Sunteți pe pagina 1din 36

Academia de Studii Economice Facultatea de Comer

PLAN DE AFACERE DESCHIDEREA RESTAURANTULUI ALIGOT

Profesor coordonator:
Mihaela Moise

Studeni:

Bucureti, 2008
-1-

1. Sumar
Motto : A manca diferit este intotdeauna ceea ce cautam cand impingem usa unui restaurant... O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un restaurant inseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate... A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un simt al marketingului, de notiuni de gestiune si in special de un gust pentru gastronomie. In spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si in sala de restaurant, rigoarea si calificarea se impun. Prima dificultate incepe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a mainii de lucru. Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient, concurenta este din ce in ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu ncredere este acela de a realiza cat mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu inseamna totul, tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei (produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrangatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de infiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc ignorati. Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza n functie de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul nregistrat, frecventa clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta cte 30% din cifra de afaceri. Planul de afaceri va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect. Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie in mana ... voua va ramane sa o sesizati sau nu. Echipa formata din Caprita Elena -Diana, Ciobanu Andreea- Roxana si Calinescu Simona isi propune sa aduca nou pe piata restaurantelor din Bucuresti, prin deschiderea unui restaurant cu un specific inedit: deserturile. Spre deosebire de restul restaurantelor de pe piata, meniul restaurantului Aligot este unul deosebit, deoarece fiecare dintre specialitatile propuse pot fi incadrate din punct de vedere chimic in categoria deserturilor. Ideea deschiderii acestui restaurant a pornit de la constatarea faptului ca pe piata din Bucuresti exista un dezechilibru intre cererea de servicii oferite de restaurantele de lux si oferta. Acest restaurant se adreseaza unui target format din persoane cu venituri peste medie, cu un statut social confirmat, dornice sa experimenteze ceva nou si cu standarde culinare ridicate. Produsele oferite vor incerca sa raspunda tuturor criteriilor de calitate impusa de o clientela selecta, cunoscatoare, capabila de o evaluare obiectiva. Astfel, meniul va fi unul functional, cu un raport calitate-pret multumitor, diferit de tot ceea ce exista pe piata, oferindu-i clientului un anumit statut social. Succesul acestei afaceri va avea la baza calitatile initiarilor, calitati cum ar fi: perseverenta, pragmatism, dorinta de a reusi, disponibilitatea de a risca, munca in echipa,

-2-

spiritual intreprinzator. Un inconvenient in calea reusitei acestei afaceri ar fi lipsa de experienta in mediul afacerilor. La o populatie de peste doua milioane de locuitori, Bucurestiul are putin peste 1.000 de restaurante si circa 300 de cafenele, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane, au peste 30.000 de restaurante si cafenele. Raportul Bucuresti/Paris este de un restaurant pentru 2.000 de locuitori, comparativ cu unul pentru 300 locuitori. In ceea ce priveste piata cafenelelor, aceasta este inca in stadiu de crestere. Anul 2006 este unul al delimitarii teritoriale, an in care trebuie ocupate punctelecheie. Pe termen scurt-mediu, esentiala va fi extinderea brandurilor existente si stratificarea pietei', spune Florina Cojocari, senior broker in Departamentul de Retail al Eurisko. Cifra de afaceri din piata restaurantelor romanesti a depasit anul in anul 2007 un miliard de euro, iar in urmatorii trei ani se estimeaza ca aceasta se va dubla, a declarat ieri consultantul Visionwise (divizia grupului Daedalus), Andrei Iordache. In 2007 s-a depasit cifra de afaceri de un miliard de euro, iar pana n 2010, chiar intr-o estimare pesimista, aceasta va atinge doua miliarde de euro, a declarat Iordache, citat de NewsIn. Una dintre principalele optiuni strategice care vizeaza planul de afacere este marca. Aligot se doreste a deveni un brand cunoscut pe piata restaurantelor din Bucuresti prin metodele de promovare a marcii (pliante publicitare, reclame etc). Deoarece ne confruntam cu o concurenta loiala, pe aceasta piata aliantele nu sunt posibile din cauza numarului mare de ofertanti, respectiv a concurentei acerbe intampinate. Datorita specificului restaurantului, care se doreste a fi unic prin produsele si serviciile oferite, intelegerile cu alte restaurante din Bucuresti nu exista. In ceea ce priveste regimul proprietatii intelectuale, acesta protejeaza marca, respectiv ideea inovatoare ce a permis dobandirea unei pozitii avantajoase in raport cu rivalii, de plagiat. Pentru deschiderea afacerii am estimat o suma de 150 000 euro in primul an, obtinuti prin autofinantare si prin finantarea externa prin credite bancare ce detine o proportie de 30% din capitalul social. Aceasta suma acopera atat nevoile durabile de finatare cat si nevoile pentru fondul de rulment, mentionand ca s-a apelat la o serie de imprumuturi, pentru care se prevede o rambursare pe termen lung (de 5-10 ani). Datorita previziunilor comerciale se poate stabili un numar mediu de mese servite pe zi, iar datorita strategiei de preturi va fi posibila stabilirea pretului mediu pentru o masa. Aplicand la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata si anume 300 000 euro. In ceea ce priveste iesirea din afacere a investitorilor, Legea 31/1990 prevede ca un asociat se poate retrage dintr-un S.R.L. in urmatoarele cazuri: a) in cazurile prevazute in actul constitutiv, b) cu acordul tuturor celorlalti asociati, c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv al societatii sau a acordului, retragerea se poate face pentru motive temeinice,in baza unei hotatari a Tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare (termenul comun al recursului). La baza acestei societati comerciale sta un contract de asociere in care s-a convenit ca modalitatea de reziliere a contractului sa fie renuntarea reciproca, comuna, in locul renuntarii unilaterale, astfel un asociat nu se poate retrage singur, fara consimtamantul celorlalti. La constituirea firmei, intr-o prima faza, datorita abilitatilor si capacitailor antreprenoriale, intreprinzatori sunt si manageri, in sensul ca ei isi conduc singuri propria afacere. Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. In plus cea mai mare parte a sarcinilor intr-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decat de mana omului. In bucatarie va exista o intreaga echipa, foarte ierahizata. In frunte, bucatarii sefi, apoi in ordine

-3-

descrescatoare, ajutorul de bucatar, ospatarii, spalatorii de vesela (plongeur). Fiecare are locul sau n bucatarie si acelasi scop: satisfacerea clientilor. Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta in atingerea pozitie de lider pe piata din Bucuresti in randul restaurantelor de lux, suplimentarea numarului de locuri (in prezent 50, pe termen lung 150 locuri), si diversificarea serviciilor oferite, precum si sporirea efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local, de data aceasta in zona Pipera ( care este in cotinua dezvoltare si unde exista numerosi potentiali clienti). Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului in randul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. Aceasta se va incerca prin dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii. Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vanzarilor, si atragerea unui numar cat mai mare de clienti. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important, iar metodele de fidelizare a clientului devin un atuu.

-4-

2. Descrierea initiatorilor
Echipa este alcatuita din trei membri Calinescu Simona, Caprita Diana-Elena si Ciobanu Andreea- Roxana, studente in anul 2 la Facultatea de Comert din cadrul Academiei de Studii Economice. Aceasta a fost alcatuita tinand cont atat de abilitatile membrilor cat si de natura afacerii initiate. Calinescu Simona este o fire perseverenta, calculata, pragmatica ce nu se abate de la obiectivele sale si cu o mare dorinta de afirmare. Caprita Diana- Elena este initiatoarea acestei afaceri, o fire ambitioasa, realista si cu spirit intreprinzator. Ciobanu Andreea- Roxana este o persoana cu simtul practic, cu abilitati de comunicare si motivata pentru a reusi. Aceasta echipa s-a format din dorinta de a pune in practica o idee inovatoare de afaceri nemaintalnita pe piata din Romania, un restaurant de deserturi. Ideea deschiderii unui astfel de restaurant a aparut ca urmare a valorificarii opotunitatii de a dovedi calitatile intreprinzatoare ale echipei. Colaborarea nu s-a realizat intamplator, ci ca urmare a unei maniere similare de abordare a provocarilor, dar si ca urmare a unor trasaturi comune: dorinta de asumare a riscului, spiritul inovator, increderea in sine, perseverenta, spirit de initiativa, disponibilitatea pentru munca. Un potential inconvenient in realizarea obiectivelor stabilite ar fi lipsa de experienta in acest domeniu. Cunostintele dobandite in timpul facultatii, cumulate cu o viziune obiectiva asupra potentilului afacerii si cu o analiza detaliata a pietei garanteaza succesul acestui restaurant.

-5-

3.Descrierea produsului oferit


Marfa este corespondentul material al unei necesitai de consum determinata. Acest corespondent material creat pentru a fi realizat de piata obiect material (inclusiv ca suport pentru informaii variate). Prin produs se intelege orice obiect rezultat dintr-o activitate umana, mai mult sau mai putin monitorizata si indiferent de scop, in timp ce marfa este, sau cel putin trebuie sa fie, un produs proiectat si fabricat in conformitate cu exigentele si rigorile pietei, pentru a fi transformat in bani si cu un profit stimulator intr-un interval de timp fezabil. Comertul cu marfuri alimentare presupune existenta unei structuri sortimentale adecvate de produse autentice, normale si sigure, pe de o parte, si asigurarea unui nivel calitativ acceptat de catre consumatori, la locul, in momentul si cantitatea ceruta de piata, pe de alta parte. Imperativul gasirii acestui echilibru reprezint esenta tematicii propuse. In conditiile economiei de piata, consumatorul devine axul central al tuturor activitatilor economice care converg catre satisfacerea cat mai deplina a dorintelor, preferintelor, necesitatilor si exigentelor sale, aceasta satisfacere fiind insasi esenta actiunilor economice realizate. De aceea, cercetarea si asigurarea calitatii in general este insistent reclamata de societatea contemporana, dupa cum cercetarea si asigurarea calitatii bunurilor reprezinta o cerinta expresa a diferitelor sectoare economice. De regula, necesitatile consumatorilor sunt fundamentate pe patru elemente logice de baza, si anume : logica functionala: consumatorii isi construiesc propriile nevoi si exigente pornind de la o anumita utilitate (destinatie in consum) nesatisfacuta pe piaa; logica economica: prin achizitionarea marfurilor respective, consumatorii doresc sa-si satisfaca necesitatile in conditii eficiente de calitate si de pret; logica difernetiala: fiecare consumator trebuie sa aiba libertatea de a alege dintre mai multe marfuri similare oferite pe piata, pe baza unor criterii de diferentiere stabilite de acesta; logica schimbului simbolic: fiecare marfa achizitionata trebuie sa confere consumatorului un anumit statut in societate, o anumita apartenenta sociala. S.C. ALIGOTE S.R.L. este o firma a carei activitate poate fi incadrata in sectorul tertiar (servicii), respectiv un restaurant de deserturi. Este de mentionat faptul ca un astfel de restaurant este unicat pe piata din Romania, fiind al doilea din lume (primul restaurant de acest tip se afla in Paris). Acesta se doreste a fi deschis n orasul Bucuresti si va oferi servicii de o calitate superioara celorlalte restaurante concurente. Atmosfera restaurantului, unul din punctele de atractie, va fi una deosebita ce se va remarca prin designul interior, servirea excelenta si rapida, si mai ales meniul excentric. Acesta va fi alcatuit din numeroase specialitati, amestecuri ce pe hartie par nebunesti, insa arata ca niste adevarate opere de arta in farfurie: supa de mere verzi cu scoici, cocos umplut cu pasta de migdale si lamaie, marmelada de ceapa verde si cirese, biban cu serbet de tomate, gutui caramelizate cu sos de nuci si altele. Calitatea superioara a produselor oferite, va fi cea care va atrage o clientela selecta cu exigente ridicate, vesnic dornica de a experimenta noi senzatii, reusind sa o sa fidelideze. Restaurantul Aligot va fi amplasat asa cum am mai spus in municipiul Bucuresti, in zona parcului Cismigiu, pe strada Brezoianu Ion numarul 23-25, un spatiu intim, ferit de haosul cotidian, avand o capacitate de 50 de locuri. Unul dintre cele mai mari obstacole pe care le intalneste un potential intreprinzator il constituie obtinetea fondurilor necesare pentru initierea afacerii (capital de pregatire a afacerii si capital de incepere a activitatii). -6-

Capitalul necesar pregatirii afacerii reprezinta investitia care se face inaintea de inceperea afacerilor. In cazul de fata trebuie luate in considerare: renovarea cladirii atat in exterior cat si in interior, achizitionarea de echipamente necesare pentru bucatarie, stocuri de materii prime dar si achizitionarea de mobilier pentru sala de mese si decoratiuni interioare. In categoria cheltuielilor de pregatire a afacerii intra si cele referitoate la plata diferitilor consultanti: contabili, avocati, etc., precum si obtinerea unor licente speciale. Legislatia se dovedeste a fi constrangatoare : administratorul restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de infiintare a societatii, obtinerea licentei de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala, cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si o serie de masuri de igiena. Primul demers care trebuie facut atunci cnd ne deschidem o intreprindere este acela de a ne adresa centrului de formalitati pentru intreprinderi. Acesta este reprezentat de Oficiul Nationa al Registrului Comertului, institutie competenta n domeniul societatilor comerciale care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Competenta acesteia se refera la domenii precum sediul social, cladirea restaurantului. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert, de exemplu in cazul licentelor pentru bautura, detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei departamentale de concurenta, consum si antifrauda. Demersurile necesare crearii unui restaurant sunt urmatoarele : domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului alegerea denumirii restaurantului editarea statutelor definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atata timp cat societatea nu este inmatriculata la Registrul Comertului , ea nu dispune de personalitate morala si nu poate sa-si indeplineasca angajamentele depunerea fondului constituient : aporturile in numerar trebuiesc depuse n termen de 8 zile de la receptia lor, fie la banca, fie la casa de depuneri si consemnari. inregistrarea statutelor in luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc inregistrate la centrul de impozite publicarea avizului de constituire a societatii intr-unul din ziarele de anunturi legale : el trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului, forma, obiectul de activitate, sediul, durata, capitalul social, natura aporturilor, numele si adresa proprietarului si Registrul Comertului la care va fi inmatriculata societatea depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru intreprindere : dosarul va trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii, ziarul in care s-a facut anuntul sau o copie a cererii inserarii anuntului in ziar, cazierul proprietarului restaurantului si copie dupa cartea de identitate a acestuia, atestatul sediului societatii realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale, aderarea societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai, cumpararea a o serie de evidente contabile (registru jurnal, chitantier, registru de vanzari, registru de cumparari, cartea mare, dispozitii, etc.) Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant : tariful de publicare in Monitorul Oficial : 31,5 lei pag/ manuscris taxele pentru inmatriculare la Registrul Comertului : 120 lei. Forma juridica a firmei este societatea cu raspundere limitata datorita avantajelor pe care le ofera: raspunderea limitata a asociatilor, formalitati simple la infiintare (se redacteaza statutul societatii si contractul de societate), capital minim acceptabil este redus (200 lei impartit in parti sociale de minim 50 bani), limitarea superioara a numarului de asociati ce nu

-7-

permite penetrarea in sanul societatii a unor persoane neagreate, controlul asupra mersului afacerii si asupra gestiunii se poate realiza direct de asociati. Intregul proces de productie se va realiza in bucataria interna a firmei, nici una dintre activitati nefiind externalizate. Meniul restaurantului va fi unul diversificat si foarte bine structurat in: antreuri, supe, paste, salate, specialitati, deserturi, toate acestea putand fi considerate din punct de vedere chimic deserturi. In ceea ce priveste tarifele practicate, am ales ca metoda de stabilire a acestora, metoda marjei de profit adaugata la costul unitar. Acesta presupune determinarea costurilor unitare pe serviciu, lund in calcul atat costurile fixe cat si cele variabile. Analiza costurilor reprezinta o tehnica de evaluare a performantelor firmei care ajuta la reflectarea modalitatilor de utilizare a potentialului material si uman si la identificarea rezervelor de reducere a costurilor existente. Costul reprezinta efortul firmei concretizat in consumul de materii prime, materiale, combustibil, energie, masini, utilaje, instalatii, salarii, dobanzi, penalizari, chirii, impozite si taxe, ajutor de somaj, CAS, cheltuieli pentru prevenirea si inlaturarea poluarii. Costul reprezinta o parte a pretului de vanzare pe care agentul economic o recupereaza odata cu vanzarea produsului Costul de productie este un indicator economic care cuprinde ansamblul consumurilor de munca vie si materializata exprimate in forma baneasca, efectuate sau care urmeaza a fi efectuate pentru procurarea, producerea sau desfacerea unei unitati de bunuri economice, lucrari executate sau servicii prestate de catre o intreprindere. Cunoasterea costului de productie are o deosebita importanta in conducerea firmei. Nevoia de gestiune economica presupune o riguroasa masurare a costurilor care permite stabilirea pretului de vanzare, alegerea celei mai bune alternative de productie, etc. In cazul firmei SC.Aligot.SRL, ca si in cazul oricarei firme, costul de productie este cel care participa direct la activitatea productiei. Vom reprezenta costul de productie, estimat pentru primul trimestru de activitate, ce cuprinde cheltuielile cu materii prime si materiale consumabile, alte cheltuieli materiale, cheltuielile cu energie si apa si cheltuielile cu personalul: COST DE PRODUCTIE Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu redevente si chirii Cheltuieli cu energia si apa Cheltuieli cu salarii Cheltuieli cu intretinerea si rep. Cheltuieli cu transportul Cheltuieli cu deplasari, detasari Cheltuieli privind combustibilul VALORI CUMULATE(euro) 30.000 6000 3000 14.000 2000 -

COSTUL TOTAL DE PRODUCTIE(pe 3 luni)=55.000 Euro.

Alaturi de costul de productie anticipat mentionam capitalul necesar pregatirii afacerii (investitia necesara inceperii afacerii):renovarea cladirii, achizitionarea echipamentelor si a obiectelor de inventar, a pieselor de mobilier, precum si a stocului initial de materii prime. Capital necesar initierii afacerii -8VALORI CUMULATE(euro)

Renovarea cladirii Acizitionare echip. si a ob. de inventar Achizitionare mobilier si decoratiuni interioare Stoc initial de materii prime

10.000 15.000 30000 5000

COSTURI NECESARE INITIERII AFACERII= 60.000 Euro. In acest moment afacerea se afla in stadiul de proiect, finalizarea acestuia depinzand de capacitatea membrilor echipei de a obtine resursele financiare necesare.

4.Descrierea pietei si a concurentei


Piata restaurantelor este in continua expansiune: permanent apar noi localuri, iar cele vechi se extind si se transforma conform nevoilor si gusturilor clientilor, aflati si ei intr-o dinamica permanenta.

-9-

La o populatie de doua milioane de locuitori, Bucurestiul are putin peste 1.000 de restaurante, in timp ce orase turistice cum ar fi Parisul au circa 30.000 de cafenele si restaurante la o populatie de 10 milioane de locuitori. Astfel, in Capitala functioneaza un restaurant pentru 2.000 de locuitori, pe cand in Paris raportul este de un restaurant la 300 de locuitori. Piata restaurantelor din Romania, a carei valoare s-a ridicat la sfarsitul anului trecut la un miliard de euro, se va dubla in urmatorii doi ani, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare Visionwise, parte a grupului Daedalus Group. Cresterea a fost constanta, incepand cu 2003, cand s-a simtit o majorare de peste 30% anual. Aproape acelasi ritm de crestere a caracterizat si piata cafenelelor, care a urcat cu 34% incepand cu 2003. La sfarsitul lui 2006, pe piata din Romania activau peste 5.400 de restaurante, 18% dintre acestea fiind deschise in Bucuresti (949 de unitati), iar 9% in Constanta (530 de unitati). Din companiile care activeaza in acest domeniu, doar 55% au raportat profit. Cele mai mari retele de pe piata locala sunt cele de tip fast-food, primele trei locuri fiind ocupate de McDonald's, KFC si Pizza Hut cu 55, 26 respectiv 13 unitati deschise la nivel national. In ceea ce priveste lanturile de restaurante cu actionariat roman, grupul CityGrill detine opt unitati deschise sub acelasi brand, un restaurant cu specific romanesc Caru' cu Bere si inca unul cu specific mediteranean, Buongiorno. In intervalul 1990-2000 numarul meselor luate acasa a scazut cu 14%. In intervalul 2001-2003, procentajul din venitul cheltuit in restaurante a crescut considerabil fata de perioada 1999-2001. In 2005, 35% din salariati au avut un venit brut de peste 300 de euro, fata de 30,3% in 2003 si 26% in 2001,ceea ce a reprezentat unul dintre cei mai importanti factori de crestere a pietei. In Romania, pizzeriile si fast-food-urile au deocamdata un succes mai mare decat restaurantele: la nivel urban, 32% din populatie consuma pizza iar 20,8% prefera sa mearga la fast-food. In ceea ce priveste restaurantele bucurestene pe primul loc in topul preferintelor este plasat Trattoria Il Calcio, cu specific italian. Acesta este urmat de Caru cu Bere. Daca Trattoria Il Calcio (recomandat pentru oameni de afaceri in special si apreciat pentru terasa) tinde sa devina un lant de restaurante, dezvoltat si in afara Capitalei, Caru cu Bere este situat in zona veche a Capitalei. Se bucura de apreciere un alt restaurantul-bistrou din apropiere, Chocolat, urmat de restaurantul Bistro Atheneu - recomandat drept un loc potrivit pentru cei romantici. Pe lista figureaza si restaurantele Balhazar, La piateta, Ruby Tuesday (specific american). Trattoria "Il Calcio" este fondat in 1996, odata cu deschiderea primului restaurant din lant, in Drumul Taberei. Primul restaurant sub brandul Trattoria "Il Calcio" a fost inaugurat in 2001, in Piata Amzei. De atunci am tot crescut si, in prezent, numarul restaurantelor Trattoria "Il Calcio" a ajuns la 9 (odata cu deschiderea TIC - Floreasca). Momentan se gasesc in diverse puncte din Bucuresti, cat si in Mamaia. Caru cu Bere, o adevarata legenda vie si totodata una dintre cele mai vechi berarii ale Bucurestiului, a fost deschis pentru prima data in 1879 in vechiul han Zlatari si, dupa 20 de ani, s-a mutat in Strada Stavropoleos, unde il putem intalni si astazi. Un rol important in istoria Carului cu Bere l-a avut Nicolae Mircea alaturi de familia lui, originara din Medias. Acesta a reusit de-a lungul anilor sa faca din Caru cu Bere unul dintre cele mai iubite locuri de distractie ale Bucurestiului. Chocolat Createur de gout reprezinta un concept inedit in peisajul bucurestean, inspirat din localurile foarte populare in Franta anilor `30, este un melanj neasteptat intre

- 10 -

cofetarie, bistro, cafenea si brutarie. La Chocolat, Theo creeaza o paleta originala de gusturi, de la sarat la dulce, o gama de savori si de arome ale caror secrete numai el le cunoaste. Restaurantul BISTRO "ATHENEU" este locul ideal pentru cei care cauta mai mult decat un simplu restaurant. Decorul realizat in stilul anilor '20 creaza o atmosfera unica, ce reprezinta o iesire din lumea cotidiana, monotona. Bistro Atheneu are marele avantaj ca nu ofera surprize neplacute, ba din contra. Gasesti acolo mereu aceeasi atmosfera buna si mancare gustoasa. Istoria restaurantelor Ruby Tuesday a inceput cu deschiderea primului restaurant in orasul Knoxville, statul Tennessee, S.U.A. in urma cu mai bine de 30 de ani, in 1972. Produsele si serviciile impresionante ale lantului Ruby Tuesday sunt cunoscute in intreaga lume. Conceptul Ruby Tuesday inseamna varietate si valoare. "Awesome Food. Serious Salad Bar" tradus prin Meniuri uimitoare si salate adevarate! inseamna portii indestulatoare, feluri de mancare delicioase, atmosfera primitoare si degajata. Toate acestea au consacrat spiritul Ruby Tuesday ce si-a dovedit atractia prin localurile sale de succes, fapt ce a dus la dezvoltarea unui lant impresionant de restaurante in S.U.A. si in toata lumea. Faptul c aceste restaurante sunt deja cunoscute, si-au format o oarecare reputatie, au o clientela oarecum fidela, sunt cateva din avantajele concurentiale pe care aceste afaceri le prezinta. De aceea, lipsa unui segment de piata propriu, stabil, ca si nivelul calitativ al serviciului formeaza puncte slabe ce pot fi, si trebuie, atacate printr-o buna strategie de marketing.Ca urmare politica noastra de marketing se bazeaza pe ideea inovativa, si anume specificul restaurantului si pe faptul ca segmentul de piata vizat este bine stabilit. Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru.

Cota de piata vizata pentru primul an de activitate este de aproximativ 4-5%,urmand ca aceasta sa creasca gradual odata cu fidelizarea clientilor si cresterea prestigiului brandului. Realizarea acestor obiective se bazeaza pe calitatea deosebita a produselor noastre comparativ cu cele oferite de concurenta.Ambianta placuta,combinata cu meniul exotic si cu servirea impecabila fac din restaurantul Aligote un concurent de temut pe piata. Raportul calitate-pret este unul net superior concurentei.Astfel, spre deosebire de alte restaurante care scad preturile facand rabat la calitatea produselor oferite, Aligote a intrat pe piata adoptand o politica a preturilor ridicate.

- 11 -

Totodata, preturile ridicate sunt asociate in subconstientul clientilor cu o calitate superioara. Acestia vor fi dispusi sa plateasca mai mult in schimbul unor produse unice pe piata romaneasca,combinatii inedite de ingrediente, care la prima vedere par incredibile. Originalitatea acestei idei, va atrage nu numai un numar mare de clienti,ci si intreprinzatori care vor dori sa intre pe piata restaurantelor imitand aceasta idee de succes. Cu toate acestea,nivelul ridicat al investitiei initiale, precum si fidelizarea clientilor nostri constituie o bariera in calea acestui tip de intreprinzatori. Distinctivitatea marcii este protejata prin dreptul proprietatii intelectuale ce reprezinta totalitatea normelor juridice ce reglementeaza raporturile privind protectia creatiei intelectuale in domeniile industrial, stiintific, literar si artistic, precum si semnele distinctive ale activitatii comerciale.Acest drept are doua trasaturi distinctive: titularul sau este singurul indreptatit sa exploateze obiectul dreptului de proprietate intelectuala; titularul sau beneficiaza de posibilitatea de a interzice altor persoane orice folosinta a bunului fara incuviintarea sa. Intrarea pe piata a acestui tip de restaurant va atrage incercarea concurentilor de a-si pastra clientii prin diferite metode cum ar fi: oferte promotionale, diversificarea meniului prin preluarea unor idei din meniul restaurantului Aligot si eventual scaderea preturilor. Pentru a pastra interesul clientilor nostri, vom imbogati in permanenta meniul si vom investi o parte din profit in actiuni de tip cercetare- dezvoltare: vom angaja un chemist profesionist a carui sarcina va fi va fi sa identifice noi combinatii de ingrediente pentru a satisface cele mai sofisticate gusturi. Cele mai importante semnale tehnologice care trebuie inventariate sunt rata inovatiei tehnologice si gradul relativ de risc. Ele sunt determinate in principal de urmatorii factori tehnologici: cheltuielile guvernamentale pentru cercetare, viteza de transfer a tehnologiilor, atractia tehnologica a sectorului si alura arborelui lui tehnologic, rata de innoire a produselor, ritmul de aparitie a inventiilor, calitatea sistemului de telecomunicatii. Estimam ca, pe piata restaurantelor din Romania acesta rata este destul de scazuta si ca proprietarii restaurantelor ar trebui sa investeasca mai mult in cercetare- dezvoltare pentru diversificarea ofertei, fapt c ear contribui la cresterea pietii in ansamblu.

5. Strategia de marketing propusa


Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru, precum si cercetarea pietei restaurantelor din Bucuresti, ne-a furnizat informatiile necesare punerii in practica a strategiei noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). Pentru o mai buna viziune a acestora vom

- 12 -

analiza in continuare mixul de marketing (produsul, plasarea, pretul si promovarea) incluzand aici si specificitatea mixului de marketing in domeniul serviciilor. Strategia de produs Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse nemaintalnite, de cea mai buna calitate, imbinate intr-o maniera excentrica care sunt considerate din punct de vedere chimic deserturi. Meniul restaurantului va fi unul diversificat si foarte bine structurat in: antreuri, supe, paste, salate, specialitati, deserturi si diverse bauturi.

MENIU Antreuri
Tortellini cu homar scaldat in lapte Homar cu miere Homar cu unt dulce Shake de sardine pe paine prajita Turta de anghinare cu fructe confiate Carpaccio de languste cu ulei de masline si caviar Bruschette cu dulceata asortata Batoane cu nuci si curmale

Supe

Supa de mere verzi cu scoici Supa de morcov cu avocado si telina Supa crema de rosii si pere Supa de pui cu pormb si nucsoara Supa Ajo Blanco( cu stafide, struguri albi, mere verzi si samburi de migdale crude si usturoi) Supa de sepie cu miere si susan

Paste

Paste Paste Paste Paste Paste Paste

cu cu cu cu cu cu

clatite somon afumat si scortisoara branza dulce si crema de capsuni pui si sos de cocos spanac si smochine gratinate ciuperci si stafide

- 13 -

Specialitati
Tortellini cu homar si file de caprioara scaldat in miere Varza cu smantana si sos de ciocolata amaruie Ravioles de foie gras cu emulsie de crem trufat Crem de mazre umplut cu mr si caviar francez Trestia de zahar glasata stropita cu otet balsamic Carpaccio de languste cu ulei de masline si caviar prajit in unt dulce Somon cu stafide si nuci si garnitura de cartof copt Biban cu serbet de tomate si piure de melci

Salate

Salata porumb Salata Salata Salata Salata Salata Salata

asortata cu portocala, pepene galben, masline si de legume cu sos de portocala si rulouri de sunca de pui cu rodii de pui si fructe de padure confiate cu sos verde si ton de conopida si pepene galben de dovleac cu miere si nuci

Deserturi
Cocos umplut cu pasta de migdale si lamaie

Clatite cu hrisca

Placinta cu

marmelada de ceapa verde si cirese

Bezele cu cafea

Inghetata cu invelis crocant de zmeura

- 14 -

Biscuiti cu anason Gofre cu ananas si inghetata Spuma de sampanie Trigoane cu fructe congelate Palmier cu scortisoara Sorbet de pepene verde si gin Baclava de fistic Gutui caramelizate cu sos de nuci

Bauturi
Cocktailuri cu alcool: B&B Boston Gold Dayqiry Gin John Collins Kamikaze Laguna Blue Long Island Tea Manhattan Marguerita Martini Dry Negroni Pina Collada White Russian

Cocktailuri fara alcool


Crows Nest Sunshine Shirley Temple Tomato Cooler

- 15 -

Wavebender

Aperitive
Campari Bitter Rhum Baccardi Rhum Havana Club Gin Beefeater Gin Gordon`s Vodka Finlandia Vodka Smirnoff Pernod Tequila Gold Tequila Silver Hennesy Martell Remy Martin Courvoisier

Whisky
Teacher`s Ballantine`s Grant`s J&B Johnny Walker Red Label Tullamore Dew Irish Passaport Four Roses Jack Daniel`s

Whisky special
Dimple 15 years Ballantine`s 12 years Chivas Regal 12 years Johnnie Walker Black 12 years Johnnie Walker Blue Label Chivas Royal Salute 21 years

- 16 -

Digestive
Amaro Averna Amaro Ramazzotti Amaro Montenegru Jagermaister Fernet Martini Unicum Fernet Branca

Racoritoare
Apa minerala 0,5l Apa plata 0,5l 7Up/ Pepsi/ Mirinda Apa tonica Bomba energy Suc natural de portocale Orange, Grapefruit Juice Pepsi Cola light Red Bull

Cafea & ceai


Expresso Cafea instant Cappuccino Cafea turceasca Cafea irlandeza Ciocolata calda Freppe Magic Bartender Ceai (diverse arome)

Bere
Budwaiser

- 17 -

Bavaria Corona Dab Gosser Heineken Clausthaler (fara alcool)

Vinuri
Cuve Charlotte Cabernet & Merlot Reserve (Rovit vineyard) Cabernet Sauvignon Cadarca Amarone Della Valpilicella Chianti Riserva Banfi Verdicchio Fazi Battaglia J.P.Chenet Louis Enchenauer Rserve de Monsieur Louis

Sampanie
Kir Royal Moet & Chandon Veuve Clicquot Cristal

Strategia de pret Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. Primul obiectiv este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit, iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam. Vom determina mai intai pretul in functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti. Cunoscand toate ingredientele ce intra in alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a lua in calcul impozitul pe societate si Tva-ul, acestea urmnd a fi adaugate ulterior, dupa fixarea nivelului marjei. Meniu 1: antreu + paste+ desert+ cafea+racoritoare cost antreu: 38 lei cost paste: 5 lei cost desert : 4 lei - 18 -

cost cafea : 0,5 lei cost racoritoare: 2 lei cost comercial : 5 lei cost :54,5 lei (fara tva si impozit pe societate ) Meniu 2 : supa+ specialitate+ desert+vin cost supa : 4 lei cost specialitate: 70 lei cost desert: 4 lei cost vin : 50 lei cost comercial : 6 lei cost : 134lei (fara tva si is) Preturile pentru mancarurile preparate vor fi mult mai ridicate (de exemplu o specialitate va avea un pret mediu de 130 lei , supele vor costa intre 20 si 30 de lei, etc.). Aperitivul va avea un pret mediu de 80 lei, iar desertul se va situa ntre 30-50 lei. Bauturile racoritoare vor avea preturi cuprinse ntre 10 si 25 lei, depinzand de calitatetea si marca acestuia. Vinurile vor costa intre 200 lei si 700 lei in functie de marca si vechimea acestora, iar sampania va varia intre 500 si 1000 lei. In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi ridicate, avand in vedere faptul ca venim cu produse noi pe piata, care nu se regasesc in alte restaurante. La inceput se va opta pentru un pret psihologic, scopul fiind atragerea clientului, deoarece tinta noastra sunt persoanele cu un anumit statut social, care gasesc in frecventarea restaurantului o recunoastere a prestigiului. Strategia de distributie(plasare) Distributia se refera la deplasarea fizica a bunurilor si stabilirea de relatii cu intermediari. Deplasarea fizica a bucurilor este denumita logistica iar sistemul intermediarilor este definit ca retea de distributie sa canale de distributie. Segmentul tinta al restaurantului nostru este asadar o clientela selecta cu exigente ridicate, vesnic dornica de a experimenta noi senzatii. Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestei categorii de clienti, prin urmare serviciile noastre doresc sa impresioneze prin calitatea superioara oferita, ambianta creata si ineditul adus pe aceasta piata. Pentru pocurarea materiilor prime se urmareste canalul de distributie producator comerciant cu ridicata- comerciant cu amanuntul consumator deoarece acesta strategie este cel mai des folosita in cadrul produselor alimentare, luand in considerare factorul timp, foarte important pe acest segment deoarece el influienteaza considerabil calitatea acestora. Strategia de promovare Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea sprijini pe o imagine performanta, clara si argumentata. In consecinta, intocmirea unui plan de comunicare devine absolut necesar. Vom face apel asadar atat la elementele media ct si cele non-media. Pentru comunicarea media se apeleaza in general la televiziune, presa cotidiana, reviste, afise, radio, cinema. Avand in vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este de restaurant de deserturi de lux, vom exclude inca de la inceput reclama la televizor si in cinematografe. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi foarte mari, si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna inainte a spatiului publicitar. Radio si presa cotidiana raman singurele elemente media care vor

- 19 -

promova mesajul publicitar al restaurantului nostru. Se va apela la posturile de radio locale, iar preturile pentru spoturile publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare. Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea restaurantului nostru. Astfel, chiar in ziua deschiderii localului vor fi invitate personalitati publice ale orasului Bucuresti, oameni de cultura, oameni de afaceri de succes care se bucura de o buna reputatie. Se va crea totodata si un site internet al restaurantului, www.restaurantulaligote.ro, unde va fi prezentat restaurantul, personalul, si produsele, incluzand chiar retete culinare. Fluturasele distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru, cu mentiunea ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului, singurele costuri fiind cele legate de listare si achizitie hartie.

6.Mobilizarea resurselor necesare


Asigurarea resurselor necesare pentru infiintarea unei afaceri constituie un element cheie. Volumul si stuctura acestora trebuie sa fie potrivite cu obiectul de activitate, cu natura si marimea obiectuvelor propuse si suficiente pentru o perioada cat mai lunga de timp. Astfel, pentru deschiderea restaurantului Aligot, sunt necesare atat resurse financiare, materiale cat si resurse umane. Abilitatea, nivelul de pregatire, spiritul de intreprinzator, gradul de implicare si puterea de munca ale persoanelor care incep o afacere constituie o alta resursa importanta. Alocarea resurselor trebuie facuta in mod rational, tinandu-se cont de evolutia pietei, de modificarile in structura cererii si de preferintele targetului. In ceea ce priveste piata restaurantelor din Romania, studiile efectuate anticipeaza ca cifra de afaceri se va dubla in urmatorii doi ani, ajungand la 2 miliarde de euro. In conformitate cu evolutia pietei, restaurantul isi propune sa se extinda, marind numarul de locuri, de la 50 cat sunt in prezent

- 20 -

pana la 80 in primii 3 ani, urmand ca in urmatorii 7 ani, capacitatea sa fie de 150 de locuri. De asemenea, tot pe termen lung ne propunem deschiderea unui alt restaurant in zona Pipera. Resursele financiare reprezinta cantitatea de bani necesara, care nu se rezuma doar la sumele de care este nevoie pentru inchierea spatiului, achizitionarea de echipamente si cumpararea stocului initial. Exista multe alte costuri care cer cantitati considerabile de bani, deoarece trebuiesc prevazute o serie de costuri pentru activitatea initiala ce nu poate fi sustinuta din profit. Investitia initiala a fost estimata la suma de 150 000 euro, obtinuti prin autofinantare(donatii de la rude) in proportie de 70% si prin atragerea capitalurilor de la terti (credite bancare) in proportie de 30%. Autofinantarea se va realiza prin contributia egala a fiecarui membru cu aproximativ 35 000 de euro. Astfel valoare creditului este de 45 000 euro rambursabil in 5 ani de zile, cu o perioada de gratie de 6 luni si o dobanda variabila de 10,5%. Garantia pentru acordarea creditului consta in bunuri materiale asigurate printr-o companie de asigurari agreate de banca. Resursele materiale necesare initierii afacerii sunt de doua tipuri: fixe si mobile. Mijloacele fixe reprezinta echivalentul tehnico-economic al capitalului fix si pot fi folosite in mai multe procese productive ale intreprinderii. Ele sunt supuse uzurii si isi transfera treptat valoarea asupra bunurilor la a caror obtinere au fost utilizate (pe o perioada mai lunga de 1 an). Se inregistreaza in contabilitate ca imobilizari corporale. Ele cuprind:terenuri, constructii, instalatii, echipamente, masini, utilaje, mobilier, mijoace de transport.Mijloacele circulante cuprind bunurile care se consuma integral intr-un proces de productie. Ele se inregistreaza in contabilitate ca stocuri si cuprind materii si materiale, obiecte de inventar, stocuri aflate la terti, productia in curs de executie, marfuri, animale si alte produse. In cazul restaurantului nostru mijloacele fixe sunt reprezentate de echipamente, ustensile pentru bucatarie, mobilierul pentru sala de mese si decoratiunile interioare, iar mijloacele circulante sunt reprezentate de materii prime, materiale si obiectele de inventar. Piata restaurantelor prezinta mai multe moduri de aprovizionare. Pe de o parte, este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali in scopul obtinerii produselor direct din magazinele de desfacere ale acestora ; pe de alta parte, se poate opta pentru o aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro, Auchan, Ikea, Carrefour, Champion,etc.

Tabloul furnizorilor este urmatorul : DENUMIRE FURNIZOR SEDIU DENUMIRE PRODUS

IKEA

Zona Comercial Bneasa, pe os. Bucureti-Ploieti, nr.42A

- ustensile de bucatarie (farfurii, furculite, linguri, platouri, pahare, funduri, polonic, etc.) - accesorii de bucatarie (cafetiera, cuptor micounde, storcator fructe, masina tocat, tirbuson,

- 21 -

cntar, etc.) - textile pentru bucatarie (prosoape de bucatarie, servetele, etc.) - vesela pentru conservarea alimentelor (cutii din plastic, sticla, lemn, etc.) - ustensile pentru gatit (oale, cratite, capace, gratar, tava, etc.) -saci pentru lenjerie -prosoape baie -fete de masa -servetele -perdele -aparate si instalatie de iluminat

AUCHAN

SAINT-ROMAIN S.A

Titan, Bd.1 Decembrie - produse de curatat (vesela, 1918, nr 33A, Bucuresti tesaturile, suprafetele de sol, etc.) - echipamente pentru menaj (manusi, serpiere, aspirator, matura, etc.) 22, Rue Grignard, ZI -carucior vesela de Montreynaud, -carucior vesela 2/2 42000 St-Etienne, Franta -carucior de depozitare

-carucior pentru fete de masa

-cos pentru gunoi

- 22 -

Echipamente restaurante

http:// www.echipamenterest aurante.ro

a)aparate pentru spalat in bucatarie: -masina de spalat vase G24ProfiLine

-paniere pentru spalat vase

-bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL

-jet pentru apa -aducator apa G24 StarLine

-separator grasime NGT2

b) aparate pentru gatit n bucatarie: -aragaz electric 65/70 PCE


- 23 -

-friteuse 65/70 FRE panier frites C12 F

-gril 65/70 FTE CR

-aparat de fierbere apa 220273

c)aparate pentru racit/ congelat -celula congelare ultra-rapida 728214

-masina de facut gheata

-camera frigorifica si etajere pentru camera frigorifica

d)alte echipamente bucatarie

-dulap pentru bauturi -hota aspiranta IWH1100

- 24 -

-ventilator centrifugaDDRE994

-aparat anti-insecte CE

SOFINOR

ZI de la Houssoye rue Ambroise par Bois Grenier FRANTA

-mese de bucatarie

-dulap

MIXIT CREATION Top Mondial

88 route d'Auvers 95300 Pontoise FRANTA www.copertare.uv. ro Aleea Zinelor nr. 1, Bucuresti Bucuresti: Bulevardul Dimitrie Pompei nr. 10A Parc de la Plaine 35 Avenue Marcel Dassault, Toulouse FRANTA
- 25 -

-scaune -mese -mini-canapele -carte meniu -carte vinuri -materiale promotionale -fier de calcat -masa de calcat -masina de spalat rufe -uscator haine -echipamente de IT si telefonie -echipament personal restaurant (camasi, pantaloni, fuste, bonete, sorturi, tricouri,

DOMO

BIOMIDI

pantofi, etc.)

CARREFOUR

Splaiul Independentei nr. 210210B(Grozavesti), Bucuresti

-materii prime si materiale auxiliare pentru pregatirea produselor culinare (faina, orez, zahar, sare, condimente, etc) -bauturi nealcoolice (sucuri, ape minerale, etc.) -carne si preparate din carne -zarzavaturi, legume, fructe

Piata Amzei Vinexpert Evinoteca Distrigaz APANOVA

Piata Amzei, Bucuresti

http://www.evinot eca.ro magazin online -

-vinuri, sampanie si alte bauturi

-gaz natural

str. Aristide Demetriade -apa potabila nr. 2, sector 1, Bucuresti, Romania. Strada Grigore Alexandrescu nr. 9, Sector 1, Bucuresti -electricitate

ELECTRICA.SA

Munca personalului este cea care asigura activitatea intreprinderii. Realizarea obiectivelor ei se compune dintr-o infinitate de miscari, manuiri, rationamente, operatii, activitati de munca organizate si orientate ale oamenilor. Utilizarea eficienta a resurselor umane presupune folosirea plenara a capacitatii de munca a personalului, determinarea unui asemenea comportament al fiecarui lucrator incat acesta sa realizaze tot ce poate si cum poate mai bine in folosul intreprinderii. Astfel, personalul este de departe cea mai importanta resursa a intreprinderii. Acesta constutuie un potential imens si atrage costuri importante pentru intreprindere. administrarea acestei resurse inseamna organizarea si tratarea salariatilor astfel incat acestia sa-si utilizeze la maximum capacitatile individuale in procesul muncii, sa obtina pe aceasta cale satisfactia de a li se recunaste realizarile personale si de a promova oferind in schimb servicii maxime intreprinderii din care fac parte.

- 26 -

Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Desigur ca o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei politici va fi o nemultumire din partea clientelei. In plus cea mai mare parte a sarcinilor intr-un restaurant nu pot fi efectuate altfel decat de mana omului. Activitatea din restaurant este realizata de: 2 bucatari sefi, 2 ajutori de bucatari, 1 spalator de vase (plongeur), 4 chelneri si 2 femei de servici.

7.Conducerea afacerii
Directorul restaurantului, care in acelasi timp este si patronul restaurantului, este inainte de toate un gestionar. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. In colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile, stabileste meniul si preturile aferente felurilor de mancare propuse ; defineste politica comerciala a restaurantului, munceste pentru crearea imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara, relatii publice. Scopul acestor demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. O alta fateta a meseriei sale este aceea de a participa la incadrarea personalului : recrutare, formare, management. Cu toate acestea el este prezent si in sala de restaurant pentru a supraveghea

- 27 -

calitatea primirii clientelei, buna derulare a serviciilor, sau, din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. Directorul restaurantului este un om polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte n gestiune, savoir-faire comercial, si o temeinica experienta de teren. Directorul restaurantului trebuie sa inteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a manipula masini. In consecinta, va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale, indiferent de organizarea ierarhica a structurii. Nu va trebui subestimata importanta rolului relatiilor umane n domeniul restauratiei. Trebuie avut n vedere ca meseriile din cadrul restauratiei presupun serioase cunostinte n domeniu restauratiei (costuri, bugete, planificari, etc.), si in domeniul personalului (drepturi, organizarea muncii, relatii umane, etc.). Bucatarul sef este intotdeauna in spatele furnalelor pentru a pregati mancarurile complexe. El este seful in bucatarie. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul, supervizeaza cumpararea produselor, pregateste mancarea, si de asemenea el este cel caruia ntreaga brigada trebuie sa i se supuna. El este cel care, mpreuna cu directorul restaurantului, recruteaza si formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Bucatarul sef este si un bun gestionar ; trebuie sa elaboreze preparate culinare rentabile, in acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul, trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa, respectand normele de igiena. El trebuie sa intretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii restaurantului. Bucatarul sef este totodata si un artist ; pe umerii lui sta reputatia restaurantului, el trebuie sa fie tot timpul inovator, sa-si impuna marca, sa ii multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi. Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager, gestionar, artist. Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de invatat de la sefii sai. Sub ordinele bucatarului sef, atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor, curatarea legumelor, spalarea salatelor, pregatirea garniturilor, pregatirea aperitivelor reci (entre froide). Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant, un bun observator, un fin ascultator. Trebuie sa dea dovada de motivare, de pasiune pentru meseria pe care o practica, sa demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din ntamplare. Chiar daca va face erori, entuziasmul sau va fi apreciat. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa, intr-un spatiu mic, si cu atat mai mult in stres. Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. Sala de restaurant este divizata n careuri, ele insusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. Ospatarul pregateste mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit, aseaza vesela, se asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa, preia comanda de la clientii asezati la mesele lui , serveste mancarea, facand naveta intre sala de mese si bucatarie, odata masa terminata, aduce nota de plata si incaseaza factura, apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou client. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv, dar trebuie stiut ca interesul meserie sale rezida in tehnica de servire si n relatia cu clientul. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt urmatoarele: agilitate, rapiditate, rezistenta, amabilitate, umor, apropiere de client. Ospatarul trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna, pentru a nu uita comanda in drum spre bucatarie, si de asemenea de un bun ochi pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa sau sa repereze un client a carui comanda inca nu a fost preluata. Un bun ospatar trebuie de asemenea sa dea dovada de sange rece pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima, si de spirit de echipa, el fiind cel care intr-un fel vinde ceea ce este pregatit in bucatarie. Plongeur este persoana care va curata vesela. El va avea un program diferit de ceilalti angajati, in sensul ca va lucra in jur de patru ore pe zi, incepand programul la o ora dupa luarea dejunului si terminandu-l dupa incheierea cinei.

- 28 -

Calculul efectivelor nu este o afacere complicata, insa trebuie sa dai dovada de prudenta atat timp cat calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia, politica salariala, nivelul frecventei clientelei, etc. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de angajati necesari, in consecinta volumul salariatilor. Formula dupa care se va calcula efectivul necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii standarde de performanta * timp de munca efectiv. In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele : numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza in jur de 60 de servicii pentru masa de pranz si 40 pentru cina, in total o suta de mese pe zi numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se inchida pentru o perioada de 30 de zile in cursul anului si, cumulat, o zi pe saptamana (datorita faptului ca sambata si duminica programul va fi mai scurt). Asadar vor fi 1*52 saptamani + 30 zile= 82 zile de absente, prin urmare vor fi 283 zile lucratoare. standarde de performanta sau de productie : un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane in medie pentru o zi de lucru de 8 ore (timp de lucru afectat n restauratie = 40 ore pe saptamana). un bucatar sef prepara mancarea pentru 50 persoane in cursul unei zile de lucru de 8 ore. un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 50 de persoane in timpul unei zile de munca de 8 ore. un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care sustragem numarul de zile absente pentru restaurantul nostru. Detaliile de absente : sarbatori contractuale : 6 zile zile de vacanta anuale : 30 zile concedii saptamanale : 52 zile total : 88 zile timp de munca efectiv : 365 zile 88 zile = 277 zile calculul de efective pe post : ospatar : (100*283)/(25*277) = 28.300/6.925 = 4,086 posturi de servitori bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28.300/13.850 = 2,04 posturi bucatar sef ajutor de bucatar : (100*283)/(50*277) = 28.300/13.850= 2,04 posturi ajutor de bucatar In concluzie personalul angajat in restaurantul nostru va numara : 4 ospatari, cu mentiunea ca acestia vor fi sub supravegherea directorului de restaurant; 2 bucatari sefi, cu mentiunea ca acestia vor fi ajutati de ajutorii sai; 2 ajutori de bucatar, cu mentiunea ca in timpul liber vor putea seconda bucatarii sefi; 1 plongeur, care va veni dupa masa de pranz si va termina programul la finele cinei; 2 femei de serviciu, care se ocupa permanent de mentinerea curateniei in restaurant; 1 director(manager) de restaurant, care nu este supus unei definitii orare sau de munca efectiv si care va completa nevoile personalului; 1 director financiar, responsabil de contabilitatea restaurantului; 1 director de marketing, responsabil de promovarea restaurantului. Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta in felul urmator :

- 29 -

8.Ipoteze si riscuri
In deschiderea afacerii am pornit de la o serie de premise, cum ar fi existenta unui singur restaurant de acest tip pe piata din Romania, care sa satisfaca dorintele unui target sofisticat - 30 -

cu venituri ridicate. De asemenea am identificat un dezechilibru intre cererea si oferta de restaurante de lux (in Bucuresti exista la ora actuala un restaurant pentru 2000 de locuitori). Meniul inedit si combinarea spectaculoasa a ingredientulelor reprezinta un punct forte in atragerea clintelei si fidelizarea acesteia. Servirea impecabila si atmosfera rafinata si inacelasi timp familiara, va diferentia restaurantul Aligot de concurenta. In ceea ce priveste riscurile implicate, acestea pot fi definite ca fiind situatii in care exista posibilitatea unei deviatii nedorite de la rezultatul scontat, asteptat sau sperat. In afaceri, riscul reprezinta pierderile asociate cu bunurile tangibile si intangibile ale firmei si castigurile potentiale ale afacerii. Initiind o afacere, intreprinzatorul isi asuma anumite riscuri. Unele sunt inerente desfasurarii afacerilor, altele se produc din cauze neprevazute. Intreprinzatorul trebuie sa stie cum sa se protejeze de asemenea riscuri printr-o politica de asigurare eficienta. Asupra desfasurarii normale a afacerii pot interveni factori de destabilizare, influentand negativ marimea incasarilor si chiar imaginea firmei. Cele mai importante riscuri sunt cele privind evolutia pietei. Astfel, pe parcursul anului se anticipa fluctuatii ale cererii, date de numarul variabil de consumatori. Avand in vedere ca targetul nostru este alcatuit din persoane cu venituri ridicate, migrarea acestei clientele in perioadele de vacanta ale anului, pentru a-si petrece concediile, va reprezenta o pierdere temporar pentru afacere si realizarea unor profituri mai mici. Inflatia ar influenta afacerea, dar nu reprezinta un factor prea important, datorita segmentului caruia i se adreseaz oferta acestui restaurant. Inflatia va avea o influenta destul de redusa asupra profitului(cresterea costurilor de productie) si nu si asupra numarului de clienti. Actualmente sistemul politic din Romania, concretizat prin reglementrile sale guvernamentale si legislative, nu este un factor de risc. Dimpotriva, anticiparea unor masuri favorabile, cum ar fi facilitatile acordate intreprinztorilor mici si mijlocii sunt factori pozitivi care ar putea ajuta din plin la desfasurarea normala si la dezvoltarea rapida a afacerii. Pentru evitarea riscurilor operationale se va incerca permanent o imbunatatire a activitatii de management, cresterea profesionalismului personalului si executarea, la intervale regulate, a instructajului de protectia muncii. Pe masura dezvoltarii afacerii, responsabilitatile manageriale vor fi atribuite unui personal calificat ale carui rezultate vor fi periodic evaluate. O alta categorie de riscuri sunt cele care privesc proprietatea. Daca riscurile privind piata au un caracter intangibil, acestea au un caracter tangibil. Cele mai multe dintre ele sunt asigurabile: incendiul, dezastre naturale, spargeri, talharii, furturi. De asemenea, trebuiesc prevazute riscurile privind personalul. Aceasta categorie se datoreaza actiunii salariatilor. Ei pot comite atat furturi propriu-zise cat si falsuri. Acestea se pot datora: - angajarii unor persoane fara a le verifica atent; - obisnuintei cu un nivel de trai mai ridicat; - politicii de personal neadecvate, care creaza impresia salariatilor ca nu sunt platiti suficient si vor fura in completare; - relatiilor necorespunzatoare dintre intreprinzatori si salariati, care vor crea o atmosfera de neincredere; -oportunitatii de a fura prin lipsa unei metode de prevenire a furturilor de catre salariati (sistem de supraveghere video); -conditiilor economica, care fac imposibil un trai decent. Nu trebuiesc neglijate nici riscurile privind clientii. Multe dintre aceste riscuri sunt datorate rau platnicilor sau nemultumirii clientilor. In cazul restaurantului nostru, riscul unor

- 31 -

clienti rau platnici este destul de redus, insa trebuie tratata cu deosebita atentie problema satisfacerii pretentiilor acestora. Asigurarea resurselor financiare pentru initierea afacerii reprezinta un factor esential si tocmai de aceea vom prezenta bancilor documente de sustinere a imprumutului: garantii (proprietati personale: case, terenuri ce trebuie asigurate la o companie de asigurari agreata de banca), materiale si documente de sustinere a imprumutului (statut, contract, certificat de inmatriculare, decizia instantei de inndintare a a societatii) si documente privind necesitatea si oportunitatea creditului si posibilitatea de rambursare a acestuia (cerere de credite, plan de afaceri- studiu de fezabilitate, documente financiar-contabile, bugetul de venturi si cheltuieli, balanta de verificare, bilantul anual, contul de profit si pierdere, situatia patrimoniala si planificarea fluxului de numerar). Intreprinzatorii au la dispozitie patru strategiile de gestionare a riscului : evitarea prevenirea ,transferul si asumarea riscului. Evitarea riscului presupune refuzul de a intreprinde o actiune in care riscul pare sa fie prea mare.De exemplu,depunerea zilnica a incasarilor la banca evita pierderile de pe urma furturilor. Prevenirea riscului consta in utilizarea unor metode pentru reducerea probabilitatii produceri unor anumite evenimente si diminuarea efectelor celor care se petrec. Tehnica principala folosita o reprezinta prevnirea prin diferite masuri de siguranta si protectie.In cazul unui restaurant se previne riscul accidentarii salariatilor prin instructaje si protectie muncii. O alta masura de prevenire a riscului este instalarea de sisteme de alarma si angajarea agentilor de paza ce diminueaza posibilitatea furturilor. Transferul riscului presupune mutarea riscului catre alta persoana sau organizatie. Cea mai cunoscuta forma de transfer este asiguarea, adica procesul prin care o societate de asigurari e de acord sa plateasca unei persoane sau organizatii despagubirea pentru pierderea inregistrata, contra unei prime de asigurare. Societatea de asigurare accepta riscul platirii unei mari sume de bani asiguratilor sai contra unei prime de asigurare relativ mica. Prin aceasta procedura intreprinzatorul poate transfera in intregime sau partial incertitudinea financiara pentru multe din riscurile pure. Asumarea riscului consta in absorbirea riscului, deoarece este imposibila asigurarea impotriva tuturor pierderilor posibile. In general, se absorb riscurile in care pierderea nu este mare. De exemplu, utilizarea autoasigurarii, prin care intreprinzatorul isi formeaza un fond de rezerva destinat eventualelor pierderi. In general,se folosesc mai multe strategii de gestionare a riscului simultan,astfel incat potentialele pierderi sa fie minime.

9.Planul financiar
Nevoi durabile de finantare:

- 32 -

Cont 20 201 2011 21 218 2181 2182 2183 2184

Denumire Active imobilizate Imobilizari necorporale Cheltuieli de locatie Cheltuieli de constituire Imobilizari corporale Alte imobilizari corporale: Instalatii generale Materiale de transport Material de birou si informatica Mobilier

Sold () 44 000 2 500 2 000 500 41 500 41 500 10 000 1 000 500 30 000

Nevoi pentru fondul de rulment: Cont Denumire Datorii 16 164 40 401 4011 404 4041 Furnizorii Furnizorii - cumpararea bunurilor Furnizorii de imobilizari Furnizorii cumparari imobilizari Datorii si imprumuri asimilate Institutiile de credit Sold() 90 000 45 000 45 000 45 000 30 000 30 000 15 000 15 000

Observand structura datoriilor de mai sus, concluzionam ca societatea apeleaza la un credit in valoare de 45 000 de euro pentru care se prevede o rambursare pe termen lung de 5 ani.

Cifra de afaceri revizionata si alte produse: Ipoteza de baza Nr. de mese pe zi 30 Ipoteza de mijloc 40 Ipoteza ideala 50

- 33 -

Pretul mediu facturat pentru o masa Cifra de afaceri previzionata zilnic Nr. de zile efective de munca Cifra de afaceri previzionata anuala

32 960 283 271 680

32 1280 283 362 240

32 1600 283 452 800

Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi. Aplicand la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de afaceri previzionata. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc. Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant : Cont Denumire 60 602 6021 60211 6022 60222 60225 606 6061 60611 60612 60613 61 613 6132 615 Cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli cu materiale auxiliare Cheltuieli privind obiecte de inventar Produse de menaj Obiecte de birou Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind obiecte nestocate Cheltuieli privind apa Cheltuieli privind energia Cheltuieli privind combustibilii Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii Locatii imobiliare Cheltuieli de intretinere si reparatii Sold() 124 500 120 000 114 000 114 000 1 500 1 000 500 4 500 4 500 1 000 2 500 1 000 25 500 24 000 24 000 500

- 34 -

616 62 626 627 64 641 645 66 6611 6615 68 68111 68112

Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu alte servicii executate de terti Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu remuneratiile personalului Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli privind conturile curente Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Total cheltuieli Profit Cifra de afaceri

1 000 550 400 150 81 000 56 000 25 000 11 000 10 000 1 000 6 250 250 6 000 248 800 113 440 362 240

O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurantul Aligot arata ca necesitatea unor materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector. De asemenea, cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate, aceasta datorita faptului ca restaurantul desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari. In ceea ce priveste impozitul pe beneficii acesta nu este prevazut in tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou infiintate pot beneficia de un raport al acestuia dupa primii trei ani. Pragul de rentabilitate si punctul mort: Suma 362 240 - 35 % CA 100%

Cifra de afaceri

Cheltuieli variabile Marja cheltuielilor variabile Cheltuieli fixe Rezultat

124 500 237 740 124 300 113 440

34,36% 65,64% 31,31%

- 36 -