comportamentul de pierdere a timpului. Similar aceleai situaii de mai sus, pedeapsa apare i atunci cnd elevului cu timp de munc pierdut i se reduce bonusurile la nota. ndeprtarea stimulului plcut bonusul notei va reduce deasemenea timpul pierdut de elev.

2. Care e asumpia de baz a behaviorismului i ce impact are ea asupra modului n care behaviorismul descrie personalitatea uman Conform paradigmei behavioriste, conduita uman este ntru totul influenat de mediu. Aceast abordare determinist, spre deosebire de cea psihanalitic, acord o atenie redus determinanilor biologici ai comportamentului i se concentreaz pe determinanii de mediu. Referitor la problematica personalitii, conform orientrii behavioriste, personalitatea e definit n termeni de comportamente observabile i se presupune a fi determinat de factori externi prin ntriri i factori discriminatori din mediu. De altfel, schimbarea condiiilor de mediu, inclusiv a celor sociale, poate exercita o influen pozitiv asupra oamenilor, iar aceast influen nu are neaprat aceleai efecte la toi indivizii. 3. Categorii de intariri Deosebim mai multe tipuri de intariri, care pot fi diferentiate in categorii dihotomice: intariri pozitive si negative, intariri primare si secundare, intariri intrinseci si extrinseci. Intariri pozitive vs. Intariri negative Exclamatia ,,Bravo! pentru raspunsul unui elev, oferirea unei buline pentru respectarea regulilor impuse, zambetul acordat pentru o gluma, ascultarea cu atentie a discursului unei persoane, toate acestea sunt consecinte cu valenta pozitiva. Ele sporesc frecventa comportamentelor tinta. La elevii mai mici, o intarire negativa poate fi un anunt de genul: ,,Veti iesi in pauza indata ce terminati de facut curatenie in clasa!. Comportamentul dezirabil (curatirea clasei) va fi intarit negativ de faptul ca elevii ,,scapa mai rapid de ora ( situatia indezirabila). Astfel, la intalnirile proxime timpului de latenta al actiunii de curatire a clasei va fi mai scurt, iar probabilitatea de implicare in actiune va creste implicit. Chiar si profesorii sunt uneori intariti negativ. Cedarea profesorului la insistentele elevilor de a nu mai primi tema de casa sau de a nu mai da un test este de obicei intarita de incetarea presiunilor sau a plangerilor. Acest tip de intarire negativa mareste sansele ca data viitoare, profesorul sa renunte mai usor la ele, din cauza solicitarilor/ presiunilor elevilor. Intariri primare vs. Intariri secundare

In functie de gradul de necesitate pentru supravietuirea organismului, stimulii pot fi impartiti in doua categorii: primari si secundari. Stimulii care satisfac nevoile fiziologice de baza ( setea, foamea, trebuinta de adapost, de securitate) se numesc intariri primare. In cazul subiectilor umani, exista un grup mult mai mare de stimuli, secundari, care dobandesc cpacitatea de a satisface anumite trebuinte printr-o invatare prealabila. ( de exemplu banii) Intariri intrinseci vs. Intariri extrinseci Cea mai importanta intarire, care mentine in timp un comportament, este data de placerea determinata de anagajarea in acel comportament. De pilda, un hobby nu trebuie intretinut de recompense externe. Stimularile de acet tip se numesc intariri intrinseci si contrasteaza cu cele extrinseci ( laude sau recompense), respectiv cu acele contingente oferite unei persoane pentru a se angaja intr-un comportament pe care nu l-ar emite in absenta administrarii lor. 4. Descriei programele de ntrire n care ntririle sunt oferite n funcie de timp Programele de ntrire relev relaia dintre rspuns i ntrire. Acelea n care ntririle sunt oferite n funcie de timp sunt programe cu intervale de timp. Se folosete programul cu interval fix, caracterizat prin faptul c ntrirea este oferit dup un anumit interval de timp de la ultima ntrire. Caracteristicile de baz ale rspunsului acestui program sunt: pauza care apare imediat dup ntrire, frecvena rspunsurilor pe msur ce se apropie sfritul intervalului i rata unic de rspunsuri (adica nu se pot obine alte ntriri chiar dac se rspunde de mai multe ori n intervalul respectiv). Al doilea program utilizat este programul cu interval variabil, n care ntrirea este oferit dup un anumit interval de timp de la ultima ntrire, ns acest interval este impredictibil. Caracteristica principal a acestui program este c nu are un interval constant, uneori ntririle urmnd foarte repede unul dup altul, atta timp ct cel puin un rspuns a aprut n acel interval, iar alteori existnd intervale lungi ntre ntriri. Abordarile constructiviste ale invatarii accentueaza rolul interpretarii informatiilor in functie de realitatea personala.Teoriile constructiviste acrediteza ideea ca elevii invata

prin observatie, descoperire si interpretare. Finalitatea acestor procese o reprezinta personalizarea informatiilor. Contextualizarea continuturilor invatate, prin aplicatii imediate si prin identificarea unor semnificatii personale, creste eficienta invatarii. Bibliografie: 1.Opre, A., (2006), Itroducere n teoriile personalitii, Ed. ASCR, Cluj 2.Atkinson, R.L., Atkinson, R.C., Smith, E.E., Bem, D.J., (2002) Introducere n psihologie, Editura Tehnica SA 3.Mih, Viorel, (2010), Psihologie Educationala, Ed.ASCR, Cluj 4.Suport curs