Sunteți pe pagina 1din 17

Sisteme de sanatate finantare, organizare

Curs studenti - Medicin general-anul V

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Sistemele de sanatate

Totalitatea organizatiilor, institutiilor si resurselor consacrate ameliorarii sanatatiiRaportul OMS 2000


Functii: Finantarea serviciilor de sanatate: colectarea fondurilor; comasarea fondurilor colectate (fund pooling); alocarea veniturilor; utilizarea fondurilor cumpararea de servicii. Furnizarea serviciilor de sanatate

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Obiectivele unui sistem de sanatate


Accesul universal a o gama cat mai larga de servicii Acoperire generala Imbunatatirea indicatorilor starii de sanatate Echitate Finantare adecvata si utilizarea eficienta a resurselor Satisfactia pacientilor Satisfactia personalului Furnizarea de servicii la standarde de calitate cat mai inalte Sistem informational bine dezvoltat Implicarea statului si a comunitatii in protectia santatii publice

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Comentarii

Nici un sistem de sanatate nu raspunde integral acestor obiective Nu exista un sistem de sanatate perfect Toate sistemele de sanatate sunt supuse transformarilor de intensitate variabila (REFORME) datorita: nevoilor in schimbare ale societatii, evolutiei practicii medicale, resurselor limitate
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Parghii de reglare intr-un sistem de sanatate

Reglementarea mecanismul prin care statul exista constrangeri asupra comportamentului organizatiilor din sanatate Finantarea - mecanismul de procurare a resurselor Plata modalitatea in care fondurile colectate prin finantare sunt transferate furnizorilor Organizarea macro/microstructura
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Modalitati de finantare

Finantarea de la bugetul de stat Finantarea prin taxe si impozite Finantarea prin asigurari sociale Finantarea prin asigurari private/voluntare Finantarea prin plati directe (in totalitate, co-plata)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Modele de sisteme de sanatate


Sistemul centralizat de stat (Semasko) Sistemul national de sanatate (Beveridge) SAS (Bismarck) Sistemul de piata libera

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Sistemul centralizat de stat (Semasko)

Caracteristic tarilor EE SS finantat de la bugetul de stat Controlat de stat (planificare centralizata) Statul are monopolul serviciilor Personal salariat Nu exista sector privat
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Sistemul national de sanatate (Beveridge) Sursa de finantare: taxe generale Exista si sector privat Acoperire generala Co-plata

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

SAS (Bismarck)

Contributie obligatorie a salariatilor si patronilor % din venit/fond de salarii Sumele colectate sunt dirijate spre organisme specifice Acoperire larga

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Caracteristici esentiale
tip SS Tari
UK, Irlanda, Suedia, Norvegia Germania, Olanda, belgia, Austria, USA

Sursa de finantare
Taxare Acop univ Nelegat de venitt Contrib oblig % din venit

Tip furnizori
Publici

Beveridge

Bismarck

Mixt Acop 60-80% prin pachetul de baza Predomina furnizori privati

Asigurari private

Medicare, Medicaid
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Sistemul ingrijirilor de sanatate in Romania

CONSUMATOR (pacientul)

Plati directe/coplata

FURNIZOR (asistenta primara, ambulatorie de specialitate, spitaliceasca)

Servicii de sanatate

Contributie obligatorie din venitul brut (6,5%)/fondul de salarii (7%)

Acoperire cu servicii

Sistem de plata responsabilitate

reglementare

TERTUL PLATITOR (casa de asigurari de sanatate)


reglementare
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

GUVERN Ministerul Sanatatii

Cum poate fi decisa modalitatea de finantare a unui sistem de sanatate?

Criterii:

capacitatea de a genera veniturile necesare echitatea comasarea riscurilor (risk pooling) eficienta calitatea serviciilor sustenabilitatea

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Capacitatea de a genera venituri


Tarile sarace colectare slaba a fondurilor bugetare, economia subterana Taxele speciale pentru sanatate mai usor de colectat ASS limitata la persoanele angajate Asigurarea privata regresiva, modalitate aditionala Platile directe probleme de echitate, sume aditionale reduse Finantarea comunitara se adreseaza comunitatilor reduse numeric
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Modalitati plata a medicilor


Plata per capita (in asistenta primara) Plata per serviciu (in ambulatorul de specialitate) Salariul (in unitatile sanitare cu paturi)

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Plata per capita

Modalitate de plata catre o organizatie a unei sume fixe, pentru un interval de timp, pentru fiecare pacient inscris pe lista unui medic suma nu variaza cu nr. de servicii furnizate suma poate varia in functie de anumite caracteristici (varsta, sex) utilizare: medici de familie
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Plata per capita - dezavantaje


furnizorul suporta riscurile financiare tendinta de a le minimiza (medicii inscriu


preferential persoane sanatoase - cream skimming si scade accesibilitatea celor bolnavi)

tendinta de a furniza un nr. redus de servicii

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Plata per serviciu

Furnizorul primeste o plata /tarif de fiecare data cand ofera un serviciu rambursabil poate fi utilizata pt a plati organizatii sau pt a remunera personalul se face dupa efectuarea serviciului depinde direct de numarul de servicii furnizate utilizare: asistenta de specialitate in ambulator

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Plata per serviciu - avantaje

furnizorul este platit proportional cu serviciile prestate ofera stimulente economice pentru a efectua cat mai multe servicii (medic/pacient) e singura forma de plata in care furnizorii nu au nici un motiv sa selecteze pacientii sanatosi, ci chiar dimpotriva incurajeaza eficienta tehnica (minimizarea costurilor resurselor utilizate) riscul financiar apartine in intregime platitorului
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Plata per serviciu dezavantaje

Exista tendinta de a efectua cat mai multe servicii (medic/pacient) compromite eficienta alocativa pierde teren in toate sistemele de ingrijiri asiguratorii preiau tariful stabilit de furnizori (usual customary rates) sistemul de puncte per serviciu - comisii de experti - putin obiectiv
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

10

Salariul

Acordarea unei sume fixe indiferent de activitatea prestata, nu se coreleaza cu calitatea si cantitatea serviciilor furnizate.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Plata sector spitalicesc


Bugetul global (alocat istoric sau prospectiv) Plata pe zi de spitalizare Plata pe caz rezolvat (DRG)

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

11

Bugetul global

Organizatia primeste un buget stabilit in avans, pentru o perioada definita de timp criterii potentiale: istorice, nr servicii furnizate, nr si tip de episoade de ingrijiri, prospective nr. populatie deservita, patologia generala,etc. utilizare: in sectorul spitalicesc

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Bugetul global - avantaje

Eficient in limitarea costurilor (cand este stabilit in avans) ofera organizatiei libertate considerabila in utilizarea fondurilor - limitata cand bugetul este constituit din linii de cheltuieli

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

12

Bugetul global - dezavantaje


orice unitati folosite pt a justifica bugetul dimensiunile ce nu justifica bugetul sunt mascate asigura controlul costurilor, dar nu stab. o legatura directa intre volumul de activitate si plata furnizorului furnizorul preia riscurile privind nr de internari, de servicii, costul fiecarui serviciu, durata de spitalizare - este stimulat sa le reduca, in detrimentul calitatii bugetul pe linii de cheltuieli restrictioneaza capacitatea organizatiei de a aloca fonduri intre diferite resurse - scade eficienta si performanta manageriala

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Plata pe zi de spitalizare

Furnizorul primeste o suma fixa pt fiecare zi de spitalizare, care acopera toate serviciile utilizare: in unitatile cu paturi adesea combinata cu plati adiacente: plati suplimentare pt ingrijiri scumpe, onorarii pt medici, medicamente

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

13

Plata pe zi de spitalizare avantaje


Simpla induce tendinta de scadere a nr. de servicii pe caz

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Plata pe zi de spitalizare dezavantaje

Nu stimuleaza reducerea duratei de spitalizare rata de utilizare a paturilor supradimensionarea spitalelor nu stimuleaza analiza costurilor si o buna contabilitate nu face distinctie intre grade de severitate riscul financiar - preluat de furnizor
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

14

Plata pe caz rezolvat (DRG)

Furnizorul primeste o plata fixa, stabilita in prealabil, de fiecare data cand trateaza un pacient dintr-un anumir grup de diagnostic utilizata pt alocarea de fonduri catre organizatii (spitale) plata pt fiecare categorie de dg e prestabilita si nu variaza cu serviciile furnizate individului

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Premisele finantarii prin DRG


Clasificarea tuturor pacientilor externati in grupe DRG. Stabilirea de tarife pentru fiecare grup DRG -se pot calcula local sau se importa si se ajusteaza local. Bugetul asistentei spitalicesti.

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

15

Plata pe caz rezolvat (DRG)- av

Incurajeaza eficienta tehnica (furnizorul retine diferenta dintre costul real al tratamentului si plata per caz) tinde sa minimizeze costurile totale/dg permite intelegerea si controlul costurilor spitalicesti reflecta mai bine modul in care sunt cheltuiti banii (banii urmeaza pacientul)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Plata pe caz rezolvat- dezav


Costul DRG - mediu Pt fiecare caz furnizorul suporta riscuri asociate cu costurile tratamentului luarea caimacului ofera stimulente pentru a trata doar anumiti pacienti/cazuri putin severe - incurajeaza trimiterea cazurilor grave spre alti furnizori

induce tendinta de a creste nr. de pacienti tratati


(reinternarea; internarea cazurilor cu gravitate redusa)

manipularea dg (clasificare pt a maximiza rambursarea) transferul costurilor (prea putine sv furnizate/trat insuficient)
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

16

Salariul - dezavantaje

Nu ofera stimulente pt a creste activitatea sau calitatea nu incurajeaza eficienta tehnica medicul poate fi constrans sa trateze un nr. mare de pacienti

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Platile informale

Plati catre furnizori individuali sau institutii, in natura sau in bani, care se situeaza in afara cailor oficiale de plata, sau care sunt destinate cumpararii unor servicii care in mod normal sunt oferite gratuit de catre sistemul de sanatate (Maureen Lewis, 2002) Cuprind: platile in plic, contributiile catre spitale, dar si contravaloarea unor medicamente si materiale sanitare procurate de pacienti. Context: scaderea cheltuielilor pentru sanatate in tarile in tranzitie, pe fondul mentinerii unei supraoferte in sectorul sanitar, avand ca rezultat stabilirea unor niveluri salariale foarte scazute Se creeaza o piata informala pentru servicii de sanatate in interiorul sistemului public Fondurile merg catre indivizi si nu catre sistem, fiind ilegale si in afara controlului financiar Platile informale restrictioneaza accesul celor cu venituri reduse Poate fi considerat un cadou primit dupa oferirea de ingrijiri plata informala?

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

17