Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Matricele Progresive Raven

1.1. Consideratii generale


Matricele progresive Raven formeaza o proba perceptiva neverbala utilizata pentru examinarea inteligentei generale. Cercetarile factoriale arata ca anumite functii mintale sunt n strnsa legatura cu inteligenta generala, adica sunt foarte "saturate" n inteligenta. Prin "masurarea" performantelor unor astfel de functii puternic saturate n inteligenta, se poate determina nivelul inteligentei generale, adica se pot construi teste de inteligenta, care sa nu fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci sa cuprinda probe omogene. Testul "Matricelor Progresive Standard" (Standard Progresive Matrices), setul A, B, C, D si E, elaborat n 1938 de J.C. Raven n colaborare cu L.S. Penrose, revizuit n 1947 si 1956, este un test omogen de inteligenta generala. Matricele Progresive Standard (sau Matricele Progresive Raven sau Raven necolorat, seriile A, B, C, D si E) sunt construite astfel nct sa "acopere" nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitatilor mintale si sa fie aplicabile la toate vrstele (copii, adulti, batrni), indiferent de nivelul de scolarizare, nationalitate sau conditie fizica. n 1947 J.C. Raven construieste "Matricele Progresive Colorate" (The Coloured Progresive Matrices, set A, Ab and B), publicate n 1949, revizuite n 1956, destinate examinarii inteligentei generale a copiilor (ntre 5 ani si jumatate si 11 ani) si batrnilor (ntre 65 si 85 de ani). n practica examinarii inteligentei generale a aparut nsa necesitatea elaborarii unui test fidel si sensibil de eficienta mintala, aplicabil la persoanele cu capacitati intelectuale bune si foarte bune, n vederea stabilirii diferentelor interindividuale ntre persoane cu aptitudini superioare. Testul "Matricele Progresive Avansate" (Advanced Progresive Matrices, set I, II) elaborat de catre Raven (1941-1943, revizuit n colaborare cu G.A. Foulds, ambele serii n 1947 si numai seria a II-a n 1962), serveste acestui scop practic si poate fi aplicat ncepnd de la vrsta de 11 ani.

1.2. Notiunea de inteligenta generala (factorul "g")


Inteligenta generala, sugerata de catre F. Galton (1869), masurata si teoretizata pentru prima data n 1904 de catre Ch. Spearman (teoria factorului central, 1904-1914; teoria celor doi factori, 1914-1931), este contestata de L.L. Thurstone (1938) care n urma identificarii "abilitatilor mintale primare" postuleaza structura multipla (multifactoriala) a inteligentei, negnd existenta factorului "g" si implicit structura unitara a inteligentei. Confruntarile teoretice dintre Spearman si Thurstone, n aparenta contradictorii, se completeaza mai degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala n legatura cu structura inteligentei si cu variatele ei forme (verbala, practica, matematica etc.) de manifestare. Introducerea metodei multifactoriala cu axe oblice, spre deosebire de cea cu axe ortogonale i permite lui Thurstone intercorelarea factorilor de grup (a "abilitatilor mintale primare") si explicarea corelatiilor gasite printr-un factor general de gradul II. Thurstone, spre deosebire de conceptia lui Spearman, admite multiplicitatea factorului general de ordinul al doilea. O asemenea "multiplicitate" a factorului "g" (inteligenta generala) apare n teoria inteligentei fluide si cristalizate a lui R.B. Cattell (1941, 1963, 1967). Autorul sustine existenta inteligentei generale fluide ("gf"), adica a potentiabilitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip "A" dupa D.O. Hebb) si a inteligentei generale cristalizate ("gc"), care este produsul interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturale formative, modelatoare (inteligenta "B" dupa Hebb). Aptitudinea fluida atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, ramne la acest nivel pna la circa 20 de ani si scade n mod treptat de la 20 la 65 de ani. Spre deosebire de "gf", "gc" are un punct de urcare mai tardiv (de la 14 la 20 de ani), variind dupa esantioanele culturale, si ramne la nivelul atins pe toata durata vrstei adulte (chiar si pna la 65 de ani). Performantele la testul Raven se schimba foarte mult n functie de vrsta subiectului, ntruct reusita la testul Raven este conditionata n primul rnd de inteligenta generala fluida. Teoria ierarhica a structurii aptitudinilor, elaborata de P.E. Vernon (1950), sub influenta lui Ch. Spearman si C. Burt, ne sugereaza, pe de alta parte, ca testul Raven abordeaza inteligenta generala plecnd mai ales de la factorul major de grup "K:m". Din acest motiv examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofera imaginea "totala" a inteligentei generale a subiectulu 20220v2122u i. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomanda asocierea Matricelor Progresive Standard (seriile A, B, C, D si E) cu scara de vocabular Mill Hill si a Matricelor Progresive Colorate (seriile A,

Ab si B) cu scara de vocabular Crichten. Scarile Mill Hill si Crichten fiind teste verbale de inteligenta generala abordeaza factorul "g" plecnd mai ales de la factorul major de grup "V:ed" Figura 1. Inteligenta generala si "masurarea" ei din punct de vedere al teoriilor lui C. Spearman, P.E. Vernon si R.B. Cattell

[1] (figura 1)

1.3. Natura psihologica a factorului "g"


Primele tentative de interpretare psihologica a factorului "g" sunt cuprinse n teoria energiei mintale (Ch. Spearman). Factorul specific ("s") corespunde astfel dezvoltarii organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general ("g") este datorat energiei provenite din ntregul cortex. Mai trziu aceasta interpretare fiziologica, patrunsa de un realism naiv, este nlocuita de Spearman prin teoria proceselor neogenetice bazata pe: legea ntelegerii (trairii) experientei proprii ; a educatiei (stabilirii) relatiilor (figura 2 A) si a educatiei corelatelor (figura 2 B). "G" masoara neogeneza. Figura 2 Ilustrarea grafica a conceptiei neogenetice a lui Ch. Spearman: Educatia relatiilor (Proba A) si a corelatelor (Proba B)

M. Reuchlin (1964) ncearca sa clarifice natura psihologica a factorului "g" prin teoria operatorie a inteligentei (elaborata de J. Piaget). Ipoteza lui M. Reuchlin - dupa care teoria operatorie a lui J. Piaget ar explica natura psihologica a factorului "g" a fost verificata si confirmata de F. Langeat (1969). Astfel conduitele preoperatorii si operatorii inferioare ignora aproape total coerenta logica a testului Raven. Reluarea clinica a probei Raven n aceste cazuri nu duce la ameliorarea performantei. Efectele pozitive ale nvatarii la proba Raven sunt mai evidente la conduitele operatorii mai dezvoltate (mai ales la cele formale). Capacitatea de transfer pare sa fie n strnsa legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei. Rezolvarea corecta a celor 36 de itemi (Raven colorat), a celor 60 de itemi (Raven necolorat) si a celor 48 de itemi (Raven avansat) cuprinsi n variantele Matricelor Progresive presupune ntelegerea structurii modelului (a Gestaltului), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor n interiorul modelului si evaluarea gradului n care una dintre cele 6, respectiv 8 figuri particulare, asezate sub model, ar putea completa lacune din model. Acest ansamblu de operatii mintale ar corespunde cu inteligenta generala, adica cu educatia relatiilor si educatia corelatiilor , definitie data de catre Ch. Spearman factorului "g". Factorul "g" (deci si inteligenta generala, adica analiza), de integrare (sinteza unui ansamblu de impresii) si totodata de inventie (sau variabilitate combinatorie). Testul Raven examineaza deci spiritul de observatie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structura, relatiile implicite, capacitatea de a mentine pe plan mintal informatiile descoperite (memoria de scurta durata) si abilitatea de a opera cu ele, n mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven, deci, este prin excelenta intelectuala, evidentiind si trasaturi dinamice, temperamentale si motivationale ale personalitatii.

2.

Matricele Progresive Colorate MP (c) - seriile A, Ab si B

Testul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor (5 1/2-11 ani), poate contribui la evaluarea gradului de maturitate scolara, la descifrarea etiologiei insucceselor scolare, la diagnosticarea timpurie a deficientei mintale, la cunoasterea abilitatii mintale a deficientilor auditivi (surzi si hipoacuzici), la examinarea persoanelor cu tulburari grave de vorbire (afazie, blbiala, etc.) precum si a strainilor care nu cunosc limba tarii respective. De asemenea, se utilizeaza la vrstele mai naintate (65-85 ani) n scopuri clinice (de exemplu, stabilirea determinarii mintale) si antropologice (studii de antropologie comparata). MP (c) examineaza, n general, potentialul intelectual si mai putin volumul de cunostinte.

2.1. Prezentarea testului


Testul MP (c) consta din trei serii (A, Ab si B) de cte 12 matrici. Seriile A si B din proba MP colorat si necolorat sunt identice, cu exceptia ca seriile A si B din MP (c)sunt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent n testul MP Standard. Fiecare matrice este formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte. n coltul din dreapta jos lipseste un fragment, sau unul din elementele componente ale matricei. Segmentul care lipseste este dat, ntre alte desene, mai mult sau mai putin asemanatoare, n partea de jos a foii, subiectul trebuind sa-l indice.

Probele din cadrul unei serii sunt de dificultate crescnda, dar ele se rezolva pe baza aceluiasi principiu (acelorasi principii), pe care subiectul trebuie sa-l (sa le) descopere. Datorita faptului ca rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul ntelege sarcina cu o instructie prealabila minima si-si exerseaza tehnica de rezolvare n nsusi cursul parcurgerii probelor. Pentru ca proba sa fie mai atractiva si sa mentina atentia copiilor, figurile sunt desenate pe un fond viu colorat. n plus, n afara de prezentarea testului sub forma de caiet (obiectul studiului de fata) s-a creat o varianta n care sarcina apare mai clara, deoarece matricea este data sub forma unei plansete, iar piesele, ntre care se gaseste cea adevarata, sunt mobile, completarea avnd loc n mod practic.

2.2. Principiile care stau la baza construirii testului


n dezvoltarea activitatii intelectuale, J.C. Raven identifica, n urma unor studii experimentale premergatoare construirii testului, 5 stadii sau momente cruciale: a) copilul devine capabil, nainte de toate, sa distinga figurile identice de cele diferite (nonidentice) si apoi pe cele similare de cele nesimilare;

b) ceva mai trziu, el apreciaza corect orientarea figurii att n raport cu propria persoana, ct si fata de obiectele din cmpul perceptiv; c) mai trziu reuseste sa perceapa ca formnd un ntreg (o cantitate organizata) doua sau mai multe figuri distincte, izolate;

d) apoi copilul poate sa analizeze elementele, caracteristicile ntregului perceput si sa faca distinctie ntre ceea ce este dat n test si ceea ce trebuie sa adauge el nsusi; e) n cele din urma copilul ajunge sa compare schimbarile similare n caracteristicile percepute si sa adopte comparatia ca metoda logica de gndire (rationare).

Matricele lacunare (3 x 12) si figurile eligibile (6 x 12) pentru "ntregirea" matricelor, sunt construite n scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi ntelese prinanaliza calitativa a itemilor (3 x 12), respectiv a alegerilor corecte si gresite (tabelul 1, 2 si 3) n raport cu momentele cruciale ale dezvoltarii intelectuale la copii. n partea de sus, n stnga fiecarui tabel (1, 2 si 3) sunt prezentate, n ordinea importantei (de la stnga la dreapta), acele operatii mintale fundamentale care conditioneaza ntelegerea si rezolvarea problemelor prezentate n mod succesiv. Operatia esentiala este subliniata prin majuscule. n partea de jos (n stnga) a fiecarui tabel sunt grupate dupa tipul de greseala comisa, toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor. Figurile sunt ordonate n 5 grupe (tipuri), iar n interiorul primelor patru se analizeaza mai nuantat alegerile gresite (notate cu literele "A - J"), alegerile concrete (notate cu "X") formeaza cea de-a cincia categorie. n partea de sus (n dreapta) a fiecarui tabel sunt calificate (cu litere) cele 6 figuri eligibile si prin aceasta se arata si greseala de rationare, de gndire n cazul alegerilor inadecvate. Din partea de jos (n dreapta) a fiecarui tabel se poate afla frecventa celor 11 tipuri de alegeri ("A - X") n fiecare serie (A, Ab si B).

Tabelul numarul 1 Seria A - ntelegerea identitatii si a schimbarilor produse n interiorul matricelor continue

Succesiunea matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Alegeri posibile 1 2 3 4 5 6

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii si identitatii

a b x b j

2 3 4 5 6 7 8 9 10

11

12

Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea DEOSEBIRII si identitatii Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, ASEMNRII, identitatii Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendintei de nchidere Completarea matricelor simple, continue, prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii, identitatii Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, orientarii Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea deosebirii, asemanarii, formarii Gestaltului, tendinte de nchidere Completarea matricelor ntr-o singura directie cu schimbari progresive n doua directii prin ntelegerea asemanarii, orientarii si educatiei de corelate

a a a s x a x a j a a a b x j j b b j c b j j x i j x b b ij j j b e j x g x f j c h x b b b jc i b i x b jc jc

j c g jx h b

j jc i g x h

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Frecventa dupa pozitie 1 2 3 4 5 6

a b c d

Deosebire Deosebire

Figura nu contine nici un fel de 1 model Figura aleasa este total inadecvata elemente 3

3 1 1

1 4

2 3

1 3 1

2 2

Identificarea Figura cuprinde neadecvata inadecvate si distorsiuni

Identificarea Figura combina (uneste) elementele neadecvata n mod inadecvat Figura este nsusi modelul sau Identificarea jumatatea din el cu care se neadecvata completeaza lacuna Repetarea matricei Repetarea matricei Repetarea matricei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si n stnga lacunei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra 1 lacunei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stnga lacunei 1 1 1

h i

Corelatie Figura are orientare gresita incompleta

Figura se ncadreaza corect n Corelatie matrice, dar completarea este 4 incompleta partiala Figura adecvata Figura completeaza matricea att 2 pe orizontala, ct si pe verticala

Tabelul numarul 2 Seria Ab - ntelegerea figurilor discontinue (separate) ca si ntreguri legate spatial

Succesiunea matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Alegeri posibile 1 2 3 4 5 6

Completarea matricelor discontinue (separate) implica b j j x b b perceperea deosebirii, ASEMNRII, identitatii Completarea matricelor discontinue (separate) implica 2 perceperea deosebirii, ASEMNRII, b ec b i x c ORIENTRII, identitatii Completarea matricelor discontinue (separate) implica 3 x c c c i j perceperea asemanarii, orientarii, identitatii Completarea matricelor discontinue (separate) implica ntelegerea faptului ca cele trei figuri sunt elemente independente ale unui ntreg care se completeaza cu un al patrulea element prin sesizarea: 1 4 5 6 7 8 9 10 11 12 deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care g e b h b x lipseste deosebirii, SIMETRIEI NCHISE si orientarii partii care f x g b e h lipseste ASIMETRIEI nchise si orientarii partii care lipseste x g f ei h e deosebirii, simetriei DESCHISE si orientarii partii care e g x b h c lipseste asimetriei nchise, SCHIMBRII si orientarii partii care c g ec x f c lipseste simetriei deschise, SCHIMBRII si orientarii partii care e f g d h x lipseste simetriei deschise si orientarii partii care lipseste cb b x f e g simetriei nchise si orientarii OBLICE a partii care h bc f e x bd lipseste ASIMETRIEI DESCHISE, schimbarii si orientarii partii g x c h i j care lipseste

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Frecventa dupa pozitie 1 2 3 4 5 6

a b c d

Deosebire Deosebire

Figura nu contine nici un fel de model Figura aleasa este total inadecvata 2 2 2 2 2 2 3

Identificarea Figura cuprinde elemente inadecvate si 2 1 2 1 neadecvata distorsiuni Identificarea Figura combina (uneste) elementele n neadecvata mod inadecvat 1

Figura este nsusi modelul sau Identificarea jumatatea din el cu care se completeaza 2 2 1 2 2 1 neadecvata lacuna Repetarea matricei Repetarea matricei Repetarea matricei Corelatie incompleta Corelatie incompleta Figura adecvata Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra si n 1 1 2 1 1 stnga lacunei Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste deasupra lacunei 2 3 2 Figura este identica cu partea din matrice care se gaseste la stnga lacunei 1 Figura are orientare gresita Figura se ncadreaza corect n matrice, dar completarea este partiala 1 1 1 2 3 1 1 2 2

g h I j x

Figura completeaza matricea att pe 2 2 2 2 2 2 orizontala, ct si pe verticala

Tabelul numarul 3 Seria B - ntelegerea schimbarilor asemanatoare (analoge) ale figurilor legate n mod spatial si logic

Succesiunea matricelor

Ordinea (sistemul) si natura problemelor care trebuie rezolvate

Alegeri posibile 1 2 3 4 5 6

1 2 3 4 5 6 7 8 9

10

11

12

Completarea matricelor discontinue (separate) implica b perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii Completarea matricelor discontinue (separate) implica b perceperea deosebirii, asemanarii, identitatii Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI x ORIENTRII partii care lipseste Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, SIMETRIEI sI j ORIENTRII partii care lipseste Perceperea celor trei figuri ca si un ntreg care se completeaza prin ntelegerea asemanarii, ASIMETRIEI sI x ORIENTRII partii care lipseste Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII h ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII h ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea schimbarii asimetrice ch n figura MODIFICAT Gndirea (rationare) "concreta" coerenta, sinteza analogiilor spatiale prin ntelegerea SCHIMBRII g ASIMETRICE si orientarii oblice a figurii care lipseste Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea g ADUGRII unei caracteristici date la o figura modificata Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea SCDERII d unei caracteristici date dintr-o figura modificata Gndirea (rationarea) abstracta "discontinua" implica ntelegerea analogiilor logice prin perceperea DUBLEI j SCDERI din caracteristicile date ale figurii

x b b b b c c c aj x c j ch f e x e g ec h b h f g b j x g i d g c j x i i f h g x c j x h fc

h x j d f

h g x d f g h j x f

Felul alegerilor

Tipul si natura figurilor eligibile

Frecventa dupa pozitie 1 2 3 4 5 6

a b c d

Deosebire Deosebire Identificarea neadecvata Identificarea neadecvata Identificarea neadecvata

Figura nu contine nici un fel de model Figura aleasa este total inadecvata

1 2 1 1 1 1 2

Figura cuprinde elemente inadecvate si 1 3 2 2 distorsiuni Figura combina (uneste) elementele n 1 mod inadecvat Figura este nsusi modelul sau jumatatea din el cu care se completeaza lacuna 2 1 1 1

Figura este identica cu partea din Repetarea matrimatrice care se gaseste deasupra si n cei stnga lacunei Repetarea matri- Figura este identica cu partea din cei matrice care se gaseste deasupra lacunei

1 1 1 4

g h i j x

Repetarea matri- Figura este identica cu partea din 1 cei matrice care se gaseste la stnga lacunei 2 2 2 1 1 Corelatie incomFigura are orientare gresita pleta 1 1 1

Corelatie incom- Figura se ncadreaza corect n matrice, 2 1 2 3 pleta dar completarea este partiala Figura adecvata Figura completeaza matricea att pe 2 2 2 2 2 2 orizontala, ct si pe verticala

Testul MP (c) este destinat sa evalueze, n primul rnd claritatea capacitatii de observatie , gndirea clara si nivelul dezvoltarii intelectuale a persoanei . Raspunsurile gresite nu pot fi utilizate n mod satisfacator n vederea evaluarii cantitative a disfunctiei mintale. Ele indica doar unde, n ce si eventual de ce esueaza subiectul. Gradul de ncredere al concluziilor desprinse n urma analizei greselilor depinde, pe de o parte, de natura greselilor si pe de alta parte de numarul lor. Analiza greselilor are o semnificatie psihologica mai redusa n cazurile n care se greseste n prea putine sau n prea multe alegeri, fata de acele cazuri n care circa jumatate din raspunsuri ntr-un fel sau altul sunt gresite, adica cota totala variaza ntre 15 si 27 de puncte.

2.3. Instructiunile de aplicare

Dupa cum afirma I. Holban, n aplicarea matricelor colorate, ca si a oricarei alte probe psihologice de durata, psihologului nu trebuie sa-i scape din vedere o caracteristica a copiilor, si anume aceea de a fi grabiti, de multe ori superficiali sau neglijenti. Dealtfel, n aceste manifestari comportamentale pe care poate gresim daca le catalogam ntrun fel sau altul, este implicata si o anumita caracteristica a atentiei copilului. Acest fapt presupune prezenta activa a psihologului n sustinerea atentiei copilului, a interesului sau pentru proba. Interventiile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizarii atentiei acestuia asupra temei. Este necesara obtinerea asigurarii ca modelul a fost privit cu atentie si ca figura indicata este considerata de copil cu satisfactie ca fiind figura care completeaza n mod corect modelul. Aplicarea testului este precedata de o pregatire dispozitionala a copilului prin care se urmareste nu numai cstigarea copilului pentru test, dar si crearea unei anumite ambiante psihologice (normalizarea relatiei psiholog - copil, scaderea starii tensionale, atenuarea emotivitatii sau invers, crearea unei anumite stari de seriozitate etc.) n cazul aplicarii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea "sa vada" rezultatul ncadrarii figurii alese n matricea lacunara. Din acest motiv ei pierd usor interesul pentru sarcina si devin neatenti. Examinatorul trebuie sa asigure mentinerea (stabilitatea) atentiei subiectului, adica sa-l incite pe copil la perceperea atenta a materialului. Copilul trebuie sa se convinga singur ca figura indicata de el este unica figura adecvata pentru completarea lacunei din matrice. Seria A. Dupa o scurta discutie introductiva (stabilirea contactului) psihologul aseaza n fata subiectului caietul deschis la itemul A1. "Uita-te aici"! (i se arata modelul de sus) Acesta este un model, din care lipseste o bucata. (s-a taiat o bucata). Una din aceste bucati (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri asezate sub model) completeaza exact acest gol (i se arata lacuna din model), se potriveste aici. Aceasta, care are numarul 1 are aceeasi forma, dar desenul nu este potrivit. n figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este gresita de tot. Figura a 6-a este aproape potrivita, dar aici (i se arata partea alba a figurii) este gresita. Numai una este corecta. Arata care este cea corecta. Daca subiectul nu indica figura adecvata, psihologul continua sa explice sarcina pna cnd subiectul va ntelege natura problemei care trebuie sa fie rezolvata. A2 - A3: "Dar din acesta, care lipseste ? Arata-mi" n cazul n care subiectul greseste, psihologul poate relua A1 demonstrnd din nou sarcina, dupa care revine laA2. Daca subiectul rezolva corect A2 se trece la A3, cu aceleasi instructiuni ca si la A2. A4 - A5: Fara a-i lasa timp pentru alegere, i se spune subiectului : "Priveste foarte atent modelul" (i se arata tragnd degetul mare peste model). Numai una se potriveste total. Mai nti sa te uiti atent la fiecare (i se arata cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dupa aceea sa-mi arati acea figura unica, care se potriveste aici (i se arata lacuna din model). Dupa ce copilul a ales una, indiferent daca este corecta sau gresita, i se spune : Aceasta este corecta ? Se potriveste aici ? (i se arata figura indicata si lacuna din model). Daca subiectul raspunde afirmativ ("da"), psihologul aproba alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Daca copilul doreste sasi schimbe alegerea, psihologul va spune: "Bine, arata-mi acea figura unica pe care o socotesti corecta." Dupa o noua alegere facuta de catre subiect, indiferent daca este corecta sau nu, psihologul ntreaba: "Aceasta este figura corecta ?" Daca copilul raspunde afirmativ, examinatorul accepta alegerea. Daca nsa subiectul are ndoieli si de data aceasta, psihologul continua: "Dar care este cea corecta ?" Figura indicata la aceasta ntrebare se considera decizia finala a subiectului. La itemul A5 se procedeaza ntocmai ca si la A4. De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricnd, daca este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulndu-l pe subiect la o noua ncercare. Daca copilul este incapabil sa rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se ntrerupe pentru a fi reluata cu forma de planseta (cu piese mobile) a testului Raven colorat. Daca nsa subiectul rezolva usor si corect primele sarcini, examinarea se continua cu A6. A6 - A12: "Priveste atent modelul ! Care se potriveste aici (i se arata lacuna din model) din aceste figuri (i se arata cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una este corecta. Care este aceea ? S-o arati numai atunci cnd esti sigur ca ai gasit-o pe cea corecta.". La itemii urmatori se da aceeasi instructie, n masura n care ea este necesara. Daca examinatorul repeta prea mult instructia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instructia, n cazurile n care copilul este atent si ntelege ceea ce are de facut, poate fi prescurtata. Seriile Ab si B.

Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arata pe rnd cele trei figuri ale modelului si n cele din urma lacuna: "Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea ? Fii atent ! Uita-te pe rnd la fiecare. Numai una se potriveste. Care este aceea ?" De la Ab1 la AB5, dupa ce subiectul indica una din cele 6 figuri, indiferent daca alegerea este corecta sau nu, psihologul ntreaba: "Aceasta este figura care ncheie bine ? (corect) modelul (i se arata figura aleasa si lacuna din model) ? Ca si mai nainte, daca copilul raspunde prin "da", psihologul aprobnd raspunsul, accepta alegerea indicata. Daca nsa copilul doreste sa-si schimbe parerea, psihologul procedeaza ntocmai ca si la seriile A. El va accepta drept corecta alegerea la care tine copilul n cele din urma. Ab6 - Ab12: Dupa a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie ntrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar urmatoarele: "Priveste atent modelul (i se arata pe rnd figurile modelului, apoi lacuna care urmeaza sa fie completata). Fii atent, numai o singura figura completeaza corect modelul (i se arata pe rnd fiecare figura). Care este aceea ? Aceasta instructie se va da si la sarcinile urmatoare, n masura n care ea este necesara. La seria B, se da aceeasi instructie ca si la A6. Atentia copilului trebuie orientata asupra modelului ( matricei) care urmeaza sa fie completata. Se subliniaza ca din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singura este adecvata, invitndu-l sa examineze atent fiecare figura si sa indice alegerea dupa care s-a convins ca a gasit-o pe cea corecta. Cei 36 de itemi se rezolva fara ntrerupere n ordinea prevazuta n test, de la nceputul seriei A pna la sfrsitul seriei B. Instructia standardizata este dirijarea maxima de care poate beneficia subiectul. Nu se acorda nici un fel de ajutor care sa depaseasca limitele instructiei standardizate . Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaza. Alegerea corecta, chiar daca subiectul nu o poate argumenta verbal, se considera raspuns corect. Psihologul noteaza n fisa de raspuns, la fiecare model, numarul figurii indicate de catre subiect. Este recomandat sa se noteze si manifestarile comportamentale ale subiectului n situatia de examinare (inclusiv cele verbale). Copiii mai dotati, sunt invitati sa-si consemneze ei nsisi alegerile n fisa de raspuns. n aceste cazuri, examinatorul supravegheaza succesiunea corecta a itemilor (subiectul sa nu ntoarca doua sau mai multe pagini, "sarind" peste itemi) si corectitudinea nsemnarii alegerilor (numarul figurii alese sa fie introdus la locul potrivit n fisa de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaza corect aceasta sarcina. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, n conditiile unei supravegheri atente. Daca testul MP (c) este rezolvat corect si usor de catre subiectul examinat n mod individual, la vrsta de 8 ani, se poate trece n continuare la seriile C, D, iar ncepnd de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard. n aceste cazuri, performanta (cota partiala) de la seria Ab nu se considera n calcularea celei totale. Cota totala astfel obtinuta se interpreteaza dupa etalonul Ravenului necolorat. Pentru examinarea colectiva a copiilor cu VC > 10 ani, se recomanda aplicarea Matricelor Progresive Standard. Daca subiectul nscrie mai multe cifre ntr-o singura rubrica a fisei de raspuns, n cazul administrarii sau aplicarii colective a testului, i se atrage atentia sa "stearga" (sa taie cu creionul) si sa ramna doar o singura cifra n rubrica. Daca notarea mai multor cifre se observa numai dupa ncheierea examenului, se considera ca si raspuns corect ultima cifra (cifra de la extrema dreapta), indiferent daca celelalte cifre mentionate sunt sau nu corecte.

2.4. Cotarea raspunsurilor


Raspunsurile (alegerile) corecte sunt indicate n tabelul numarul 4. Tabelul numarul 4 Grila de corectie a Matricelor Progresive Color

1 Itemul Seria

10

11

12

A Ab

4 4

5 5

1 1

2 6

6 2

3 1

6 3

2 4

1 6

3 3

4 5

5 2

Cotarea raspunsurilor este facilitata prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de raspunsuri (n care sunt consemnate alegerile facute de catre subiect). Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obtine cota totala. Ea serveste ca punct de plecare pentru interpretarea performantei subiectului, adica pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare si de eficienta a inteligentei generale. Se observa deci ca performanta subiectului la MP (c), ca si la majoritatea testelor, este exprimata numeric si direct, sub forma de cota bruta (numarul raspunsurilor corecte). O cota bruta nsa, obtinuta la un test psihologic, prin ea nsasi nu are semnificatie. Ea trebuie interpretata n comparatie cu un standard (etalon) al rezultatelor. Diferentele si scorurile brute, n general, nu reprezinta "distante reale" (distante adevarate) ntre subiecti. Din acest motiv, cota bruta obtinuta de un subiect la MP (c)trebuie comparata prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referinta (grupul de vrsta din care face parte subiectul) examinat n vederea etalonarii testului.

2.5. Interpretarea rezultatelor


2.5.1. Interpretarea cantitativa
Interpretarea cantitativa este primul pas, care consta n raportarea performantei individuale la performanta etalon (tabelul numarul 5) pentru stabilirea gradului de inteligenta a subiectului.

Tabelul numarul 5 MP (c) Raven - Etalon I (Romnia) realizat de catre C. Zaharnic si colaboratorii n 1974

Centile

6 ani

7 ani

Scoruri (cote) 8 ani

9 ani

10 ani

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10

23 20 18 17 16 15 15 14 12 11

26 24 21 19 17 16 15 14 13 12

28 26 24 22 20 18 17 16 15 14

28 27 24 23 22 21 19 17 16 15

33 29 28 26 25 24 22 20 17 16

Tabelul numarul 6 MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Centil e

Scoruri (cote) 5 /2 an 6 ani 61/2 ani i 19 21 23 17 20 21 15 17 18 14 15 15 12 13 14 12 12 1

7 ani 71/2 ani 8 ani 81/2 ani 9 ani 91/2 ani 24 22 19 16 14 13 12 25 23 20 17 15 14 12 26 24 21 18 16 15 13 28 26 23 20 17 15 14 30 28 26 22 19 16 15 32 31 28 24 21 18 16

95 90 75 50 25 10 5

10 11 101/2ani ani ani 32 33 35 31 31 34 28 29 31 24 26 28 22 22 24 20 20 21 17 17 17

Prezentam n continuare alte doua etaloane, pentru vrstele de 5 ani si jumatate - 11 ani (tabelul numarul 6) si 65 - 85 ani (tabelul numarul 7) elaborate de catre J. C. Raven pentru populatia engleza. Aceste etaloane straine nu pot fi utilizate dect n mod orientativ, pentru populatia din Romnia. Tabelul numarul 7 MP (c) Raven - Etalon (Anglia)

Centile

95 90 75

65 33 30 28

Scoruri (n cote) la vrsta medie (n ani) de: 70 75 80 31 30 29 29 28 26 26 24 23

85 28 25 21

50 25 10 5

24 18 14 12

22 17 13 11

20 16 12 11

18 14 11 10

16 12 10 -

Performantele intelectuale astfel "masurate" (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate n 5 grade (nivele) diferite de inteligenta: Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la performanta medie a grupului de vrsta din care face parte, atinge sau depaseste centilul 95. Gradul II: Inteligenta peste nivelul mediu. Performanta atinge sau depaseste centilul 75. Gradul II +: performanta atinge sau depaseste centilul 90. Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza ntre centilele 25 si 75. Gradul III +: performanta depaseste centilul 50. Gradul III -: performanta se situeaza sub centilul 50. Gradul IV: Inteligenta sub nivelul mediu. Performanta nu depaseste centilul 25. Gradul IV -: performanta nu depaseste centilul 10. Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5. ntruct reusita la MP (c) este sensibila fata de fluctuatiile functionale ale activitatii mintale, J.C. Raven recomanda studierea eventualelor discrepante "abateri" care pot sa apara, la cele trei cote partiale obtinute la seriile A, Ab si B. Cu ajutorul tabelului numarul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepantele interne ale cotei totale (a scorului total) fata de scorurile asteptate. De exemplu daca cota totala (= 24 puncte) este compusa din cotele partiale: A = 9; Ab = 8; B = 7, atunci discrepantele sunt: -1; 0; +1. Sau, daca cota totala (= 25 puncte) este compusa din A = 12, Ab = 8, B = 5, discrepantele sunt: +2; -1; -1.

Tabelul numarul 8 Compozitia normala a scorului

Sco rul

la scorul total de:

Par tial ast 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 ept at A 5 6 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 10 10 10 11 11 11 11 11 11 11 12 12

Ab B

3 3 3 3 4 4 4 5 6 6 7 7 8 8 8 9 9 10 10 10 10 10 11 11 11 12 2 2 2 3 3 4 4 4 4 5 5 5 5 6 6 6 7 7 8 8 9 10 10 11 11 11

2.5.2. Interpretarea calitativa a performantei


Rezultatul obtinut la MP (c) (cota totala) desi depinde n primul rnd de operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate emotionala, angajarea eu-lui n rezolvarea sarcinii, trasaturi temperamentale etc.) Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final n raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat n situatia de examinare). Prezentam n continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinarii subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani si 11 luni, sex femeiesc). Subiectul cu insuccese scolare accentuate este examinat la cererea nvatatoarei. n timpul examinarii se observa la T.I.: privire obtuza; incapacitate de concentrare; activitate nestructurata; stil de lucru difuz; abandonarea frecventa a sarcinii; ntelege greu instructia pe care de cele mai multe ori nu si-o poate transforma n autoinstructie, datorita functiei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaza sarcina, se abate usor de la ea prin asociatii spontane, ntmplatoare, nu constientizeaza si nu traieste insuccesul. Cota totala = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2); Discrepantele = +1, -1, 0; Subiectul totalizeaza 25 de alegeri gresite, dintre care n cele mai multe cazuri: repeta n mod stereotip figura gresita; identifica n mod inadecvat, nu sesizeaza distorsiunile, orientarea gresita si elementele neadecvate; greseste n mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultana cu doua sau mai multe criterii etc. Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficienta mintala. Informatiile diagnostice furnizate de MP (c) desi sunt confirmate de nereusita scolara, diagnosticul ramne ipotetic pna la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligenta. Pe de alta parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintala ? Imbecilitate ? etc.), ceea ce devine posibil tot prin largirea metodelor diagnostice. n continuare, subiectul a fost examinat cu scara metrica de masurare a inteligentei Binet - Simon si cu probe piagetiene (de conservare a cantitatii). Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55; CotaPiaget =Q1) concordante atesta debilitatea mintala accentuata, la limita imbecilitatii a subiectului. Greselile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotipa a figurii neadecvate, de neanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultatile cele mai mari le ntmpina n sesizarea asemanarilor perceptive. Subprobele cuprinse n scara Binet - Simon la VM de 5 si 6 ani , sunt sarcini care depasesc capacitatile mintale ale subiectului. T.I. nu conserva cantitatile; nu poate compara doua multimi concrete compuse din cte 6 elemente; utilizeaza doar izolat termenii "mult" si "putin"; nu poseda relatia cantitativa "mai mult-mai putin". Debilitatea mintala a lui T.I. este incontestabila. Se recomanda transferarea elevei la scoala ajutatoare.

2.6. Calitati psihometrice ale MP (c)


n urma studierii fidelitatii, prin procedeul retestarii (coeficient de constanta), si a validitatii concurente (comparate), autorul testului ajunge la rezultate bune (tabelul numarul 9), care pledeaza pentru valoarea diagnostica a probei MP (colorat). Tabelul numarul 9 Comparatii ntre MP (c), Terman - Merrill si testul Crichton la copii de 9 ani

Testul MP(c)

MP(c) 0,80 0,5

Terman - Merrill 0,66 0,06

Crichton 0,65 0,07

Terman - Merrill Crichton

0,90 0,02 -

0,83 0,04 0,95 0,02