Sunteți pe pagina 1din 8

Comisia Europeana Introducere Activitatea Comunitatilor i Uniunii Europene se deruleaza prin mijlocirea unui sistem institutional comunitar, acestea

fiind expresia puterii Comunitatilor organizata pe trepte ierarhice, dar in acelasi timp si cadrul prin intermediul caruia se asigura poparele europene posibilitatea de a participa n mod organizat la conducerea destinelor lor. Institutiile comunitare desi sunt alcatuite, la un anumit nivel, din reprezentanti ai statelor membre, au o independenta totala n raport cu acestea i cu institutiile lor nationale. Chiar daca ntre instituiile comunitare si cele naionale exista unele asemanari, totui ca o apreciere generala trebuie sa constatam c sunt preponderente deosebirile, acestea fiind date de originea si specificul multinational al primelor, comparativ cu traditiile istorico-nationale n care s-au construit secundele, precum i de structura i modul lor aparte de functionare. La inceputuri fiecare Comunitate a avut institutiile sale proprii, treptat, in timp a aparut nevoia de unificare. In anul 1965 la Bruxelles s-a semnat Tratatul conform cruia pentru toate cele trei Comunitatati sa functioneze cate o singura institutie. Mai tarziua au aparut noi institutii si organisme comunitare si s-a actionat si in reoganizarea celor deja existente. Asadar la nivelul Uniunii Europene exista mai multe institutii prin intermediul carora obiectivele stabilite in tratate sunt duse la indeplinire. Aceste institutii sunt de doua categorii: Institutii Europene propriu-zise si alte instituti (agentii, oficii etc.). n prezent potrivit dispoziiilor Tratatelor institutive i celui de la Maastricht, sistemul instituional comunitar este alctuit din urmtoarele instituii: Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeana, Curtea de Justiie i Curtea de conturi, alturi de care ntlnim i alte organisme comuntare: Banca Central European, Sistemul European al Bncilor Centrale, Banca European de Investiii, Comitetul Economic i Social i Comitetul Regiunilor. LA acestea se adauga Consiliul European, care este singura instituie specific Uniunii Europene, modul su de organizare i de funcionare, dup cum vom vedea din cele ce urmeaz, fiind reglementat doar n cuprinsul Tratatului privind Uniunea European, cu modificrile aduse prin Tratatul de la Amsterdam. Comisia European este o instituie a Uniunii Europene ca Organ executiv. Acest instituie, denumit n Tratatele comunitare COMISIA , iar potrivit deciziei Consiliului din 1

anul 1993 COMISIA EUROPEANA , s-a nscut o dat cu nceputurile construciei Europene, sub forma unei nalte Autoriti, nfiinat prin Tratatul instituind Comunitatea European a Crbunelui i Oelului i a dou comisii organizate prin Tratatele instituind Comunitatea Economic European i Comunitatea European a Energiei Atomice, care n anul 1967, prin Tratatul de fuziune de la Burxelles, au fost reorganizate ntr-o singur instituie. Dac pentru Consiliu particularitatea const n faptul cel este principala instituie comunitar cu funcii legislative, Comisia este organul executive, ei revenindu-I n principal rolul de a asigura punerea n executare a politicilor comunitare. Alturi de acest trstura definitorie, care fixeaz locul Comisiei n ansamblul mencanismelor comunitare, n cazul acestei instituii reinem urmtorul specific: -n cadrul trunghiului instituional (Consiliu, Comisie, Parlament European) Comisia reprezint interesul general al Comunitilor, cu precizrea c ea nu ignor interesele statelor member, n cadrul procesului decizional Directoratele sale solicitnd opiniile unor experi ai atatelor comunitare, grupai n comitete naionale de experi, n acest fel amortizndu-se interesul comunitar cu cel naional; -este o instituie supranaional, ntruct este compuns din reprezentai ai statelor member, candidaturile fiind propuse de ctre guvernele acestora; -dei este o instituie supranaional, membrii Comisiei i exercit atribuiile numai n interesul Comunitilor, beneficiind de o deplin independen, materializat n faptul cnu pot primi dispozitie din partea statelor ai cror reprezentani sunt; - activitatea Comisiei are un character permanent; -deine monopolul de iniiativ legislativ; -asigur punerea n executare i supravegheaz respectarea dispoziiilor tratatelor comunitare i a restului actelor normative emise n vederea punerii lor n executare, de ctre statele member i celelalte instituii comunitare; -rspunderea membrilor Comisiei pentru actele emise de ctre instituie este colegial. Modul de organizare i de funcionare al Comisiei este stabilit n cadrul oferit de dispoziiile art. 155-163 din Tratatul instuind Comunitatea European, astfel cum au fost ele modificate prin Tratatul privind Uniunea European (art. G pct. 48) i Tratatul de la Amsterdam (art.2 pct. 40 i 41). Sediul Comisiei este la Bruxelles, iar o parte din serviciile sale auxiliare funcioneaz n Luxemburg.

Conform dispozitiei art. 211 pp din Tratatul CE i art. 124 pp EURATOM Comisia este un organ comunitar. n viitoarea Constituie European cadrul legal al Comisiei este reglementat de art. 25, III-250 din proiectul de constituie. Comisia nu a avut pn acum mari competene n domeniul Colaborrii poliieneti i justiiare n domeniul penal, precum i n cel al Politicii externe i de securitate comune a UE (deci n sfera definit de cel de-al II-lea i al III-lea pilon). Acest lucru se poate ns schimba odat cu noua constituie elaborat de Conventul European, cu condiia ca aceasta s fie ratificat de toate cele 27 de state membre i deci s intre n vigoare. Componena Comisiei Europene Componena Comisiei Europene a variat de-a lungul timpului. Astfel, conform art 9 TCECO, art. 157 TCEE i art. 126 TCEEA, Comisia a fost compus iniial din 9 membri, apoi a trecut la 13 (dup aderarea Marii Britanii, Irlandei i Danemarcei), la 14 (dup aderarea Greciei) i la 17 (dup aderarea Spaniei i a Portugaliei), ncepnd din anul 1995 Comisia a avut 20 de membri, iar din anul 2004, odat cu extinderea Uniunii Europene la 25 de state, numrul membrilor Comisiei s-a ridicat la 30. Astfel, cele 15 state deja membre ale UE i-au pstrat numrul de 20 de reprezentani n cadrul Comisiei, acestora adugnd-li-se cte un reprezentant din cele 10 noi state membre. Noii membri nu au deinut un portofoliu propriu i au fost repartizai timp de ase luni (n perioada l ianuarie - l noiembrie) pe lng vechii comisari europeni. n perioada l noiembrie 2004 - l ianuarie 2007, Comisia European a numrat 25 de membri, cte unul pentru fiecare stat membru, ncepnd cu l ianuarie 2007, odat cu aderarea Romniei i a Bulgariei, Comisia are 27 de membri . Tratatul de la Lisabona prevede c, ncepnd cu 1 noiembrie 2014, Comisia va fi compus dintr-un numr de membri, incluznd preedintele i naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, corespunztor cu dou treimi din numrul statelor membre, att timp ct Consiliul European nu decide modificarea acestui numr, hotrnd n unanimitate. Totui, la solicitarea Irlandei, Consiliul European din 11-12 decembrie 2008 a decis n unanimitate c va aciona n sensul meninerii sistemului un stat/un comisar pentru structura Comisiei i dup 2014. Membrii acestei Comisii sunt numii de Guvernele statelor din Comunitatea European, avand un mandat de 5 ani. Ei sunt alei n Comisia European pe baza 3

competenei generale pe care le deine pe baza angajamentului lor fa de Uniunea European dintre personalitile care ofer nite garanii de independen i imparialitate. Acetia sunt recrutai dintre cei mai profesioniti din unele sectoare de activitate avnd o vast experien n politic i n management, avnd i conduit de nereproat. Comunitatea European nu stabilete cerine pentru un viitor candidat la aceast funcie, fiind obligatoriu doar s fie un reprezentant al fiecrui stat membru, dar nu mai mult de doi n funcie de mrimea fiecrui stat i puterea sa economic. Procedura de numire a membrilor Comisiei este urmtoarea: - guvernele statelor member desemneaz, de comun accord cu persoana pe care intenioneaz s o numeasc n funcia de Preedinte al Comisiei; - n continuare, aceleai guverne, de comun acord cu preedintele deja stabilit, desemneaz celelalte persoane pe care intenioneaz s le numeasc ca membrii ai Comisiei; - preedintele i membrii Comisiei, desemnai conform procedurii de mai sus, sunt supui spre aprobare Parlamentului european, ca organ colegial; - dup aprobarea n Parlament, preedintele i membrii Comisiei sunt numii de guvernele statelor membre, de comun acord. n situaia n care majoritatea nu este ntrunit procedura se repet. Repartizarea locurilor membrilor este urmatoare: din Germania, Marea Britanie, Frana, Italia i Spania sunt recrutai cte doi membrii, iar din restul statelor comunitare cte unul. Membrii Comisiei europene (comisarii europeni) nu pot sa primeasc ordine, instruciuni, ndrumri din partea statelor membre de unde provin pe ntreaga durat a mandatului. Membrii Comisiei europene nu au voie s exercite nici un fel de alt activitate remunerat sau nu la instalarea n funcie angajndu-se solemn s respecte pe durata mandatului obligaiile pe care le impune mandatul de comisar i n principal obligaiile de pruden i onestitate. n cazul n care un membru al Comisiei Europene nu respect obligaiile atunci Curtea de Justiie la sesizarea Consiliului sau la sesizarea Comisiei europene poate s hotrasc destituirea din funcie a personalului n cauza sau decderea acestuia sau alte privilegii. Obligaia de a aciona cu pruden i onestitate exist chiar i dup ce respectiva persoan nu mai este comisar european fiind inut s acioneze cu pruden n funcia pe care eventual o va desfura. Mandatul membrilor Comisiei nceteaz: la expirarea perioadei de cinci ani pentru care au fost numii (mandate care poate fi rennoit), prin deces, demisie individual sau prin demisionarea n bloc, n cazurile n care Parlamentul adopt moiuni de cenzur i prin 4

demitere. n cazul decesului, demisiei sau demiterii unui membrii, Consiliul, cu votul unanim, fie va hotr nlocuirea celui n cauz cu o alt persoan ( cu respectarea procedurii de numire) pentru durata de mandate care a mai rmas de executat, fie, n situaiile n care mandatul se apropie de final, va decide c nu mai este cazul s fac o astfel de nlocuire. Dac Preedintele Comisiei a decedat ori i-a dat demisia, nlocuirea lui pentru restul de mandate este obligatorie. Demiterea unui membru al Comisiei se hotrte de ctre Curtea de Justiie, la cererea Consiliului sau a Comisiei n ansamblul ei, n situaiile n care se constat c persoana n cauz i-a nclcat obligaiile asumate la preluarea funciei, nu mai ndeplinete condiiile necesare pentru exerciiul mandatului sau a comis o fapt de o culpabilitate grav. Organizarea Comisiei Europene La nivelul Comisiei Europene funcioneaz i un nalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe n politica de securitate. Acest nalt reprezentant este numit de Consiliul European cu majoritatea calificat dup ce obine i acordul preedintelui Comisiei Europene. naltul reprezentant conduce politica executiv i de securitate comun a Uniunii Europene, contribuie la elaborarea politicii externe a Uniunii, duce la ndeplinire n calitate de reprezentant al Consiliului Politicii Externe a Uniunii Europene. naltul reprezentant este persoana care prezideaz Consiliul de Afaceri Externe din cadrul Consiliului i este unul dintre vicepreedinii Comisiei Europene. Hotrrile se iau cu majoritatea membrilor Comisiei. Conducerea Comisiei este realizat de ctre Preedinte i doi vicepreedini, acetia din urm desemnai dup aceiai procedur ca i preedintele. Preedintelui i revin urmtoarele prerogative: repartizarea sectoarelor de activitate pe care le coordoneaz membrii Comisiei, coordonarea activitii globale, prezidarea edinelor, coordonarea activitii, aparatului de lucru al instituiei, prezentarea programului annual i a raportului general annual de activitate n faa Parlamentului European, la care se mai adaug i faptul c el repreyint Comisia la lucrrile Consiliului i n relaiile cu celelate instituii comunitare, state i organisme internaionale. La rndul lor, vicepreedinii coordoneaz relaiile Comisiei cu statele tere, grupate pe zone geografice, iar restul membrilor Comisiei, n funcie de repartizarea fcut de ctre Preedinte, coordoneaz activitatea unui sector aflat n sfera de competene a instituiei, motiv 5

pentru care rspunde de activitatea unuia sau mai multor directorate, dispunnd n acest sens de un grup propriu de specialiti. Pe lng acestea mai funcioneaz i un secretariat general care l asist pe Preedinte n ndeplinirea atribuiilor de coordonare a activitii organismelor i directoratele generale care sunt organizate pe diverse domenii de activitate. Atribuiile Comisiei Europene Atributiile Comisiei sunt stabilite in art. 211 din Tratatul CE. Astfel, Comisia are (i) atributii legislative, (ii) atributii administrative (iii) atributii executive si (iv) atributii judiciare. A. Atributiile legislative In legatura cu procesul de legislativ, Comisia joaca un rol central, avand drept de initiativa legislativa. Acest drept de initiativa legislativa plaseaza Comisia in prim-planul dezvoltarii politice comunitare. A doua modalitate de implicare a Comisiei in procesul legilativ il constituie elaborarea planului general de legiferare pentru fiecare an. De asemenea, Comisia poate afecta politica unionala intr-un al treilea mod, prin dezvoltarea strategiilor de politica generala a Comunitatii. A patra modalitate de exercitare a atributiilor legilative ale Comisiei este data de posibilitatea acesteia de a adopta norme comunitare. De asemenea, Comisia poate exercita atributii legilative prin delegare, Consiliul putand delega Comisiei atributii de legiferare in anumite domenii. Comisia are drept de initiativa. Cu alte cuvinte, Comisiei ii revine responsabilitatea totala de a elabora propuneri de legislatie europeana, pe care le prezinta Parlamentului si Consiliului. Aceste propuneri trebuie sa aiba ca obiectiv apararea intereselor Uniunii si ale cetatenilor sai si nu pe cele ale unor anumite tari sau industrii. Inainte de a face o propunere, Comisia trebuie s aiba cunostinta de situatiile si problemele de actualitate existente in Europa si trebuie sa stabileasca daca legislatia UE reprezinta cea mai buna modalitate de tratare a acestora. Din acest motiv, Comisia psstreaz legatura cu o gam larg de grupuri de interese si cu dou organisme consultative Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor. De asemenea, Comisia ia n considerare avizele parlamentelor si guvernelor nationale. Comisia va propune actiuni la nivelul UE numai in cazul in care considera ca o problema nu poate fi rezolvata mai eficient printr-o actiune nationala, regionala sau locala 6

(principiul subsidiaritatii). In cazul in care concluzioneaza ca este necesara o lege europeana Comisia elaboreaza o propunere legislativa care, din punctul sau de vedere, va solutiona problema in mod eficient si va satisface un numar de interese cat mai mare. Pentru a obtine detalii tehnice corecte, Comisia consulta experti din diverse comitete si grupuri consultative. B. Atributiile administrative Cat priveste atributiile administrative ale Comisiei, acestea se refera la supravegherea exercitata de catre Comisie pentru a se asigura ca normele sunt respectate in mod uniform si aplicate in mod corespunzator pe teritoriul statelor membre. Comisia actioneaza ca gardian al tratatelor. Comisia, alaturi de Curtea de Justitie, are responsanbilitatea de a se asigura ca legislatia UE se aplica in mod adecvat in toate statele membre. In cazul in care constata ca un stat membru UE nu aplic o lege comunitara, Comisia demareaz un proces denumit procedura privind incalcarea dreptului comunitar. n prima etapa se trimite guvernului o scrisoare oficiala, prin care Comisia il informeaz cu privire la incalcarea legislatiei UE, mentionand motivele pentru care considera ca legislatia UE este incalcata si stabilind un termen pentru transmiterea unei explicaii detaliate. In cazul in care statul membru nu prezinta o explicatie satisfacatoare sau nu remediaza situatia, Comisia va trimite o alta scrisoare prin care confirma incalcarea legislatiei UE in statul respectiv si stabileste un termen pentru remedierea situatiei. Daca statul membru nu ia masuri pentru remedierea situatiei, Comisia transmite cazul Curtii de Justitie in vederea adoptarii unei decizii. Sentintele Curtii sunt obligatorii pentru statele membre si institutiile UE. Daca statele membre nu respecta o sentinta, Curtea poate impune sanctiuni financiare. C. Atributiile executive Comisiei ii revin si atributii de natura executiva. Doua dintre acestea sunt de cea mai mare insemnatate: cele legate de buget si cele care privesc relatiile externe. Comisia joaca un rol impportant in stabilirea bugetului Comunitatii. De asemenea ea detine atributii semnificative in ceea ce priveste cheltuielile, in special cele legate de ajutoarele acordate in agricultura, carora le este alocata o parte substantiala din bugetul anual al Comunitatii. Comisia mai exercita atributii executive si in ceea ce priveste sfera relatiilor externe. D. Atributiile judiciare

Referitor la atributiile judiciare, trebuie mentionat faptul ca exista doua tipuri de atributii judiciare pe care le poate exercita Comisia. Aceasta poate actiona impotriva statelor membre atunci cand acestea incalca dreptul comunitar. Comisia va incerca mai intai sa solutioneze problema pe calea negocierilor si numai daca acestea esueaza va recurge la o actiune in justitie. In anumite domenii, Comisia actioneaza ca investigator si judecator in prima instanta cu privire la incalcarea tratatelor, fie de intreprinderi private, fie de catre statele membre. Competena Comisiei Europene Cele mai importante competene ale acestui organism de execuie sunt legate de punerea n executare a dispoziiilor tratatelor si a actelor normative comunitare, dar i supravegherea modului n care sunt realizate. Cadrul general al funiilor pe care aceast instituie este fixat n cuprinsul art. 155 din Tratatul instituind Comunitatea European, iar competena sa este indicat ntr-o multitudine de articole din cuprinsul Tratatelor comunitare. 1. Principala Competen a comosiei este aceea de a veghea asupra felului n care statele i instituiile comunitare pun n aplicare dispoziiile tratatelor i a restului de documente emise n executarea lor. 2. Atunci cnd Tratatele comunitare dispun, Comisia particip la derularea procesului decizional care are loc la nivelul altor instituii comunitare, sens n care emite avize i recomandri, la solicitarea Parlamentului European, a Consiliului sau din proprie iniiativ, atunci cnd consider acest lucru ca fiind necesar. 3. Comisia, n virtutea dispoziiilor art. 155 din Tratatul instituind Comunitatea European, dispune i de o putere de decizie proprie, actele sale fiind emise dup parcurgerea unui proces legislativ specific. 4. ntre competenele Comisiei se nscrie i aceea de a prpune proecte legislative, postur n care aceasta deine rolul principal n ansamblul instituional comunitar. 5. n sfrit pe lng cele patru competene menionate mai sus, Comisiei i-au fost oferite i comptene de reprezentare, ea fiind cea care deruleaz negocierile pentru ncheierea unor acorduri ntre Comunitate i terele state sau organizaii.