Sunteți pe pagina 1din 4

Canalul inghinal Traiect musculo-aponevrotic ce strabate oblic peretele anterolateral al abdomenului in partea lui inferioara.

Canalul contine: la barbati: funiculul spermatic (toate elementele ce merg spre scrot) la femei: ligamentul rotund al uterului (mijloc de ancorare al corpului uterin)

Canalul inghinal prezinta 4 pereti si 2 orificii: superficial si profund. Orificiul superficial al canalului inghinal Este subcutanat si apare ca o spartura in aponevroza muschiului oblic extern. Are forma ovalara si este dispus oblic spre lateral. Ca punct de reper este cam la 2 cm lateral si superior de tuberculul pubic. Are 2-2,5 cm in axul longitudinal si este mai mare la barbati decat la femei. Este delimitat inferolateral de stalpul lateral superior si medial de stalpul medial. Fibrele stalpului medial pot trece de partea opusa spre lateral; cei 2 stalpi sunt solidarizati de niste fibre arcuate numite fibre intercrurale. Ele provin atat din aponevroza oblicului extern de aceeasi parte cat si din cel de partea opusa (cele ce ancoreaza stalpul lateral). La nivelul fibrelor intercrurale este zona cea mai slaba a acestui orificiu. In hernii inghinale ce trec de orificiul superficial aceste fibre se rup. Intr-un plan posterior de orificiu se mai afla si stalpul posterior (ligamentul reflex) ce e format din fibre din aponevroza oblicului extern de partea opusa ce se insera pe tuberculul pubic si creasta pubisului. Orificiul profund al canalului inghinal Este mai mic avand aproximativ 1 cm diametru si este un orificiu in fascia transversalis. E delimitat superior de marginea inferioara a muschiului transvers abdominal si medial de marginea laterala a ligamentului interfaveolar al lui Hesselbach (o condensare de fibre ale transversului cu origine pe ligamentul inghinal impreuna cu niste fibre din fascia transversalis. Acest ligament intareste peretele posterior al canalului inghinal in partea lui laterala). Inferior si medial de orificiu trec vasele epigastrice inferioare ce fac o crosa concava spre lateral in drumul lor pe fata posterioara a peretelui anterior al abdomenului. Raportul cu aceste vase este important in cura chirurgicala a herniilor inghinale angajate prin orificiul profund (ele nu trebuie sectionate). Lateral de orificiul profund si la distanta este fascia muschiului iliac. Anatomie pe viu Proiectia pe peretele anterior al abdomenului al acestui orificiu se face cu 1-1,5 cm deasupra jumatatii ligamentului inghinal. Continutul canalului inghinal La barbati: 1. Canalul deferent ce urca din scrot spre pelvis 2. Artera testiculara ramura din aorta abdominala; coboara din scrot la testicul.
1

3. Artera deferentiala ramura din artera iliaca interna; urca in canalul inghinal si se termina in scrot; iriga canalul deferent si testiculul. 4. Plex venos anterior vine de la nivelul scrotului si urca spre abdomen. 5. Plex venos posterior 6. Ligament peritoneovaginal (Cloquet) o bucata de peritoneu invaginat in canalul inghinal odata cu coborarea testiculului in scrot si care provine din obliterarea canalului peritoneovaginal. La femei: Ligamentul peritoneovaginal obliterat Ramura a arterei epigastrice inferioare Ligamentul rotund al uterului Ramuri nervoase a. ramura genitala a nervului genitofemural; b. ramura a nervului iliohipogastric; c. ramura a nervului ilioinghinal.

1. 2. 3. 4.

Peretii canalului inghinal Peretele anterior cel mai puternic perete format de aponevroza muschiului oblic extern Peretele inferior din aponevroza muschiului oblic extern care la acest nivel se incurbeaza spre inferior si formeaza un jgheab concav superior (ligamentul inghinal) de la ligamentului in jos. Este foarte rezistent; nu permite producerea de hernii inghinale. Peretele superior marginea inferioara a muschiului transvers si oblic intern Peretele posterior fascia transversalis in zona cuprinsa intre ligamentul inghinal si marginea inferioara a muschiului oblic intern si a transversului. E cel mai slab perete se pot produce hernii. In mod natural e intarit de urmatoarele ligamente: a. In partea mediala de 3 ligamente ce sunt suprapuse (ant post): Stalpul posterior sau ligamentul reflex al lui Colles Tendonul conjunctiv Ligamentul Heule. b. In partea laterala ligamentul interfaveolar. Ajunge cu marginea lui laterala pana la limita orificiului profund al canalului inghinal.

Bazinul osos Bazinul osos nu e marginit superior. Partea superioara mai poarta denumirea de bazin mare si corespunde foselor iliace interne. Partea inferioara mai poarta denumirea de bazin mic sau obstetrical. Stramtoarea superficiala a bazinului (linie terminala/ linie nenumita) Trece prin urmatoarele repere osoase: Promontoriu (unghiul dintre L5 si S1) Aripioara sacrului Articulatia sacroiliaca Linia arcuata Eminenta iliopectinee Creasta pectineala Tuberculul pubic Marginea superioara a simfizei pubiene Diametrele stramtorii superioare se masoara prin pelvimetrie interna (tuseu vaginal): a. Diametrele antero-posterioare intre promontoriu si: marginea superioara a simfizei CONJUGATA ANATOMICA 11 cm; (diametru promonto-suprapubian) fata posterioara a simfizei CONJUGATA VERA 10,5 cm; (diametru util/ promonto-retropubian) marginea inferioara a simfizei CONJUGATA DIAGONALIS (diametru promonto-subpubian) daca din acest diametru se scade grosimea simfizei pubiene (1,5 - 2cm) se obtine diametrul util. b. Diametre transversale Transvers maxim intre punctele cele mai indepartate ale liniilor arcuate 13,5 cm; este situat mai aproape de promontoriu pe linia ce uneste promontoriu cu simfiza la unirea a 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara Transvers mediu la jumatatea distantei dintre simfiza si promontoriu 13 cm. Transvers minim intre cele 2 eminente iliopectinee 12 cm c. Diametre oblice 2 diametre egale ca dimensiune (12 12,5 cm); se numesc diametre oblice drept si stang. Se gasesc intre articulatia sacroiliaca si eminenta iliopectinee. Stramtoarea inferioara a bazinului Trece prin: coccis; tuberozitati ischiatice; ramura ischionului; ramura inferioara a pubisului; marginea inferioara a simfizei.

Diametrele stramtorii inferioare: a. Diametrul antero-posterior (coccisupubian) 9 cm; in timpul sarcinii creste la 11 cm datorita procesului de mutatie in care sacrul si coccisul se deplaseaza cu 2 cm spre posterior. b. Diametrul bischiatic 11 cm; intre cele 2 tuberozitati ischiatice. Se masoara prin pelvimetrie externa cu ajutorul unui pelvimetru: 1. Diametrul antero-posterior (Baudelague) intre varful procesului spinos L5 si fata (marginea) anterioara a simfizei 20 cm. 2. Diametrul bispinos intre cele 2 spine iliace antero-superioare 24 cm. 3. Diametrul bicrest (bicret) intre punctele cele mai inalte ale crestelor iliace 28 cm 4. Diametrul bitrohanteric - intre cei 2 trohanteri mari ai femurului 32 cm 5. Rombul lui Michaelis Procesul spinos L5 4 SIPS 5 4

SIPS = spina iliaca postero-superioara

Vf. coccis