Chimia sistemelor deschise biologice

1.Teoria sistemelor deschise

Organismul uman este un sistem deschis. Este foarte uor de neles teoria sistemelor deschise avnd ca exemplu organismul uman cu prile (organele) lui componente i relaiile dintre acestea.

I. Prigogine a studiat sistemele organizate din punct de vedere al relaiilor cu mediul, deosebete trei categorii de sisteme: 1. izolate nu realizeaz cu mediul nici schimburi de materie nici de energie, 2. nchise realizeaz cu mediul doar schimburi de energie, 3. deschise realizeaz cu mediul att schimburi de energie ct i de materie.

2.Metabolism
Metabolismul este un proces complex, ce implic schimburi de materii i energii, i care include dou procese (simultane) opuse: catabolism / dezasimilaie - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanelor din organism; se produce n special ruperea legturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substane; acest tip de reacii este nsoit de eliberare de energie (reacie exoterm). anabolism / asimilaie - procesele chimice de biosintez a substanelor ce intr n alctuirea materiei vii. Reaciile anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i se numesc reacii endergonice (reacii endoterme). Catabolismul i anabolismul se desfoar printr-o succesiune de numeroase reacii chimice: hidroliza, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare, transaminare, esterificare, condensare, polimerizare.

Metabolismul medicamentelor i xenobioticelor Metabolismul substanelor medicamentoase i a altor xenobiotice include dou ci principale de metabolism: Citocromul P450 Calea flavinmonooxigenazelor Metabolismul azotului este reprezentat de: Ciclul ureei Asimilarea azotului Nitrificarea Denitrificarea .

La om, metabolismul ncepe odat cu ingestia alimentelor i sfrete cu excreia produilor neutilizabili.

Rata metabolica de baza

Pentru a compara metabolismul diferitelor persoane, oamenii de stiinta au impus un nou termen numit rata metabolica de baza(Basal Metabolic Rate ). BMR reprezinta ritmul in care este consumata energia in stare de repaos (de exemplu stand intins sau dormind). Cu cat greutatea corporala este mai mare cu atat mai crescuta va fi si BMR. Rata metabolica a unei femei care sufera de obezitate este cu 25% mai mare decat cea a unei femei slabe. BMR inregistraza valori mai mari in copilarie decat in faza de adult. Dupa varsta de 20 de ani, scade cu aproximativ 2 procente la fiecare zece ani. Dar care este valoarea medie a BMR pentru o persoana? Privita strict, valoarea medie a BMR pentru o persoana este 1,1 calorii la 1 kg greutate corporala, pe ora. Deci, daca o persoana cantareste 64 kg, va consuma aproximativ 70 calorii pe ora sau 1680 de calorii pe zi, nefacand nimic.

5 lucruri care trebuie stiute despre BMR

1. Cu cat este mai crescuta valoarea BMR,cu atat slabesti mai usor.

2.

2. Valoarea BMR descreste in momentul in care se incepe o dieta care contine mai putine calorii decat dieta obisnuita.

3. Valoarea BMR creste odata cu intensificarea efortului fizic.

4.Exercitiile fizice reprezinta singura modalitate de crestere a BMR.

5. Obezitatea nu este cauzata neaparat de o valoare a BMR scazuta.

Conversia energiei in reactii biochimice

Reactiile biochimice cuprind toata gama de reactii chimice care au loc in organism. Tot ceea ce mancam se transforma in glucoza, combustibilul care ne mentine corpul in miscare. Totusi, fiecare aliment se metabolizeaza diferit, intr-o perioada specifica de timp. Carbohidratii ies foarte repede din cursa, in timp ce proteinele si fibrele au o conversie lenta si sigura.

3.Analize clinice de fluide biologice

Analizele biochimice reprezinta un procedeu de cercetare prin care este pusa in evidenta o substanta chimica aflata intr-un lichid organic. Aceasta procedura este folosita curent n clinic pentru decelarea unor tulburri ale metabolismului.

Sngele

Sngele este un tesut special sub form lichid care, prin intermediul aparatului circulator, alctuit din inim i vasele sanguine, transport nutrienii i oxigenul la nivelul esuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon i produii de catabolism tisular, transportndu-i la nivelul organelor de eliminare.

Plasma sanguin reprezint aproximativ 55% din snge i este format din
aproximativ 90% ap, 1% substane anorganice (sruri minerale care conin ioni dintre care mai importani sunt cei de Na, Cl, K, Mg, P i Ca) i aproximativ 9% substane organice (proteine, glucide, lipide etc).
n dreapta - snge proaspt recoltat. n stnga - snge recoltat pe anticoagulant (EDTA) i lsat s sedimenteze. Se observ separarea de plasm a elementelor celulare, care au sedimentat la fundul eprubetei.Plasma este lichidul transparent i uor glbui aflat deasupra.

Grupe de sange Desi tot sangele uman pare la fel, atunci cand este testat folosind substante speciale, diferentele devin vizibile. Principalele grupe de celule rosii sunt A II, B III, AB IV, si O I. Literele simbolizeaza doi antigeni (substante care pot fi atacate de catre sistemul imunitar) denumite A si B.

Recoltarea de sange

Recoltarea sangelui se face fie pentru o analiza, fie pentru pregatirea unei interventii chirurgicale (autotransfuzie), sau pentru a face posibila donarea de sange (transfuzie).

Urina
Compozitie Urina este un lichid galben-pai sau de culoarea chihlimbarului, limpede in momentul emisiei ei, cu un miros specific si usor acida. Ea este constituita din apa, in care sunt dizolvate substante minerale (sodiu, potasiu, calciu, magneziu sub forma de cloruri, sulfati, fosfati) si organice (uree, creatinina, acid uric, acizi aminati, enzime, hormoni, vitamine), si contine globule rosii si globule albe in cantitate mica (mai putin de 5 000 pe mililitru). Volumul urinei excretate este cuprins in mod normal intre 0,5 si 2 litri in 24 ore, dar variaza in functie de varsta subiectului, de cantitatea de lichide absorbite, de alimentatie, de activitatea fizica, de climat etc.

Recoltarea urinei
Analiza urinei se face nu numai in bolile aparatului urinar, ci si in bolile altor organe. In functie de analiza solicitata se recolteaza urina de dimineata sau urina din 24 de ore. Astfel, urina se recolteaza pentru: examenul sumar de urina amilazurie reactia imunologica de sarcina depistaj droguri urinare dozarea Deoxipiridolinei urinare efectuarea Sedimentului Addis microplasme genitale

Lichidul cefalorahidian

Recoltarea lichidului cefalorahidian

Lichidul cefalorahidian, care circula in jurul creierului si in jurul coloanei vertebrale, este recoltat prin punctie lombara. In timpul acestei proceduri doctorul specialist va introduce cu grija un ac in zona lombara si va colecta astfel o mostra de lichid cefalorahidian. Mostra va fi supusa unor investigatii medicale care vizeaza culoarea, numarul de celule sangvine, proteine, glucoza si alte substante. Mostra mai poate fi asezata intr-un mediu favorabil dezvoltarii bacteriilor (procedeu numit cultura de lichid cefalorahidian) pentru a se descoperi daca in lichidul cefalorahidian exista bacterii sau ciuperci. In timpul recoltarii mostrei de lichid cefalorahidian se analizeaza si presiunea acestuia.

Saliva

Recoltarea salivei
Saliva este un produs biologic incolor, inodor, insipid care se recolteaz n scopul studiului de laborator. Imediat dupa recoltare, saliva are un aspect spumos datorit coninutului n bule gazoase, iar n timp precipit datorit coninutului n carbonai. Saliva este apreciat ca avnd gustul zero, ceea ce indic c individul nu i poate percepe gustul propriei salive, n schimb pentru alt individ saliva are un anume gust. n anumite stri patologice aceste proprieti organoleptice se pot modifica constituind simptome pentru anumite boli: n cetoza rumegtoarelor saliva are miros de aceton. n cazul n care conine eritrocite sau hemoglobin, saliva capt o culoare roie sau brun; cnd conine puroi, culoarea salivei este verzuie.

Indic predispoziia ctre infarct Prin analiza biomarkerilor din saliv se poate depista predispoziia ctre un atac de cord. Aceasta este concluzia cercettorilor de la Universitatea din Texas, SUA, care susin c, prin aceast metod, se poate observa dac o persoan tocmai a suferit infarct sau dac se va confrunta cu o astfel de problem n viitorul apropiat. n plus, proteinele ce se gsesc n saliv sunt un indiciu i pentru afeciuni precum diabetul, maladia Alzheimer i boala Parkinson. De asemenea, osteoporoza, artrita, calculii renali i cei biliari sunt boli asociate cu un exces de aciditate n organism, iar msurarea pH-ului din saliv este o metod simpl de a le depista.