Sunteți pe pagina 1din 54

Biofizica

Curs 10
Debit volumic
Debitul volumic reprezint volumul de lichid
care curge printr-o seciune a unui tub n
unitatea de timp.


S este seciunea transversal a tubului, iar v
este viteza fluidului prin aceea seciune.

Sv
dt
dt v S
dt
dV
Q =

= =
Ecuatia de continuitate
Aceast ecuatie se respect i n cazul circulaiei
sngelui prin vase:
In aorta, viteza sangelui este de 20 - 40 cm/s,
in timp ce in capilare este de 0,05 0,1 cm/s,
in vena cava superioara atinge 6 -14 cm/s.
In arterele subtiri, arteriole si in vasele capilare, care apar
prin ramificarea arterelor mari, viteza sangelui scade
deoarece debitul prin acestea reprezinta numai o parte din
debitul total.
Ecuatia de continuitate
Scaderea vitezei sangelui este compensata de faptul
ca suprafata totala a sectiunilor capilarelor din corp
este de peste 750 ori mai mare dect aria sectunii
transversale a aortei iar debitul total ramane
constant

Ecuatia lui Bernoulli
Ecuatia lui Bernoulli arat c n orice seciune a unui
tub nclinat, cu seciunea variabil prin care curge un
fluid, suma urmatoarelor presiuni este constanta :

Presiunea static (p+gy), i

presiunea hidrodinamic ( )
2
2
v
Legea lui Bernoulli
Fluidul in miscare exercita asupra peretilor tubului o
presiune suplimentara in raport cu presiunea statica,
presiunea hidrodinamica, determinand o scadere
corespunzatoare a presiunii efective.
Dac viteza lichidului este mai mare (tub cu seciune
mai mic) presiunea hidrodinamic
este mare i ca urmare presiunea hidrostatic p e mai
mic rezultnd fenomenul Venturi.
2
2
v
Legea lui Bernoulli
In cazul circulatiei sanguine, in timp, parametrii
hemodinamici sufera modificari, cele mai intalnite
fiind determinate de ingustarea si rigidizarea
peretilor vasculari. Datorita rigidizarii peretelui
arterial, fenomen ce se produce in ateroscleroza,
creste presiunea maxima in sistola si presiunea
minima in diastola.
Prin micsorarea lumenului vasului de sange, creste
viteza sangelui si deci creste presiunea
hidrodinamica si astfel cresc riscurile rupturilor
vasculare.
Fluide reale. Viscozitatea lichidelor
Forele de frecare intern (numite fore de
viscozitate) sunt orientate tangenial la suprafaa
straturilor vecine i n sens opus vitezei stratului
respectiv.
Fluide reale. Viscozitatea lichidelor
Pentru curgerea laminar expresia
forei de vicozitate F este dat de legea
lui Newton:

q - coeficient de viscozitate dinamic, S
suprafaa comun de contact a dou
stri vecine,
- gradientul vitezei (variaia vitezei pe
unitatea de lungime).
= 1 Poiseuille (1P)

dy
dv
S F = q
dy
dv
2
m
s N
SI

= q
) ( 1 1 poise daP P =
Fluide reale. Viscozitatea lichidelor
Clasificarea lichidelor reale
Lichide newtoniene - perfect viscoase sau lichide cu
vscozitate normal (respecta legea lui Newton)
q depinde de natura lichidului i de temperatur (scade
odat cu creterea temperaturii).
Dac T este constant q nu depinde de gradientul vitezei i
este considerat constant pentru un lichid.
Ex: soluiile coloidale de concentraii mici, apa, uleiurile
minerale pure i alte lichide larg utilizate n tehnic.
Fluide reale. Viscozitatea lichidelor
Clasificarea lichidelor reale
Lichide ne-newtoniene - Lichidele pentru care
fora de viscozitate crete mult mai repede
dect gradientul vitezei.
q nu mai este constant, depinde de gradientul
vitezei la o anumit temperatur T.
Numeroase lichide funcionale, ndeosebi cele
sintetice conin aditivi cu greuti moleculare
mari, care confer un caracter nenewtonian
comportrii viscoase.
Fluide reale. Vscozitatea lichidelor
Coeficient de viscozitate relativ


q0 coeficientul de viscozitate dinamic al unui lichid de
referin (apa sau solventul pur)

Coeficient de viscozitate cinematic


Coeficient de fluiditate

0
q
q
q =
r
s
m
I S
2
. .
, = = v

q
v
q

1
=
Curgerea lichidelor reale. Legea lui
Poiseuille
Debitul unui lichid real aflat n curgere laminar
printr-un tub (indiferent de orientarea lui) este dat
de legea lui Poiseuille:


Unde: este debitul volumic,
r raza tubului, - lungimea tubului, Ap
diferena de presiune de la capetele tubului datorit
creia curge lichidul.

p
r
Q A

=
q
t
8
4
t
V
Q
A
A
=
Curgerea lichidelor reale. Legea lui
Poiseuille
n cazul vaselor de snge se observ c o variaie a
diametrului tubului (vasodilataie sau
vasoconstricie) determin o modificare sensibil a
debitului de snge.
Scaderea debitului de sange in artere provoaca
angina pectorala, maladie care in cazuri frecvente
apare in urma ingrosarii peretilor arteriali.
Administrarea unor substante specifice cum este
nitroglicerina, determina relaxarea musculaturii
peretilor arteriali si permite marirea lumenului
vasului de sange si deci a debitului sangelui.
Viscozitatea sngelui
Viscozitatea sngelui la temperatura de 37 C este de
aproximativ 4 ori mai mare dect cea a apei, sngele
fiind un lichid nenewtonian, pseudoplastic.
Sngele nu constituie o faz omogen, ci un sistem
dispers heterogen, adic o suspensie de elemente
figurate (celule) n plasm (soluie apoas de electrolii,
neelectrolii i macromolecule).
Procentul volumului ocupat de elementele figurate ale
sngelui (marea majoritate sunt hematii) se numete
hematocrit (45% i 50%).
Coeficientul de vscozitate relativ al sngelui
crete considerabil n poliglobulie,
hipertesiune, asfixie (prin creterea
concentraiei de CO2), etc.
Creterea concentraiei de CO2 n snge
determin umflarea celulelor sanguine, ceea
ce are ca rezultat creterea vscozitii
sngelui. Rezulta c sngele venos este mai
vscos dect cel arterial.
Curgerea lichidelor reale.
Curgerea laminar i turbulena
Cnd n regimul de curgere se atinge o vitez
critic de curgere, aceasta se transform din
laminar n turbulent.
Viteza critic la care apare turbulena
depinde de viscozitatea (q )i densitatea
lichidului ( ), de diametrul tubului cilindric
(D) si de numarul lui Reynolds ( ) conform
relaiei:
D
N
v
R
c

q
R
N
Experimentul lui Marey referitor la curgerea lichidelor prin vase elastice
Presiunea sistolic reprezint presiunea maxim care
este dezvoltat cnd inima pompeaz un volum de
snge n aort.
n timpul relaxrii muchiului cardiac sngele din
aort este forat s treaca prin sistemul vascular
ramificat. Pe msur ce volumul sngelui din aort
scade, presiunea sngelui se micoreaz atingnd o
valoare minim, numit presiune diastolic.
Presiunea hidrostatic
Presiunea hidrostatica din sistemul circulator
sanguin al omului, nu poate fi neglijata in
pozitia ortostatica ( verticala ) din cauza
diferentelor importante de nivel intre partile
corpului. Aceasta face ca presiunea arteriala
sa varieze de la 51 mmHg la nivelul capului la
183 mmHg la nivelul talpii piciorului.